II. 43-45.

Pancreasul

Este un organ parenchimatos. Numele sau provine din limba greaca, semnificand ,,carnos” (pan=tot, creas=carne). Pancreasul, ca si
duodenul, din care deriva, este un organ secundar retroperitoneal, situat profund in cavitatea abdominala. Are o forma comparata
cu un ciocan, carlig, echer, ,,J” dispus orizontal, prezentand un cap, un corp si o coada. In NA nu este inscris si colul pancreasului.

Pancreasul este un organ alungit transversal ce se intinde de la potcoava duodenala pana in apropiere de hilul splinei. Axul sau este
oblic spre superior stanga, formand cu orizontala un unghi de 30°.

Pancreasul, ca si duodenul, este situat intr-o regiune profunda, retroperitoneala a cavitatii abdominale. In aceasta regiune el este
asezat la raspantia vasculara formata de trunchiul celiac – in partea superioara, aorta si vena porta – posterior si vasele
mezenterice superioare – in partea inferioara. Pancreasul este un element al planului visceral al regiunii celiace Luschka. Reamintim
ca limitele acestei regiuni sunt:

- diafragma → superior

- radacina mezocolonului transvers → inferior

- ultimele trei vertebre toracice si prima lombara → posterior (T10, T11, T12, L1)

- in planul superfial → mica curbura a stomacului si duodenul superior

In regiunea celiaca se disting doua regiuni: una viscerala, in planul anterior, numita regiunea duodenopancreatica si alta
vasculara, care ocupa planul profund, in care se afla vasele mari pre- sau latero-vertebrale.Radacina mezocolonului transvers in
traiectul sau spre flexura colica stanga intretaie fata anterioara a duodenului descendent si a capului pancreasului. Din aceasta
cauza, cele doua organe corespund (atentie, nu fac parte, deoarece sunt retroperitoneale) atat regiunii supramezocolice, cat si celei
inframezocolice a cavitatii peritoneale. Prin portiunile ce corespund etajului inframezocolic, reprezentate de partea inferioara a
capului pancreasului cu procesul uncinat si partile corespunzatoare ale duodenului, regiunea duodenopancreatica se intinde sub
limita inferioara a regiunii celiace. Raportat la coloana vertebrala, limita inferioara a acesteia ajunge la marginea superioara a lui L4
sau a discului intervertebral dintre L3-L4 (duodenul orizontal ajungea la L3, uneori chiar L4).

Pancreasul prezinta:

1. Cap - extremitatea dreapta, voluminoasa, situata in potcoava duodenala. Este turtit anteroposterior si prezinta:

- fata anterioara

- fata posterioara

- circumferinta, care prezinta un sant determinat de cadrul duodenal. La acest nivel, cele doua organe adera strans, fiind solidarizate
prin tracturi conjunctive si canalele pancreatice, ce se deschid in duoden. Din punct de vedere morfologic, functional si patologic,
capul pancreasului constituie o unitate cu duodenul si caile biliare. In tumorile situate la nivelul capului pancreasului se practica
duodeno-pancreatectomia cefalica.

- o prelungire inferioara, numita proces uncinat (micul pancreas sau pancreasul accesor). Intre procesul uncinat si capul pancreasului
se gaseste incizura pancreasului, sant determinat de vasele mezenterice superioare.

2. Col, cuprins intre:

- incizura superioara a pancreasului, determinata de portiunea initiala, mai dilatata, duodenului superior (D1).

Amprentarea pancreasului de catre D1 duce la impingerea tesutului pancreatic, care determina astfel:

- o proeminenta situata la nivelul capului pancreasului, numita tubercul preduodenal

- o proeminenta situata la nivelul corpului pancreasului, reprezentata de tuberculul omental

- incizura inferioara a pancreasului, determinata de vasele mezenterice superioare

3. Corp, cu forma prismatic triunghiulara, situat anterior de coloana vertebrala si aorta, ce prezinta:

- trei fete:

 anterioara, ce priveste si spre superior. La nivelul ei se descriu:

o tuberculul omental, situat medial. Participa la delimitarea inferioara a orificiului epiploic Winslow si intra
in raport cu formatiunea omonima de pe fata viscerala a ficatului. Poate fi palpat prin omentul mic,
imediat superior de mica curbura gastrica. In Ranga zice ca e determinat de coloana vertebrala (iar in
Niculescu, de bulbul duodenal).
o impresiunea gastrica, determinata de fata posterioara a stomacului
 posterioara, concava in dreptul coloanei vertebrale
 inferioara, ingusta, ce priveste si spre inferior.

