VACCINARILE (IMUNIZARILE) IN

PERIOADA COPILARIEI

Conf.univ. dr. Amalia Făgărăşan

 OBIECTIVE

Puericultura studiaza cresterea si dezvoltarea

fiziologică, armonioasă a copilului.

Mijloace proprii care asigura dezvoltarea

normală.

 Mijloacele de prevenire a îmbolnăvirilor încă

din perioada de concepţie.
 PREVENŢIE
Prevenirea îmbolnăvirilor şi promovarea
sănătăţii la nivelul populaţiei generale se
realizează pe 3 nivele:

1. Profilaxia primară
2. Profilaxia secundară
3. Profilaxia terţiară
 PROFILAXIA PRIMARĂ
Se adresează persoanelor sănătoase şi are
drept scop împiedicarea apariţiei bolilor.

Este un proces continuu.

Presupune luarea unor măsuri individuale şi

aplicabile comunităţii (vaccinări, clorizarea şi
florizarea apei, pasteurizarea laptelui)
IMUNIZARILE
• PUNCTUL DE VEDERE AL SANATATII PUBLICE
este sarcina autoritatilor de sanatate publica
sa informeze oamenii despre vaccinurile
recomandate
• variola este eradicata pe intreaga planeta,

• DREPTURILE INDIVIDUALE

• CONVINGERILE INDIVIDUALE
• Este intr-adevar logic sa introduci un
agent patogen intr-un corp sanatos
pentru a-l proteja de a agresiune
ipotetica?
 Prinsi intre argumente contradictorii, dar care
nu ofera niciun raspuns concret,
pacientii pot alimenta sentimentul de a se gasi
in fata unei capcane cu o alternativa destul de
rea: sa se vaccineze sau nu?
 Gasirea unor cai de iesire este totusi posibila,
examinand punctele de vedere ale medicilor si
ale oamenilor de stiinta asupra principalelor
controverse in ceea ce priveste vaccinul.
• Vaccinul slabeste imunitatea?
• Nu. Prin definitie, vaccinarea tinteste efectul
invers: sa intareasca sistemul imunitar. Sa il
determine sa produca o aparare ce vizeaza un
anumit agent infectios.
• Vaccinurile, ca orice produs medicamentos,
au efecte secundare. Nu trebuie sa fie
administrate decat acelor persoane al caror
sistem imunitar nu este slabit de o alta infectie
sau o imunodeficienta.
• In schimb, indivizii fragilizati de tulburari
cronice, cardiace sau respiratorii, mai ales, au
Măsuri profilactice specifice
1. Imunizarea artificială activă prin vaccinare

Vaccinurile sunt preparate biologice dotate cu

proprietati antigenice, care declanseaza aparitia
raspunsului imun la organismele supuse vaccinarii.
Protectia imunologica se instaleaza dupa interval de
timp variabil de la inoculare (saptamani, luni), in
functie de vaccin, si este de lunga durata (ani).
 IMUNIZARILE
Măsurile de creştere a rezistenţei specifice a
organismului faţă de diferite infecţii,

Fac parte din arsenalul mijloacelor utilizate în

activitatea de prevenire şi combatere a bolilor
infecţioase.

IMUNIZĂRILE SUNT ACTIVE ŞI PASIVE.

.
 MECANISM ACTIUNE
• Vaccinuri care acţionează prin activarea
mecanismelor umorale (producerea activă de
ac. Specifici de către organismul vaccinat)

• Vaccinuri prin activarea

mecanismelorimunităţii celulare (BCG)
 EFICIENTA VACINARII
Conform datelor statistice, în anul 2000,
vaccinarea a prevenit aproximativ 1-2 milioane de
decese la copii într-un singur an, iar până în anul 2015
această cifră se va dubla (www.who.int/vaccines-
documents/www.unicef.org).

In lume exista 1000 de boli infectioase si doar 20 de

vac.

În prezent există peste 27 de boli care pot fi

prevenite prin imunizare.
Indicaţiile vaccinărilor

- Vaccinări generale: vacinuri obligatorii la populaţia infantilă

- Vaccinări selective: administrate la grupe de populaţie care
prezintă un risc crescut pentru o infecţie (anti-gripală la
vârstele extreme, anti-hepatită B la personalul medical, anti-
holerică la turiştii care se deplasează în zone endemice etc);
- Vaccinări elective: vizează pacienţi la care anumite infecţii
sunt iminente (vacinarea antirabică la cei muşcaţi de animale
suspecte, anti-Pseudomonas la cei cu arsuri).
Măsuri profilactice specifice

