Blaj (Paun) Ana-Maria

Anul III A
Scoala Postliceala Sanitara “Sf.Iosif”
IMUNIZARILE

Imunizarea este cea mai bună şi mai sigură modalitate de a preveni îmbolnăvirea cu diferite
boli infecţioase. Bebeluşilor li se administrează vaccinuri care stimulează organismul să
producă anticorpi. Aceştia reprezintă sistemul natural de apărare al organismului, care luptă
împotriva bolilor infecţioase. Imunizarea ajută organismul să lupte cu infecţia în cazul în care
copilul intră în contact cu boala.

Vaccinul DTaP/IPV/Hib/HepB (6 în 1)
Acest vaccin oferă protecţie împotriva difteriei (D), tetanosului (T), tusei convulsive (P; tuse
măgărească), poliomielitei (Vaccin Poliomielitic Inactivat - IPV), Haemophilus influenzae de
tip b (Hib) şi hepatita B (Hep B). Doza pentru poliomielită se administrează acum în aceeaşi
injecţie, şi nu pe cale orală.
Bebeluşului dvs. trebuie să i se administreze vaccinul DTaP/IPV/Hib/HepB (6 în1) la vârsta
de două, trei şi patru luni. Copilul dvs. va primi un rapel Hib (combinat cu MenC) imediat
după împlinirea vârstei de un an şi un rapel împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive şi
poliomielitei, înaintea începerii şcolii. Între vârsta de 14 şi 18 ani, copiii vor primi un alt rapel
împotriva tetanosului, difteriei şi poliomielitei.
Studiile au demonstrat că vaccinul DTaP/IPV/Hib/HepB (6 în 1) este foarte eficient în
protejarea copilului dvs. împotriva acestor şase boli grave. Totuşi, este necesară administrarea
rapelurilor menţionate mai sus, pentru a extinde această protecţie pe măsură ce copilul creşte.
Difteria este o boală gravă care poate cauza rapid probleme respiratorii. Aceasta poate
deteriora inima şi sistemul nervos şi, în cazuri grave, poate fi fatală.
Tetanosul este o boală dureroasă care afectează muşchii şi care poate cauza probleme
respiratorii. Aceasta poate afecta sistemul nervos şi poate fi fatală. Tetanosul apare atunci
când microbii care se află în sol şi în îngrăşământul natural ajung în organism prin tăieturi
deschise sau arsuri. Acesta nu se transmite de la o persoană la alta, dar este întotdeauna
prezent în sol, chiar şi în această ţară.
Tusea măgărească este o boală care poate cauza reprize lungi de tuse şi de sufocare, ce pot
îngreuna respiraţia. Această boală poate dura până la 10 săptămâni. Poate fi foarte gravă
pentru copiii mici şi poate fi chiar fatală pentru bebeluşii cu vârsta sub un an. Poliomielita
Polio este un virus care atacă sistemul nervos şi care poate paraliza permanent muşchii. În
cazul în care afectează muşchii pieptului sau creierul, poliomielita poate ucide.
Hib este o infecţie care poate cauza un număr mare de boli grave, cum ar fi septicemia,
pneumonia sau meningita. Toate aceste afecţiuni pot fi fatale dacă nu sunt tratate rapid.
Vaccinul Hib protejează bebeluşul numai împotriva unui singur tip de meningită (Hib).
Acest vaccin nu îl protejează împotriva niciunui alt tip de meningită.
Hepatita B Hepatita B este o afecţiune a ficatului, cauzată de virusul hepatitei B. La copii,
această afecţiune poate să persiste mulţi ani şi, uneori, poate conduce la complicaţii precum
fibroza hepatică (cicatrizarea ficatului - ciroză), ceea ce împiedică funcţionarea corectă a
acestuia, sau cancerul hepatic.

1
Blaj (Paun) Ana-Maria
Anul III A
Scoala Postliceala Sanitara “Sf.Iosif”

BCG- antiTBC
În 1993, OMS a recunoscut tuberculoza (TB) ca o urgență globală de sănătate publică;

Impreună cu tratamentul tuberculozei latente și cel al bolii active, vaccinarea BCG poate
reduce semnificativ incidența tuberculozei.

