VACCINAREA OBLIGATORIE

Elev: Răciulă (căs Rusu) Mădălina-Elena

Grupa G 7

Iași, 2022

1
 „Cele două intervenţii în domeniul sănătăţii publice care au avut cel mai mare impact
asupra sănătăţii întregii lumi sunt apă curată şi vaccinurile.”Organizaţia Mondială a
Sănătăţii

1. Introducere

Am ales să vorbesc despre această tema deoarece vaccinarea copilului reprezintă un

subiect de mare interes pentru toate categoriile de oameni, cu atât mai mult în condițiile
actuale de apariție a unor boli noi și implicit de apariție a unor noi vaccinuri.

Vaccinul reprezintă modalitatea de imunizare a organismului uman contra afecțiunilor de

natură infecțioasă. Această imunizare se realizează prin infectarea unei cantități mici de ser
care conține o bacterie slăbită un virus care și-a pierdut virulentă, o toxina inofensivă sau o
particula din agentul patogen.

Astfel, este stimulat sistemul imunitar care produce anticorpi specifici protejând
organismul de infecție.

Majoritatea vaccinurilor sunt administrate copiilor mici, dar unele dintre acestea trebuie
administrate de-a lungul vieții pentru a putea oferi protecție maxina. Această protecție se
numește imunizare.

2
 Vaccinurile

Dicționarul limbii române ne oferă o definiție a termenului de vaccin și anume: produs

biologic preparat din germeni patogeni sau din secreții microbiene, care se administrează prin
injecții sau pe cale bucală unui om ori unui animal în scop preventiv (pentru a căpăta
imunitate împotriva bolilor infecțioase) sau curativ.

Vaccinarea se bazează pe următorul principiu: ”În organismul uman este introdus un

antigen străin (bacil, bacterie, virus etc.), la care organismul reacționează la nevoie, prin
formare de anticorpi; în caz de infecție, acești anticorpi vor preveni boala; în final, omul
devine imun, ceea ce înseamnă că el rămâne sănătos”.Din definiția dată vaccinurilor aflăm
că: ”vaccinurile sunt preparate imunobiologice care conțin o suspensie de micro-organisme
(bacterie, virusuri) vii, inactivate, sau fracțiuni ale acestora, care se administrează cu intenția
de a induce imunitate Cu alte cuvinte, sistemul imunitar al sugarului este nevoit să
recepționeze noile antigene (virusuri inactivate, bacterii atenuante), să le ”memoreze” și să
învețe să le respingă la un nou contact cu ele, prin formarea de anticorpi.

2. Informatii despre vaccinuri

Ideea vaccinării în scopul prevenirii bolilor datează din 1796. În acel an, medical britanic
Edward Jenner a considerat că lăptăresele care se imbolnavisera de variolă taurinelor (o boală
minoră) nu mai puteau s-o contracteze. Jenner a prelevat material de pe mâna laptaresei Sarah
Nelmes, care se infectase cu variolă taurinelor, și l-a inserat într-o tăietură făcută în brațul lui
James Phipps, un băiat sănătos de 18 ani . Băiatul a făcut apoi variolă taurinelor. După 48 de
zile, Jenner i-a administrat material de vărsat. Nu a avut niciun effect. A fost prima vaccinare
consemnată în documente.3

Astăzi există mai multe vaccinuri.În multe țări, ele sunt răspândite, ba chiar obligatorii. În
majoritatea, oamenii au încredere și le consideră sigure și eficiente. Totuși, descoperire legate
de mai multe vaccinuri administrate nu sprijină această concluzie.

3
Neil Z. Miller, Vaccinurile sunt cu adevarat sigure si eficiente, Bucuresti, Life Style, 2015,p.21

3
4
 3. Boli prevenibile prin vaccinare7

 Rujeola
Rujeola este una din cauzele principale de deces la copiii mici, cu toate că sunt
disponibile vaccinuri sigure. Pe plan global, această boală prevenibilă prin vaccinare, cu
infecțiozitate ridicată, rămâne una din cauzele principale de mortalitate la copii, conducând la
450 decese, în fiecare zi.
În anul 2016, s-au raportat în jur de 90000 decese prin rujeolă; a fost totuși primul an
cu un număr al deceselor mai mic de 100000. În același an, în jur de 85% din copiii lumii au
primit o doză de vaccin, până la împlinirea vârstei de 1 an, față de 72% în anul 2000.
În perioada 2000-2016, vaccinarea a dus la o scădere cu 84% a deceselor prin rujeolă
și a prevenit estimativ 20,4 milioane decese, ceea ce face din vaccinul rujeolic una din cele
mai bune achiziții pentru sănătatea publică.
Numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă în România, raportate până la data de
02.03.2018 este 11036, din care 40 de decese. În săptămâna 26.02. - 02.03.2018 au fost
raportate încă 123 de cazuri nou confirmate în 10 județe și în municipiul București.

