APARATUL RESPIRATOR

SINDROAME
(continuare)
SINDROMUL PLEURAL
 Definiție – ansamblul de simptome și semne clinice care se
evidențiază în prezența inflamației pleurale , a prezenței lichidului
sau aerului în cavitatea pleurală sau în cazul îngroșării pleurei.
 Cauzele sindromului pleural sunt:
 pleurita (pleurezia uscată)

 colecțiile pleurale lichidiene

 exsudate (pleurezie)
 transsudate (hidrotorace)
 pneumotoracele și hidro-pneumotoracele
 îngroșarea pleurală cu simfizare (pahipleurita)
SINDROMUL PLEURAL
Pleurita
 Pleurita este o inflamație acută a pleurei caracterizată prin
congestie, edem și depunere de fibrină. De cele mai multe ori
reprezintă stadiul inițial al pleureziilor sero-fibrinoase
 Simptome:
 junghi toracic
 localizat sau extins, intens, cu caracter înțepător, lancinant, accentuat
de mișcările respiratorii și tuse
 în cazuri particulare junghiul are o topografie caracteristică
 “în semicentură” – în pleurita diafragmatică
 “în eșarfă” – în pleurita interlobară

 tuse uscată
 dispnee
SINDROMUL PLEURAL
Pleurita
 Semne:
 Examenul obiectiv general
 poziție antalgică de decubit contralateral

 febră

 transpirații

 paloare
SINDROMUL PLEURAL
Pleurita
 Examenul obiectiv al toracelui
 inspecție:
 diminuarea mișcărilor respiratorii de partea afectată și asincronism
respirator
 palpare:
 sensibilitate în spațiile intercostale
 sensibilitate în punctele frenice - doar în pleurita diafragmatică!
 frecătură pleurală
 percuție:
 sonoritate pulmonară
 auscultație:
 murmur vezicular diminuat și frecătura pleurală
SINDROMUL PLEURAL
Pleurita
 Evoluția simptomelor și semnelor:
 odată cu apariția revărsatului pleural junghiul și frecătura pleurală
dispar
 când lichidul se resoarbe frecătura pleurală reapare, acest fapt
reprezentând un semn de evoluție favorabilă!
SINDROMUL PLEURAL
Pleurezia exsudativă
 Exsudatul pleural se întâlnește în cadrul pleureziilor
 Clasificarea pleureziilor după etiologie:
 pleurezii tuberculoase
 pleurezii netuberculoase
 pleurezii virale
 pleurezii reacționale la procese patologice pulmonare din vecinătate:
 pneumonie
 supurații pulmonare
 infarct pulmonar
 chist hidatic
 neoplasm bronhopulmonar
 pleurezia reumatismală
SINDROMUL PLEURAL
Pleurezia exsudativă
 Simptome:
 stare generală alterată
 astenie
 junghi toracic
 tuse seacă, chinuitoare
 dispnee
SINDROMUL PLEURAL
Pleurezia exsudativă
 Semne:
 Examenul obiectiv general
 paloare