- trei margini:

 superioara, intre fetele anterioara si posterioara

 anterioara, intre fetele anterioara si inferioara. Este determinata de insertia la acest nivel, a radacinii
mezocolonului transvers
 inferioara, intre fata inferioara si posterioara

4. Coada reprezinta portiunea peritoneala a pancreasului si este mobila. Are o lungime variabila (cand este lunga, coada
pancreasului ajunge pana in hilul splinei, in raport cu fata viscerala a ei – fata pancreatica a splinei). Coada se gaseste in grosimea
ligamentului lieno-renal, impreuna cu vasele lienale.
TOPOGRAFIA PANCREASULUI

In urma procesului de coalescenta al colonului ascendent (foita dreapta a mezocolonului ascendent se alipeste de peretele posterior
al abdomenului, formand fascia de coalescenta retrocolica Toldt I), portiunea inferioara a capului pancreasului, cuprinsa intre
radacina mezocolonului transvers si radacina mezenterului este situata, practic, intre doua fascii de coalescenta (la fel ca pars tecta
duodeni). O mica zona a pancreasului, reprezentata de coada pancreasului, ramane mobila, fiind situata in ligamentul lieno-renal,
derivat din mezogastrul dorsal. Capul si corpul pancreasului sunt retroperitoneale, situate in planul visceral al regiunii celiace
Luschka. Radacina mezocolonului transvers intersecteaza fata anterioara a capului pancreasului si corpul pancreasului, la nivelul
marginii anterioare, impartind pancreasul in:

- segment supramezocolic, alcatuit din portiunea superioara a capului pancreasului si fata anterioara a corpului pancreasului.
Segmentul supramezocolic proemina pe peretele posterior al
bursei omentale, fiind acoperit de peritoneul parietal posterior.

- segment inframezocolic, alcatuit din portiune inferioara a

capului pancreasului (proemina pe peretele posterior al firidei
mezenterico-colice drepte) si fata inferioara a corpului
pancreasului (proemina pe peretele posterior al firidei
mezenterico-colice stangi).

Coada pancreasului corespunde etajului supramezocolic al

cavitatii peritoneane (normal, pentru ca ajunge cam pe la splina).

RAPORTURILE PANCREASULUI

A. RAPORTURILE CAPULUI PANCREASULUI

 1. Raporturile anterioare ale capului pancreasului se realizeaza cu radacina mezocolonului transvers, care il incruciseaza
orizontal si cu peritoneul parietal posterior. Fata anterioara este intersectata de radacina mezocolonului transvers, care o imparte in
doua segmente:

 un segment superior (supramezocolic)

 se afla pe peretele posterior al bursei omentale (vestibulului bursei omentale), iar prin intermediul peritoneului
parietal posterior (ce acopera pancreasul) si al vestibulului bursei omentale, are raporturi cu portiunea pilorica a
stomacului si cu portiunea peritoneala a duodenului superior
 inapoia peritoneului parietal posterior si anterior de pancreas (intre fata anterioara a capului pancreasului si
peritoneu) trece descendent a. gastroduodenala si ramurile sale terminale:
 artera pancreatico-duodenala supero-anterioara, care coboara subperitoneal, pe fata anterioara
a capului pancreasului, pentru a forma arcada arteriala anterioara a capului pancreasului
 artera gastro-epiploica dreapta, care patrunde intre foitele ligamentului gastro-colic, pentru a
forma arcada arteriala a marii curburi a stomacului
 la acest nivel, intre fata anterioara a capului pancreasului si peritoneu se afla si nodulii limfatici
pilorici
 un segment inferior (inframezocolic), care este acoperit:
 prima data de fascia de coalescenta retrocolica Toldt I, in grosimea careia se afla vasele colice medii, care patrund
in radacina mezocolonului transvers (mezocolonul transvers va acoperi seg. inf. al capului pancreasului)
 apoi de peritoneul parietal posterior al firidei mezenterico-colice drepte, prin intermediul caruia intra in raport cu
ansele jejunale

2. Raporturile posterioare ale capului se realizeaza cu formatiunile situate la dreapta coloanei vertebrale, dintre care unele
sunt cuprinse intre parenchimul pancreatic si fascia de coalescenta duodenopancreatica Treitz, iar altele, posterior de fascie.

