Vaccinul BCG

Vaccinul Bacil Calmette-Guerin sau BCG este un vaccin cu tulpini vii impotriva
tuberculozei. Vaccinul a fost descoperit in 1920 si a ramas si in ziua de astazi singurul disponibil
impotriva tuberculozei.
Vaccinul BCG (vaccin antituberculos) se face obligatoriu tuturor nou-nascutilor, la noi in tara,
fiind inclus in programul national de vaccinariVaccinul B.C.G (sigla bacilului lui Calmette si Guerin,
inventatorii vaccinului) a fost fabricat plecand de la o cultura de bacili Mycobacterulm tuberculosis bovis,
de aceea intra in categoria de "vaccin viu atenuat".

Vaccinul B.C.G permite obtinerea unei imunitati durabile fata de tuberculoza. El mai este utilizat si ca
imunostimulant in anumite boli maligne (cancer de vezica sau leucemie).

Vaccinul BCG scurta istorie

Istoria vaccinului antituberculos incepe cu anul 1908, cand Albert Calmette si veterinarul Camille
Gurin incep sa lucreze la obtinerea lui, pornind de la un tip de Mycobacterium bovis patogen izolat dintr-
o leziune de mastita tuberculoasa a unei vaci.
Prin reinjectari la fiecare 3 saptamani, timp de 13 ani pe animale, ei au descoperit ca bacilul isi pierdea
virulenta, pastrandu-si insa capacitatea imunogena.

Vaccinul antituberculos cu bacil tuberculos bovin atenuat a inceput sa fie folosit pe oameni in anul 1921,
sub denumirea de vaccin BCG (prescurtare de la bacilul atenuat, numit bacil Calmette-Guerin). Folosirea
lui incepe sa se practice rapid pe scara larga.

Din pacate, in 1930 se produce un accident teribil la Lbeck, unde 25% din cei 251 de copii vaccinati mor
de tuberculoza. Se pare ca ei au fost vaccinati cu un lot de vaccin BCG contaminat accidental in laborator
cu bacili tubesculosi virulenti.

Accidentul este urmat de procesul lui Calmette, in care vaccinul BCG a fost incriminat drept cauza a
deceselor copiilor. Eroarea a fost eventual descoperita, iar vaccinul BCG a fost reabilitat.

Profilaxia primara a tuberculozei prin vaccinarea BCG

Profilaxia primara a tuberculozei (TBC) se face prin vaccinare cu bacilul Calmette Guerin (BCG),
Mycobacterium bovis viu, atenuat.

Vaccinul nu este obligatoriu in toate tarile lumii (de exemplu, in SUA nu se mai foloseste vaccinarea
BCG de rutina, pentru ca numarul cazurilor de tuberculoza a scazut drastic).

Din cauza controverselor in care a fost implicat vaccinul BCG si a efectelor secundare ale acestuia, s-a
incercat producerea unui nou vaccin impotriva tuberculozei, folosind ADN recombinat (fragmente foarte
apropiate de ADN-ul nativ sau chiar micobacterii atenuate). Din pacate, la testarea pe modelele animale,
rezultatele obtinute s-au dovedit inferioare celor obtinute cu vaccinul BCG.
Indicatii

Toti nou nascutii si sugarii pana in 12 lui de viata si revaccinarea celor care nu prezinta in decurs
de luni o cicatrice post-vaccinala mai mare de 3 mm
Sugarii si copii cu IDR negativ la tuberculina care:

- Se afla la risc crescut de exxpunere apropiata si prelungita la adulti cu TBC

pulmonara netratata sau insuficient tratata si nu pot fi indepartati de la sursa de
infectie asu nu pot primi chimioprofilaxie de lunga durata
- Sunt continuu expusi la persoane cu forme de tuberculoa rezistente la HIV
Copii nascuti din mame HIV pozitiv,deja infectati,necesita vaccinare BCG imediata dupa nastere
deoarece confera protectie incrucisata fata de micobacteriile atipice,care genereaza o proportie
crescuta de imbolnaviri si nu determina aparitia de efecte secundare