 febră (sau subfebrilități) remitentă sau neregulată

 transpirații
SINDROMUL PLEURAL
Pleurezia exsudativă
 Semne:
 Examenul obiectiv al toracelui
 inspecție:
 bombarea bazei hemitoracelui din partea afectată (colecții mari la
pacienți cu torace elastic - copii)
 diminuarea mișcărilor respiratorii de partea afectată
 asincronism respirator
 palpare:
 freamăt pectoral diminuat (colecții de volum mic) sau abolit (colecții
de volum mediu/ mare)
 percuție modificările sunt dependente de volumul lichidului:
 în colecțiile mici (200 ml) - submatitate sau matitate bazală
SINDROMUL PLEURAL
Pleurezia exsudativă
 în colecțiile mijlocii
 matitate rezistentă “lemnoasă”
 limita superioară a matității este o linie curbă (linia lui Damoisseau-
Ellis) care nu se modifică cu poziția bolnavului
 limita inferioară a plămânului este mai sus situată și mobilitatea
activă pulmonară este dispărută
 în colecțiile pelurale masive
 matitate aproape asupra întregului hemitorace din cauza sumării
matității date de colecția pleurală cu determinată de atelectazia de
evacuare (prin comprimarea plămânului de către colecția pleurală)
 în pleurezia interlobară
 matitate “suspendată” (între două arii de sonoritate pulmonară)
SINDROMUL PLEURAL
Pleurezia exsudativă
 modificările evidențiate asupra
plămânului și altor organe din
vecinătatea colecției:
 hipersonoritate asupra plămânului din
vecinătatea colecției
 submatitate între porțiune ascendentă a
liniei lui Damoisseau și coloana
vertebrală (triunghiul Garland -2)
 matitate asupra porțiunii coloanei
vertebrale din vecinătatea colecției
(semnul Signorelli)
 matitate triunghiulară paravertebrală
contralaterală în colecțiile abundente
(triunghiul Grocco-Rauchfuss - 3)
SINDROMUL PLEURAL
Pleurezia exsudativă
 modificările evidențiate asupra
plămânului și altor organe din
vecinătatea colecției (cont.):
 matitate asupra spațiului lui Traube
(în colecțiile pleurale stângi
abundente care depășesc 1500 ml)
 dislocarea contralaterală a matității
cardiace
 creșterea aparentă a matității
hepatice (în colecțiile pleurale
drepte)
SINDROMUL PLEURAL
Pleurezia exsudativă
 Auscultație
 colecții mici
 murmur vezicular diminuat
 colecții mijlocii cu condensare (atelectazie) pulmonară subjacentă
 suflu pleuretic
 colecții medii de volum mai mare și colecții abundente
 silențiu respirator
 asupra plămânului din vecinătatea colecției și asupra plămânului de
partea opusă
 murmur vezicular înăsprit
SINDROMUL PLEURAL
Pleurezia exsudativă
 Investigații complementare:
 examenul radiologic:
 opacitate intensă omogenă în
general în partea inferioară a unui
hemitorace
 puncția pleurală:
 confirmă prezența lichidului
 permite examenul macroscopic,
fizico-chimic, bacteriologic, citologic
al lichidului

pleurezie dreaptă
radiografie antero-posterioară și profil
SINDROMUL PLEURAL
Pleurezia exsudativă
 Investigații complementare:
 pleuroscopia ± biopsia pleurală
 alte examinări:
 VSH
 hemoleucograma
 IDR la tuberculină

pleurezie drepată
radiografie antero-posterioară și profil
SINDROMUL PLEURAL
Pleurezia exsudativă

colecții pleurale - aspecte radiologice

stg- vol. mic/ mediu dr. – vol. mare
SINDROMUL PLEURAL
Pleurezia exsudativă

colecție pleurală colecție pleurală bilaterală - CT

A.ecografie intercostală
B.computer tomografie
SINDROMUL PLEURAL
Hidrotoracele
 Hidrotoracele reprezintă acumularea în pleură a unui revărsat
lichidian cu caractere de transsudat
 Etiologie - boli care evoluează cu anasarcă:
 insuficiența cardiacă

 afecțiuni renale (mai ales sindroamele nefrotice)

 stări carențiale cu hipoproteinemie

 ciroza hepatică

 mixedem (hipotiroidism sever)

SINDROMUL PLEURAL
Hidrotoracele
 Sindromul pleural din hidrotorace este foarte asemănător cu cel din
pleurezia exsudativă, elementele de diferențiere fiind:
 simptome proprii discrete care coexistă cu cele ale bolii de bază

 prezența edemelor masive și eventual a ascitei

 localizare frecvent bilaterală (motiv pentru care mediastinul nu

este deplasat)
 matitate cu limita superioară curbă sau orizontală care se
modifică (după un interval de timp) cu poziția bolnavului
SINDROMUL PLEURAL
Hidro(pio)pneumotoracele
 Hidro (pio) - pneumotoracele este definit ca acumularea aerului și a
lichidului (seros sau purulent) în cavitatea pleurală (lichidul este
situat decliv)
 Examenul obiectiv:
 palpare:
 freamăt pectoral abolit
 percuție:
 matitate la baza hemitoracelui cu limita superioară orizontală (după
schimbarea poziției bolnavului limita superioară se modifică imediat și
rămâne orizontală)
 auscultație:
 suflu amforic (variantă de suflu tubar patologic) deasupra limitei
superioare a colecției pleurale
SINDROMUL PLEURAL
Hidro(pio)pneumotoracele
 Examenul radiologic:
 opacitate omogenă la baza
hemitoracelui cu limita
superioară orizontală
indiferent de poziția
bolnavului
 deasupra opacității
hipertransparență cu
prezența în interior a
plămânului retractat

