Sindroame radiologice

toraco-pleuro-pulmonare
 Sdr. de umplere alveolară
 Sdr. bronșic
 Sdr. interstițial
 Sdr. vascular
 Sdr. pleural
 1.Sdr. de umplere alveolară
 Unitatea anatomică elementară: acinul
 Def: dispariția aerului alveolar și înlocuirea lui
prin lichid sau proliferare celulară, de densitate
hidrică
 Rtg: opacitate pulmonară datorată confluenței și
sumației opacităților alveolare
 Prezintă bronhogramă aerică!!
 Ex: pneumonie alveolară, bronhopneumonie,
edem pulmonar alveolar, infarct pulmonar
Pneumonie lobară
Insuficienta cardiaca cu edem pulmonar difuz perihilar
 2. Sdr. bronșic

 Leziuni ale pereţilor bronşici sau obstrucţie a

lumenului.
 Îngroșarea pereților bronșici
 Stenoza bronșică (inspiratorie, expiratorie sau
mixtă)
 Obstrucție bronșică (intrinsecă sau extrinsecă)-
resorbția aerului din teritoriul tributar bronșiei
respective – Rtg: opacitate pulmonară retractilă
Bronșită
Atelectazie de LSD
 3. Sdr. interstițial
 Def: ansamblul modificărilor radiologice produse prin
îngroşarea ţesutului interstiţial pulmonar produsă prin
edem interstiţial, de diferite cauze.

 Radiologic:
 aspectul de “sticlă mată”
 aspectul reticular
 aspectul nodular
 aspectul reticulo-nodular
 aspectul de“fagure de miere”.
 4. Sdr. vascular
 Def: Modificările radiologice ale vascularizaţiei
pulmonare induse de tulburări la nivelul acestei circulaţii.

 Criterii de diferenţiere radiologică între opacităţile

vasculare, arteriale şi venoase:
 orientarea spaţială a vaselor (arterele au un traiect pulmonar
situat mai vertical iar venele au un traiect mai orizontal)
 unghiul mai ascuţit de dicho-tomizare arterială
 unghiul mai obtuz de confluere venoasă
 conturul arterial net
 conturul venos mai flou, datorită prezenţei transsudatului.
Artere Vene
HTPA
HTPV
 5. Sdr. pleural
 Def: colecție pleurală cu lichid liber în marea
cavitate pleurală
 Rtg: o opacitate bazală, care urcă laterotoracic,
descriind o curbă a cărei concavitate priveşte
cranio-medial, cu delimitare difuză
Malformaţiile pulmonare
 plecate din parenchimului pulmonar

 agenezie: lipsa unui plaman- torace opac

 aplazie: prezenţa unei bronhii rudimentare
 hipoplazie: rudimente bronhice şi
parenchimatoase

 lobi supranumerari: Fowler

 scizuri supranumerare: Deve, pseudolobulul
lui Wrisberg
 plecate din bronhii:
 chiste aerice congenitale
 chiste solitare închise
 plamanul polichistic
 chisteîn numar mare, ocupând ½ din plamân,
plamânul întreg
 frecvent în teritoriile bazale
 Bronșiectazii congenitale:
dezvoltarea defectuoasă
intrauterină a bronhiilor cu
apariţia unei dilatatii a
acestora, frecvent
sacciformă

 mixte
 Sechestraţia pulmonară
-teritoriu displazic fără legătură cu restul
parenchimului pulmonar
 intralobară - post-inf stg.
 extralobară - paramediastinală
 bronhografie: nu se opacefiază cu lipiodol
 vascularizaţie din aorta

 opacitate ovalară/imagine hidro-aerică

Radiodiagnosticul
bronșitelor
Bronşita (bronşiolita capilară)

 aspect normal în formele necomplicate

 emfizem
 focare mici de atelectazie
 în caz de evoluţie prelungită – bronşiolita
obliterantă
 Bronşita cronică

 St. I- catarală
 emfizem-hipertransparenţă
 desen infrahilar accentuat
 St. II- cronică deformantă
 desen peribronhovascular accentuat + opaciţăţi
nodulare pe alocuri, de mici dimensiuni+zone
limitate de hipertransparenţă
 Scizurile, diafragmul, discret atrase
 St. III- cronică deformantă cu complicaţii
bronsiectatice
 opacităţi scleroase peribronhovasculare groase
peste care se suprapun mici opacităţi nodulare +
mici zone transparente
 Bronşiectaziile

reprezintă dilatarea (ectazia) sub diferite

forme a arborelui bronşic

dilataţiile pot fi:

cilindrice
moniliforme (varicoase)
sacciforme
Tipuri de dilataţii bronşice :