Până se va dezolta un nou vaccin, BCG (bacilul Calmette-Guerin) rămâne singurul vaccin
eficient anti TB. Eficacitatea vaccinului BCG, inclusiv cost-eficiența sa au fost subiectele
diverselor studii, nici unul dintre acestea nu a urmărit însă un efect preventiv asupra
tuberculozei rezistente la medicamente sau asupra scurtării tratamentului sau a efectelor sale
adverse. De asemenea, vaccinarea BCG se dovedește încă o dată importanța, având în vedere
lipsa altor strategii de lupta anti-TB.

Eficiența vaccinului BCG în prevenirea formelor amenințătoare de viață ale TB la copii este
de necontestat. Vaccinarea la naștere sau imediat după naștere protejează împotriva formelor
diseminate de boală la copii.

În România, conform Ghidului Metodologic de Implementare a Programului Național de

Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei, vaccinarea BCG este indicată tuturor
nou-născuților, la vârsta de 2-7 zile (dacă nu există contraindicații), înainte de externarea din
maternitate și fără testare tuberculinică prealabilă. Dacă din diverse motive vaccinarea nu s-a
putut efectua în maternitate, aceasta se poate realiza de către medicul pneumolog până la
vârsta de 3 luni, tot fără testare la tuberculină. După aceasta vârstă, până la 4 ani, vaccinarea
se va efectua cu testare prealabilă la tuberculină și scrisoare de la medicul de familie care să
ateste starea de sănătate a copilului și ultimul vaccin efectuat.

Copilul HIV-pozitiv NU se vaccinează BCG, iar copilul născut din mama HIV pozitivă va fi
testat HIV la 2 luni dupa naștere și se va putea vaccina BCG doar dacă testul HIV este
negativ.

Vaccinul pneumococic conjugat (PCV)

Acest vaccin oferă protecţie împotriva uneia dintre cele mai comune cauze ale meningitei şi
împotriva altor afecţiuni grave, cum ar fi infecţiile grave ale urechii (otita medie) şi
pneumonia, cauzate de cele mai comune tipuri ale pneumococului. Meningita, infecţiile
urechii şi pneumonia pot fi cauzate şi de alte tipuri mai puţin comune ale pneumococului, cât
şi de alte bacterii sau virusuri. Acest vaccin nu va proteja copilul împotriva celorlalte infecţii.
Infecţia pneumococică este una dintre cele mai frecvente cauze ale meningitei, dar cauzează
şi infecţii grave ale urechii (otită medie), pneumonie şi alte afecţiuni. Efectele secundare ale
PCV Din fiecare 10 bebeluşi imunizaţi, unul sau doi pot prezenta o inflamație, roşeaţă sau
sensibilitate la locul injecţiei sau febră moderată. Foarte rar, un vaccin poate cauza o reacţie
alergică .

2
Blaj (Paun) Ana-Maria
Anul III A
Scoala Postliceala Sanitara “Sf.Iosif”

Vaccinul împotriva rotavirusului

Acest vaccin oferă protecţie împotriva rotavirusului, o infecţie frecventă, dar potenţial gravă
a abdomenului inferior.
Rotavirusul este o cauză frecventă a reprizelor de vomă şi diaree la bebeluşi. Dacă bebeluşul
se deshidratează, poate fi foarte grav şi poate necesita tratament în spital. Majoritatea
bebeluşilor contractează rotavirusul înaintea vârstei de cinci ani. În Irlanda de Nord,
aproximativ 1 din 5 bebeluşi au nevoie de asistenţă medicală şi aprox. 400 sunt internaţi în
spital , în fiecare an.
Rotavirusul se transmite foarte uşor prin contact direct cu diferite suprafeţe, precum jucăriile,
mâinile sau scutecele murdare. De asemenea, acesta se poate transmite prin aer, prin strănut
sau prin tuse. Spălarea mâinilor şi menţinerea suprafeţelor curate poate ajuta la reducerea
transmiterii virusului în oarecare măsură, dar aceasta nu va fi oprită niciodată în totalitate.
Există dovezi care arată că cea mai bună modalitate de a preveni infectarea bebeluşilor cu
rotavirus este vaccinarea lor. Acesta este motivul pentru care vaccinul împotriva rotavirusului
a fost introdus în cadrul programului de imunizare de rutină a copiilor (din iulie 2013).
Totuşi, mai există şi alte cauze care provoacă vomă sau diaree, împotriva cărora vaccinul nu
asigură protecţie.
Bebeluşul dvs. va fi vaccinat la vârsta de două luni şi încă o dată la trei luni, odată cu
celelalte vaccinuri. Copilul dvs. nu poate începe o schemă de vaccinare dacă are mai mult de
15 săptămâni sau primi a doua doză după vârsta de 24 de săptămâni.
Vaccinul a fost utilizat pe scară largă în alte ţări şi s-a constatat că are rezultate bune în ce
privește siguranța. Ocazional, bebeluşii care au fost vaccinaţi pot deveni agitaţi, iritabili sau
pot suferi o diaree uşoară. În cazuri foarte rare (aprox. doi bebeluși din fiecare o sută de mii
vaccinaţi), vaccinul poate afecta abdomenul inferior şi copiii pot manifesta balonare
abdominală, vomă şi pot să îşi tragă genunchii la piept ca şi cum ar avea dureri – uneori pot
avea scaun cu sânge. În acest caz, contactaţi imediat medicul.

