SISTEMUL ENDOCRIN

Glandele endocrine sunt:

1. HIPOFIZA
2. EPIFIZA
3. TIROIDA
4. PARATIROIDELE
5. TIMUSUL
6. PANCREASUL
7. SUPRARENALELE
8. OVARELE
9. TESTICULELE

Sistemul endocrin este alcătuit din totaliatea glandelor endocrine, ai caror

produşi de secretie HORMONII=mesageri chimici,sunt eliberati direct in
sange sau limfa care ii transporta la celulele sau organele tinta unde se
fixeaza de receptorii specifici din membranele celulare. Din punct de
vedere chimic, hormonii se clasifica in:
- CATECOLAMINE:adrenalina(epinefrina) si
noradrenalina(norepinefrina).
- POLIPEPTIDE si GLICOPROTEINE: hormonul antiduretic,
insulina si hormonul tirostimulant
- STEROIZI: cortizolul, testosteronul

Hormonii actioneaza in cantitati foarte mici.

Secretia hormonilor este sub controlul si influenta sistemului nervos
central.Concentratia hormonilor in sange este reglata printr-un mecanism
feedback negativ: reducerea concentratiei unui hormon stimuleaza
secretia lui, iar o crestere a concentratiei inhiba secretia. INIMA secreta un
hormon ce actioneaza asupra rinichilor, facilitand eliminarea Na prin urina.
INTESTINUL SUBTIRE secreta colecistochinina si secretina cu rol in
digestia intestinala.
FICATUL secreta un hormon care stimuleaza diviziunea si cresterea
celulelor cartilaginoase.
STOMACUL secreta gastrina, cu rol in digestia gastrica.
RINICHII secreta eritropoietina cu rl in producerea hematiilor de catre
maduva rosie a oaselor.
PIELEA secreta un hormone care stimulează absorbţia Ca la nivelul
intestinului subtire.
HIPOTALAMUSUL secreta neurohormoni ce coordoneaza secretia hipofizei
si prin intermediul ei a tuturor glandelor endocrine.

Glandele endocrine au origine embriologica

diferita:ectodermica(hipofiza,epifiza, medulo-suprarenala),
endodermica(tiroida, paratiroidele, pancreasul endocrin),
mezodermica(corticosuprarenalele, gonoadele).
I. HIPOFIZA=GLANDA PITUITARA
E situata la baza encefalului, inapoia chiasmei optice, in saua
turceasca. Are forma si marimea unui bob de fasole, cantarind cca 0,5

E formata din :
1. corp neuronal
2. axonii neuronilor secretori
3. eminenta mediana
4. tija pituitara
5. lob posterior= neurohipofiza
6. lob intermediar
7. lob anterior=adenohipofiza
8. capilare
9. artera hipofizara superioara

A. ADENOHIPOFIZA reprezinta 75% din masa hipofizei. Parenchimul

glandular are celule ce secreta hormonii: somatotrop STH, tireotrop
TSH, corticotrop ACTH, gonadotrop (FSH-foliculostimulant, LH-
luteinizant), prolactina.
Prin hormonii tropi TSH, ACTH, FSH, LH si netropi STH si prolactina ,
adenohipofiza participa la reglarea umorala(prin sange) a secretiei
glandelor tiroida, corticosuprarenale si sexuale, prin mecanismul de
feedback. Activitatea adenohipofizei e controlata si coordonata de catre
hipotalamus prin intermediul unor neurohormoni care ajung la
adenohipofiza prin SISTEMUL VASCULAR PORT-HIPOFIZAR.

STH- somatotropina= hormonul de crestere este secretat de celulele

acidofile.

PROCESE:
- cresterea tesuturilor moi si a oaselor in grosime si in lungime.
- metabolismul intermediar
MOD DE ACTIUNE:
- stimuleaza biosinteza proteinelorl a nivel celular
- creste glicemia
- mobilizeaza acizii grasi din depozite
HIPERSECRETIE:
- in copilarie produce gigantism
- la maturitate produce acromegalie(dezvoltarea exagerata a
extremitatilor:degete, nas, buze, urechi)
HIPOSECRETIE:
- in copilarie produce piticismul
- la maturitate produce casexia hipofizara caracterizata prin atrofii ale
organelor, caderea parului, dintilor, unghiilor, regresia organelor genitale,
sterilitate si in final moarte.
 CONTROL/REGLARE
-secretia este controlata de hipotalamus prin 2 neurohormoni: unul cu rol
inhibitor si unul cu rol stimulator
- alti factori stimulatori sunt:hipoglicemia, starile de stres, somnul.

HORMONI TROPI
TSH(tireotropina) e secretat de celulele bazofile ACTH(corticotropina) e
secertat de celulele bazofile FSH(hormonul foliculostimulant) e secretat de
celulele bazofile LH(hormonul luteinizat) e secretat de celulele bazofile

PROCESE INFLUENŢATE
- stimuleaza secretia tiroidiana TSH
- stimuleaza secretia corticosuprarenalei ACTH
- stimuleaza secretia gonoadelor FSH

CONTROL/REGLARE
- secretia este controlata prin mecanism nervos de catre hipotalamus,
printr-un hormon eliberator de tireotropina(TRH), si prin mechnism umoral
de feedback negativ declansat de concentratii crescute de hormoni
tiroidieni asupra adenohipofizei. TSH
- secretia este controlata prin mecanism nervos de catre hipotalamus,
printr-un hormon eliberator de corticotropina CRH si prin mecanism umoral
feedback negativ declansat de concentratii crescute ale hormonilor
corticosuprarenalei asupra adenohipofizei. ACTH
- secretia este controlata prin mecanism nervos de catre hipotalamus,
prin hormonul eliberator de gonadotropine(GNRH) si prin mecanism
umoral de feedback negativdeclansat de concentratii crescute ale
hormonilor sexuali asupra adenohipofizei. FSH

PROLACTINA e hormonul mamotrop secretat de celulele acidofile

PROCESE INFLUENŢATE
- la femeie stimulează dezvoltarea glandelor mamare si menţine secreţia
lactate.
- la barbat, efectul nu este cunoscut. MOD DE
ACŢIUNE
- inhiba actiunea FSH de stimulare a maturarii foliculilor ovarieni in perioada
alaptarii.
CONTROL/REGARE
- secretia este controlata de hipotalamus prin 2 neurohormone unul cu rol
stimulator si altul cu rol inhibitor.
- alti factori stimulatori sunt: efortul fizic, stresul, somnul, graviditatea.

B. LOBUL INTERMEDIAR HIPOFIZIAR

Reprezinta 2% din masa hipofizei si are forma unei lame
epitelialecare, la adult adera strans la neurohipofiza, motiv pentru
care este greu de delimitat.
 Secretia hormonuli melanocitostimulator MSH care stimuleaza
secretia de melanina= pigment ce da culoare pielii si parului. Acest
hormon se pare ca intervine si in procesele de sinteza a rodopsinei.