Intre fascie si pancreas se gasesc:

- portiunea retropancreatica a canalului coledoc, ce trece oblic spre dreapta spre peretele postero-medial al duodenului
descendent, strabatand patrulaterul Quénu, delimitat de D1, D2, D3 si vena mezenterica superioare (artera nu se gaseste in
patrulater, fiind situata la stanga venei). In acest traiect, coledocul are raporturi cu artera pancreatico-duodenala supero-
posterioara.

- arcada vasculara posterioara a capului pancreasului

- ganglionii limfatici retropancreatici

Posterior de fascia de coalescenta retroduodenopancreatica Treitz si a foitei anterioare a fasciei renale, pancreasul vine in
raport cu:

- vena cava inferioara. Acest raport explica aparitia edemelor la nivelul membrelor inferioare in tumori ale capului
pancreasului, prin compresia VCI

- vena renala dreapta si portiunea terminala a venei renale stangi (adica partea apropiata de VCI, ca vena vine invers)

- nodulii limfatici interaorticocavi

 - pilierul diafragmatic drept

Circumferinta capului pancreasului are raporturi cu D1, D2 si D3. Procesul

uncinat se afla posterior de vena mezenterica superioara si uneori, cand este mai
lung, si fata de artera. Posterior de procesul uncinat se afla artera pancreatico-
duodenala infero-posterioara (din a. mezenterica superioara).
B. RAPORTURILE COLULUI PANCREASULUI

Are raporturi:

 superior, cu portiunea peritoneala a lui D1

(bulbul duodenal)
 inferior, cu vasele mezenterice superioare, care la acest nivel patrund in radacina mezenterului (se afla in incizura
pancreatica)
 anterior, cu partea pilorica a stomacului, prin intermediul bursei omentale
 posterior, cu originea venei porte (unirea venei mezenterice superioare cu trunchiul mezenterico-lienal), cu fascia
de coalescenta duodeno-pancreatica Treitz si cu nodulii limfatici celiaci, de la care porneste trunchiul intestinal
(colectorul portal)

C. RAPORTURILE CORPULUI PANCREASULUI

Corpul pancreasului se proiecteaza pe vertebra L1. Dintre cele trei fete pe care le poseda, cea anterioara si posterioara sunt mai late,
iar cea inferioara mult mai ingusta. Radacina mezocolonului transvers, dupa ce incruciseaza capul pancreasului, merge spre stanga si
usor ascendent si corespunde marginii anterioare a pancreasului.
Fata anterioara este acoperita de peritoneul parietal posterior al bursei omentale derivat prin reflectarea foitei superioare a radacinii
mezocolonului transvers. Prin intermediul bursei omentale, fata anterioara a corpului pancreasului are raporturi cu fata posterioara a
stomacului.
Fata inferioara este acoperita de peritoneul parietal posterior al firidei mezenterico-colice stangi, derivat prin reflectarea foitei
inferioare a radacinii mezocolonului transvers. Prin intermediul acestui peritoneu, fata inferioara a corpului pancreasului are raporturi
cu:
- flexura duodeno-jejunala
- anse intestinale
- mezocolonul transvers (si segmentul inferior al capului pancreasului are raport cu mezocolonul transvers, deoarece el coboara
inferior catre colonul transvers si acopera segmentul inferior al capului pancreasului si fata inferioara a corpului)
Fata posterioara este concava in dreptul coloanei vertebrale si este acoperita de fascia de coalescenta duodeno-pancreatica Treitz.
Raporturile fetei posterioare sunt directe sau mediate de aceasta fascie de coalescenta. Astfel:
- intre fata posterioara a corpului pancreasului si fascia de coalescenta Treitz se gasesc:
 vena lienala, care merge in lungul pancreasului spre hilul splinei. Ea trece printr-un sant in parenchimul
pancreatic. Posterior de pancreas se uneste cu v. mezenterica inferioara formand trunchiul venos
splenomezenteric. Tot posterior, dar mai spre dreapta, la nivelul colului pancreasului, acest trunchi se
uneste cu v. mezenterica superioara si formeaza vena porta. Artera lienala, situata superior de vena, are
obisnuit un traiect sinuos si merge cu aproximatie in lungul marginii superioare a pancreasului si partial pe
fata posterioara a corpului.
 nodulii limfatici pancreatico-lienali
 portiunea retropancreatica a arterei lienale