6
https://www.cnscbt.ro/index.php/calendarul-national-de-vaccinare, accesat la data de 11.01.2021, ora 13.45
7
Analiza SEV,2018, accesata si descarcata la data de 11.01.2021, ora 15:56

5
 În vederea limitării extinderii epidemiei de rujeolă din România a fost organizată o
campanie suplimentară de vaccinare cu RRO a copiilor cu vârste cuprinse între 9 luni și 9 ani.

 Rubeola
Rubeola este de obicei o infecție ușoară în copilărie, dar poate duce la complicații
severe și uneori fatale la fătul unei mame infectate în prima parte a sarcinii (infecția
congenitală rubeolică) sau la sindromul rubeolic congenital (SRC) la nou-născuți.
Conform CNSCBT, în România, în anul 2017 au fost înregistrate 9 cazuri de rubeolă.

 Parotidita epidemică (infecția urliană)

Oreionul este o infecție cauzată de virusul urlian și se transmite de la om-la-om prin
contact direct sau prin picături aeriene. Este denumit și parotidită infecțioasă și afectează în
primul rând glandele salivare. Simptomele inițiale sunt nespecifice cu cefalee, slăbiciune și
febră, urmate în decurs de o zi de inflamația caracteristică a glandelor parotide. Oreionul este
în general o boală moderată a copilăriei, care afectează mai frecvent copiii cu vârste 5 - 9 ani.
Atunci când virusul urlian infectează adulții, complicațiile posibile pot fi grave. Complicațiile
oreionului pot fi: meningita (15% din cazuri), orhita și surditatea; foarte rar, encefalită și
defect neurologic permanent.

Vaccinarea împotriva infecției urliene se face din anul 2004, când s-a introdus
vaccinarea cu o primă doză de vaccin rubeolă-oreion-rujeolă (ROR) la copiii în vârsta de 12-
15 luni. În anul 2005, a fost introdusă vaccinarea cu o a doua doză de vaccin ROR pentru
copiii în vârstă de 6-7 ani (clasa I). Din anul 2015, doza a doua de vaccin ROR se
administrează la vârsta de 5 ani. Incidența a scăzut considerabil după introducerea vaccinării
ROR.

 Difteria

Difteria este o boală infecțioasă cauzată de bacteria Corynebacterium diphtheriae, se

transmite prin contact fizic direct sau prin inhalarea de secreții ale tusei și strănutului de la
persoane infectate.
Vaccinarea a redus foarte mult mortalitatea și morbiditatea prin difterie, dar în țările
cu acoperire vaccinală scăzută este în continuare o problemă majoră de sănătate publică. În
țările endemice pentru difterie, boala apare mai ales sub forme de cazuri sporadice sau mici
focare epidemice. Difteria este fatală în 5 - 10% din cazuri, cu o rată a mortalității mai mare

6
la copiii mici. Tratamentul constă în administrarea de antitoxină difterică, pentru
neutralizarea efectelor toxice, și de antibiotice pentru distrugerea bacteriei.

În România, după introducerea vaccinării antidifterice în anul 1960, s-a înregistrat o

scădere importantă a incidenței bolii; în 1989 s-au înregistrat ultimele 5 cazuri, iar din anul
1990 până în prezent nu a mai fost confirmat nici un caz de difterie. În anul 2016, conform
CNSCBT, acoperirea vaccinală a fost evaluată pe baza metodologiei unitare care a avut în
vedere toți copiii înscriși pe listele medicilor de familie; acoperirea vaccinală cu 3 doze de
vaccin cu componentă difterică la vârsta de 24 de luni a fost de 90,3%.