C. NEUROHIPOFIZA
Reprezinta 15-25%din masa hipofizei si e formata din lobul
posterior hipofizar si tractul hipotalamo-hipofizar(tract nervos). Cei
doi hormoni antidiuretic ADH si ocitocina sunt secretati de nucleii
anteriori ai hipotalamusului, transportati prin tractul hipotalamo-
hipofizar in lobul posterior si, de aici, eliberati in sange.

ADH(hormonul antidiuretic sau vasopresina)

PROCESE INFLUENŢATE:
- conservarea apei in organism
MOD DE ACŢIUNE
- creste permeabilitatea pt apa a celulelor din peretii tubilor contorti distali si
colectori.
- Creste volemia
HIPERSECRETIE
- scade diureza si creste concentratia urinei
- creste tensiunea arteriala
- stimuleaza persitaltismul intestinal
HIPORSECRETIA
- determina diabetul insipid care se manifesta prin poliurie=eliminarea de
cantitati foarte mari de urina 10-30 l/24 h), concomitent cu
polidipsie=ingestia de cantitati foarte mari de lichide) si printr-un puternic
dezechilibru mineral.
CONTROL/REGLARE
- neurohipofiza secreta ADH sub influenta impulsurilor provenite de la baro
si osmo receptori printr-un mecanism de feedback negativ
- secretia de ADH este influentata si de variatiile volumului lichidelor
extracelulare.

OCITOCINA este un hormon peptidic cu 9 aminoacizi

PROCESE INFLUENTATE
- eliminarea laptelui din glandele mamare
- contractia musculaturii netede a uterului in timpul travaliului.
MOD DE ACTIUNE
- contractia celulelor mioepiteliale din peretii canalelor galactofore.
II. EPIFIZA( glanda pineala)
Este situata intre tuberculii cvadrigemeni superiori si intra in
componenta epitalamusului. Are conexiuni cu epitalamusul, formand
impreuna cu el un sistem neurosecretor EPITALAMO-EPIFIZAR.
Contine celule gliale si fibre vegetative simpatice. Celulele gliale
secreta MELATONINA, un hormon cu rol in dezvoltarea si cresterea
organismului, in metabolismul mineral, protidic si glucidic, in inhibarea
dezvoltarii sexuale precoce.
Epifiza are legaturi stranse cu retina. Stimulii luminosi produc, prin
intermediul nervilor simpatici, o reducere a secretiei de melatonina. In
intuneric, secretia de melatonina creste, franand functia gonoadelor.

Glanda pineală e un organ minuscul situat la baza creierului, legat de

acesta şi de sistemul neuroendocrin-hormonal şi nervos prin intermediul unei
reţele complexe de conexiuni. Pineala primeşte impulsuri nervoase (via
ganglion cervical superior) privind iluminarea şi întunericul independent de
percepţia
conştientă de
lumină. În
epifiză au fost
identificate
numeroase
substanţe
bioactive

(noradrenalina, melatonină, serotonină, histamină, dopamină, peptide ca

TRH, LH-RH, vasotocină analog al vasopresinei şi oxitocină) alături de
proteina specifică, epifizina. În glanada pineală serotonina e transformată în
melatonină, cu rol de hormon la nivelul sistemului hipotalamo-pituitar.
Melatonina este o substanţă chimică puternică, care se gaseşte în
fiecare celulă a fiecarui organism viu.
În 1933, s-a descoperit un hormon, numit melatonină – un ajutor natural al
somnului. Ea reduce cu 14 minute timpul de adormire; creşte eficienţa
somnului, dar nu şi timpul de somn; îi ajută pe cei care au rău de avion,
dificultăţi de adaptare la schimbarea de fus orar şi pe vârstnicii cu insomnii.
După doi ani de la descoperire, melatonina era comercializată de 24 de
companii din SUA. Dar producţia de melatonină a corpului poate fi
intensificată prin stilul de viaţă. Melatonina se produce noaptea.
 Melatonina este un neurohormon lipo şi hidrosolubil sintetizat în creier
de glanda pineală din serotonină. Secreţia melatoninei este stimulată de
obscuritate şi împiedicată de lumină. Melatonina este produsă într-un număr
mare de ţesuturi ale organismului uman: retină, tractul gastro-intestinal, piele,
ficat, rinichi, celulele albe (leucocite). Metabolizarea melatoninei este extrem
de rapidă. Vitamina B6 este implicată în bioprocesul de conversie a
triptofanului în 5-htp (5-hidroxi-triptofan) şi apoi în serotonină. Receptori de
melatonină se găsesc în tot corpul.
Sinteza melatoninei porneste de la aminoacidul triptofan. Reacţia
limitantă de viteză e reacţia 3 catalizată de serotonin-N-acetil transferaza.

Secreţia de melatonină e maximă noaptea şi activitatea

acetiltransferazei variază în acelaşi mod. Conţinutul epifizei în această
enzimă creşte la trecerea de la iluminare la întuneric de până la 100 de ori.
Totuşi, în afară de ciclul lumină-întuneric eliberarea de melatonină e
influenţată şi de alţi factori: somn, postură, dietă, activitate. Melatonina intră
în sistemul circulator sangvin şi se dispersează în întreg organismul,
realizând în decurs de câteva ore funcţii de reglare. Spre orele 2-4 noaptea
sinteza melatoninei încetează.

Strugurele negru este printre puţinele alimente ce conţine cantităţi

importante de melatonină şi lecitină. Melatonina se găseşte şi în ovăz,
porumb, orez, orz, roşii, banane şi postul, în special în timpul orelor de seară,
stimulează producţia de melatonină.

Unele persoane au raportat slăbiciune, coşmaruri, mahmureală

dimineaţa şi dureri de cap sau stări depresive când iau melatonină. Eficienţa
melatoninei nu depinde de cantitatea de preparat inghiţită, ci de perioadă şi
de regularitate.

Se naşte ca un triptofan şi în funcţie de variaţiile de temperatură ale

corpului şi de lumină se transformă în serotonină ziua; la întuneric se
transformă în melatonină, deci extrasă din cacao (bogată în serotonină) e de
cea mai bună calitate.

 CREŞTEREA NIVELULUI DE MELATONINA ZIUA pe calea de:

- Triptofan + Triptofan-Hidrolaza 5- Hidroxitriptamina Serotonina
Melatonina în ciclul nopţii
- Metionina + ATP SAMe (Sulfadenozilmetionina) un antidepresant
important
 CREŞTEREA NIVELULUI DE MELATONINA - NOAPTEA pe calea de:
Noradrenalina Pineal-beta receptori Serotonină N-Acetiltransferază +
Serotonină N-Acetilserotonină (NAS) MELATONINA

E o moleculă "inteligentă" cu multiple funcţiuni, operează în mod

selectiv, acţioneaza numai când şi unde e necesar. Melatonina este
considerată ca super-hormon întrucat reglează producţia majorităţii
hormonilor umani atât pancreatici, cât şi endocrini.

