Imunizarea artificiala

Imunizare artificiala activa = stimularea organismului de a produce un raspuns imun prin administrarea
unui vaccin sau unui toxoid.
Imunizare pasiva = administrarea unor seruri = anticorpi preformati obtinuti prin imunizarea activa
naturala sau artificiala la alt om sau la animal; acest tip de imunizare asigura o imunitate temporara,? pe timpul
duratei de viata a anticorpilor exogeni in serul pacientului la care s-au administrat.
1. Imunizarea artificiala activa
Vaccin = suspensie de microorganism: fie viu ( de obicei atenuat) fie inactivat, sau fragmente de
microorganism, care e administrat cu scopul de a produce un raspuns imun protector impotriva respectivului
microorganism, care sa previna infectia si posibilele sechele care ar urma infectiei.
Vaccinurile cu germeni vii atenuati sunt dezvoltate clasic prin pasaje seriate ale tulpinii initial patogene
de virus sau bacterie prin culturi de celule ( sau la animal de experienta) si cu selectarea in timp a unor tulpini
mai putin patogenice pentru om dar care pot induce imunitate protectiva (ex. polio, rujeola). O alta metoda:
recombinarea unor germeni atenuati cu antigene ale unor germeni patogeni (ex. gripa).
Vaccinurile cu germeni inactivati se obtin prin urmatoarele moduri:
- Intreg microrganismul inactivat prin caldura/ formalina sau alti agenti (ex. gripa)
- Antigene proteice sau polizaharidice purificate din germeni (ex. pertussis, pneumococ)
- Antigene purificate produse de organisme alterate genetic (ex. vaciinul pentru VHB produs de drojdii)
- Antigene modificate chimic cum ar fi antigene polizaharidice cuplate cu o proteina carrier (ex.
Haemophilus influenzae tip B, pneumococ)
Toxoid = toxine bacteriene modificate in culturi bacteriene, care injectate la om produc raspuns imun
protector ( anticorpi anti-toxine care se numesc generic antitoxine) - nu mai actioneaza ca toxina initiala.
Vaccinurile cu germeni vii atenuati au avantajul de a induce un RI complex, mimand infectia; deoarece
replicarea germenului si procesarea antigenelor sunt similare infectiei naturale se genereaza atat RIU cat si
RIC impotriva unui numar mare de Ag ale microorganismului.
In general imunitatea indusa de administrarea unui vaccin cu germeni vii atenuati este de lunga durata
uneori asigurand protectie impotriva infectiei cu germenele respectiv pe toata durata vietii.
Totusi RI indus de vaccin, mai ales RIU, e de obicei de intensitate mai mica decat RI indus de infectia
propriu-zisa, titrul Ac devenind uneori nedectabil dupa anumite perioade de timp.
Inductia imunitatii active poate fi inhibata de existenta unei imnunizari pasive: la copil in primele luni de
viata exista imunizare pasiva prin pasajul Ac de tip IgG prin placenta in timpul vietii intra-uterine; sau
imunizare pasiva (intamplatoare ) prin administrarea unor produse de sange care contin si Ac ( transfuzii, etc.).
Vaccinurile cu Ag purificate sau germeni inactivati/mutanti.../toxoizi induc RI doar impotriva Ag
continute in vaccin. De obicei sunt necesare administrarea mai multor doze (rapeluri) pentru obtinerea unor
nivele de Ac protectori satisfacatoare care sa persiste pe durata mai lunga de timp.
Tipul de RI depinde de tipul Ag: proteinele si glicoproteinele induc de obicei RIU si LTH cu memorie
fiind Ag timodependente.
Polizaharidele sunt de obicei Ag timo-independente si produc RIU in absenta cooperarii cu LTH; lipsesc
deci LTHm. Aceasta poblema poate fi rezolvata prin conjugarea Ag bacterian polizaharidic cu o proteina carrier
in vaccin de ex.vaccinul pentru H. influezae.
a. RI la imunizarea artificiala activa
Pentru Ag timo-dependente RI dupa vaccin urmeaza patternul RI in general: Ag sunt preluate, procesate
si prezentate de APC in complex cu molecule MHC catre LTH care se activeaza si coopereaza cu APC si LB; in
functie de tipul de prezentare a epitopilor, in complex cu MHC I sau MHC II se declanseaza RIC sau RIU.
Ac produsi ca urmare a imunizarii arificiale active pot asigura protectia prin:
- Neutralizare directa a toxinei bacteriene pentru Ac antitoxine
1