 Tetanosul
Tetanosul este o boală care se contractează prin expunerea la sporii bacteriei
Clostridium tetani, acești spori există pretutindeni în sol și în tractul intestinal al animalelor și
astfel poate contamina multe substanțe și suprafețe. Ca rezultat al ubicuității bacteriei, boala
nu poate fi eradicată. Neurotoxinele produse în condiții de anaerobioză în plăgile contaminate
s1wcu sporii bacterieni duc la tetanos.
Tetanosul care apare în timpul sarcinii sau în ultimele 6 săptămâni de sarcină se
numește “tetanos matern”, iar tetanosul care debutează în primele 28 zile de viață se numește
“tetanus neonatal”.
Persoane de toate vârstele se pot îmbolnăvi de tetanos, dar boala este în mod
particular frecventă și severă la nou-născuți și mamelor lor, dacă mamele nu sunt protejate de
tetanos prin vaccinare cu toxoid tetanic. Tenanosul necesită tratament într-un spital de
referință. Tetanosul neonatal, care este cel mai grav și fatal, este mai frecvent în zone rurale,
greu de ajuns, unde nașterile au loc la domicilul gravidei, fără proceduri sterile adecvate și
într-un mediu impropriu, necurățat.
Tetanosul poate fi prevenit prin vaccinare cu vaccinuri care conțin toxoid tetanic
VCTT. Tetanosul neonatal poate fi prevenit prin vaccinarea femeilor de vârstă reproductivă,
fie în timpul, fie în afara perioadei de sarcină.Vaccinul protejează mama și copilul, prin
transferul anticorpilor tetanici la făt. În plus, practicile curate din momentul nașterii sunt
importante pentru prevenirea tetanosului matern și neonatal.

 Boala pneumococică
Streptococcus pneumoniae este o bacterie care cauzează frecvent, de la boli grave cum sunt
meningita, septicemia și pneumonia până la boli mai ușoare cum sunt sinuzita și otita medie.

7
 Boala este mai frecventă la extremele de vârstă, copii mici și vârstnici. Bacteria se
transmite mai ales prin picături respiratorii și colonizează nazofaringele. Infecția altor părți
din corp și invazia se produc prin transmiterea directă prin sânge. La nivel mondial, aproape
1,6 milioane de oameni mor anual prin această patologie, inclusiv un milion de copii mai
mici de cinci ani.
Vaccinurile pneumococice conjugate (VPC) disponibile în prezent sunt sigure și
eficiente.

În România, din luna octombrie 2017, a fost introdus vaccinul pneumococic conjugat
în Programul Naţional de Vaccinare, cu indicații de administrare la copiii de 2, 4 şi 11 luni.

 Boala invazivă determinată de Haemophilus influenzae

Haemophilus influenzae (Hib) este o bacterie depistată frecvent în tractul respirator superior,
care se transmite prin picături de la persoane infectate (nu neapărat simptomatice) la cele
susceptible. Perioada între infecția cu Hib și apariția simptomelor este de 2-10 zile. Dacă
bacteria diseminează spre sinusuri sau urechea mijlocie, aceasta poate determina sinuzita sau
otita medie Dacă aceste bacterii ajung în circuitul sanguin, devin “invazive” si pot duce la
pneumonie, meningită, septicemie sau alte boli grave.

Schemele de vaccinare din toate ţările UE includ vaccinul Hib, ceea ce a condus la o
reducere progresivă a infecţiilor cu serotip b. În schimb, a crescut raportarea tulpinilor non-b
şi non-capsulate, prin extinderea sistemelor de supraveghere, cu includerea tuturor grupelor
de vârstă şi a tuturor serotipurilor.

 Hepatita virală B
Multe state din Regiunea OMS Europa au plan de vaccinare universală împotriva
hepatitei B pentru nou-născuți și copii mici. În 2009, 47 State din Regiunea OMS Europa au
inclus hepatita B în programele de vaccinare; 29 țări cu grup țintă nou-născuții, 15 țări cu
grup țintă copiii mici și 3 țări cu grup țintă copii mai mari sau adolescenți. Unele țări combină
vaccinarea la nou-născuți/copii mici cu vaccinarea copiilor mai mari sau adolescenților.

 Poliomielita
Polio este o boală foarte infecțioasă și uneori fatală, care invadează sistemul nervos și poate
provoca paralizie în decurs de câteva ore. Boala afectează de obicei copiii sub vârsta de 5 ani.
În iunie 2002, toate cele 53 țări din Regiunea OMS Europa au fost certificate polio-free: un
succes notabil.

