Diareea acută

Definiție
• scăderea consistenţei scaunelor și/sau o
creștere a frecvenței evacuărilor (≥ 3 in 24
ore)
• +/- febră și vărsături
• diareea durează < 7 zile, dar nu > 14 zile
In prima lună de viață- modificarea
consistenței scaunelor față de consistența
anterioară mult mai predictivă decat numărul
scaunelor
Etiologie
• Virală
– frecvent- rotavirus 10-35%
– incidența cea mai mare in sezonul rece - octombrie-mai
– norovirus, adenovirus
• Bacteriană
– frecvent Campylobacter jejuni (4-12%) și Salmonella spp
(5-8%)
– rar E. Coli (EPEC, ETECT, EHEC, EAggEC), Yersinia,
Shigella, holera
– apar in sezonul cald, cu două peak-uri in mai-iunie/
septembrie-octombrie
• Parazitară
– copiii imunocompromiși- Giardia lamblia și Cryptosoridium
– rare- Entamoeba hystolitica, Trichiuris trichiura,
Strongyloides stercoralis
• diaree epidemică- incidență mai mare decat cea așteptată
Factori favorizanţi

 ex constitutione: nou-născut, sugarul mic,

prematurul, diatezele (limfatică,
exudativă, alergică)
 ex curatione: condiţiile de igienă
personală, locuinţa, anotimpul, utilizarea
factorilor de călire cum sunt apa, soarele,
aerul, vaccinările
Agenţi infecţioşi - cauze de
diaree la copil
 Bacterii care produc
diaree non- Virusuri Paraziţi
inflamatorie
Clostridium Enteropatogenic
Astrovirus Balantidium coli
perfringens E. coli
Vibrio Cholerae O1 Cryptosporidium
Clostridium difficile Enteric adenovirus
şi O139 parvum
Enteroinvasive E. Cyclospora
coli cayetanensis
Yersinia Encephalitozoon
enterocolitica intestinalis
Plesiomonas Enterotoxigenic Entamoeba
Calicivirus
shigelloides E. coli histolytica
Enterocytozoon
Campylobacer jejuni Rotavirus
bieneusi
Vibrio para- Staphylococcus
Cytomegalo-virus Giardia lamblia
haemolyticus aureus

Aeromonas V. parahaemolyticus Isospora belli

Strongyloides
Shigella
stercoralis
Herpes simplex
E. coli O157:H7 Trichuris trichiura
virus
Norwalk agent-like
Salmonella
virus
Diareea patogenă şi aspectele
clinice în copilărie Loc de
Ag. patogen Incubaţie Aspecte clinice
acţiune
Entero- intestin
diaree apoasă autolimitată
patogenic E. subţire 6-48 h
ocazional febră şi vărsături
coli proximal

Entero-invasive ileus distal şi diaree apoasă, ocazional diaree

1-3 zile
E. coli colon hemoragică
Entero-
Intestin diaree apoasă, mucoidă, diaree
aggregative E. 8-18 h
subţire hemoragică - 30%
coli
dureri abdominale, vărsături, diaree
Entero-
colon 3-9 zile hemoragică, sindrom hemolitic
hemoragic E. coli
uremic - 10%
Enterotoxigenic intestin diaree apoasă, febră, dureri
14-30 h
E. coli subţire abdominale şi vărsături
Diffusely intestin
6-48 h diaree apoasă uşoară
adherent E. coli subţire
diaree mucoidă şi hemoragică
Shigella colon 16-72 h (iniţial apoasă), febră, stare toxică,
tenesme
diaree apoasă sau mucoidă, (< 10%
Yersinia entero Ileus
4-6 zile hemoragică), dureri abd., febră,
colitica terminal
bacteriemie la sugarii mici
dureri abd. (adesea în dreapta),
intest.
Campylobacter 2-4 zile diaree apoasă (ocazional mucoidă
subţire
sau hemoragică), febră
în general la copii mici; poate fi
uşoară, tipic acută, apoasă cu spt.
resp. sup. în unele cazuri;
Rotavirus int. subţire 1-3 zile
recunoscută ca principala cauză de
diaree cu deshidratare severă la
copil
Manifestări clinice

 La debut - prodrom: anorexie, stagnare a curbei

ponderale, şi modificări comportamentale (indispoziţie,
agitaţie, modificarea ritmului de somn), la unii
modificarea aspectului scaunelor şi eritem fesier.
 În perioada de stare - există de regulă triada:
anorexie, diaree şi vărsături (vărsăturile nu sunt
obligatorii, dar când apar, sunt frecvente)
Manifestări clinice

Scaunele
 mai frecvent în număr de 3-5/zi
 sunt apoase (lasă halou mare pe scutec),
scaune de fermentaţie (galbene deschis, aerate
cu miros acru, acid)
 mai rar, pot fi muco-grunjoase,
semiconsistente
Manifestări clinice

Simptome asociate:
 colici abdominale, meteorism
 scade curba ponderală
 simptomele deshidratării acute
Febra poate lipsi, sau poate fi şi consecinţa
deshidratării
De luat în considerare
 diareea osmotică (zahăr excesiv în alimentaţie) - este o
“falsă diaree”
 abuzurile alimentare (lichide reci, mâncăruri
condimentate sau grase)
 toxiinfecţia alimentară
 intoxicaţii acute exogene
 invaginaţia intestinală
 diverticul Meckel perforat
 dispepsiile parenterale
 episoadele acute de diaree în cazuri de malabsorbţie,
malnutriţie
 alergie (intoleranţa la proteinele laptelui de vacă)
 antibioterapiei prelungite
Complicaţii

mai frecvente cu cât vârsta este mai

mica
sindromul de deshidratare acută cu
evoluţie spre colaps
septicemia, prin generalizarea
infecţie
Evaluarea copilului cu diaree
acută - Istoric

 durata bolii
 aspectul scaunelor: frecvenţa, cantitatea
scaunelor, prezenţa de: puroi, sânge,
mucus, asocierea cu vărsături, febră
 aportul oral – csntitstes de fluide ingerată
 prezența vărăsturilor
 asociere cu febră, rash, artralgii
 diureza
Evaluarea copilului cu diaree
acută - Examenul fizic

 Starea de hidratare: greutate, musoase,

saliva, lacrimi, fontanela și/su semne
vitale
 Starea de vigilență
 Vigurozitatea suptului la sugari
Evaluarea copilului cu diaree
acută - Laboratorul

 Evaluarea scaunelor – coprocultură și

examen coproparazitologic
 Hemogramă completă
 Starea de hidratare
 Sumar de urină
 Dacă copilul este letargic sau are convulsii
se impune efectuarea ureei, ionogramei,
glicemiei, examenul LCR
Atenţie - copilul se va prezenta
la spital dacă:

prezintă febră
scaun cu elemente patologice
vărsături
vârsta sub 6 luni
greutate sub 10 kg
De reţinut!

 scaunele diareice pot fi şi semne în

contextul unei boli non-gastrointestinale:
» meningita
» septicemia
» pneumonia
» otita medie
» ITU
» boli metabolice
» ICC
» intoxicaţii şi traumatisme
Algoritm de evaluare și
diagnostic în diareea acută