Opsonizarea germenului care va fi mai rapid recunoscut de fagocite si fagocitat

Opsonizarea si initierea caii clasice a complementului cu liza germenului
Determinantii raspunsului la imunizarea activa
b. Caracteristici ale vaccinului:
- Doza
- Calea de administrare: intradermal/subcutan/intramuscular/prin mucoase: ex. administrarea pe cale orala
stimuleaza formarea unor cantitati mai mari de IgA, care pot inhiba transmiterea germenilor cu poarta de
intrare digestiva mult mai eficient decat in cazul administrarii parenterale care induce un raspuns
mucosal minim sau zero. Calea intradermica e asociata cu o mai mare variabilitate de raspuns din cauza
ratei mai mari de administrare imprecisa decat calea subcutanata sau intramusculara.
- Locul administrarii: pentru administrarea intramusculara se prefera partea anterioara a coapselor la copii
sau deltoid la coppi mari si adulti, administrarea intrafesiera asociindu-se cu un raspuns diminuat mai
ales la adulti ( probabil din cauza administrarii in tesutul adipos).
- Adjuvantii existenti in vaccin pot afecta tesuturile superficiale prin diverse grade de inflamatie, chiar
necroza; de aceea vaccinurile cu anumiti adjuvanti se administreaza profund IM
c.raspunsul imun postvaccinal
- RIU care poate fi primar de tip primovaccinare: se instaleaza dupa o perioada de latenta, se pierde
in 6-12 luni, nu au un nivel de Ac f. Inalt, anticorpii care apar sunt de tip IgM(primii), si sunt inlocuiti cu Ac de
tip IgG si IgA.
- secundar de tip revaccinare sau rapel cu rolul de a redestepta imunitatea indusa
de primovaccinare, RI se manifesta dupa o perioada scurta, apar direct Ac de tip IgG, este o imunitate
protectoare de lunga durata.
- RIC necesita doze unice, sau la distante mari unele de altele, memoria imunologica se pastreaza toata
viata.
d. Contraindicatiile generale ale vaccinurilor
- boli acute febrile severe,
- deficit imunitar de IgG: hipo/ agama-globulinemie, leucemii(Hodkin) ac si cr.,
- imunodepresia in urma unor tratamente:
- corticosteroizi in doza peste 2 mg/kg corp/zi, sau peste 20 mg de prednison /zi, in cure mai
lungi de 2 saptamani necesita un interval liber de 2 saptamani pana la administrarea vaccinurilor cu germeni
omorati si un interval de 3 luni inainte de administarea vaccinurilor vii .
- administarea de antimetaboliti,
- administarea de agenti alkilanti chimio si radioterapia impun un interval liber de 3 luni dupa
incetarea tratamentului inaintea administrarii vaccinului.
- administarea de Ig contraindica vacinarea timp de 4-6 saptamani cu vaccinuri inactivate si pana
la 3 luni cand administram vaccinuri viu inactivat.
- bolnavii SIDA HIV simptomatica- au contraindicatie absoluta in administarea vaccinurilor vii atenuate,
- bolnavii SIDA HIV asimptomatici se permite efecuarea vaccinurilor desi raspunsul poate fi suboptimal,
deoarece bolile infectocontagioase la aceasta categorie sunt f. Grave. La bolnavii HIV infectati, care primesc
regulat Ig i.v., vaccinul rujeolos se administreaza cu 2 saptamani inaintea administrarii dozei de Ig.
- cand trebuiesc administrate doze multiple de vaccin, aparitia reactiilor adverse dupa prima doza , contraindica
total administarea urmatoarelor doze.( risc de soc anafilactic).
- colapsul cntrindica temporar administararea,
- antecedente de encefalopatii sau convulsii, fara legatura cu sindroamele febrile,
- febra aparuta dupa prima doza de vaccin , impune administrarea de antitermice la dozele urmatoare,
- alergia la proteinele din ou C.I. vaccinurile preparate pe ou embrionat, sau fibroblasti de gaina.(gripal,
rujeolic),
- tulburari neurologice in antecedente contraindica administrarea antigenului pertussis APP si AHC de
epilepsie,
- sarcina -conrtaindica administrarea vaccinurilor cu germeni vii atenuati sau a preparatelor cu reactogenicitate
deosebita- v. Tifoidic si para tifoidic, anatoxina difterica.
2