1. Insomnie
Melatonina are efect direct asupra somnului. E o substanţă naturală,
coordonează în mod sigur ritmurile somn-veghe. Melatonina, principiu activ
natural secretat de glanda pineală, este un inductor natural al somnului,
îmbunătăţind calitatea lui, fără efecte neplăcute la trezire.
Reglează ritmul circadian şi prin el întreg organismul,
fapt pentru care este numită şi "ceasul corpului". Există foarte
multe motive pentru care oamenii nu pot să doarmă. Unul
dintre acestea poate fi producţia insuficientă de melatonină
care este eliberată în creier, ca răspuns la venirea nopţii.
 Pe măsură ce nivelul de melatonină creşte, se instalează
somnolenţa şi simţiţi nevoia să adormiţi. Există mai multe
lucruri care pot afecta nivelele de melatonină din corp, iar
vârsta este unul dintre ele. Pe măsura ce oamenii îmbătranesc, incidenţa
tulburărilor de somn creşte, sugerând faptul că refacerea nivelului acestui
hormon ar putea fi de ajutor.
Cercetările au arătat că persoanele care au probleme de somn pot fi
ajutate de suplimentele alimentare cu melatonină. De fapt, în unele studii, cei
care folosesc medicamentele hipnotice (somnifere) în mod regulat au reuşit
să înlocuiască somniferele cu melatonina, imbunătăţind astfel substanţial
calitatea somnului. Spre deosebire de somniferele hipnotice, melatonina
creează un somn natural, de durata, dându-vă senzaţia că vă treziţi învioraţi.
Când este produsă în cantităţi suficiente ( pe timpul nopţii ) asigură un somn
profund şi eficient, iar o producţie slabă provoacă adormirea greoaie, un
somn superficial, agitat sau chiar insomnie. Prin folosirea somniferelor se
poate induce somnul, dar celelalte simptoame rămân neschimbate.
Celulele ipRGC conţin o substanţă chimică numită melanopsină,
similară pigmenţilor foto-senzitivi din conuri şi bastonaşe. Melanopsina este,
deci, instrumentul ce determină glanda pineală să producă sau nu
melatonina, un hormon apropiat ceasului biologic uman. În condiţiile normale
circadiene, există un mic vârf de producere de melatoninaă în fiecare după
amiază, aproximativ la ora 16,00 şi un al doilea vârf mult mai mare întâlnit
seara târziu, aproximativ între 22,00 şi 03,00. Condiţiile de întuneric
stimulează, deasemenea, producerea de melatonină. În concluzie, nivelurile
de melatonină rămân ridicate pe aproape tot parcursul nopţii, când dormim, şi
scad odată cu apropierea dimineţii, când ne trezim.
În ultimii ani, cercetătorii au învăţat că lumina albă strălucitoare suprimă
melatonina. Studii anterioare au sugerat, de asemenea, că reducerea
melatoninei reacţionează diferit la lumină în raport cu lungimea de undă, în
mod specific cu un maximum de sensibilitate la lumina cu lungime de undă
mică (“albastru”).

2. Jet-lag
Melatonina în tratamentul de jet lag, studiu
randomizat dublu orb placebo controlat

3. Depresii
Melatonina este eficace în tratamentul depresiei rezistentă şi depresiile
de iarnă SAD (seasonal affective disorder), tristeţe, melancolie, dischinezie
tardivă (manifestată prin ticuri faciale provocate de folosirea neurolepticelor
pe perioade îndelungate).

4. Nervozitate

5. Stress
Joacă un rol opus cortizonului ( generat de suprarenale pe timpul
stressului ) şi astfel se explică rezistenţa la situaţiile stressante ale tinerilor
( unde nivelul acestui hormon este la nivelul optim).

6. Antioxidant
Asigură o bună funcţionare a sistemului nervos. Melatonina este
probabil singurul antioxidant capabil să pătrundă în fiecare din celulele
corpului nostru, prevenind şi reducând distrugerile provocate de radicalii
liberi aduşi în corp prin alimentele cancerigene sau produşi de stress;
protecţie antioxidantă (străbate membrana celulară şi bariera
hematomeningiană şi stimulează glutationperoxidaza principala enzimă
antioxidantă cerebrală dar şi superoxiddismutaza şi catalaza).
Peste 100 de boli degenerative sunt asociate cu scăderea capacităţii
antioxidante a organismului (cataracta, degenerescenţa maculară retiniană,
artroza, maladia Alzheimer, boala Parkinson, îmbătrânirea, etc.) Melatonina
este un antioxidant puternic, în opoziţie cu alţi antioxidanţi cum ar fi vitamina
C, E şi betacarotenul pe care le primim prin alimente. Se crede că efectul său
antioxidant ne protejează de boli precum cancerul, cataracta şi bolile de
inimă.

7. Bioritm
Schimbarea fusului orar sau lucrul în schimburi provoacă modificări ale
tensiunii arteriale, glicemiei, vitalităţii, stării psihice, sistemului endocrin şi
insomnie.

8. Potenţă sexuală
Scăderea producţiei de melatonină ( datorită stressului acumulat o dată
cu vârsta ) semnalizează sistemului endocrin să producă mai puţini hormoni
sexuali, care conduce în timp la atrofia organelor sexuale însoţită de
scăderea interesului pentru actul sexual şi a performanţelor pe timpul
acestuia (atât la bărbaţi, cât şi la femei).

9. Dispoziţie
Melatonina are potenţial terapeutic penru
migrena şi alte tipuri de dureri de cap. Ajută
în tratarea anxietăţii înainte de operaţii.

10. Boli coronariene si cardiovasculare

Ea mai poate fi folosită în combaterea, tratarea sau prevenirea bolilor
cronice ( SIDA, Alzheimer, Parkinson, Astm, Cataractă şi Diabet ).