hidropneumotorace
SINDROMUL PLEURAL
Pneumotoracele
 Pneumotoracele reprezintă pătrunderea aerului în cavitatea pleurală
și colabarea plămânului spre hil. Poate fi total sau localizat.
 După cauză poate clasificat în spontan și provocat:
 pneumotoracele spontan este generat de o afecțiune care
realizează o comunicare între bronșii și cavitatea pleurală:
 tuberculoză
 neoplasm bronhopulmonar
 emfizem bulos
 chist aerian
 empiem pleural
 pneumotoracele provocat:
 traumatic
 terapeutic
SINDROMUL PLEURAL
Pneumotoracele
 Simptome:
 junghi toracic violent, debutat brusc după efort fizic sau tuse

 dispnee intensă uneori cu caracter progresiv

 tuse seacă chinuitoare

 Semne:
 Examenul obiectiv general:
 poziție antidispneică - ortopnee sau decubit homolateral
 paloare și/sau cianoză
 tahicardie + hipotensiune arterială
SINDROMUL PLEURAL
Pneumotoracele
 Examenul obiectiv al aparatului respirator:
 inspecție:
 hemitoracele afectat imobil cu umărul ridicat, spațiile intercostale
lărgite
 palpare:
 freamăt pectoral abolit/ diminuat
 percuție:
 timpanism
 auscultație
 în funcție de volumul de aer și gradul de atelectazie pulmonară:
 murmur vezicular diminuat ( pneumotorace de volum mic)
 suflu amforic (pneumotorace de volum mediu)
 silențiu respirator (pneumotoracele total)
SINDROMUL PLEURAL
Pneumotoracele
 Examenul radiologic:
 hipertransparență
marginală (la periferia
toracelui) fără desen
pulmonar
 plămânul este de volum
redus și împins spre hil
 diafragmul orizontal, imobil

 Puncția pleurală
 se extrage aer

 plasarea unui tub de drenaj

toracic este o manopera
terapeutică!
pneumotorace aspect radiologic și CT
SINDROMUL PLEURAL
Pahipleurita
 Pahipleurita reprezintă îngroșarea masivă și simfizarea (alipirea)
celor două foițe pleurale, secundară unor procese inflamatoare
locale (de cele mai multe ori sechela cicatriceală a pleureziei
tuberculoase!)
 Simptome:
 dureri toracice moderate, inconstante
SINDROMUL PLEURAL
Pahipleurita
 Semne:
 inspecție:
 retracția hemitoracelui afectat
 îngustarea spațiilor intercostale
 scolioză cu concavitatea de partea bolnavă
 diminuarea amplitudinii mișcărilor respiratorii de partea afectată
 asincronism respirator
 palpare:
 freamătul pectoral diminuat sau abolit
 percuție
 submatitate/ matitate - în funcție de grosimea pleurei
 auscultație:
 murmur vezicular diminuat sau silențiu respirator - funcție de
grosimea pleurei
SINDROMUL PLEURAL
Pahipleurita
 Investigații complementare:
 Radiografia toracică
 opacitate inomogenă
(uneori cu concrețiuni
calcare) și festoane
diafragmatice
 Puncția pleurală
 este “albă” și acul pătrunde
cu dificultate în pleura
îngroșată oferind o senzație
particulară de rezistență

pahipleurită - aspect Rx și anatomopatologic

SINDROMUL PLEURAL
Pahipleurita

pahipleurită aspect Rx și CT
SINDROMUL BRONŞITIC
 Definiție:
 complex de simptome și semne determinate de fenomenele care
se produc la nivelul bronșiilor ca urmare a variatelor agresiuni
 Fiziopatologie :
 sub acțiunea unor factori de mediu (mecanici, chimici, infecțioși,
alergici) se produce un ansamblu de reacții locale caracterizat
prin:
 înlocuirea epiteliului ciliat cu unul secretor – hipersecreție de mucus
 îngustarea lumenului bronșic - prin edem și spasm muscular
SINDROMUL BRONŞITIC
 Cauzele sindromului bronșitic sunt:
 bronșitele acute și cronice