1. Imunizarea artificială activă prin vaccinare

tipuri de vaccinuri
 vaccinuri vii atenuate (vaccinul BCG,
antipoliomielitic, antirujeolic, antirubeolic,
antivariolic );
 vacinuri corpusculare inactivate (anti-pertussis,
anti-holeric, antigripal, antipoliomielitic etc);
 1. Imunizarea artificială activă prin
vaccinare
 componente microbiene purificate:
anatoxine (tetanică, difterică ), polizaharide
capsulare (meningococ, pneumococ),
componente ale peretelui bacterian (anti-
pertussis purificat), subunităţi antigenice
virale;
 vaccinuri clonate : clonarea în celule
bacteriene sau fungice a genelor care codifică
Ag vaccinante (anti-hepatită B)
 vaccinuri sintetice: polipeptide sau
oligopeptide reprezentând epitopi ai
antigenelor de virulenţă.
Măsuri profilactice specifice
Condiţiile eficienţei unui vaccin:
să fie inofensiv;
organismul vacinat să posede capacitatea de a elabora
efectorii imunităţii umorale sau celulare;
să existe un interval de timp suficient pentru montarea
răspunsului imun.

Calea de administrare
 parenterală ;
orală (stimuleaza IgA secretor).
• Vaccinurile, ca orice produs medicamentos,
au efecte secundare. Nu trebuie sa fie
administrate decat acelor persoane al caror
sistem imunitar nu este slabit de o alta infectie
sau o imunodeficienta.
• In schimb, indivizii fragilizati de tulburari
cronice, cardiace sau respiratorii, au tot
interesul sa accepte anumite vaccinari
(impotriva gripei, de exemplu), intrucat
organismul lor este prea slabit pentru a
infrunta fara niciun risc boala.
•
 Reacţii postvaccinale
Practic nici un vaccin nu este lipsit de reacţii
secundare (cele mai multe sunt minore):
- reacţii locale (eritem,edem, durere,
impotenţă funcţională) durată cca 24 ore ;
- reacţii generale: febră, stare generală
alterată, diaree, vărsături ;
- reacţii de organ- nefropatia (antitetanică),
encefalita ( antipolio), paralizie de neuron
periferic (antirabică).
Complicaţiile vaccinărilor
- boală infecţioasă indusă prin vaccinuri vii atenuate la persoane cu
deficienţe ale apărării imune (ex cei infectaţi cu HIV);
- reacţii alergice mediate umoral sau celular la persoane sensibilizate
la antigene vaccinale sau din impurităţi ale mediului de cultivare
( ou embrionat, creier de animal etc).

Contraindicaţiile vaccinărilor
- temporare: sarcina sau tratamente imunodepresive (vaccinuri vii
atenuate), boli febrile, sugari sub protecţia Ac materni;
- permanente: persoane cu teren atopic (astm bronşic, urticarie,
eczeme etc.), infecţia cu HIV (pentru vaccinuri vii atenuate).
Programul national de vaccinari obligatorii

 In Romania exista un program national de vaccinari obligatorii. Pe langa

acestea se poate face imunizarea ocazionala in anumite situatii
epidemiologice (cum ar fi epidemiile de gripa, de hepatita A) sau
vaccinarea antirabica in cazul muscaturilor de caine.

 Program naţional de imunizare” sau “Calendar

naţional de vaccinare ” şi este realizată la
nivelul maternităţilor şi de către medicii de
familie”.
• Vaccinul poate fi mai periculos decat boala,
prin efectele sale secundare?
Nu.

De exemplu, vaccinul contra tuberculozei nu

este mai periculos decat tuberculoza; la fel este
si cazul vaccinului contra difteriei, poliomielitei
sau variolei.
• Aceasta chestiune a riscului a aparut odata cu
vaccinurile contra bolilor ale caror complicatii
se manifesta pe termen lung (precum hepatita
B, care devine cronica in doar 10% dintre
cazuri si dureaza 20 de ani pentru a ajunge la
stadiul unui cancer de ficat) si contra
afectiunilor din categoria rujeola, rubeola,
varicela…
• Or, rujeola, de exemplu, poate provoca
complicatii grave (encefalita sau infectie
pulmonara acuta) intr-un caz dintr-o mie.
• Vaccinul rujeola-oreion-rubeola provoaca
autism?
• Nu. Si nici nu ar trebui sa existe controverse
despre pretinsa responsabilitate a acestui
vaccin in declansarea autismului. Cel care a
lansat acest zvon, Andrew Wakefield, practic
a facut o frauda. Medicul britanic cauta de
fapt sa vanda „teste“ de depistare prin
intermediul unei societati pe care o crease pe
numele sotiei sale. In 1998, a reusit sa publice
un studiu falsificat, bazat doar pe 12 cazuri,
copii carora le traficase dosarul medical.
Vaccinul contra hepatitei B poate provoca
scleroza in placi?
• Nu, chiar daca in anul 1990 au fost semnalate
cazuri de scleroza in placi, ca urmare a
campaniilor de vaccinare a personalului
medical mai intai si apoi a adolescentilor.
• „Asta a fost doar o coincidenta“, spune Daniel
Floret, care aminteste ca numeroase studii
internatio-nale au disculpat vaccinul.
• Exista mercur sau aluminiu in vaccinuri?

