##IMUNOPROFILAXIA####

Imunizarea activa profilactica - vaccinarea

Vaccinarea este o metodă de imunizare activa in scop profilactic, împotriva unei

boli infecto-contagioase, prin inocularea unui vaccin.

Vaccinul este un produs biologic care inducerea unui răspuns imun și implicit

protecție imună dobândită.
Termenul de vaccin a fost introdus pentru prima dată în 1796 de către medicul
englez Edward Jenner, considerat „părintele“ vaccinologiei, care a realizat prima
imunizare împotriva variolei.

După mecanismul de acțiune, prin vaccinare se induce:

activarea mecanismelor imunității umorale – producerea activă
de anticorpi specifici de către organismul vaccinat
activarea mecanismelor imunității celulare – vaccinul BCG (anti tuberculoza)

Imunizarea activa profilactica - vaccinarea#

Vaccinul, ca produs biologic, conține:
microorganisme vii atenuate
microorganisme inactivate
componente microbiene purificate, proteice sau polizaharidice conjugate proteic
proteine recombinate
anatoxine – toxine microbiene attenuate / neutralizate

1881 Louis Pasteur - primul vaccin împotriva antraxului iar in 1885 primul vaccin

împotriva rabiei 
1921 Albert Calmette și Camille Guérin – vaccinul BCG si serul antiveninos
Primele vaccinuri cu anatoxină au fost introduse de Gaston Ramon – vaccinul
antidifteric (1923) și vaccinul antitetanic (1927)
1940 sunt disponibile primele vaccinuri împotriva tusei convulsive – vaccinul
antipertussis

Imunizarea activa profilactica - vaccinarea

1950 primul vaccin comercializat împotriva poliomielitei – vaccinul poliomielitic

injectabil inactivat (VPI)
Albert Sabin introduce vaccinul poliomielitic oral (VPO) virus atenuat, mai
avantajos ca preț și ușor de administrat, vaccinurile orale împotriva poliomielitei
sunt folosite în campania OMS de eradicare a poliomielitei
1950 vaccin rujeolos, cu virus viu atenuat
1982 primele vaccinuri eficiente împotriva hepatitei B iar din 1991 OMS recomanda
vaccinarea nn
anii '90 au fost dezvoltate vaccinuri împotriva rotavirusurilor ……

OMS declara in 1979 eradicarea variolei

Tinta importanta a OMS vizeaza eradicarea poliomielitei
Eradicată oficial in Europa 2002, Africa din august 2020, poliomielita rămâne
endemică în Asia, Pakistan şi Afganistan
biologia moleculară si utilizarea tehnicilor de hibridizare şi de secvenţiere a
acidului nucleic deschide noi perspective in studiile vaccinale
Profilaxia
Masurile ce se impun pentru mentinerea starii de sanatate si evitarea aparitiei
semnelor de boala.
Profilaxia primara
- prevenirea aparitiei semnelor de boala la individul sanatos
vaccinariile, pasteurizarea laptelui
Profilaxia secundara
- se adreseaza populatiei cu risc pentru o anumita boala
depistarea unor cazuri in familie, prevenirea aparitiei bolii sau a complicatiilor
la alti membrii
boli cardiovasculare - HTA, AVC, Ateroscleroza sau
screening pentru o boala adresat populatiei cu risc - nivelul sanguin al Pb.
Profilaxia tertiara
- ameliorarea sau prevenirea evolutiei spre complicatii in cazul bolii deja
manifeste.

Imunizarea

Vaccinarea
- apartine sec. XX si are ca si consecinta eradicarea unor boli cu mortalitate
ridicata
variola, poliomielita, difteria, sau
- reducerea incidentei unor boli cu evolutie spre complicatii grave
tetanos, rujeola, tusea convulsiva.
Imunizarea activa
administrarea unei parti a unui microorganism, a unui antigen produs prin
inginerie genetica
a intregului microorganism - omorit sau viu atenuat, inactivat
pentru un raspuns imunologic asemanator infectiei naturale.
Imunizarea pasiva
transfer de imunitate prin administrare de Ac preformati - Ig totale, Ig specifice
si antitoxine.