11. Cancer
Melatonina imunomodulator împreună cu interleukina - 2 în terapia de
cancer;
Modularea activităţii de interferon a melatoninei la
metastaza de cancer renal în faza 2
Cercetătorii descoperă din ce în ce mai mulţi factori ce
contribuie la apariţia cancerului, unii dintre ei nefiind
până acum suspectaţi că ar avea vreo legătură cu
această maladie.
Un studiu pe şoareci realizat de cercetătorii americani
de la mai multe universităţi a arătat că expunerea pe
timp de noapte la lumină artificială stimulează
dezvoltarea tumorilor de cancer la sân, prin suprimarea
secreţiei de melatonină. În plus, s-a demonstrat că perioadele îndelungate de
expunere la întuneric (natural) încetinesc semnificativ creşterea acestor
tumori.
"Aceasta este prima dovadă obţinută pe căi experimentale care
confirmă că lumina artificială joacă un rol important în dezvoltarea cancerului
uman", a declarat David A. Schwartz, unul dintre directorii unei agenţii care a
contribuit la realizarea studiului.
Se ştia în urma studiilor anterioare că lumina artificială scade cantitatea
de melatonină implicată în reglarea ciclurilor de somn ale unei persoane,
produsă de către creier, dar cercetatorii nu făcuseră legătura între hormon şi
dezvoltarea tumorilor canceroase.
Pentru acest studiu, o serie de şoareci au fost injectaţi cu celule
prelevate din tumorile cancerului de sân. Odată ce aceste celule au evoluat în
tumori, acestea au fost implantate unor şobolani pentru a se dezvolta. Între
timp, cercetătorii au colectat sânge în trei faze din intervalul de 24 h - ziua,
noaptea după două ore de întuneric total şi noaptea după doua ore de
expunere la lumină fluorescentă, de la 12 voluntare sănătoase. Sângele a
fost injectat direct în tumorile în curs de dezvoltare. "Sângele bogat în
melatonină colectat de subiecţi în întuneric total a încetinit dezvoltarea
tumorilor. Aceste rezultate se datorează efectului melatoninei asupra celulelor
canceroase”, a declarat unul dintre cercetători. Prin comparaţie, sângele fără
melatonină colectat de la subiecţi după doua ore de expunere la lumină
fluorescentă a accelerat dezvoltarea tumorii. Dacă aceste rezultate vor fi
confirmate, modul în care sunt fabricate sursele de iluminare ar putea fi
schimbate radical, acestea necesitând modificări astfel încât să prevină
suprimarea producerii de melatonina.
Studii recente au arătat că dozele ridicate de melatonină lucrează
sinergic cu anumite tipuri de chimioterapie. Într-un raport, melatonina s-a
dovedit că îmbunătăţeşte timpul de supravieţuire la femeile cu cancer la sân
tratate prin chimioterapie şi diminuează efectele secundare. Cercetătorii au
demonstrat că melatonina are capacitatea de a stimula sistemul imunitar al
organismului. Se pare că are şi proprietatea de a neutraliza efectul negativ al
medicamentelor şi infecţiilor.

12. Colesterol
Melatonina reduce nivelul colesterolului, atenuează efectele negative
ale stressului, protejează împotriva bolilor cardiace degenerative, coboară
nivelul colesterolului sangvin şi este un factor antitumoral.

13. Hipertensiune
Melatonina ajută la reducerea tensiunii arteriale, afirmă un grup de
cercetători americani şi olandezi într-un studiu publicat în revista Asociaţiei
Americane pentru Inima Hypertension: 16 bărbaţi cu hipertensiune arterială
au fost trataţi cu 2,5 mg de melatonina şi cu placebo, luat cu o ora înainte de
culcare, timp de 3 săptămâni. Bărbaţilor care au primit melatonina li s-a redus
tensiunea sistolică şi diastolică respectivă cu 6 şi 4 milimetri de mercur.
14. Imunitate
Este verificat faptul că melatonina ameliorează eficienţa sistemului
nostru imunitar mărind rezistenţa organismului faţă de boli în general (răceli,
gripe...) şi în particular faţă de bolile tipice îmbatrânirii (cancer, boli
cardiovasculare, auto-imunitare) În plus, melatonina în sine este un
imunoregulator care intăreşte producţia de celule T.
Dacă melatonina este luată împreună cu Calciu, este un
imunostimulator foarte puternic al activităţii de răspuns a celulelor T.
 15. Autoimunitate
Ea de asemenea stimulează timusul care joacă un rol esenţial în funcţionarea
sistemului immunologic.

16. Osteoporoza
-reglează metabolismul calciului şi al fosforului
-cu acţiune de prevenire a osteoporozei în perioada de post-menopauză
Structura normală
La osteoporoză se subţiază
de microarhitectură Osteoporoza
microarhitectura osoasă
osoasă

17. Îmbatrânire
Putem cu siguranţă afirma că glanda pineală (epifiza) e cheia înţelegerii
îmbatrânirii, pentru că ea controlează de la naştere până la moarte variaţia
zilnică de hormoni (ciclu circadian) care reglează toate funcţiunile
organismului nostru.
Cea mai importantă calitate a melatoninei este cea de revitalizare a
întregului sistem endocrin aşa cum a demonstrat experimental cercetătorul
elveţian Walter Pierpaoli (transplantând glanda pineală a unui şoarece tânăr
la altul bătrân, acesta şi-a recâştigat vitalitatea şi tinereţea pe care apoi le-a
păstrat până la moarte care a apărut peste alte 25 procente din durata medie
de viaţă, iar când a transplantat glanda pineală a unui şoarece bătrân la unul
tânăr, acesta a îmbătrânit rapid ).
Vinul roşu poate încetini procesul de îmbătrânire, datorită unei
substanţe din coaja strugurilor, care poate proteja celulele organismului de
distrugerile care pot apărea odată cu înaintarea în vârstă, este concluzia unui
studiu realizat în Spania. Cercetătorii de la Spanish Ageing Research
Network au descoperit că melatonina, o substanţă care se găseşte în coaja
strugurilor şi într-o altă gamă de alimente, are efect protector asupra
celulelor.
Specialiştii au măsurat cantitatea de melatonină
prezentă în coaja a opt varietăţi de struguri italiene. S-a
stabilit că printre soiurile de vin care conţin o mare
cantitate de melatonină se numără Merlot, Cabernet
Sauvignon şi Chianti. Cea mai mare cantitate din acest
hormon se găseşte într-o varietate de struguri care se
numeşte Nebbiolo.
Aceştia recomandă persoanelor care vor să încetinească procesul de
îmbătrânire să contribuie la creşterea nivelului de melatonină din organism
prin consumul regulat de alimente precum ceapă, banane, orez, cireşe şi vin.
 În urma analizelor de laborator efectuate pe cobai modificaţi genetic
suferind de îmbătrânire accelerată, cercetătorii au descoperit că primele
semne de îmbătrânire, care apăreau la vârsta de cinci luni (echivalentul a 30
de ani umani), erau provocate de o creştere bruscă a nivelului de oxigen şi
nitrogen din organism.
După administrare de melatonină, procesul de îmbătrânire a fost încetinit.
Profesorul Dario Acuna
Castroviejo, de la Universitatea din Granada,
coordonatorul acestui studiu, a indicat că
administrarea de melatonină la animale din
momentul în care organismul nu o mai
produce în mod natural are acest efect de
încetinire a îmbătrânirii.
Acesta a
sugerat ca
oamenii ar
trebui să ia suplimente de melatonină începând cu
vârsta de 30-40 de ani.