- prin intermediul fasciei de coalescenta duodeno-pancreatica Treitz si a foitei anterioare a fasciei renale, vine in raport cu:

 coloana vertebrala (L1)

  aorta si originea arterei mezenterice superioare, inconjurata de plexul mezenteric superior. Ocazional, in
artera mezenterica superioara poate avea originea o artera hepatica accesorie, cu traiect retropancreatic
 ganglionii mezenterici superiori, situati la originea arterei mezenterice superioare
 vena renala stanga. Dintre elementele pediculului renal stang, pancreasul vine in contact direct cu v.
renala stanga, ea fiind situata cel mai anterior in hilul rinichiului. Vena renala stanga merge de-a lungul
fetei posterioare spre dreapta si, dupa ce trece prin pensa aortico-mezenterica, se varsa in vena cava
inferioara
 pilierul diafragmatic stang
 partea inferioara a glandei suprarenale stangi

artera

renala stanga
 marginea mediala si fata anterioara a rinichiului stang

Pe marginea anterioara a corpului pancreasului se insera radacina mezocolonului transvers. Marginea inferioara a
corpului pancreasului are raporturi, prin intermediul peritoneului parietal posterior, cu flexura duodeno-jejunala si cu
ansele jejunale.
 Fiind situata la limita dintre fetele anterioara si posterioara, marginea superioara a corpului pancreasului are
raporturi comune cu ele, respectiv:

- coloana vartebrala

- fata anterioara a glandei suprarenale si a rinichiului stang

- fata posterioara a stomacului

Raporturile proprii sunt reprezentate de raporturile cu elementele vasculo-nervoase ale regiunii celiace Luschka:

- originea trunchiului celiac si a ramurilor sale:

 artera splenica, care coboara pe marginea superioara (portiunea suprapancreatica a arterei), apoi
parcurge aceasta margine, avand un traiect sinuos, ajungand si pe fata posterioara a corpului pancreasului
(portiunea retropancreatica)
 artera hepatica, care ridica o plica a peritoneului → plica gastro-
pancreatica dreapta

- ganglionii celiaci si eferentele lor. Acest raport explica aparitia durerilor ,,in
bara” in pancreatite si in ulcerele gastro-duodenale penetrante in pancreas

D. RAPORTURILE COZII PANCREASULUI

Coada pancreasului este singura parte mobila a organului, fiind cuprinsa in ligamentul
lienorenal. In acest ligament, coada pancreasului are raporturi cu vasele lienale, care
la acest nivel trec pe fata sa anterioara (portiunea prepancreatica a arterei lienale).

Anterior, prin intermediul foitei anterioare a ligamentului lieno-renal si al recesului

lienal al bursei omentale, coada pancreasului are raporturi cu fata posterioara a
stomacului.

Posterior, prin intermediul foitei posterioare a ligamentului lieno-renal, coada pancreasului are raporturi cu:

- fata anterioara a rinichiului stang

- segmentul retrohilar al fetei supero-mediale a splinei (practic, coada pancreasului se afla retrohilar, deoarece vasele sunt
situate in fata lui, cum am zis mai sus; coada pancreasului este interpusa intre segmentul retrohilar al fetei supero-mediale
a splinei – posterior, si hilul splinei – anterior).

Inferior, coada pancreasului are raporturi cu flexura colica stanga (splenica).

*Completare despre vasele colice medii:

The middle colic artery is a branch of the superior mesenteric artery that mostly supplies the transverse colon. It arises just
below the pancreas. It passes inferiorly and anteriorly between the layers of the transverse mesocolon, and divides into left
and right branches. The right branch anastomoses with the right colic artery, and the left anastomoses with the left colic
artery, a branch of the inferior mesenteric artery. This sequence of anastomses are frequently referred to as the marginal
artery of the colon.
The arches thus formed are placed about two fingers’ breadth from the transverse colon, to which they distribute branches.

VASCULARIZATIA ARTERIALA

Asezat retroperitoneal, la raspantia vasculara dintre aorta, trunchiul celiac si a. mezenterica superioara, pancreasul
primeste artere atat din ramurile trunchiului celiac (respectiv, a. hepatica comuna si a. lienala), cat si din a. mezenterica
superioara. El are deci trei surse arteriale. Arterele pancreasului sunt clasificate in: artere al capului pancreasului si
duodenului si artere ale corpului si cozii pancreasului.