e. False contraindicatii
- infectii de cai respiratorii superioare cu febra sub 38,5 ,
-alegii, astm, eczeme atopice,
- convulsii indepartate in timp, la rude( AHC),
- corticosteroizi adm . sub 2 saptamani,
- infectii cutanate localizate,
- infectii neurologice neevolutive- sdr. Down,
- prematuritate,
- alatatul la san,
- antecedente incerte de rujeola, tuse convulsiva.
Clasificarea vaccinurilor
a. Dupa tipul de preparare
Vaccinuri corpusculare bacteriene sau virale, pot fi cu corpusculi vii atenuati sau omorati,
Vaccinuri subunitare alcatuite din antigene protectoare, fara altefractiuni de balast- vaccinul hepatitic B
Anatoxine- vaccinuri preparate din exotoxine microbiene,- vaccinul difteric, tetanic
b. Dupa numarul componentelor antigenice
Monovaccinuri- ag provine de la singura specie- pot fi
o Monovalente contin o singurra componenta anatoxina tetanica,
o Polivalente mai multe tipuri ale acelasi specii vaccinul antipoliomelitic este trivalent au tri
tipuri antigenice ale virusului.
Vaccinuri asociate amestecuri antigenice- DTP
2. IMNITATEA ARTIFICIALA PASIVA
Dupa nastere rezistenta artificiala pasiva se realizeaza prin administrarea de preparate biologice ce contin
anticorpi gata formati, care pe durata persistentei in sange asigura o imunitate de tip umoral, instalata imediat dar cu o
durata scurta.
Produsele biologice utilizate in practica imunoprofilaxiei artificiale pasive sunt :

Serurile imune
Preparatele de imunoglobuline

2.1. Serurile imune

Provin din serul sangvin al omului sau al animalului, contine Ac fata de agentii patogeni sau produsele
lor de metabolism. Ac sunt produsi in urmaimunizarii naturale sau inocularii de antigene specifice.
Clasificare:
- seruri imune umane homologe,
- seruri imune animale heterologe, folosite in practica epidemiologica.Au dezavantajul ca proteinele
continute se pot comporta ca alergene.
Testarea sensibilitatii bolnavului fata de ser este obligatorie!
Indicatii
- serurile terapeutice- in scop curativ, precoce la inceputul bolii,
- serurile profilactice- numai in perioada de incubatie a bolii,
Administare
- i.m.- resorbtie rapida, protectie rapida,
- s.c. rar, scop profilactic,
- i.v. exceptionala, in ATI,
- intrarahidian exceptional, in meningite cloazonate,
Se administreaza 20-40 ml de ser la adult si 20-30 ml la copil.
In caz de antecedente sau reactii de hipersensibilitate se recomanda ca administrarea serului terapeutic sa
se faca conform schemei de desensibilizare largita, incepand cu dilutii de 1/10.000, si cu trusa de prim ajutor
3

alaturi, se recomanda administrarea de antihistaminice inaintea serului,si corticosteroizi inainte si dupa