Melatonina 9 - Gena Anti Aging - BMAL1 a

ceasului circadian cu proteina sa CLOCK/BMAL1 formează complexul de
transactivare care capătă tot mai multă importanţă.

18. Andropauza şi menopauza

Excesul de melatonină poate creşte nivelul hormonului prolactină, care
diminuează impulsul sexual la bărbaţi şi poate în mod teoretic să accelereze
creşterea de prolactină în cazul cancerelor de sân. Melatonina are influenţă şi
asupra activităţii glandelor endocrine, de exemplu, reglează ciclul menstrual,
stimulează viaţa sexuală. Secreţia de melatonină scade la menopauză prin
calcifierea glandei pineale. Cortizolul, melatonina şi estrogenul se numără
printre hormonii al căror dezechilibru poate determina apariţia unei tumori.
Profesorul David Spiegel a analizat cercetările desfăşurate până acum
privind relaţia dintre somn şi cancer. Profesorul a analizat şi rolul melatoninei,
hormon care este produs în timpul somnului şi joacă un rol important în ciclul
zilnic al organismului. Melatonina acţionează ca un antioxidant, prevenind
vătămările ADN-ului, care pot conduce la cancer, şi încetineşte secreţia de
estrogen, care poate alimenta creşterea tumorilor mamare şi ovariene.

19. Creşterea părului

Melatonina creşte rata de creştere activă (anagen) de păr la femei cu
alopecie androgenică sau alopecie difuză, fapt demonstrat prin studiu
randomizat dublu orb placebo controlat.

20. Melatonina are efect la pacienţi de fibromialgie

 21. Melatonina reduce acţiunile de anxietate, fapt cercetat
prin studiu randomozat dublu orb

22. Melatonina are efect la pacienţi de epilepsie cu nivelul

scăzut de melatonină şi risc de suicid , deasemenea ajută
în cazuri de autism, hiperactivitate şi deficit de atenţie,
epilepsie la copii

23. Blochează acţiunea hormonului melanocitar, împiedică

colorarea melanocitelor

24. Blochează acţiunea ACTH-ului

25. Radioterapie şi chimioterapie (reduce efectele adverse:

neuropatia, stomatita, trombocitopenia)

26. Accidente cerebro-vasculare - grăbeşte vindecarea

leziunilor cerebrale

27. Scolioza
Rolul său în generarea unei scolioze a fost propus în urma lucrărilor
experimentale de pinealectomie.
În 1959, Marie-Jeanne Thillard, în cursul lucrărilor de cercetare
endocrinologice, a descoperit întâmplător că ablaţia glandei pineale provoacă
o scolioză. În 1993 Machida şi Dubousset au publicat o lucrare experimentală
care arăta că reimplantarea glandei pineale într-un muşchi are un efect
protector semnificativ în apariţia unei scolioze. În 1995, aceeaşi autori şi-au
continuat lucrările, arătînd rolul protector al melatoninaei asupra efectului
scoliogen experimental al ablaţiei glandei pineale.
Lucrările efectuate sugerează că este necesară o sinteza normală de
melatonina pentru dezvoltarea armonioasă a sistemului nervos şi în particular
a echilibrului postural de care depinde simetria poziţiei ortostatice.
Melatonina este un neuro-hormon care acţionează asupra sistemului
nervos central şi în particular asupra căilor proprioceptive la nivelul
talamusului, trunchiului cerebral şi probabil al măduvei spinarii. Un alt rol al
melatoninaei este hormonal, aceasta intrînd în competiţie cu gonadotropinele
şi indirect cu creşterea.
În sfârşit, este necesar să spunem că a devenit tentant tratamentul cu
melatonină în cazul adolescenţilor care prezintă o scolioză evolutivă. Dacă s-
ar practica un tratament hormonal al scoliozei, acesta ar fi eficient numai
pentru scoliozele evolutive la debut, deoarece o data aparută torsiunea
vertebrală, fenomenul mecanic pare ireversibil.

28. Melatonina salivară scade severitatea parodontopatiilor

Melatonina salivară poate juca un rol important în menţinerea
sănătăţii parodontale, potrivit unui nou studio publicat în
revista Journal of Periodontology.
Cercetătorii au constatat că melatonina, un hormon sintetizat
de glanda pineală, are posibile capacităţi protectoare asupra cavităţii bucale
împotriva radicalilor liberi produşi în urma bolilor inflamatorii. Melatonina
deţine efecte antioxidante puternice ce pot proteja celulele în faţa proceselor
de inflamaţie sau a fenomenelor oxidative distructive. Pacienţii cu un nivel de
melatonina salivară mai crescut prezintă valori mai scăzute pentru indicele
nevoilor de tratament parodontal comunitar (CPITN). Acest lucru sugerează
faptul că acest hormon poate proteja organismul împotriva infecţiilor şi
inflamaţiilor, asta datorită efectului său antioxidant, stimulare a imunităţii şi de
prevenire a îmbătrânire.
S-a observat, de asemenea, un nivel mai scăzut de melatonină şi un
volum salivar diminuat la pacienţii înaintaţi în vârstă, cu scoruri CPITN
ridicate, comparativ cu subiecţii tineri.

29. Asocierea melatoninei cu zincul

S-a observat că zincul administrat oral are efect în prevenirea în mare
parte a bolilor de natură diferită (virală, micotică, bacteriană şi parazitară)
care lovesc infailibil bolnavii de SIDA. Concluzia: zincul poate preveni bolile
favorizate de SIDA, dar melatonina?
Melatonina, singură, e în stare să refacă nivelul zincului în sângele
animalelor îmbatrânite, deci există o relaţie directă între zinc şi melatonină,
pe de altă parte acţiunea lor se manifestă ca o sinergie de refacere a
imunităţii în curs de îmbatrânire. Carenţa de zinc favorizează procesul de
îmbatrânire (nivelul scade constant odată cu trecerea anilor).
Administrarea melatoninei este asociată cu un compus organic al
zincului (zinc orotat, care are avantajul de a fi absorbit mai bine în procesele
organice, fiind parte esenţială în 200 enzime).

Se ia cu o jumătate de ora înainte de culcare, pe cât posibil la acceaşi

oră pentru a regla propriul ciclu circadian (o pastilă seara). Pentru că nu au
existat studii pe termen lung despre suplimentarea cu melatonină, nu se
recomandă folosirea ei pe termen lung. Melatonina trebuie luată întotdeauna
seara.
Asocierea melatoninei cu extractul de valeriană şi celelalte componente
naturale cu acţiune sinergică asigură efect maxim, utilizând doza minimă.
Pyridoxina (vitamina B6) asigură o bună funcţionare a sistemului nervos.