VASCULARIZATIA CAPULUI PANCREASULUI

Este comuna cu cea a duodenului si este asigurata de trei artere:

- artera pancreatico-duodenala supero-anterioara

-
artera

pancreatico-duodenala supero-posterioara
- artera pancreatico-duodenala inferioara

Detalii despre aceste artere au fost prezentate si la duoden, dar merita citit atat din Ranga, cat si din Niculescu, la
pag. 164 (Ranga) si 235 (Niculescu). De mentionat ca din convexitatea arcadelor pancreatico-duodenale pornesc ramurile
duodenale, iar din concavitatea arcadelor, ramurile pancreatice.

VASCULARIZATIA CORPULUI SI COZII PANCREASULUI

Este asigurata de ramuri din artera lienala:

- artera pancreatica dorsala

- artera pancreatica mare

- artera cozii pancreasului

- ramuri pancreatice scurte

1. Artera pancreatica dorsala are origine in portiunea initiala, suprapancreatica, a arterei lienale, inn apropierea
originii acesteia din trunchiul celiac. Aceasta coboara pe fata posterioara a corpului pancreasului, nu departe de capul
pancreasului, posterior de vena lienala. Dupa ce da ramuri colaterale mici pe fata posterioara a pancreasului, se termina
prin doua ramuri drepte si o ramura stanga:

- una dintre ramurile drepte trece anterior de vasele mezenterice superioare, apoi trece prin incizura inferioara a
pancreasului si ajunge pe fata anterioara a capului pancreasului, anastomozandu-se cu arcada arteriala anterioara a capului
pancreasului, formand arcada anastomotica Kirk.

- cealalta ramura dreapta trece anterior de vena mezenterica superioara si patrunde in procesul uncinat, pe care-l
vascularizeaza (se mai numeste artera procesului uncinat). Aceasta artera se anastomozeaza cu ramuri din arcada arteriala
posterioara a capului pancreasului.

- ramura stanga a fost omologata in NA sub denumirea de a. pancreatica inferioara. Aceasta coboara spre
marginea inferioara a corpului pancreasului si merge posterior in lungul acestei margini pana la coada pancreasului, unde se
anastomozeaza cu a. cozii pancreasului. In lungul ei, artera se anastomozeaza si cu a. pancreatica mare.

2. Artera pancreatica mare are originea in portiunea retropancreatica a arterei lienale, la unirea 2/3 drepte cu 1/3
stanga ale pancreasului. Ea coboara pe fata posterioara a corpului pancreasului, posterior de vena lienala. Din ea se
desprind ramuri colaterale pentru fata posterioara a corpului pancreasului si trei ramuri terminale: dreapta, mijlocie si
stanga, care toate se anastomozeaza cu artera pancreatica inferioara.
 3. Artera cozii pancreasului are originea in portiunea terminala a arterei lienale sau intr-una din ramurile sale
terminale, in hilul splinei. Ea are un traiect recurent (artera lienala & ramurile ei merg spre stanga, iar artera cozii
pancreasului o ia de la origine spre dreapta) si se anastomozeaza cu artera pancreatica inferioara.

DRENAJUL VENOS

Retropancreatic, organul are bogate raporturi cu vene extrinseci. La acest nivel, dupa cum se stie, se formeaza v. porta din
cei trei afluenti mari: v. mezenterica superioara, v. mezenterica
inferioara si v. lienala, toate cu o portiune retropancreatica. Tot
retropancreatic trece si v. renala stanga. Aceasta merge
posterior de marginea inferioara a corpului, trece prin pensa
aortico-mezenterica si pe fata posterioara a capului, se varsa in
vena cava inferioara.

Venele intrinseci ale pancreasului duc sangele in vena porta.

Sangele venos al capului pancrasului este colectat de venele

pancreatico-duodenale. Acestea corespund arterelor si
formeaza arcade venoase pentru capul pancreasului la fel ca
arterele.

Arcada venoasa anterioara duce sangele superior catre v.

pancreatico-duodenala supero-anterioara care se varsa in vena
gastro-epiploica dreapta. Aceasta mai departe se varsa in v.
mezenterica superioara. Sangele inferior este dus prin v.
pancreatico-duodenala infero-anterioara catre v. mezenterica
superioara.