Contraindicatii

IDR pozitiv
Boli febrile,covalescenta dupa boli infectioase
6 luni dupa hepatita virala
TBC activa
Afectiune dermatologie acute
Graviditate
Greutate < 250 g la nastere
Imunodeficiente congenitale
Leucemii,limfoame,boli maligne

Administrare vaccinului BCG

Vaccinarea BCG este inclusa la noi in tara printre vaccinurile obligatorii, potrivit programului
national se imunizare. Vaccinul BCG se administreaza in doza unica, intradermic, in regiunea
deltoidiana, 1/3 brat stang pe fata postero-externa, nou-nascutilor cu greutatea la nastere mai mare
de 2,5 kilograme, intre varsta de 2-7 zile si 2 luni, daca se poate chiar in maternitate. In clasa a
VIII-a (la varsta de 13-14 ani) se poate administra o noua doza de vaccin BCG, daca rezultatul
testarii IDR la tuberculina este negativ (sub 9 mm). Doza= 0,1 ml suspensie vaccinala..
Vaccinul nu provoaca decat usoare reactii locale (mica pustula cicatriceala). Acestea evolueaza in
mod exceptional intr-o ulceratie sau cu diseminarea leziunii. Bolile de piele si starile de
imunodepresie constituie contraindicatii ale acestei vaccinari.