 astmul bronșic

 bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPCO)

 bronșiectaziile infectate
SINDROMUL BRONŞITIC
Bronșitele acute
 Simptome:
 tuse inițial seacă, apoi cu expectorație sero-mucoasă (faza de
cruditate) și ulterior muco-purulentă (faza de cocțiune)
 jenă dureroasă retrosternală
 Semne:
 febră/ subfebrilități
 murmur vezicular cu expir prelungit + raluri bronșice - ronflante,
sibilante și subcrepitante
 Investigații complementare:
 examen radiologic normal
 examenul sputei
 alte examinări:
 VSH 
 leucocitoză cu neutrofilie
SINDROMUL BRONŞITIC
Bronșita cronică
 Definiție:
 inflamația cronică a bronhiilor și bronhiolelor manifestată clinic
prin tuse cu expectorație cel puțin 3 luni/ an minimum 2 ani
consecutiv
 Factori favorizanți:
 fumatul
 inhalarea unor iritanți bronșici – praf, ciment, vapori, gaze etc.
 infecțiile bronșice
 factori genetici – deficitul de alfa 1 antitripsină
SINDROMUL BRONŞITIC
Bronșita cronică
 Simptome:
 tuse mai accentuată matinal, expectorație muco-purulentă sau
sero-muco-purulentă
 dispnee
 Semne:
 cianoză (în fazele avansate ale bolii)
 murmur vezicular diminuat uneori cu expirul prelungit + raluri
bronșice - ronflante, sibilante și mai rar subcrepitante
 Investigații complementare:
 examen radiologic normal
 examenul sputei
 probe funcționale respiratorii
 disfuncție ventilatorie obstructivă (VEMS scăzut și raportului VEMS/
CV (indicele Tiffneau) scăzut)
 VSH , leucocitoză cu neutrofilie
SINDROMUL BRONŞITIC
Astmul bronșic
 Definiție:
 afecțiune caracterizată printr-o stare de hiperreactivitate bronșică
a arborelui traheobronșic la o multitudine de stimuli, care apare la
persoane cu o anumită predispoziție constituțională, și care se
manifestă clinic prin crize de dispnee paroxistică și wheezing
 alergia este cel mai puternic factor favorizant al astmului bronșic
SINDROMUL BRONŞITIC
Astmul bronșic
 Factorii declanșatori ai crizei de astm bronșic:
 alergeni
 de interior – praf de casă (acarieni), mucegai, păr de animale
 de exterior – polen, fungi
 profesionali – praf, detergenți, gaze iritante
 medicamente - aspirina și alte inflamatoare nesteroidiene
 alimente - ouă, arahide, crustacee etc.
 aditivi alimentari – conservați, coloranți
 fumatul
 poluarea atmosferică
 infecțiile respiratorii virale
SINDROMUL BRONŞITIC
Astmul bronșic
 Simptome:
 dispnee expiratorie cu respirație șuierătoare (wheezing) – crizele
se declanșează frecvent noaptea
 tuse inițial seacă, apoi cu expectorație mucoasă, perlată, redusă

 Semne:
 Examenul obiectiv general
 ortopnee

 cianoză

 exoftalmie

 agitație psihomotorie
SINDROMUL BRONŞITIC
Astmul bronșic
 Examenul obiectiv al toracelui:
 inspecție:
 bradipnee
 torace hiperinflat “în inspirație”, cu amplitudinea mișcărilor respiratorii
redusă
 percuție:
 hipersonoritate difuză (cu diminuarea ariei matității cardiace)
 limitele inferioare ale plămânilor coborâte
 mobilitatea activă pulmonară diminuată
 auscultație:
 murmur vezicular cu expir mult prelungit
 + raluri bronșice uscate (ronflante și sibilante) asociate spre sfârșitul
accesului cu raluri bronșice umede (buloase)
SINDROMUL BRONŞITIC
Astmul bronșic
 Investigații complementare:
 examenul radiologic
 hipertransparența câmpurilor pulmonare
 examenul macroscopic , microscopic, bacteriologic al sputei:
 eozinofile
 cristale Charcot-Leyden, spirale Curschmann;
 probe funcționale respiratorii
 disfuncție respiratorie obstructivă cu reducerea VEMS și raportului
VEMS/ CV (indicele Tiffneau)
 formula leucocitară (tablou sanguin)
 eozinofilie
 teste de sensibilitate cutanată
 pentru identificarea alergenilor
SINDROMUL BRONŞITIC
BPOC
 Definiție:
 afecțiune caracterizată prin inflamația cronică a peretelui bronșic,
cu acutizări repetate și evoluție progresivă.
 Factori etiopatogenetici:
 fumatul