A – cilindrice
B – moniliforme
C – saculare –ampulare
 Tipuri de bronşiectazii :

A – imagine în tuburi (pline)

B – imagine moniliforma“lemn găurit de carii”
C – imagine în rozetă
 Tipuri de bronşiectazii :

D – imagine în “bule de săpun”

E – cavernă bronşiectatică
F – triunghi bronşiectatic Rist-Becanson
 Bronhostenoza

Def: tulburare a ventilaţiei bronho-pulmonare datorită îngustării

incomplete a unei bronşii mari, al cărei lumen este redus la 1/3 , sediul
obstrucţiei putând fi în lumen (prin corpi străini ), în peretele bronşic
(polipi, tumori ) sau în afara bronşiei (compresie extrinsecă).

 Semne statice:
 poziţia înaltă a difragmului respectiv
 deplasarea mediastinului de aceeaşi parte
 scăderea transparenţei hemitoracelui respectiv
 micşorarea ariei toracice
Neoplasm pulmonar
→ atelectazie LSD
Stenoza bronhiei sup.stg.
 Semne dinamice: deplasarea şi pendularea mediastinului în cele două faze
ale actului respirator

C - stenoza
A – stenoza B - stenoza bronşică
bronşică mixtă cu bronşică inspiratorie expiratorie
(atracţia inspiratorie (împingere
pendularea spre partea expiratorie spre
mediastinului cu stenoza) partea opusă
stenozei)
Afecţiunile inflamatorii
pulmonare
 Anatomo-radiologic afecţiunea se cantonează
la:

 Alveole = pneumonie

 Bronhiolele terminale şi alveole =

bronhopneumonie

 Interstiţiu = pneumopatii interstiţiale

Radiodiagnosticul
pneumoniilor
Clasificarea pneumoniilor după
etiologie

 Pneumococică
Prin aspiraţie (nou- nascut)
 Stafilococică
 Streptococică Rare
 cu bacilul Friedlander •Meningococi
 cu Haemophilus •Salmonele
influenzae •Coli
 cu germeni intestinali •Brucele
 Proteus,piocianic
•B.carbunos
 Pneumonia
 Morfopatologic:

Alveole Opacitate de Opacitate

Voal
normale intensitate neomogenă
medie (resorbţie)
(stare)

Faze de evoluţie ale procesului acut pneumonic tipic

 Faze de evoluţie
 faza de congestie alveolară - pereţii alveolari îngroşaţi -
radiografic - voalul difuz;
 faza de hepatizaţie roşie - pe lângă pereţii alveolari
îngroşaţi apare exudatul seros, care treptat ocupă alveolele
ce nu mai conţin aer – rtg- opacitate de intensitate medie;
 faza de hepatizaţie cenuşie - scăderea opacităţii în
intensitate, precum şi scăderea edemului alveolar, când
alveolele conţin un rest fluid şi începe să reintre aerul în ele –
rtg- opacitate neomogenă
 faza de resorbţie şi vindecare completă a procesului-
dispare edemul alveolar şi restul fluid – rtg- se constată
treptat transparenţă pulmonară normală.
 1S

5S 2L
ia
Evoluţia pneumoniilor acute

Modalităţi de evoluţie ale procesului

acut pneumonic tipic :
A – rezorbţie periferică cu aspirarea scizurii
orizontale
B – compresia scizurii orizontale
C – rezorbţie de la periferie spre centru
D – rezorbţie de la centru spre periferie
E – rezorbţie în tablă de şah
F– pneumonie migratorie (distelectatică
paravertebrală)
Diagn. diferenţial al pneumoniilor acute
-opacităţi segmentare-