Vaccinare reusita :cicatrice >3 mm

Vaccinare nereusita : cicatrice <3 mm

 Vaccinul pneumococic
Vaccinul pneumococic reprezint un vaccin folosit pentru imunizare mpotriva diferitelor tulpini
de Streptococcus pneumoniae. Utilizarea acestora poate preveni anumite cazuri
de pneumonie, meningit i sepsis. Exist dou tipuri de vaccinuri pneumococice: vaccinuri
conjugate i vaccinuri polizaharidice. Acestea sunt administrate fie prin injecie intramuscular, fie
prin injecie subcutanat.
Organizaia Mondial a Sntii recomand utilizarea vaccinurilor conjugate n rutina de imunizare
a copiilor. Acestea se administreaz inclusiv celor cu HIV/SIDA. Se recomand administrarea a trei sau
patru doze, ce prezint o rat de eficien a prevenirii bolii severe ntre 71 i 93%. Vaccinurile
polizaharidice, dei eficiente la adulii sntoi, nu sunt eficiente la copiii de sub doi ani sau n cazul
acelora cu un sistem imunitar slbit.
n general, vaccinurile pneumococice sunt sigure. n cazul celor conjugate, la aproximativ 10% dintre
bebelui apare o senzaie de durere i roea la locul administrrii, febr sau tulburri de somn. De
asemenea, poate aprea i febr. Cazurile de alergii severe sunt foarte rare.
Vaccinurile pneumococice asigur protecie exclusiv mpotriva serotipurilor de S. pneumoniae incluse n
vaccin, nu i mpotriva altor serotipuri de pneumococ i nici mpotriva altor microorganisme care
determin boli invazive, de exemplu Haemophilus influenzae sau Neisseria meningitidis (meningococul).
mpotriva acestor germeni exist alte vaccinuri specifice.
Vaccinul antipneumococic conjugat (Prevenar)
Perioada de administrare: 2 luni, 4 luni, 6 luni, 1 an/1 an i jumtate (patru doze)
Indicatii
Prevenar se foloseste pentru protejarea copiilor cu varsta intre sase saptamani si cinci ani impotriva
bolii invazive, pneumoniei (infectie la plamani) si otitei medii acute (infectie la urechea medie) cauzate de
S. pneumonia. Boala invaziva apare cand bacteria se raspandeste in organism, cauzand infectii grave ca
septicemia (infectie a sangelui) si meningita (infectia membranelor care invelesc creierul si coloana
vertebrala). Vaccinul se poate elibera numai pe baza de reteta.
Contraindicatii
Prevenar nu se administreaza copiilor care pot prezenta hipersensibilitate (alergie) la substantele active
sau la oricare alt ingredient sau la toxina difterica (o toxina slabita a bacteriei care cauzeaza difteria).
Copiii care au febra mare nu trebuie vaccinati pana la insanatosire, dar pot fi vaccinati daca au doar
o infectie usoara, de exemplu o raceala.
Reactii adverse
Cele mai frecvente efecte secundare asociate cu Prevenar (observate la mai mult de 1 din 10 pacienti)
sunt scaderea poftei de mancare, pirexie (febra), iritabilitate, reactii la locul injectiei (inrosire sau intarire
a pielii, tumefiere, durere sau sensibilitate), somnolenta si tulburari ale somnului. Pentru lista completa a
reactiilor adverse raportate asociate cu Prevenar 13, a se consulta prospectul.
Efecte secundare:
frecvent: uoare dureri locale, nroiri i umflturi ale locului vaccinat
rar: scderea a apetitului, febr
De evitat de ctre: copiii cu o alergie cunoscut la ingredientele vaccinului, cei care sufer la momentul
potenialei vaccinri de boli cu intensitate medie i mare
Denumiri comerciale: Prevenar
Bolile pentru care ofer protecie: Pneumonia, Meningita, Bacteremia, Otita medie
Administrare
Schema de vaccinare pentru Prevenar 13 depinde de varsta copilului si trebuie sa tina cont de
recomandarile oficiale:
- copiii intre sase saptamani si sase luni primesc in mod normal patru doze. Primele trei doze se
administreaza la interval de o luna intre fiecare doza. Prima doza se administreaza de obicei la varsta de
doua luni, dar poate fi administrata de la sase luni. A patra doza, doza de rapel, se administreaza intre
varsta de 11 si 15 luni. in mod alternativ, in cazul in care Prevenar 13 se administreaza in cadrul unei
scheme de imunizare generala a sugarilor (cand toti sugarii dintr-o zona sunt vaccinati aproximativ in
 aceeasi perioada), pot fi administrate doua doze la varsta de doua si patru luni, urmate de o doza de rapel
la o varsta cuprinsa intre 11 si 15 luni;
- copiii cu varste intre sapte luni si 11 luni trebuie vaccinati mai intai cu doua doze la un interval de cel
putin o luna, urmate de a treia doza in anul urmator;
- copiii cu varste intre 12 si 23 de luni trebuie vaccinati cu doua doze la interval de cel putin doua luni;
- copiii cu varste intre doi si cinci ani trebuie sa primeasca o singura doza.
Prevenar 13 poate fi folosit la copiii care au inceput vaccinarea cu Prevenar (alt vaccin autorizat in
Uniunea Europeana [UE] pentru S. pneumoniae, care contine particule din sapte din cele 13 tipuri de S.
pneumoniae pe care le contine Prevenar 13). Acesti copii pot trece pe Prevenar 13 oricand in cursul
schemei de vaccinare. Copiii cu varste intre unu si doi ani vaccinati cu Prevenar trebuie vaccinati cu doua
doze de Prevenar 13. Vaccinul se administreaza prin injectie in muschiul coapsei la copiii cu varsta sub
doi ani sau in muschiul umarului la copiii cu varsta peste doi ani.
De avut n vedere:
vaccinul este inclus n 2013 n Schema Naional de Imunizare, cu aplicare din noiembrie-decembrie
are o eficien foarte mare, reducnd incidena bolilor mpotriva crora lupta cu pn la 80%
 Vaccinul anti Haemophilus influenzae tip B

Vaccinul anti Haemophilus influenza de tip B sau vaccinul anti Hib a fost optional in Romania pana in
anul 2010, dupa care Ministerul Sanatatii a decis sa il includa pe lista vaccinurilor obligatorii din cadrul
Programului National de Vaccinari.

Ce este Haemophilus Influenzae tip b

Haemophilus Influenzae tip b (Hib) este o bacterie care se gaseste in mod obisnuit la nivelul gatului si al
nasului si care poate produce infectii, in special la copii, deoarece sunt mai vulnerabili. Printre infectiile
grave provocate de Hib se numara meningita, septicemia, largitele acute si encefalitele.

Cei mai predispusi la infectiile cu Hib sunt copiii cu varsta pana in 5 ani, dar si sugarii. Conform datelor
de specialitate, bebelusii alaptati la san au sanse mai mici de a dezvolta o infectie cu Haemophilus
Influenzae tip b, insa copiii care cresc in preajma adultilor fumatori au risc de cateva ori mai crescut de a
dezvolta o infectie cu Haemophilus Influenzae tip b.