 expunerea la poluanți atmosferici

 bronșite acute repetate

 factori genetici - deficitul de α1-antitripsină

 hiperreactivitatea bronșică
SINDROMUL BRONŞITIC
BPOC
 Simptome:
 tusea
 cronică, mai accentuată seara sau dimineața, cu accese determinate
de expunerea la fum, ceață, praf
 poate fi seacă dar cel mai frecvent este productivă cu expectorație
mucoasă, mucopurulentă sau purulentă (în perioadele de acutizare)
 pot fi prezente mici hemoptizii
 dispnee expiratorie sau mixtă progresivă!
SINDROMUL BRONŞITIC
BPOC
 Semne:
 Examenul obiectiv general
 pacient cu aspect “albastru buhăit” (blue-bloater)
 starea psihică
 apatie și somnolență diurnă
 inversarea ritmului nictemeral somn-veghe (somnolență diurnă cu
insomnie nocturnă)
 cianoză de tip central
 accentuată de poliglobulia secundară determinată de insuficiența
respiratorie cronică!
 degete hipocratice
SINDROMUL BRONŞITIC
BPOC
 Semne:
 Examenul obiectiv al toracelui
 inspecție:
 ortopnee
 torace emfizematos
 palpare:
 freamăt pectoral diminuat
 percuție:
 hipersonoritate pulmonară difuză
 bazele pulmonare coborâte cu diminuarea mobilității active
pulmonare
 auscultație
 murmur vezicular diminuat cu expir prelungit
 + raluri bronșice uscate (ronflante și sibilante)
 + raluri bronșice umede (subcrepitante) în perioadele de acutizare
SINDROMUL BRONŞITIC
BPOC
 Investigații complementare: BPCO VEMS/CV VEMS
ușoară <0,70 ≥80%
 examenul radiologic –
accentuarea desenului
bronhovascular BPCO VEMS/CV VEMS
moderată <0,70 50-79%
 examenul sputei

 probe funcționale
BPCO VEMS/CV VEMS
respiratorii – disfuncție severă <0,70 30-49%
ventilatorie obstructivă (CV
normală, reducerea VEMS
BPCO VEMS/CV VEMS
și raportului VEMS/ CV foarte <0,70 <30%
<0,70) severă
 gazele respiratorii – Astrup:
hipoxemie (scăderea paO2) și
hipercapnie (creșterea paCO2)
Clasificarea GOLD a severității BPCO
SINDROMUL BRONŞITIC
Bronșiectaziile infectate
 Definiție:
 afecțiune cronică,congenitală sau dobândită, caracterizată prin
dilatarea bronhiilor mici si mijlocii și infectarea lor periodică, din
cauza distrugerii componentelor elastice si musculare din
peretele bronșic.
 Bronșiectazia exista sub doua forme diferite:
 boala bronsiectazica difuza
 sindromul bronsiectazic localizat
SINDROMUL BRONŞITIC
Bronșiectaziile infectate
 Simptome:
 tuse cu expectorație
 expectorația sero-muco-purulentă abundentă (peste 100 ml/zi),
pluristratificată, cu caracter matinal, uneori fetidă și cu mici hemoptizii
 dispnee (în bronșiectaziile extinse)
 Semne:
 febră
 în episoadele de retenție bronșică a secrețiilor purulente
 cianoză
 degete hipocratice
 hipersonoritate sau timpanism (mai ales la baze) - rareori
 murmur vezicular înăsprit uneori cu expirul prelungit + raluri
buloase, ronflante, cavernoase (pe zone circumscrise mai ales
la baze)
 ± raluri crepitante în congestiile peribronșiectatice
SINDROMUL BRONŞITIC
Bronșiectaziile infectate
 Investigații complementare:
 examenul radiologic –
accentuarea desenului
bronhovascular sau
imagine areolară la baza
plămânului
 computer tomografia
 evidențiază dilatațiile
bronșice și modificările
parenchimului pulmonar
adiacent
 bronhografia evidențiază
morfologia dilatațiilor bonșice:

bronșiectazie:
aspect bronhografic – sus aspect CT - jos
SINDROMUL BRONŞITIC
Bronșiectaziile infectate
 Investigații complementare:
 ex. sputei
 polimorfonucleare neutofile și floră microbiană
 probe funcționale respiratorii
 disfuncție ventilatorie
 obstructivă (reducerea VEMS și raportului VEMS/ CV)
 sau mixtă (reducerea CV, VEMS și raportului VEMS/ CV)