8
 Deşi vaccinarea nu este lipsită de riscuri, majoritatea vaccinurilor determină reacţii
adverse minime şi tranzitorii, cele mai întâlnite fiind durerile la locul injectării şi febra
moderată. Reacţiile adverse grave, de tip anafilactic au o incidenţă scăzută, de aproximativ
1/1milion administrări.8

Ingrijorarile parintilor:

Exemplu de intreabare adresata de parinte personalului medical:

Parinte: “Pentru ce sunt toate aceste vaccinuri? Chiar sunt necesare?”
Furnizor: “Ştiu ca dvs. nu ati facut atâtea vaccinuri când erati copii. Nici eu nu am
facut. Dar şi eu şi dvs. am fost expuşi riscului de infectare cu boli grave, cum ar i meningita.
Acum 50 de ani, multi copii mureau de difterie, tetanos şi poliomielita. În prezent, nu mai
vedem astfel de boli pentru ca oamenii sunt protejati de vaccinurile administrate. Cumnata
mea a nascut un copil cu rubeola congenitala, iar la putin timp dupa naştere, copilul a murit.
Daca si-ar f i facut vaccinul, copilul ar f i fost în viata şi sanatos azi. Avem noroc ca ne putem
proteja cu uşurinta copiii de aceste boli grave prin vaccinuri sigure. Daca ne lasam copiii
neprotejati, îi expunem unui risc real pe toata durata vietii.”9
“Cum se va simti copilul meu dupa vaccinare?”
Nu toţi copiii sunt la fel. Cei mai mulţi nu vor avea nici un fel de urmări neplăcute. Unii copii
vor prezenta:
 uşoară roşeaţă sau tumefacţie (umflătură) la locul injectării, care va dispărea de la
sine după puţină vreme;
 stare de uşoară agitaţie sau plâns persistent;
 febră (de obicei uşoară – 380C, uneori mai ridicată, până la 40 0C).10
Foarte rar, copiii pot dezvolta reacţii alergice imediat după imunizare.
Personalul care administrează vaccinul este pregătit să intervină în acest caz.
Vaccinul ROR cauzeaza autism?

Conform “Ghid practic pentru furnizorii de de servicii de îngrijire medicală pentru

creșterea acceptării programelor de vaccinare la copii”, răspunsul este, nu și are următoarea
explicație. În 1998, un cercetător britanic, Andrew Wakefield a lansat ipoteza că vaccinul
ROR ar putea cauza autism. El a relatat în revista medicală The Lancet cazurile a 8 copii
8
Monica Luminos, Anca Drăgănescu, G. Jugulete, Roxana Matei, Angela Vişan, Cristina Negulescu, Terapeutică,
Farmacologie şi Toxicologie Clinică , Bucuresti, 2008,p.39
9
Dr. Viorica Gheorghiu ,Ghid practic pentru furnizorii de de servicii de ingrijire medicala pentru cresterea
acceptarii programelor de vaccinare la copii, Et all, 2013,p.24
10
Dr. Gratiana Chicin, Ghid adresat parintilor, ABC-ul copiilor, Timisoara, 2003

9
care au prezentat autism și probleme intestinale după ce au primit vaccinul ROR. Pentru a
stabili dacă ipoteza lui Wakefield a fost corectă, cercetătorii au efectuat o serie de studii
în care au comparat sute de mii de copii cărora li s-a administrat vaccinul ROR cu sute de
mii de copii care nu au fost vaccinați cu acest vaccin niciodată. Ei au descoperit că riscul de
autism a fost același la ambele grupuri. Vaccinul ROR nu a fost cauza autismului. În plus,
copiii cu autism nu au fost mai predispuși la probleme intestinale decât alți copii.

Conform OMS, dacă vaccinarea nu se efectuează, bolile infecțioase ajung să ucidă.

În fiecare an, 10,6 milioane de copii mor înaintea împlinirii vârstei de 5 ani; 1,4
milioane din aceste decese sunt cauzate de bolile care ar putea fi prevenite prin vaccinare.

Luând în considerare atât copiii cât şi adulţii, bolile prevenibile prin vaccinare omoară
3 milioane de oameni în întreaga lume, în fiecare an (estimări OMS).