Programul naţional de imunizare

Abrevieri:

Hep B – hepatitic B
BCG – vaccin tip Calmette-Guerin
DTPa – diftero-tetano-pertusis acelular
VPI – poliomielitic inactivat
DTPa–VPI–Hib-HepB – diftero-tetano-pertusis acelular-poliomielitic-Haemophilus B-
hepatitis B
ROR – rujeolic-rubeolic-oreion viu atenuat
DT – diftero-tetanic

Programul naţional de imunizare – Contraindicatii / Reactii adverse

Contraindicaţii generale - reacţii anafilactice in antecedente, boli severe - TBC,

caşexie, imunodeficienţă, boli renale cronice, boli hepatice cronice forme
decompensate.

Contraindicaţii specifice cu temporizarea vaccinarii - febră, boli eruptive,

afecţiuni respiratorii şi digestive, afecţiuni neurologice.

Reactii postvaccinala – Nu sunt obligatorii / minime – durere la locul de

inoculare, iritabilitate,
subfebrilitate, “boala in miniatura” (congestie faringiana, exantem viral – eruptie
cutanata ce dispare in 24 ore).

Vaccinul BCG - bacil Calmette Guerin

vaccin viu atenuat
se administreaza nn. cu G > 2500 gr. din zilele 4 - 7 pina la 2 l
la copiii între 5 -10 luni, (- cicatrice vaccinală) sau cicatrice vaccinală < 3 mm,
fără testare tuberculinică prealabilă.
ID 0,1 ml pe fata dorsolaterala a bratului stg. 1/3 medie, aspect de coaja de
portocala
papula local ce dispare dupa 30 min cu Ф <6-7mm.
nodul vaccinal 7-21 zile cu diametru, pustula, ulceratie, crusta, vindecare dupa 1-
2 luni - cicatrice violacee - sidefie
fiola 20 doze care se dilueaza cu 2 ml diluant, sol. pentru resuspendare

Testare IDR la PPD

testare IDR - intradermoreactia la tuberculina - extract de culturi de BK in mediu
lichid filtrat si sterilizat PPD - derivat proteic purificat - tuberculina
tratata cu acid tricloracetic si cu mare specificitate
PPD fiola de 2 ml - 0,1ml = 2 UPPD marcate cu rosu
PPD fiola de 2 ml marcata cu negru la care 0,1 ml = 10 U PPD
testare IDR - 1/3 medie antebrat sting fata ventrala cu citire la 72 ore prin
palpare si masurare cu rigla
- reactie negativa nimic sau eritem cu d < 9 mm

Vaccinul BCG - bacil Calmette Guerin

reactie pozitiva d > 10 mm daca nu este vaccinare recenta = primoinfectie TBC
grade Palmer I-IV
- I induratie, denivelare, flictena / necroza
- II induratie densa denivelata moderat
- III induratie si denivelare discreta
- IV induratie la palpare
reactie hiperergica - in prezenta cv BCG recenta si virsta < 5 ani Ф IDR >15mm
sau virsta > 5 ani Ф IDR > 20 mm
Calendar:
primovaccinare la NN cu G > 2500 gr. la virsta de 4 zile pina la 2 luni.
revaccinare la 3 ani, clasa I, VIII si XII sau cei vaccinati cu CV sub 3 mm
ineficienta
recomandare pentru testare IDR: 1 virsta >3 luni, 2. internare in spital sau
intrare in colectivitate, 3.inainte de vaccinare BCG
revaccinare la testare IDR si d < 9 mm

NN
3 ani
clasa I
clasa VIII
clasa XII

Vaccinarea antirujeolica(AR)-ROR

vaccin cu virus viu supraatenuat, liofilizat din tulpina Schwartz Merieux

pulbere alb galbui cu diluant incolor, dupa suspendare - galben rozaceu
adm. Sc 0,5 ml in regiunea deltoidiana la virsta de 11-12 luni si revaccinare la
virsta de 5-7 ani
CI - boli acute infectioase, contact varicela, rubeola, parotidita, TBC evolutiv,
terapie imunosupresiva, corticoterapie
reactia postvaccinala - febra la 5 - 12 zile, rinoree, eruptie fugace,
conjunctivita
Imunitatea de la mame infectate: 5-6 luni
9-11 luni
17 luni
7 ani
15