 VSH , leucocitoză cu neutrofilie în puseele evolutive

SINDROMUL CAVITAR
 Definiție – totalitatea simptomelor, semnelor clinic și radiologice care
rezultă în urma formării unei cavități circumscrise în parenchimul
pulmonar delimitată de un perete cu structură complexă (cavernă).
 De obicei cavernele se formează după eliminarea prin expectorație
(uneori prin vomică) a conținutului lichid sau lichefiat al unei
formațiuni patologice preexistente care până atunci evolua cu
manifestările caracteristice ale sindromului de condensare
pulmonară.
 Cauzele sindromului cavitar sunt:
 supurațiile pulmonare (abcesul și gangrena pulmonară)

 tuberculoza pulmonară

 neoplasmul bronhopulmonar suprainfectat și abcedat

 chistul hidatic pulmonar

SINDROMUL CAVITAR
 Simptome:
 simptomele care preced instalarea sindromului cavitar sunt cele
ale bolii de bază
 tuse inițial seacă, sau cu expectorație necaracteristică urmată
apoi de eliminarea, treptată sau bruscă (vomică) a unei spute
uneori revelatoare:
 muco-purulentă sau sero-muco-purulentă abundentă, pluristratificată
și uneori cremoasă în abcesul pulmonar și tuberculoza pulmonară
 brună, murdară, fetidă în gangrena pulmonară
 lichid limpede, cu membrane albe și vezicule fice în chistul hidatic
 hemoptiziile mici și repetate pot preceda apariția cavernelor
tuberculoase sau ruptura chistului hidatic
SINDROMUL CAVITAR
 Semne:
 Examenul obiectiv al toracelui:
 evidențiază modificări numai în cazul în care au dimensiuni de peste 4-5
cm și sunt situate relativ superficial
 inspecție:
 ușoară reducere a amplitudinii mișcărilorrespiratorii de partea
afectată
 palpare:
 freamăt pectoral accentuat
SINDROMUL CAVITAR
 Semne:
 Examenul obiectiv al toracelui:
 percuție
 asupra cavităților mici se obține timpanism
 asupra cavernelor mari cu pereți regulați răsunet metalic;
 când cavitățile pulmonare comunică cu bronșia de drenaj se obține
zgomot de “oală spartă”
 auscultație:
 suflu cavernos (caverne mici) sau
 suflu amforic (caverne mari) + raluri buloase mari (cavernoase) sau
 asocierea suflu cavernos + raluri cavernoase = garguiment
SINDROMUL CAVITAR
 Investigații complementare:
 examenul radiologic
 cavernele apar ca zone
clare, rotunde sau ovalare,
înconjurate de un inel opac;
uneori în interior se poate
evidenția nivel lichidian
(imagine hidroaerică)
 computer tomografia
 examinare PET/ CT