Boala invaziva cauzata de H. Influenzae tip b poate afecta multe sisteme ale organismului. Cele mai
comune tipuri de boli invazive sunt meningita, epiglotita, pneumonia, artrita si celulita.

Meningita este infectia membranelor care acopera creierul si este manifestarea clinica cel mai des
intalnita a bolii Hib invazive, fiind responsabila pentru 50%-65% din cazurile din perioada de dinaintea
aparitiei vaccinurilor. Semnele meningitei Hib sunt febra, nivel scazut de luciditate si intepenirea gatului
(aceste simptome apar si la meningita cauzata de alte bacterii). Deficientele de auz sau alte sechele
neurologice apar la 15%-30% din supravietuitori. Rata de fatalitate a cazurilor este de 2%-5%, in ciuda
terapiei antimicrobiene corespunzatoare.

Epiglotita este o infectie si inflamare a epiglotei, tesutul din gat care acopera si protejeaza laringele in
timpul inghitirii. Epiglotita poate cauza obstructia fatala a cailor respiratorii.

Artrita septica (infectia incheieturilor), celulita (infectia pielii care progreseaza rapid si care de obice
afecteaza fata, capul sau gatul) si pneumonia (care poate fi empiem focal moderat sau sever) sunt
manifestari obisnuite ale bolii invazive.

Osteomielita (infectia oaselor) si pericardita (infectia foitelor care acopera inima) sunt forme mai
rare ale bolii invazive. Otita media si bronsita acuta datorate H. influenzae sunt in general cauzate de
tulpini non-tip. Tulpinile Hib sunt raspunzatoare pentru numai 5%-10% din H. influenzae care cauzeaza
otita medie.

Tulpinile non-tip (neincapsulate) pot cauza boala invaziva, dar sunt, in general, mai putin virulente decat
tulpinile incapusulate. Tulpinile non-tip reprezinta cauze rare pentru infectia grava la copii, dar cauzeaza
in mod obisnuit infectiile la ureche la copii si bronsita la adulti.

Cum actioneaza vaccinul anti-Hib

Haemophilus Influenzae tip b se transmite foarte usor prin aer, prin stranut sau tuse, dar si prin
intermediul contactului cu o persoana bolnava. De aici si nevoia sporita de administrare a vaccinului anti-
Hib. Specialistii recomanda tuturor parintilor sa isi imunizeze copiii impotriva infectiilor cu Hib, aceasta
modalitate fiind mai usoara decat un tratament de vindecare.

Conform OMS,vaccinul antiHaemophilus Influenzae tip b se administreaza incepand din a 2-a luna de
viata, intr-o cantitate de 0,5 ml. Urmatoarele doze de vaccin vor fi administrate la 4, 6 si 12 luni.
La copiii sub 2 ani, vaccinul Haemophilus Influenzae tip b se administreaza in partea laterala a coapsei, in
timp ce la copiii mai mari se administreaza in brat. Nu se imunizeaza copiii care sufera de boli acute
febrile.

Contraindicatii

Vaccinarea cu vaccinul conjugat anti Hib este contraindicata la persoanele care au suferit reactii alergice
severe (anafilaxie) la una din componentele vaccinului sau dupa o doza prealabila a acelui vaccin.

Vaccinarea trebuie amanata in cazul copiilor cu afectiuni moderate sau acute severe. Afectiunile minore
(ex.: infectie usoara a cailor respiratorii superioare) nu sunt contraindicatii la vaccinare. Vaccinurile anti
Hib conjugate sunt contraindicate la copiii cu varste sub 6 saptamani, datorita potentialului de dezvoltare
a tolerantei imunologice.

Reactii adverse dupa vaccinare

Reactiile adverse dupa vaccinare cu vaccinuri anti Hib conjugate sunt rare. La 5%-30% din pacienti s-au
raportat inflamatii, roseata sau durere si, de obicei, acestea au disparut in 12-24 de ore. Reactiile
sistemice, cum ar fi febra sau iritabilitatea nu sunt frecvente.