• Nu, nu mai este mercur in vaccinuri, in unele

cazuri – doar aluminiu. „Mercurul, mai precis
o sare de mercur numita tiomersal, era
folosita ca un conservant in flacoanele de
vaccin multidoze ce serveau la vaccinarea mai
multor pacienti“
• Desi a fost demonstrat ca nu este nepericulos,
tiomersalul nu are nicio utilitate in vaccinurile
cu doza unica. De aceea, vaccinurile folosite in
mod curent in medicina nu mai contin aceasta
• Aluminiul este un adjuvant care intareste
puterea imunizanta a vaccinului.
• Este in mod special incriminat in sindromul de
oboseala cronica, intrucat biopsiile musculare
au aratat prezenta granulomilor – niste bile
mici – continand aluminiu pe bratul pe care
era injectat vaccinul.
• Relatia dintre vaccin si prezenta acestor
granulomi nu este contestabila.
• In schimb, niciun studiu nu a putut stabili
legatura dintre prezenta acestor granulomi si
o boala anume, cu atat mai putin sindromul
oboselii cronice care loveste organismul la cu
totul alte nivele.
• Coincidenta nu este o dovada stiintifica.
Altfel, coincidentele ar permite stabilirea de
legaturi intre tot si orice, in medicina ca si in
alte domenii ale vietii cotidiene.
 Vaccinarile obligatorii din Programul
National de Imunizari

- Vaccinarea antituberculoasă
- Vaccinarea antihepatita B
- Vaccinarea antipoliomielita
- Vaccinarea DTP
- Vaccinarea antirujeolica
- Vaccinarea antirubeolica
- Vaccinarea antiurliana
 Program naţional de imunizare” sau
“Calendar naţional de vaccinare
În acest moment (septembrie 2012) este în vigoare următorul
calendar:
1. ÎN MATERNITĂŢI

 În primele 24 de ore de la naştere - vaccinul împotriva

hepatitei virale de tip B - HVB.

 În primele 2-7 zile de viaţă - vaccinul împotriva

tuberculozei - BCG.
 VACCINUL HBV
• Vaccinul HBV este dezvoltat pe baza Ag HBs purificat produs
prin inginerie genetică (deci nu produce boala deoarece nu
conţine ADN viral cu potenţial infecţios)
• Sunt formule pentru copii şi adulţi
• Eficienţa vaccinului 80-100%
• După vaccinare memoria imună >20 ani
 TEHNICA
• Injectare strict im (regiunea anterolaterală a coapsei) se adm
3 doze vaccin pediatric (10mcg) la 0-2-6 luni
Sugarii născuţi din mame Ag HBs pozitive:
la 0,1,2 luni cu rapel 6-12 luni (se pot adm concomitent cu BCG,
DTP, antipolio, rujeolic, urlian.
Copilul primeşte Ig specifică antiB im
Alăptarea la copiii proveniţi din mame Ag HBs pozitive este
permisă după ce copilul a fost vaccinat
 Vaccinul BCG
• Protejeaza nou nascuţii şi copii mici contra
meningitei tuberculoase sau a bolii diseminate
• Vaccinul BCG este produs de instit Pasteur
dintr-o tulpina de M. bovis izolată de Albert
Calmette şi Camille Guerin.
• Sunt 4 tulpini larg utilizate
• E un vaccin viu atenuat liofilizat
 Vaccin BCG
• Fiole de 2 mg masă bacteriană- ce se dizolvă 2
ml mediu lichid Sauton=suspensie clar
opalescentă care se adm. în max. 30 min de la
preparare. Pastrarea vaccinului la întuneric şi
maxim 4 ºC.
 TEHNICA
• Injectare strict intradermică 0,1ml suspensie în regiunea
deltoidiană (1/3sup.braţ)-în cond. de asepsie (fără a se utiliza
alcool pentru decontaminarea tegumentului)
La locul injectării apare o papulă cu dimetru 5-6mm,cu aspect
de “coajă de portocală”
Reacţie locală minoră durată de 1-3 săpt (eritem,mic nodul roşu
violaceu, uşoară dilacerare)
 Reacţie locală
• După 2-3 luni apare o cicatrice violacee, apoi alb
sidefie de 3-6mm
• Controlul cicatricei postvaccinale se face după 6 luni:
• Cicatrice < 3mm sau absenţa =refacerea vaccinării
până la 1 an.
• Vaccinul poate fi adm simultan cu alte vaccinuri inc
• luse în schema.
 Reacţii anormale
• Vaccinarea anti-TBC, OPRITĂ temporar în România.
Reacţiile adverse la vaccinul importat din
Danemarca, GRAVE!!!2012
• Printre reacţiile adverse ale vaccinului BCG
din Danemarca, care se administrează nou-
născuţilor în maternitate, se numără mărirea
ganglionilor axiali şi latero-cervicali, precum şi
ulceraţiile. Din cele 115 cazuri de reacţii adverse
severe înregistrate în România, 44,3% au
necesitat tratament tuberculostatic, 20,8%
chirurgical, iar 6% antibiotic.
 EFICIENŢĂ ŞI DURATA PROTECŢIEI
• După adm urmeză instalarea alergiei
tuberculinice postvaccinale la 6-8 săpt de la
vaccinare
• Criterii de eficienţă:
• - dimetrul cicatricei postvaccinale>3mm
• - reacţie pozitivă la PPD
• - GRAD DE ACOPERIRE VACCINALĂ 100%
• Durata protecţiei necunoscută (10-20 ani)
 CONTRAINDICAŢII