Vaccinul MenB
Acest vaccin oferă protecţie împotriva bolii MenB, cel mai frecvent tip de meningită.
Meningococul cauzează două tipuri foarte grave de infecţii: meningita (inflamarea
membranei creierului) şi septicemia (otrăvirea sângelui). Există mai multe tulpini ale
meningococului, dar cea mai comună din această ţară este MenB. Bebeluşului i se va
administra vaccinul MenB la vârsta de două şi de patru luni, cu rapel după împlinirea vârstei
de un an.
Este posibil ca unii bebeluşi: să prezinte o umflătură, roşeaţă sau sensibilitate la locul
injecţiei (acestea vor dispărea de la sine, treptat, în câteva zile) să fie irascibili şi să se simtă
rău, sau să facă temperatură (febră). Febra este o reacţie frecventă, care apare în urma
administrării vaccinului împotriva MenB. Există multe tulpini diferite ale infecţiei cu MenB,
vaccinul oferind protecţie împotriva majorităţii acestora (aprox. trei sferturi), dar nu
împotriva tuturor. Vaccinul reduce, însă, şansele ca bebeluşul să contracteze infecţia, dar
există, totuşi, o şansă foarte mică să o contracteze.

3
Blaj (Paun) Ana-Maria
Anul III A
Scoala Postliceala Sanitara “Sf.Iosif”

Vaccinul antigripal
Reprezinta cea mai buna metoda de profilaxie impotriva infectiei cu virusul Influenza. Dupa
inoculare, vaccinul activeaza sistemul imun si induce productia de anticorpi specifici care
ofera protectie sezoniera impotriva bolii. Este indicata efectuarea vaccinului cu tulpini
circulante in anul respectiv inainte de luna noiembrie, deoarece organismul necesita o
perioada de aproximativ 2 saptamani pentru furnizarea anticorpilor protectori.
In prezent exista 2 tipuri de vaccin disponibile pe piata:

● Vaccinuri injectabile cu virus inactivat ce poate fi utilizat pentru toate categoriile de

varsta inclusiv copii peste 6 luni;
● Preparate cu administrare intranazala cu virus viu atenuat pentru copii intre 2-18 ani.

Vaccinurile injectabile pot contine 2, 3 , sau 4 tulpini ale virusului Influenza obtinute prin
purificare si recombinare genetica aprobate de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii pe baza
studiilor care confirma variantele circulante ale patogenului in fiecare sezon. Preparatele
tatravalente cu 4 tulpini sunt cele mai indicate deoarece ofera protectia cea mai mare
impotriva infectiilor virale gripale.

Categoriile de risc la care se recomanda administrarea vaccinului antigripal sunt urmatoarele:

● Varstnicii peste 65 de ani;

● Persoanele cu boli cronice cardio-pulmonare sau sistemice;
● Gravide pe parcursul trimestrului II si III de sarcina;
● Persoanele institutionalizate din caminele de batrani, centre de plasament;
● Personalul medical.

Dupa inoculare, persoanele vaccinate dezvolta forme mai usoare de boala frecvent
asimptomatice datorita raspunsului prompt si eficient al sistemului imunitar. In cazuri rare
este posibila infectia cu o tulpina noua de virus (aparuta prin mutatii sezoniere spontane) care
sa nu fi fost continuta de preparatul administrat.

Contraindicatii de vaccinare:

● Persoanele cu simptomatologie de gripa;

● Sugarii mai mici de 6 luni;
● Persoanele cu istoric de alergii la vaccin sau cu alergie la oricare din componentele
preparatului.