Tuse,rinoree,conjuctivita, hipotonie
febra 38-39⁰ C apoi dupa 2-3 zile enantem, 4-5 zile apare eruptia (exantem)
Eruptia cutanata, intai la nivelul fetei, apoi pe trunchi si membre.
Eruptia este formata din macule congestive care dispar la presiune, de culoare
roz, la inceput mici apoi mai mari cu margini dintate; petele usor reliefate si
catifelate la pipait de obicei conflueaza, lasand portiuni de piele sanatoasa.
Dupa 2-3 zile elementele eruptive palesc si dispar in ordinea in care au aparut
lasand in urma lor pete galbui-cafenii, urmand apoi o descuamare finala.  
Contagiozitatea este mare 4-5 zile inainte si 6 zile dupa aparitia eruptiei....7-
10zile izolare la domiciliu
http://www.desprecopii.com/info-id-826-nm-Pojarul-rujeola-la-copil-simptome-
cauzetratament-si-prevenire.htm

Vaccinul DTP - diftero-tetano-pertusis

trivaccin - toxina difterica si toxina tetanica adsorbite pe gel de hidroxid de
aluminiu si toxina pertusis purificata si inactivata
vaccinare cu 3 doze 0,5 ml im. pe fata anterolaterala a coapsei, la interval de 30
zile, incepind cu virsta de 2 luni,4 si 11 luni
revaccinarea la virsta de 6 ani si 14 ani DTPa

DTP-hexa
2luni
4 luni
11 luni
6 ani
14 ani

Vaccinarea antitetanica ATPA

ATPA - anatoxina tetanica purificata si adsorbita
im deltoidian, 0,5 ml in doua doze la interval de 30 zile, revaccinare la 6 - 12
luni si la 5 ani
la gravide nevaccinate, in luna a IV a de sarcina se recomanda vaccinare completa
ATPA 2 doze a 0.5 ml im. la interval de 30 zile
la gravide vaccinate se recomanda rappel 0,5 ml ATPA im in luna a VI a pentru
preventia tetanosului neonatal
plagiile tetanigene - dupa tratament chirurgical obliga la vaccinare diferentiata
in functie de:
caz complet vaccinat primeste o doza ATPA 0,5 ml -1
copil incomplet vaccinat primeste 3 doze la interval de 14 zile - 3
copil nevaccinat se administreaza ser antitetanic 3.000 - 20.000 UI doza unica si
trei doze de ATPA la interval de 14 zile – 1+3=4
0
30 zile
6-12 luni

5 ani

Vaccinarea antipoliomielitica (IPV/VPOT)

vaccin injectabil cu virus inactivat, adm. im 4 doze a 0,5 ml la virsta de 2,4,6
luni si apoi la interval de 6 -12 luni. si care induce o imunitate minima
intestinala
vaccinul oral VPOT sau VPO tip Sabin cu virus viu atenuat - are avantajul adm.
orale, eficienta mare, cost redus, usor de administrat, recomandat de OMS
primovaccinare in trei doze - la 2,4 si 11 luni cu revaccinare la 6 ani si la 8 ani
dozele sunt de 0,2 ml - 4 picaturi sol. roz
dupa vaccinare se contraindica timp de 30 zile alte tratamente injectabile,
interventii
2luni
4 luni
6 luni
6 ani
8ani
VPOT

Vaccin anti Haemophilus Influenzae tip B - Hib

vaccin conjugat, antigen polizaharidic capsular,

asigură protecţie pentru pneumonie şi meningita cu Haemophilus tip B,
inclus in vaccin hexavalent, se recomandă de la vârsta de 2 luni – 4 luni si 11
luni,
administrare i.m. faţa anterolaterală a coapsei.

Vaccin pneumococic polivalent polizaharidic conjugat - Prevenar 13 serotipuri:

compoziţie – polizaharid capsular purificat de streptoccocus pneumoniae, cu 13
serotipuri,
capsula acopera peretele celular si reprezinta factorul de virulenta,
protecția se produce prin anticorpi antipolizaharide capsulare.