Arcada venoasa posterioara duce sangele superior catre v.

pancreatico-duodenala supero-posterioara care se varsa in v.
porta. Sangele inferior este dus prin v. pancreatico-duodenala
infero-posterioara catre v. mezenterica superioara. Arcada
venoasa posterioara, dupa cum se vede, realizeaza o legatura
colaterala intre v. porta si v. mezenterica superioara.

Ambele arcade venoase colecteaza sangele de la duoden si de la capul pancreasului (aveau vascularizatie comuna).

Sangele venos de la nivelul corpului si cozii pancreasului este colectat de vv. pancreatice in vena lienala. S-a gasit si o v.
pancreatica inferioara care are traiect paralel cu artera si se varsa in v. mezenterica superioara sau in v. mezenterica
inferioara.
 DRENAJUL LIMFATIC

Limfa capului pancreasului este drenata in nodulii limfatici (limfonodulii/ganglionii limfatici) pilorici (situati pe fata
anterioara a capului pancreasului) si mezenterici superiori (de-a lungul vaselor mezenterice superioare).

Limfa corpului si cozii pancreasului este drenata in nodulii limfatici pancreatico-lienali, ce constituie statia primara si sunt
situati de-a lungul vaselor lienale.

Nodulii limfatici celiaci constituie statia finala, dar exista anastomoze si cu nodulii limfatici hepatici, gastrici stangi si alti
noduli limfatici din regiune. Aceste anastomoze cresc riscul contaminarii limfatice a cancerului pancreatic (metastazeaza
repede).

INERVATIA PANCREASULUI

Inervatia vegetativa receptoare

Pancreasul are o bogata inervatie viscero-aferenta. In capsula si stroma conjunctiva dintre acini se gasesc
corpusculi Vater-Pacini si numeroase terminatii nervoase libere. Fibrele interoceptive au corpul neuronal in ganglionii
spinali T6-T10.

O parte a fibrelor interoceptive se alatura fibrelor eferente simpatice si au traiect retrograd, spre plexul celiac.
Unele fibre trec prin plexul celiac, altele ocolesc plexul, dar ambele categorii se alatura nervilor splanhnici si frenici.
Impreuna cu fibrele simpatice ale acestor nervi, ajung la ggl. simpatici paravertebrali toracali si de aici, in segmentele
medulare T6-T10 (nucleul intermedio-medial).

Alte fibre interoceptive iau calea nervului vag, ajungand la nucleul viscerosenzitiv vagal din bulb. Aceste fibre sunt
responsabile de manifestarile vagale ce insotesc durerea pancreatica.

Inervatia vegetativa efectoare

Aceasta este:

- simpatica. Fibrele simpatice preganglionare au originea in segmentele medulare T6-T10 (nucleul intermedio-
lateral) si iau calea nervilor splanhnici, care ajung la ggl. celiaci si mezenterici superiori (pancreasul este organul care
primeste cam tot atat din celiac, cat si din mezenteric superior), unde fac sinapsa cu neuronii ganglionari. Fibrele simpatice
postganglionare ajung la pancreas pe calea plexurilor simpatice periarteriale din jurul arterelor lienala, gastro-duodenala,
pancreatico-duodenala inferioara.

- parasimpatica. Fibrele parasimpatice preganglionare, din trunchiul vagal posterior, fac sinapsa cu neuronii
ganglionari din ganglionii pancreatici, situati in apropierea pancreasului sau chiar in interiorul sau.

PROIECTIA PANCREASULUI

Pancreasul se proiecteaza la nivelul epigastrului, regiunii ombilicale si hipocondrului stang, intr-o regiune
delimitata:

- superior, de orizontala ce uneste extremitatile anterioare ale coastelor VIII

- inferior, de orizontala ce trece la doua laturi de deget (3-4 cm) deasupra ombilicului

- la dreapta, de verticala ce trece la doua laturi de deget (3-4 cm) paramedian

- la stanga, de verticala ce trece la 2 cm medial de linia medio-claviculara

stanga

Proiectia locului de varsare al canalului pancreatic principal Wirsung s-a

descris la duoden, in zona pancreatico-coledociana Chauffard-Still.

Raportat la coloana, pancreasul corespunde vertebrelor T12-L1 (L2).