Vaccinul HPV- impotriva papiloma virusului

este recomandat de rutina pentru fete si baieti cu varste intre 11 sau 12 ani, desi poate fi
administrat inca de la varsta de 9 ani. Este ideal ca vaccinul sa fie administrat inainte de

4
Blaj (Paun) Ana-Maria
Anul III A
Scoala Postliceala Sanitara “Sf.Iosif”
inceperea vietii sexuale si de a fi expusi la HPV. Cercetarile au aratat ca administrarea
vaccinului la o varsta frageda nu este legata de un inceput mai precoce al activitatii sexuale.

Odata ce cineva este infectat cu HPV, s-ar putea ca vaccinul sa nu fie la fel de eficient sau sa
nu functioneze deloc. De asemenea, raspunsul la vaccin este mai bun la varste mai tinere
decat la varste mai mari.

Centrele pentru controlul si prevenirea bolilor (CDC) recomanda acum ca toti copiii de 11 si
12 ani sa primeasca doua doze de vaccin contra HPV la cel putin sase luni de distanta, in loc
de programul recomandat anterior cu trei doze. Adolescentii mai tineri cu varsta intre 9 si 10
ani si adolescentii cu varste cuprinse intre 13 si 14 ani, de asemenea, sunt capabili sa
primeasca vaccinarea conform programului actualizat de doua doze. Cercetarile au aratat ca
programul de doua doze este eficient pentru copiii sub 15 ani.

Vaccin antivaricela

Varicela este o boală infecțioasă foarte contagioasă cauzată de activarea virusului varicelo
zosterian. Ea afectează în special copiii cu vârste cuprinse între 5 și 10 ani. Infecția se
produce prin picături de salivă transmise prin tuse, strănut sau vorbit și tinde să regreseze
între 7-10 zile. Varicelă se caracterizează prin leziuni ale pielii mici, pe tot corpul, care
provoacă mâncărimi și se pot transforma în vezicule, apoi cruste care în cele din urmă se
desprind. Boala poate provoca simptome cum ar fi febră, dureri de cap și o senzație de
indispoziție.

Persoanele care nu ar trebui să primească vaccinul anti varicela sau ar trebui să aștepte cu
administrarea vaccinului:

● Indivizii care au avut o reacție alergică severă la o doză anterioară de vaccin anti
varicelă.
● Persoanele care sunt alergice la gelatină sau neomicină
● Persoanele cu un sistem imunitar slăbit (HIV/SIDA, cancer sau tratamente pentru
cancer)
● Indivizii care sunt bolnavi în momentul vaccinării
● Femeile gravid

Vaccinul anti varicela oferă protecţie împotriva bolii. Cu toate că există posibilitatea de
contractarea a bolii în continuare, este aproape întotdeauna mai blândă, iar recuperarea mai
rapidă decât a persoanelor care nu au fost vaccinate. Când corpul intră în contact cu virusul,
acesta rămâne ascuns în ganglionul senzorial la nivel cranian și măduva spinării pe tot
parcursul vieții unui individ. În doar aproximativ 10-20% din cazuri, va reactiva şi cauza
boala Herpes Zoster, cunoscut de asemenea sub numele de focul Sf. Antonie. Herpes zoster

5
Blaj (Paun) Ana-Maria
Anul III A
Scoala Postliceala Sanitara “Sf.Iosif”
este o boală virală caracterizată printr-o erupție cutanată dureroasă cu vezicule în zone
limitate.

Vaccinul anti-varicelă se recomandă la nou-născuți. Se administrează subcutanat și la copii

care nu au avut varicelă. Trebuie administrate două doze de vaccin anti varicela: prima doză
la sugari cu vârsta de 12-15 luni și a doua doză la copii de 4-6 ani. Persoane tinere de 13 ani
sau mai în vârstă (care nu au avut varicelă sau nu au primit vaccine impotriva varicelei) ar
trebui să primească două doze, a doua la cel puțin 28 de zile după prima.

Bibliografie:

Calendarul național de vaccinare

(Imunizarea Bebeluşilor, 2017)

https://www.humanitas.net/ro/treatments/vaccinul-anti-varicela/

https://www.docbook.ro/blog/vaccinul-hpv

https://www.medicover.ro/gripa/vaccin/