Sarcină şi alăptare. Nu se asociază cu IMAO, alte antidepresive, cu

stimulenţi cum sunt cafeaua sau băuturile alcoolice. Nu se administrează în
timpul activităţii conducătorilor auto şi celor cu profesiuni ce impun
concentrare psihică intensă.

Pentru copii sub 18 ani, persoane cu boli autoimune, epilepsie,

leucemie, diabet, cu tulburări psihice majore sau care folosesc medicamente
cu steroizi, este obligatorie consultarea medicului înainte de a lua acest
produs. A se feri de accesul copiilor!
III. TIROIDA
Este cea mai mare glanda cu secretie interna a organismului. Poarta
numele dupa cartilajul nepereche laringian in dreptul caruia se afla.
Cantareste 30 g. E localizata in fata anterioara a gatului intr-o capsula
fibroasa numita loja tiroidei.
Este formata din 2 lobi laterali uniti intre ei prin istmul tiroidian. Tesutul
secretor e format din celule epiteliale organizate in foliclui. Acestia sunt
formatiuni veziculoase continute in stroma conjunctivo-vasculara a
glandei. In interiorul foliculilor tiroidieni se afla un material omogen,
vascos numit COLOID cu rolul de a depozita hormonii.
Coloidul contine TIREOGLOBULINA, forma de depozit a hormonilor
tiroidieni.

Tiroida este formata din:

1. celule foliculare
2. coloid
3. foliculi

Tireoglobulina=proteina sintetizata de celulele foliculare al carei

constituient principal este aminoacidul TIROZINA. Glanda tiroida
prezinta o vascularizatie farte bogata. Secreta TIROXINA,
TRIIODOTIRONINA si CALCITONINA. Primii doi sunt considerati
adevaratii hormoni tiroidieni.

TIROXINA, TRIIODOTIRONINA

PROCESE INFLUENTATE:
- cresterea si dezvoltarea organisului si a creierului la copii
MOD DE ACTIUNE
- influenteaza diferentierea neuronilor, formarea tecii de mielina si a
sinapselor, precum si dezvoltarea gonoadelor in timpul vietii intrauterine.
- Produc iritabilitate si neliniste
HIPERSECRETIE
- determina aparitia bolii Basedow-Graves caracterizata prin
exoftalmie=globi oculari proeminenti insotita de gusa exoftalmica(
 cresterea in volum a tiroidei),nervozitate, tremuraturi ale mainilor, piele
calda si umeda, scaderea in greutate.
HIPOSECRETIE
- in copilarie duce la nanism tiroidian insotit de cretinism, deformatii osoase,
defecte ale dentitiei, piele ingrosata, uscata.
- la maturitate induce aparitia mixedemului = infiltrarea tesuturilor cu o
substanta muco-proteica , electroliti si apa insotit de cresterea in greutate,
caderea parului, piele uscata si ingrosata, anemie, metabolism bazal
scazut.
- gusa endemica apare datorita lipsei iodului din apa potabila sau din
alimentatie.
CONTROL/REGLARE
- in conditii normale, activitatea tiroidei este coordonata de adenohipofiza
prin TSH in fc de concentratia sangvina a tiroxinei
- in conditii neobisnuite cum ar fi stres sau frig, cand creste necesitatea de
hormoni tiroidieni intervine mecanismul nervos de feedback negativ prin
care hipotalamusul elibereaza TRH.
Ajuns la adenohipofiza pe cale sangvina, TRH stimuleaza secretia de
TSH.

CALCITONINA
- mentine echilibrul fosfocalcic.
- la nivelul oaselor, inhiba activitatea osteolitica si formarea osteoclastelor
- stimuleaza osteogeneza la organismele tinere
- scade calcemia

IV. GLANDELE PARATIROIDE

Sunt 4 glande mici situate cate doua pe fata posterioara a lobilor
tiroidieni in afara capsulei acesteia.
Sunt constituite dintr-o stroma conjnctiva bogat vascularizata si inervata
si din parenchim organizat in cordoane celulare anastomozate. Secreta
PARATHORMONUL PTH cu rol esential alaturi de calcitonina in
mentinerea echilibrului fosfocalcic, asigurand cresterea si dezvoltarea
normala a scheletului cu fixarea adecvata a calciului in oase.
PTH
MOD DE ACŢIUNE
- stimulează reabsorbtia intestinala de calciu
- scade eliminarile urinare de calciu si sodium
HIPERSECRETIE
- produce boala Recklinghausen caracterizata prin decalcifiere osoasa
urmata de deformari si fracturi spontane, depuneri fosfocalcice in tesuturile
moi si formarea de calculi urinari
HIPOSECRETIE
- la copii—dezvoltarea defectuasa a dintilor si intarziere mintala
- la adulti tetanie=crestera excitabilitatii neuromusculare si aparitia
spasmelor musculaturii striate sau netede
CONTROL/REGLARE
- secretia de PTH este reglata in fc de concentratia sangvina a calciului atat
prin mechanism nervos cat si umoral.

V. TIMUSUL
Are rol de glanda endocrina in prima parte a ontogenezei pana la
pubertate.
Este o glanda cu structura mixta de epiteliu secretor si organ limfatic.
Are localizare retrosternala.
La pubertate involueaza fara a disparea complet.
Este invelt intr-o capsula conjunctiva din care pleaca septuri care il
impart in lobuli.. Fiecare lobul e format din foliculi.
Foliculul timic prezinta 2 zone: -—zona corticala e formata din timocite care
provin din celulele primordiale hematopoietice din maduva osoasa. Timocitele
migreaza din timus in organele limfoide periferice.
zona medulara contine corpusculi Hassal formati din cellule turtite
dispuse ca foitele de ceapa. Timusul indeplineste 2 fc importante:
1. LIMFOPOIEZA=formarea limfocitelor T care au rol in imunitate
1. ORGAN ENDOCRIN secreta TIMOCRESCINA care are un rol important in
metabolismul calciului, in controlul cresterii scheletului si in dezvoltarea
organelor sexuale.

VI. GLANDA SUPRARENALA

E situata la polul superior al rinichiului fiind formata dintr-o regiune
corticala si una medulara, diferite din pc de vedere embriologic,
anatomic si functional.
ZONA CORTICALA e dispusa la periferie si o inconjoara complet pe
cea medulara.
Epiteliul secretor al corticalei e dispus in trei zone:
1. zona glomerulara se gaseste la periferie
2. zona fasciculate se gaseste la mijloc
3. zona reticulate se gasete la interior fiind in contact cu medulara.
ZONA MEDULARA e formata din celule mari, de forma ovala, ce
prezinta granule de neurosecretie.