• CI absolute: reacţia pozitivă la tuberculină sau

antecedente bacilare confirmate

• CI temporare: boli febrile, leziuni cutanate

eruptive, imunideficienţele dobândite sau
congenitale, HIV simptomatic, tratament
imunospupresiv, sarcina
 REACŢII ADVERSE

• Abcese sau limfadenite la locul injectării

• Infecţie diseminată la imunocompromişi 1 la 1
000000 cazuri
Vaccinurile sunt coadministrate, după
cum urmează:
La 2 luni - vaccinul împotriva difteriei,
tetanosului şi tusei convulsive - DTaP
- vaccinul împotriva poliomielitei - VPI
- vaccinul împotriva haemophilus
influenzae tip b - Hib
- vaccinul împotriva hepatitei virale de
tip B - HVB
• La 4 luni - DTaP - VPI - Hib
La 6 luni - DTaP - VPI - Hib –HVB
La 12 luni - DTaP - VPI – Hib
• Copiilor >12 luni se adm PRIORIX ( vaccinul
împotriva rujeolei (pojarului), rubeolei şi
parotiditei epidemice (oreionului) .
La 4 ani - DTaP
La 6 ani - DTaP – VPI
La 7 ani - RRO
La 9ani - VPI
La 14 ani - vaccinul împotriva difteriei şi
tetanosului - dT
 VACCINARI SUPLIMENTARE

-Vaccinarea anti-rotavirus - împotriva diareei cu rotavirus - ROTARIX

-Vaccinarea antipneumococică - împotriva pneumoniei, bronşitei, otitei, sinuzitei,
Vaccinarea anti-papillomavirus - între 9-26 de ani, înainte de începerea vieţii
sexuale - numai la fete
-3 doze administrate într-un interval de 6 luni şi spaţiate în funcţie de recomandările
pentru cele două vaccinuri existente
-Vaccinarea anti-virus herpes-zoster - împotriva varicelei şi herpesului zoster
-Vaccinarea anti-meningococică - împotriva meningitei, septicemiei şi pneumoniei
determinate de neisseria meningitidis sau me-
ningococ. Este disponibil vacc. Polizaharidic meningococic A+C
- începând cu vârsta de 2 ani
- o singură doză urmată de reapel (repetare) , în funcţie de situaţia epidemiologică
 VACCINARI SUPLIMENTARE

Vaccinarea anti-hepatită virală

A (împotriva hepatitei virale de tip A)
între 1 şi 16 ani - o singură doză urmată
de o doză de reapel la 6-12 luni, maximum
5 ani.
 VACCINARI IN CAZURI SPECIALE
• Nefropatiile cronice :
antipolio, antiholeric, antitetanic

• Diabetul zaharat poate fi vaccinate pentru :

antipolio, antidifteric, antitetanic

• Afecţiuni neurologice: se evită vaccinuri cu

neurotropism
 VACCINARI IN CAZURI SPECIALE
• Eczema constituţională contraindică BCG

• Adm de Ig contraindica vaccinarea 3-4 Săpt

• Corticoterapia contraindică vaccinările cu virusuri

vii atenuate
• Sarcina contraindică vaccinarea cu virus viu în
primele 3 luni de sarcină (se poate ad. Anatoxina
tetanică şi antipolio cu virus omorât)