*Serotipul 19A – serotip cu multirezistenta 43% PG si 47% Eritro,

prezentare – soluţie injectabilă în seringa 0,5 ml,
indicaţii – prevenirea pneumoniei, otitei medii şi a meningitei pneumococice,
primovaccinare – i.m. 3 doză la 2 luni – 4 luni si 11 luni, faţa anterolaterală a
coapsei.

Inclus in programul national de vaccinare cu mentiunea – in limitele bugetului

alocat

Vaccinarea antihepatita B - Engerix B

antigen proteic HBs obtinut prin tehnologie ADN recombinat

primovaccinarea in primele 7 zile
administrare im din prima zi de viata fata anterolaterala a coapsei iar peste 3 ani
in regiunea deltoidiana 0,5 ml
vaccinarea de urgenta in caz de contact infectant 0 - 1 - 2 - 12 luni

Vaccinarea antihepatita A
virus viu inactivat, purificat adm. im in doua doze la 6 - 12 luni
NN
7 zile
Rapel in cadrul vaccinului hexavalent
21

Vaccinuri optionale

Vaccin antimeningococic - extract liofilizat din polizaharidele capsulei externe a

Neisseriei meningitidis,recomandat la contacţii de meningita în colectivităţi,
epidemii şi în zone cu risc.
Vaccinul este recomandat înainte de splenectomie cu 6 – 8 săptămâni.

Vaccin anti-rotavirus – Rotarix – virus viu atenuat

indicat pentru imunizarea activă a sugarilor de la vârsta de 6 săptămâni pentru
prevenirea gastroenteritelor produse de infecţia cu rotavirus. 
forma de prezentare – flacon cu pulbere + 1 dispozitiv cu solvent (1ml) pentru
administrare orala.

Vaccinuri optionale
Vaccinul anti-HPV
campania de vaccinare gratuită a Ministerului Sănătății, pentru adolescente intre
11 – 14 ani,
vaccinul HPV se poate administra optional între 9 și 26 de ani,
modalitate considerată eficientă de prevenție a cancerului de col uterin,
administrare im. 2-3 doze.

Virusul HPV (Human Papiloma Virus) este cea mai cunoscută infecție virală cu
transmitere exclusiv sexuală,
România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la mortalitatea prin cancer de col
uterin (2.000 de
decese / an) și locul 2 după Bulgaria, la incidența bolii (peste 4.000 de noi
cazuri / an)
Cancerul de col uterin este pe locul 2, după cancerul mamar, în ceea ce privește
tipurile de cancer care
afectează femeile din România. (Institutul Național de Sănătate Publică)
* Organizația Mondială a Sănătății recomandă campanii de vaccinare la fete din
grupa de vârstă 11-14 ani, însă sunt țări care au extins vaccinarea și la băieți,
care sunt și ei purtători ai virusului - Marea Britanie și Australia, sau care au
extins vaccinarea până la vârsta de 45 de ani, atât la femei, cât și la bărbați -
Statele Unite ale Americii.

Alte vaccinuri

vaccin anti varicela (“varsat de vant”) – virus viu atenuat, tulpina Oka
se recomanda 2 doze de vaccin, la interval de 6 săptămâni,
administrare subcutanat, de la vârsta de 9 luni.

vaccin pentru encefalita de căpuşe - se recomandă în zone endemic,

vaccin antitific/antiholeric.

vaccin antivirus sinciţial respirator,

vaccin anti herpes virus…..

Proiect de lege care prevede vaccinarea copiilor cu vaccinurile prevăzute în

Calendarul Național, dar
numai cu consimțământul scris al părinților,

Vaccinarea NU este obligatorie, dar……#

Părinții care refuză vaccinarea vor primii consiliere pe tema vaccinării, #
Refuzul vaccinării și după consiliere poate fi sancționat cu amendă între 5.000 și
10.000 de lei, decizia
urmând să fie luată de Comisia de vaccinare din județul respectiv.
#