administrarea serului, sau chiar imunoglobuline specifice( pt. Evitarea accidentelor anafilactice).
Daca nu sunt reactii negative la testele de hipersensibilitate, administrarea serurilor terapeutice se face
conform schemei minime de desensibilizare Besredka, incepand cu dilutii 1/100,cu doze progresiv
crescande.
Seruri terapeutice in Romania
- ser antidifteric
- ser antitetanic
- ser anti dizenteric terapeutic,
- ser anticarbunos,
- ser antigangrenos,
- ser antipiocianic,
- ser antistafilococic,
- ser antirabic...etc
2.2. IMUNOGLOBLINELE
Sunt produse biologice obtinute din amestecul de plasma prelevat de regula de la donatori.
Preparatele de imunoglobuline pot fi de 2 feluri:
- imunoglobuline umane normale obtinute din amestecuri de plasma prelevate de la persoane sanatoase,
- imunoglobuline umane specifice obtinute din ser de convalescent sau de la persoane imunizate.
Preparatele sunt produse purificate prin metoda de fractionare COHN, si sunt livrate in concentratie
proteica de 16%, ( adica o conc. De 16x mai mare decat cea sangvina).
a. Imunoglobuline umane normala
- se adm in scop profilactic, durata de protectie este de 30 de zile,
- se pot adm : i.m.(HVA,rujeola), i.v.( septicemii, inf. Bacteriene, trat de intretinere ca adjuvant
in SIDA)
- timp de injumatatire 2-5 zile,
b. Imunoglobuline umane specifice
- avantaje - nu dau sensibilizare sau intoleranta,
dozele se pot repeta fara risc de soc
timp de injumatatire 21-35 zile
doza utila este de 10x mai mica,
durata de imunizare reziduala este de 14 saptamani.
- recomandate
o in scop curativ boli grave infectioase, org. Tarate imun
o in scop profilactic varicela, rujeola, hep.B, plaga tetanigena.
IMUNOMODULATORI

Spre deosebire de reactiile specifice care antreneaza o clona limfocitara unica, sistemul limfoid
poate fi activat si nespecific , policlonal, situatie in care sunt implicate aproape toate clonele celulare,
devenind mai eficient in protejarea organismului fata de o gama larga de agresori. Acest proces de
imunomodulare a organismului este generat de o serie de agenti numiti imunomodulatori.
Imunomodulatorii sunt utilizati in terapia sau profilaxia unor boli cronice, contribuind la
readucerea functiilor imune ale organismului in limite normale.Ei activeaza functiile imune atunci cand
sunt deprimate sau le deprima atunci cand functioneaza intens.
Structura
celule intregi in special bacterii inactivate,
fragmente celulare scheletul peretelui celular, ribozomi,
molecule simple obtinute prin procedee chimice: din surse naturale sau sintetizate artificial
4

Mecanism de actiune
imunomodulatori antigenici au structura complexa, induc rezistenta specifica fata de microorganisme
inrudite antigenic sau germeni care nu sunt inruditi antigenic( ex. BCG poate induce rezistenta la inf. Cu
Listeria , E. Coli)
imunomodulatori neantigenici actioneaza asupra functiilor sistemului imun si asupra altor functii
biologice ale organismului inducand:
o stimularea macrofagelor a functiilor acestora: fagocitoza, pinocitoza, f. Citostatica, f.
Citotoxica, exprimarea MHC,
o stimularea limf. T si B prin activare policlonala si stimularea sintezei de cel .Tc, limf. B
secretoare de Ig
o actiune asupra celulelor nativ ucigase NK acestea sunt activate functional in vivo de catre
BCG, cantastim, INF, ac retinoic.etc.
Imunoterapia
in unele tumori profilactic sau curativ
in stres sau afectiuni virale acute doza unica
in deficite imune cr., se adm 2-3 luni consecutiv, cu interval intre inoculari de 7-10 zile,
preventiv pacienti cu risc -10 sapt., /an, 1-2F/sapt cantastim su polidin.