cavernă tbc – rgf toracică

SINDROMUL CAVITAR

Rgf. toracică chist hidatic evacuat Neoplasm bronhopulmonar excavat

PET /CT
SINDROMUL CAVITAR
 Investigații complementare:
 examenul sputei
 bronhoscopia
 în caz de suspiciune de neoplasm bronhopulmonar
 VSH
 tabloul sanguin
 eozinofilie în chistul hidatic pulmonar
 IDR la tuberculină
 pentru diagnosticul tuberculozei pulmonare
 reacții serologice pentru infecția cu Taenia echinoccocus
 în chist hidatic pulmonar
SINDROMUL MEDIASTINAL
 Definiție – complex de manifestări clinice datorate unui proces
expansiv și compresiv de la nivelul mediastinului.
 Cauze:
 adenopatii mediastinale
 adenopatii metastatice din neoplasmul bronhopulmonar
 limfom Hodgkin
 tuberculoză pulmonară etc.
 tumori maligne (inclusiv neoplasmul bronhopulmonar) și benigne
ale organelor mediastinale
 gușa retrosternală
 anevrismul aortic
SINDROMUL MEDIASTINAL
 Simptome și semne:
 sindroame de compresiune asupra organelor mediastinale:
 sindromul de compresiune a căilor respiratorii – trahee și bronșii:
 dispnee inspiratorie însoțită de tiraj și cornaj
 tuse seacă, iritativă, rebelă
 sindrom de atelectazie pulmonară lobară sau segmentară
SINDROMUL MEDIASTINAL
 Simptome și semne:
 sindroame de compresiune asupra organelor mediastinale:
 sindromul de compresiune vasculară
 arterială - trunchi brahiocefalic în dr, artera carotidă stg , artera
subclavie
 insuficiență circulatorie cerebrală
 diferențe de TA și puls la membrele superioare
 venoasă – vena cavă superioară
 edem și cianoză în pelerină
 circulație colaterală de tip cavo-cav superior
 cefalee, amețeli, somnolență
SINDROMUL MEDIASTINAL

sindromul de compresiune al venei cave superioare

SINDROMUL MEDIASTINAL
 Simptome și semne:
 sindroame de compresiune asupra organelor mediastinale:
 sindromul de compresiune nervoasă:
 nervul laringeu recurent stg
 disfonie, tuse bitonală
 nervul frenic:
 sughiț
 paralizia diafragmului
 durere în umăr
 lanțul simpatic:
 sindromul Claude-Bernard- Horner (mioză, enoftalmie, îngustarea
fantei palpebrale)
 tahicardie
SINDROMUL MEDIASTINAL
 Simptome și semne:
 sindroame de compresiune asupra organelor mediastinale:
 sindromul de compresiune esofagiană
 disfagie
 regurgitații
 sindromul de compresiune a ductului toracic:
 edeme limfatice membrele superioare și peretele toracic
 colecție chiloasă pleurală sau peritoneală
SINDROMUL MEDIASTINAL
 Simptome și semne:
 manifestări clinice care aparțin a bolii de bază cât și structurilor
comprimate
 dureri profunde retrosternale cu iradiere ascendentă
 matitate la nivelul manubriului sternal și subclavicular în cazul în care
tumora depășește o anumită dimensiune
 masă palpabilă și freamăt sistolic în anevrismul aortic
SINDROMUL MEDIASTINAL

sindrom Claude-Bernard-Horner

circ. colaterala și edem “în pelerină”

SINDROMUL MEDIASTINAL
 Investigații complementare:
 examinări radiologice
 radiografie toracică
 tomografie computerizată
 examen PET/ CT
 angiografie
 examinarea după administrare
de bariu a esofagului
 RMN
 esofagoscopie
 bronhoscopie
 mediastinoscopie
 biopsia ganglionară
Radiografie toracică
 toracotomie exploratorie lărgirea mediastinului superior
 SINDROMUL MEDIASTINAL

adenopatii mediastinale – rgf toracică adenopatii mediastinale – CT

SINDROMUL INSUFICIENŢEI
RESPIRATORII
 Definiție – ansamblu de manifestări clinice și modificări biologice,
determinate de reducerea funcțiunii pulmonare și a schimburilor
gazoase
 Cauze:
 afecțiuni acute sau cronice ale aparatului respirator

 afecțiuni acute sau cronice ale aparatului cardiovascular

 afecțiuni neuromusculare

 afecțiuni nervoase centrale

SINDROMUL INSUFICIENŢEI
RESPIRATORII
 Fiziopatologie
 Schematic se diferențiază trei tipuri de tulburări ale funcției
pulmonare, care pot surveni izolat, asociat sau se pot succeda:
 hipoventilație alveolară generală cu hipoxie și hipercapnie