A. CORTICOSUPRARENALA secreta hormonii corticosteroizi derivati

din cholesterol de natura lipidica. Rolul hormonilor steroizi este vital.
In functie de actiunea principala exercitata de acesti hormoni, ei
sunt impartiti in 3 grupe:
1. mineralocorticoizi—reprezentantul principal este
 ALDOSTERONUL,mai este CORTICOSTERONUL. Sunt
secretati de zona glomerulara.
2. glucocorticoizi—reprezentati in special de CORTIZON si
HIDROCORTIZON(CORTIZOL). Sunt secretati in zona
fasciculara.
3. hormoni sexuali sunt reprezentati de ANDROGENI,
asemanatori celor secretati de testicul. Mai sunt hormonii
ESTROGENI, PROGESTERON.
Sunt secretati in zona reticulara.

ALDOSTERONUL intervine in metabolismul apei si electrolitilor

mentinand echilibrul Na, K. Actioneaza rapid, salvad viata.
In caz de hipersecretie, produce boala lui Conn caracterizata prin
cresterea masei sangelui circulant si hipertensiune arteriala.
In caz de hiposecretie apare boala Addison care se
caracterizeaza prin pierdere de sare si apa, urmata de
hipotensiune si adinamie=scaderea capacitatii de efort.

GLUCOCORTICOIZII au efecte:
- metabolice:cresc eliminarile de azot, produc hiperglicemie, cresc
lipemia si stimuleaza catabolismul proteic.
- Sangvine: cresc nr. De elemente figurate.
- Digestive: scad absorbtia de lipide, cresc secretia de HCI si pepsinogen.
- Renale:scad permeabilitatea tubilor distali pt apa stimuland eliminarea
excesului de apa, cresc filtrarea glomerulara.
- Nervoase: cresc sensibilitatea la stimuli olfactivi si gustative, induc
modificari ale EEG( electroencefalogramei) si iritabilitatea, scad puterea
de concentrare.
In caz de hipersecretie apare boala Cushing care se manifesta prin
obezitate, hipertensiune arteriala si hiperglicemie.
Hiposecretia se intalneste in boala Addison.
Reglarea secretiei de glucocorticoizi se face de catre sistemul
hipotalamo-hipofizar printr-un mechanism de feedback negativ.Secretia
de glucocorticoizi prezinta ritm circadian ACTH- dependent cu maxim de
secretie dimineata.

HORMONII SEXUALI sunt secretati in cantitati foarte mici si au actiuni

asemanatoare cu cei secretati de gonoade.
Impreuna cu acestia contribuie la aparitia si dezvoltarea caracterelor
sexuale secundare la pubertate.
In caz de hipersecretie apare sindromul antrogenital care se caracterizeaa
la femei prin ' masculinizare' si la copii prin stoparea cresterii si aparitia
unei pubertati precoce.
Hiposecretia acestor hormoni este compensata de secretia gonoadelor.
Reglarea secretiei de hormone sexuali se face prin mecanisme
hipotalamo-hipofizare. Rolul cel mai important il joaca ACTH.
 B . MEDULOSUPRARENALA
Reprezinta portiunea medulara a glandei suprarenale. Este considerata
un ganglion simpatic de dimensiuni mari, deoarece contine neuroni
postganglionari simpatici care si-au pierdut axonii si secreta hormoni:
ADRENALINA(EPINEFRINA) 80% si
NORADRENALINA(NOREPINEFRINA) 20%. Hormonii secretati de
medulara se numesc CAŢECOLAMINE. Cei doi hormoni au efecte
multiple in organism.

ADRENALINA
Mod de actiune:
1. la nivelul sistemului nervos:
- stimuleaza SRAA determinand o stare de alerta corticala, anxietate si
frica.
2. la nivelul sistemului cardiovascular:
- creste forta de contractie a miocardului, frecventa cardiaca si viteza de
conducere a sangelui
- produce vasodilatatia vaselor coronare, pulmonare si a celor din muschii
scheletici
- produce vasodilatatia usoara a vaselor gastrointestinale
3. la nivelul musculaturii netede viscerale:
- relaxeaza musculature tractului digestiv, a bronhiilor si a vezicii urinare
- produce contractia splinei, a muschilor erectori ai firelor de par, a
muschilor dilatatori ai pupilei
4. in metabolism:
- hiperglicemie, glicogenoliza hepatica si musculara

NORADRENALINA
1. la nivelul sistemului nervos:
- aceleasi efecte, dar mai reduse
2. la nivelul sistemului cardiovascular:
- efecte similare dar mai reduse
- vasocontractie usoara
3. la nivelul musculaturii netede viscerale:
- aceleasi efecte, dar attenuate
4. in metabolism:
- acelesi efecte, dar attenuate

control / reglare: se face exclusiv pe cale nervoasa.

In stare emotionala predomina noradrenalina, iar in situatii neobisnuite
predomina adrenalina.
In timpul somnului, secretia celor doi hormoni este redusa.
VII. PANCREASUL ENDOCRIN
Este implicat in controlul metabolismului intermediar al glucidelor,
lipidelor, proteinelor prin hormonii secretati si consta din insulele de
cellule endocrine INSULELE LANGERHANS. Acestea contin mai multe
tipuri de cellule secretorii:
- celulele A 20% —secreta glucagon
- celulele B 60-70% secreta insulina. Ele sunt dispuse in interiorul insulelor.
- celulele D 10% secreta somatostatin
- celulele F secreta polipeptidul pancreatic

Pancreasul este format din:

1. coada pancreasului
2. corpul pancreasului
1. canal pancreatic principal
2. canal accesor
In cadrul corpului pancreasului intalnim acini si insulele Langerhans.

INSULINA este un hormon proteic ce contine 51 de aminoacizi fiind

secretata sub forma unor precursori prin a caror transformari succesive
rezulta insulina ce se depoziteaza la nivelul granulelor din celulele B. Mod
de actiune:
1. la nivelul ficatului are rol hipoglicemiat si stimuleaza sinteza de proteine
si lipide.
2. la nivelul tesutului adipos stimuleaza patrunderea glucozei.