4. Mituri despre vaccinuri şi imunizare11

MIT: Vaccinurile nu sunt sigure.

ADEVĂR: Vaccinurile sunt sigure. Toate vaccinurile folosite sunt fabricate de producători
atestați și periodic inspectați de Organizația Mondială a Sănătății. În țară sunt create condiții
sigure pentru păstrarea și transportarea vaccinurilor.
MIT: Vaccinurile nu sunt efi ciente.
ADEVĂR: Vaccinurile moderne folosite actualmente în Republica Moldova sunt extrem de
sigure și eficiente. Majoritatea vaccinurilor pentru copii au eficiență de 90-99% în prevenția
bolilor.
MIT: Vaccinarea scade imunitatea naturală.
ADEVĂR: Vaccinarea nu scade imunitatea naturală, ci stimulează sistemul imun să producă
anticorpi specifi ci împotriva bolilor infecțioase și este metoda cea mai sigură și cea mai efi
cientă de protejare a copiilor împotriva unor boli extrem de grave.
MIT: În componența vaccinurilor sunt substanțe dăunătoare organismului (cipuri, sânge).
ADEVĂR: Vaccinurile nu conțin nici un fel de cipuri, sînge sau alte substanțe dăunătoare. În
componența vaccinurilor moderne sunt doar fragmente de agenți patogeni, capabili să
producă imunitate la o anumită boală.

11
www.imunizare.cnsp.md , accesat la data de 11.01.2021, ora 14:32

10
MIT: Bolile copilăriei nu sunt grave.
ADEVĂR: Boli ca poliomielita, difteria, tusea convulsivă, rujeola, oreionul și rubeola sunt
numite “boli ale copilăriei’’, deoarece afectează mai mult copiii și tinerii. Aceste boli sunt
destul de periculoase și pot duce la complicații grave și uneori chiar la dezabilitate și deces.
În concluzie, consider că părinții ar trebui să știe unde pot găși informații credibile:
în caz contrar, atunci când vor caută informații pe internet, de cele mai multe ori vor fi
îndrumati către website-uri anti-vaccinare, în loc să consulte pagini de internet cu informații
obiective despre vaccinare, aceștia pot primi informații folositoare despre vaccinare de la
medical de familie.
În consecință, consider că oamenii ar trebui să fie corect informați cu privire la acest
subiect, să cunoască care sunt vaccinurile obligatorii recomandate a fi utilizate sis a fie
conștienți de riscurile pe care le poate atrage administrarea sau/ neadministrarea unui vaccin
Din experiență mea de părinte consider că, contează foarte mult relația dintre părinte
și personalul medical, relația dintre părintele în cauza și familia extinsă, dacă va există
comunicare și deschidere atât din partea organelor competențe ( medici) și părinte va există o
bună colaborare între aceștia astfel viață copilului nu va fi pusă în pericol.

11
Bibliografie:

1. Adina Băran-Pescaru, Familia azi, Bucuresti, Editura Aramis, 2004;

2. Gratiana Chicin, Ghid adresat parintilor, ABC-ul copiilor, Timisoara, 2003;
3. Lege privind organizarea și finanțarea activității de vaccinare a populației în
România;
4. Monica Luminos, Anca Drăgănescu, G. Jugulete, Roxana Matei, Angela Vişan,
Cristina Negulescu, Terapeutică, Farmacologie şi Toxicologie Clinică , Bucuresti,
2008;
5. Neil Z. Miller, Vaccinurile sunt cu adevarat sigure si eficiente, Bucuresti, Editura Life
Style, 2015;
6. Sillamy Norbert, Dicţionar de psihologie, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic
1996;
7. Viorica Gheorghiu ,Ghid practic pentru furnizorii de servicii de ingrijire medicala
pentru cresterea acceptarii programelor de vaccinare la copii, Editura Et all, 2013;
Surse online:
1. Analiza SEV,2018, accesata si descarcata la data de 11.01.2021, ora 15:56;
2. www.vaccina.md , accesat la data de 11.01.2021, la ora 13:37;
3. https://www.cnscbt.ro/index.php/calendarul-national-de-vaccinare, accesat la data de
11.01.2021, ora 13.45;
4. www.imunizare.cnsp.md , accesat la data de 11.01.2021, ora 14:32;

12