 tulburări de distribuție – se datorează unor tulburări exprimate ale

ventilației și perfuziei pulmonare
 tulburări de difuziune – traversare diminuată a O2 prin peretele
alveolocapilar
SINDROMUL INSUFICIENŢEI
RESPIRATORII
 Etiologie:
 tulburări de distribuție (paO2 scăzută)
 tulburări obstructive:
 BPOC
 bronșita cronică obstructivă
 astmul bronșic
 tulburări restrictive:
 revărsate pleurale
 deformări toracice
 fibroze pulmonare
 șuntul veno-arterial:
 extra alveolar – anevrisme arterio-venoase
 intra alveolar – pneumotorax, atelectazii recente
SINDROMUL INSUFICIENŢEI
RESPIRATORII
 Etiologie:
 hipoventilația alveolară (paO2 scăzută, paCO2 crescută)
 de cauză pulmonară:
 boli obstructive ale căilor respiratorii
 de cauză extrapulmonară
 cifoscolioza
 leziuni ale centrilor respiratori (tumori, hemoragii traumatisme)
 depresive respiratorii (opiacee, narcotice, sedative)
 sindrom Pickwick
SINDROMUL INSUFICIENŢEI
RESPIRATORII
 Etiologie:
 tulburări de difuziune (paO2 scăzută)
 îngroșarea membranei alvelocapilare:
 sindrom Hamman-Rich
 fibroze pulmonare
 edemul pulmonar
 reducerea suprafeței de contact:
 rezecții pulmonare
 embolii pulmonare recidivante
 emfizem pulmonar sever
SINDROMUL INSUFICIENŢEI
RESPIRATORII
 Simptome:
 simptome respiratorii:
 dispneee - inspiratorie, expiratorie, mixtă
 simptome cardiovasculare
 dureri anginoase
 palpitații
 simptome neuropsihice
 cefalee
 anxietate
 agitație psihomototrie
 hiperexcitabilitate neuromusculară
 comă
SINDROMUL INSUFICIENŢEI
RESPIRATORII
 Semne:
 Examenul obiectiv general:
 transpirații ( semn de hipercapnie!)
 febră (boli infecțioase, deshidratare)
 cianoză de tip central
 Semne respiratorii:
 bătaia aripioarelor nazale
 tahipnee
 cornaj
 tiraj
 Semne cardiovasculare
 tahicardie
 hipertensiune arterială (semn de hipercapnie!)
Boala Inspecție Palpare Percuție Auscultație

ASTM BRONŞIC • Dispnee •Tahipnee • Hipersonoritate • MV cu expir

expiratorie • Freamăt • Diafragme prelungit
• Wheezing pectoral diminuat coborâte • Raluri sibilante

ATELECTAZIE • Spații • Traheea deviată • Matitate •MV abolit

intercostale de aceiași parte
îngustate pe •Freamăt redus
partea afectata

BRONŞIECTAZIE •Dispnee • Nimic patologic • Nimic patologic • MV cu expir

sau prelungit
• Hipersonoritate la •Raluri buloase,
baze ronflante
Boala Inspecție Palpare Percuție Auscultație

BRONŞITA AC • Normal • Normal • Normal • Uneori MV cu

expir prelungit
• Raluri bronșice

BPOC • Torace • Freamăt pectoral • Hipersonoritate • MV diminuat cu

emfizematos diminuat • Diafragme expir prelungit
•Dispnee • Amplitudinea coborâte • Raluri sibilante,
• Wheezing mișcărilor ronflante
• Cianoză respiratorii redusă
• Edeme
• Blue bloater

EMFIZEM • Torace •Freamăt pectoral • Hipersonoritate •MV diminuat cu

emfiizematos diminuat • Diafragme expir prelungit
•Dispnee cu coborâte
tahipnee
• Pink puffer
Boala Inspecție Palpare Percuție Auscultație

COLECTIE • Mișcări •Traheea deplasată • Matitate • MV diminuat sau

PLEURALA ŞI/ respiratorii reduse contralateral, abolit
SAU pe partea afectată • Freamat pectoral • Frecătură
PAHIPLEURITA diminuat sau pleurală (uneori)
absent

PNEUMONIE • Dispnee • Freamăt pectoral • Matitate •MV înăsprit și

inspiratorie cu accentuat raluri crepitante
tahipnee (faza 1 și 3)
• Cianoză (uneori) • Suflu tubar
• Diminuarea patologic (faza 2)
mișcărilor
respiratorii pe
partea afectată
(uneori)

PNEUMO- • Dispnee • Freamăt pectoral •Hipersonoritate • MV absent

TORACE • Cianoză absent sau timpanism (abolit)
• Bombarea • Mediastin
spațiilor deplasat
intercostale contralateral