Hipersecretie:
1. se caracterizeaza prin hipoglicemie, care afecteaza in special SNC
(mare consummator de glucoza), mergand pana la instalarea
comei(pierderea starii de constienta).
Hiposecretie:
1. duce la aparitia DIABETULUI ZAHARAT, caracterizat prin: hiperglicemie,
glicozurie(eliminarea glucozei prin urina), poliurie(eliminarea unor cant.
crescute de urina), polifagie(ingerarea unor cant. mari de alimente),
polidipsie(ingestia de cant. f. mari de lichide), scaderea in greutate.
Control/Reglare
Reglarea secretiei de insulina se face prin doua mecanisme:
-UMORAL(mecanismul principal) se realizeaza prin feedback: cresterea
concentratiei de glucoza sangvina mareste secretia de insulina, iar
insulina determina transportul glucozei in ficat, muschi, diverse cellule.
-NERVOS(mecanismul secundar) este declansat de variatii ale glicemiei
care stimuleaza chemoreceptorii din sistemul vascular.
Acestia transmit impulsuri la centrii glicoreglarii din hipotalamus, de unde
pornesc comenzi spre centrii parasimpatici ce stimuleaza secretia de
insulina.
- secretia de insulina este reglata si de alti hormon cum ar fi: ^adrenalina
si noradrenalina- o inhiba
*secretina, colecistokinina, gastrina, glucagonul o stimuleaza
*STH, cortizolul, progesteronul si estrogenii cresc secretia de insulina
 GLUCAGONUL este un hormon proteic format din 29 de aminoacizi ce
secreta si el sub forma unor precursori. Efectele sale se exercita asupra: 1.
metabolismului glucidic:
-stimuleaza glicogenoliza la nivel hepatic
-stimuleaza glucogeneza hepatica
- creste extragerea aminoacizilor din sange de catre hepatocite
2. metabolismul lipidic:
- efect lipolitic si determina cresterea nivelului plasmatic al acizilor grasi si
glicogerolului
- este essential in cetogeneza() datorita oxidarii acizilor grasi
3. metabolismul proteic
- efect proteolitic la nivel hepatic
- efect antianabolic prin inhibarea sintezei proteice

In cantitati foarte mari, glucagonul determina crestera fortei de contractie a

cordului, crestera secretiei biliare, inhibarea secretiei gastrice. Reglarea
secretiei de glucagon— glicemia este cel mai imp factor de control al secretiei
de glucagon, astfel ca in hipoglicemie el este secretat in cantitati mari si
determina cresterea eliberarii de glucoza hepatica, corectand nivelul
glicemiei.
Efortul fizic intens cresc secretia de glucagon.
Insulina si acizii grasi circulanti inhiba eliberarea de glucagon.

VIII. OVARUL ENDOCRIN SI EXOCRIN este format din:

1. corp galben degenerate in absenta fecundatiei
2. corp galben activ secreta estrogeni si progesterone
1. foliculi primari
3. foliculi maturi( de Graaf) Prezinta o dubla activitate.

A. FORMAREA FOLICULILOR MATURI SI OVULATIA Fiacre ovar contine la

nastere cateva sute de mii de foliculi primordiali. Dintre acestia, doar 300-
400, cate unul pe luna, incepand cu pubertatea si terminand cu menopauza,
vor ajunge la maturatie. Procesul de crestere si maturatie foliculara este
ciclic.
Ciclul ovarian este insotit de modificari la nivelul uterului, vaginului, glandelor
mamare.
Durata medie a unu ciclu genital la o femeie este de 28 de zile si de aceea se
mai numeste si CICLU MENSTRUAL.
Distingem in cadrul ciclului ovarian doua perioade:
1. PREOVULATORIE—dureaza din ziua 1 pana in ziua a 14-a a ciclului.
2. POSTOVULATORIE—dureaza din ziua 15 pana in prima zi a menstruatiei,
dupa care ciclul se reia.
In perioada preovulatorie, au loc mitoze ecvationale si reductionale la nivelul
ovocitului. Acesta strabate mai multe etape, de la ovogonie cu nr. diploid de
cromozomi la ovulul matur care are formula haploida. Pe masura ce ovulul se
matureaza apare o cavitate la nivelul foliculului ovarian, care se umple cu
lichid follicular. In ziua a 14-a, foliculul se rupe si ovulul este expulzat in cav.
abdominala de unde e preluat de trompa uterina. Dupa ovulatie, foliculul
ovarian se transforma in corp galben.
Crestera si maturarea foliculului sunt stimulate de FSH.
Ovulatia si formarea corpului galben sunt stimulate de LH.

B . SECRETIA INTERNA A OVARULUI

Peretii foliculului ovarian prezinta 2 teci celulare, una interna si alta externa.
In perioada preovulatorie, celulele tecii interne secreta hormonii sexuali
feminini-ESTROGENII. Secretia acestor hormone este stimulata de FSH si
LH.
Actiunea estrogenilor este de a stimula dezvoltarea organelor genitale
feminine, a mucoasei uterine, a a glandelor mamare. In faza a doua a ciclului,
rolul de secretie intern ail indeplineste corpul galben. Acesta secreta atat
estrogeni, cat si progesteron= hormone care favorizeaza pastrarea sarcinii.
Secretia corpului galben este stimulata de LH si prolactina.
Corpul galben involueaza dupa 10 zile si se transforma in corp alb. Daca
ovulul
a fost fecundat, activitatea corpului galben se prelungeste inca 3 luni.
Reglarea secretiei ovariene se face prin mechanism feedback negative
hipotalamo-hipofizo-ovarian.

ESTROGENII
- determina scaderea secretiei de FSH, urmata de cresterea in dimensiuni a
adenohipofizei.
- La fete, in perioada pubertatii, determina crestera glandelor mamare,
aparitia caracterelor sexuale secundare
- La femei, stimuleaza dezvoltarea stromei si a vaselor uterului.
PROGESTERONUL
- pregateste tractul genital feminine pt. nidatia ovulului fecundat si
mentinerea sarcinii.

INHIBINA
- inhiba secretia de FSH si LH DE

RETINUT!!!!!!!!!!!!
Foliculii ovarieni secreta in prima etapa a ciclului ovarian HORMONII
ESTROGENI=FOLICULINA.
Corpul galben secreta in a doua parte a a ciclului ovarian
PROGESTERONUL in cantitati mari si INHIBINA in cantitati mici.
IX. TESTICULUL ENDOCRIN SI EXOCRIN
îndeplineşte in organism 2 funcţii:
A. FUNCŢIA SPERMATOGENETICA— e fc. exocrina.
Are loc la nivelul tubului seminifer, incepand cu pubertatea.
Spermatogeneza este stimulata de FSH.
B. SECRETIA INTERNA celulele interstitiale testiculare Leyding
secreta hormonii androgeni, al caror reprezentant principal este
TESTOSTERONUL. Testiculul secreta un procent redus de
estrogeni.

TESTOSTERONUL este un hormon lipidic, cu structura sterolica.

Actiunea sa consta in stimularea cresterii organelor genitale masculine
si aparitia caracterelor sexuale secundare la barbat.
In caz de hiposecretie apare infantilism geital
In caz de hipersecretie apare pubertatea precoce.
Reglarea secretiei de testosterone se face prin mecanismul de
feedback negativ, sub influenta LH hipofizar.