ANEMIA NUTRITIONALA
CURS III AMG

SL Dr Neamtu Mihai Bogdan SL Dr. Luminita Dobrota SL Dr Corina Cazan

Anemia nutritionala
Anemia se defineste prin nivelul hemoglobinei
Anemia = nivelul Hb este cu 2 gr. mai mic decit media valorii corespunzatoare
virstei. Nivelul de globule rosii nu defineste anemia.
Nivelul fiziologic al Hb in functie de virsta este:
N.N la termen - poliglobulie. CO 4,6 - 5,2 H / mm3 si Hb = 16,8 gr. %
Valoriile Hb cresc in primele 24 ore, apoi scad cu un minim la 3 - 4 luni. Anemia
este explicata de hipoplazia eritroblastica, diminuarea rezervelor de fier din
perioada fetala, disparitia eritropoetinei plasmatice in primele 2 luni.
La nastere - macrocitoza, apoi microcitoza spre 4 - 5 luni.

Anemia nutritionala
La prematur Hb este identica cu eutroficul apoi scade la 2l. Hb =7,8g.%
In primele 3 luni eritropoeza cantitativa este ineficienta, Greutatea creste rapid
si volumul sanguin creste, apare un factor de dilutie si se reduce durata de viata
a hematiei.
Electroforeza Hb. - Hb tip adult A1 si Hb F- 80% nastere, 70% la 2 luni, 25% la 3
luni, 6% la 6 luni si sub 3% la virsta de 1 an.
Parametrii hematologici: VEM 80 - 95 microni3 normocitoza CHEM concentratia medie
in Hb 32 - 34 % normocromie.

Anemia nutritionala
Valoarea CHEM sub 32% = hipocromie
VEM scazut = microcitoza
Nr. reticulocite normal sau scazut = hiporegenerativa
Indice de productie reticulocitara scazut
Frotiu periferic: forma, talia, aspect, incarcare cu Hb (culoare)
Nr. hematii / Nr. trombocite / Sideremia / Transferinemie
Anemia hipocroma feripriva
Tulburare a sintezei de Hb. prin scaderea rezervelor de fier
si definita hematologic prin hipocromie microcitara - VEM sub 80 microni3,
CHEM sub 30%.
Cea mai frecventa afectiune hematologica la sugar si copil
Cea mai importanta carenta nutritionala
Incidenta crescuta 6 - 36 luni
Factori etiologici
1. Insuficienta rezervelor fetale de fier
2. Aport insuficient in fier
3. Malabsorbtia intestinala a fierului
4. Necesitati fiziologice crescute de fier

Insuficienta rezervelor fetale de fier

La nastere rezervele de fier = 300 mg - 250 mg trasfer trasplacentar si 50 mg. din
hemoliza fiziologica. Rezervele sunt estimate pentru 4 - 6 luni.
Prematuritate: durata de viata a hematiei este scazuta, ritmul rapid de crestere,
nivelul eritropoetinei redus, eritropoeza medulara ineficienta (anemia precoce)
urmat de epuizarea rapida a rezervelor, rezerve insuficiente, deficit in factor de
maturare - acid folic
Gemelaritate / Transfuzie feto-fetale
Multiparitatea
Ligatura precoce a CO (-50 mg fier), se impune sectionarea CO la incetarea
pulsatiilor
Hemoragiile neonatale - Boala hemoragica a nn
Exanguinotrasfuzie de la un donator anemic

2. Insuficienta aportului de fier

Necesarul de fier la sugar = 0,8 - 1 mg/zi cu un aport de 8 - 9 mg/zi la rata de
absorbtie de 10%
Factori nutritionali:
Aport alimentar insuficient - Alimentatia artificiala (LV)
Diversificare tardiva
Exces de fainoase - ac. fitic care interfera cu absorbtia Fe
Aport carentat in proteina
Dificultati de cauza constitutionala: palatochizis, encefalopatie cronica sechelara
3. Malabsorbtia fierului la nivel intestinal
hemoragie digestiva oculta, exudatie proteica, exces in fitati, fosfati, carbonati,
sau carenta in ac. ascorbic
4. Necesitati crescute de fier:
in perioade cu ritm accelerat de crestere: prematuri, gemeni, sugar, recuperarea
distrofiei, pubertate.