 cancerul pulmonar periferic

 pneumonia bacteriană
 pneumonia cazeoasă
 epituberculoza
 pneumonia cu B. Friedlander
 pneumonia interstiţială
 bronhopneumonia pseudo-lobară
 atelectazia prin obstrucţie
 infarctul pulmonar
 supuraţiile pulmonare
 colecţiile lichidiene din
 mica scizură, marea scizură, marea cavitate pleurală
 Pneumonia atipică- virală
 Hiluri mari, opace, imprecis conturate
 Cordoane opace prin edem şi infiltraţii
peribronho-vasculare
 Voalare circumscrisă
 Desen pulmonar accentuat
 Cordoane hilare terminate în
‘măciucă’
 Radiodiagnosticul pneumoniei cronice
 context clinic foarte polimorf şi neobişnuit
 este uneori sursa unor regretabile erori
 radiodiagnosticul pneumoniei cronice curpinde:
 focar pneumonic neresorbit, lângă care apar
 focare noi
 fibroză retractilă cu tracţionări
 scizura, mediastinul şi peretele toracic sunt
deviate spre focar
 apariţia bulelor de emfizem şi a atelectaziei
(datorită tulburărilor de ventilaţie)
 Este obligatoriu diagnosticul diferenţial cu cancerul
pulmonar.
Radiodiagnosticul pneumoniei cronice

Pneumonie cronică lob superior drept:

fibroză retractilă cu tracţionări
pe fondul unui focar pneumonic
nerebsorbit
apariţia de focare noi
deformarea regională a hemi-
toracelui
 Radiodiagnosticul
bronhopneumoniilor
 fenomenele inflamatorii
sunt axate pe o bronhiolă care
are lumenul obstruat

 în jurul ei exista concomitent

toate stadiile procesului
pneumonic

 la periferie o congestie simplă

cu dilatarea vaselor
 Radiografic se constată:

 prezenţa de noduli bronho-pneumonici

 desen bronhovascular accentuat la nivel hilar,
dând hilului un caracter difuz
 ganglionii hilari pot fi tumefiaţi, realizând
un hil mare
Nodulii bronhopneumonici:

 rotunzi, ovalari
 dimensiuni variabile
 centru opac, opacitatea diminuează spre
periferie
 parahilari predominent dar şi câmpurile
pulmonare superioare şi inferioare
 dinamică vie
 se resorb în 8-12 zile
 Forme:
 Miliară
 Micro şi macronodulară: focare polimorfe
rotunde, ovalare dispuse simetric hilar şi perihlar
ce pot conflua
 Hilară: accentuarea desenului interstitial hilar şi
infrahilar+micro/macronoduli
 Parascizurală orizontala drt.
 Paravertebrală
 Pseudolobară: se poate instala de la început
sau poate apare ulterior
 copii >6 luni localizare frecventă în lobi superiori
Forme de bronhopneumonie :
A – micronodulară B – nodulară
C – pseudo-lobară D – parahilară stângă
E – parascizurală orizontală dreaptă F – paravertebrală
Diagnosticul diferenţial radiologic
al opacităţilor micronodulare

 TBC miliar acut

 TBC miliar cronic
 carcinoza miliară secundară
 pneumoconioza gr. II
 hemosideroza pulmonară
 bronhopneumonia cu micronoduli
 sarcoidoza pulmonară
 boala Hodgkin
 microlitiaza alveolară
Opacităţi
micronodulare:
A – tuberculoză miliară
acută
B – carcinoză miliară
C – pneumoconioză
stadiul II
D – pneumonie atipică
E – hemosideroză
pulmonară
F – bronhopneumonie
G – sarcoidoză
pulmonară
H–
limfogranulomatoză
malignă Hodgkin
 Diagnosticul diferenţial radiologic al opacităţilor
nodulare solitare (cu dimensiuni între 1, 5-3, 0 cm):

 infiltrat precoce Assmann

 infiltrat Löffler
 tuberculom pulmonar
 cavernă plină
 abcesul pulmonar (înainte de vomică)
 chistul hidatic pulmonar
 tumori pulmonare benigne
 cancer pulmonar periferic
 metastază pulmonară solitară
 pleurezie închistată interlobar
Fig. 3.9. Opacităţi nodulare
solitare (1,5 - 3 cm diametru):
D– infiltrat precoce Assmann,
E – tuberculom, G – abces
pulmonar înainte de vomică, F
– cavernă plină, H – chist
hidatic, I – cancer pulmonar
periferic, J – chist aerian
infectat, K – pleurezie
închistată interlobar, L –
metastază solitară.
Opacităţile nodulare mari (peste 3 cm în diametru) vor
fi diferenţiate de :

 chist hidatic pulmonar

 cancer periferic
 tuberculom
 ganglioni paramediastinali
măriţi
 goma sifilitică
 pleurezii închistate
Caz 1. Diagn.?
Caz 2.