Anemia nutritionala – tabloul clinic:

virsta de debut 3 luni - 2 ani cu maxim de frecventa 6 l - 3 ani
paloarea cutaneo-mucoasa (apreciata la nivelul conjunctivelor)
astenie / fatigabilitate / iritabilitate
febra / subfebrilitate
splenomegalie usoara
dispnee de efort / palpitatii / suflul sistolic / tahicardie
tulburarea cresterii ponderale
glosita / stomatita angulara
displazie unghiala
deficit imun (scaderea LT, fagocitozei, pierdere intestinala Ig)
hemoragii oculte, exudatie proteica

Investigatii de laborator:
Hb scazuta / Nr. H normal sau scazut
CHEM / VEM valori scazute = hipocromie si microcitoza
nr. reticulocite normal sau scazut
cresterea reticulocitelor dupa administrare de fier = criza reticulocitara in ziua
7 - 10
sideremia la valori scazute sub 60 gama% sau sub 6 mmol/l
coeficient de saturatie a siderofilinei(transferina) sub 16 % (VN 30%)
capacitatea de fixare a Fe crescuta > 400gama% (VN 250 gama%)
feritina scazuta indica scaderea fierului din depozite

Forme clinice:
Anemia feripriva nutritionala - debut la 4-6 luni, prin aport inadecvat alimentar
Anemia hipocroma feripriva la copii si scolari: carenta nutritionala, parazitoze
intestinale, singerare oculta
Anemia feripriva din alergia la proteina LV
Anemia prematurului
Anemia nutritionala - profilaxie:
Alimentatia corecta la gravida si suplimentare Fe din trim. III
Prevenirea nasterii premature / Ligatura tardiva CO
Alimentatia naturala / Diversificare corecta / Preparate de Lp – formule cu
supliment de Fe
La sugarul cu risc – prematuritate, gemelaritate –suplimentare cu fier de la virsta
de 2 luni
1 - 2 mg / Kc / zi
La nn. eutrofic administrarea de fier de la virsta de 4 luni

Anemia nutritionala – tratament:

Obiective:
identificarea si corectarea cauzei
corectarea parametrilor hematologici
refacerea rezervelor de fier
durata terapiei in medie 12 saptamini - 4 sapt. pentru normalizarea Hb si 8 sapt.
pentru refacerea depozitelor
doza zilnica 4 - 6 mg fier elemental / Kc / zi
max. 50 mg / zi la sugar si 100 mg / zi peste virsta de 1 an
formula de calcul pentru mg. Fe elemental total care se recomanda a fi
administrat:
(Hb normal 16g% - Hb actuala) X G (kg) X 3,5
cantitatea care rezulta mg. Fe elemental X 10
(rata de absorbtie intestinala = 10%)

Preparate de fier pentru administrare orala:

Ferronat - fumarat feros 2+ - 5ml / 50 mg fier elemental
Sirofer gluconat feros 5 ml / 35 mg fier elemental
Ferrum Hausmann complex polimaltozat hidroxid de fier 3+
picaturi 1 ml / 50 mg 1 ml / 20 pic
profilaxie (sugar) 2 – 4 pic / zi
terapie (sugar) 10 – 20 pic / zi
Ferrum Hausman sirop 1 ml / 10 mg
Ferrofolgamma caps. 34 mg fier elemental, ac. folic, vit. C, B12
Venofer hidroxid de fier sucrozat - administrare iv. 5 ml / 100 mg fier elemental
Administrare de fier in transfuzii de singe - rezervat pentru cazurile cu Hb sub 6
g% - singe proaspat 10 – 20 ml / Kgc sau MER 10 – 15 ml /Kgc
Preparate de Fe asociat Vitamina C, acid folic 5 mg / zi , Vitamina B12 fiole im.
de 50 gama sau 1000 gama, zinc, cupru
41

Exemplu de calcul:
sugar de 8 luni cu G de 8.200 gr, cu valorile Hb de 8 gr%
(16 - 8) x 8,2 x 3,5 = 229,6 x 10 = 2296 mg Fe elemental
durata terapiei 2296 mg : 50 mg (cantitatea de fier recomandat/zi) = 46 zile
(6 - 8 saptamani)
42

Rahitismul carential comun#CURS III AMG#####SL Dr. Luminita Dobrota

Rahitismul carential comun

Definitie - boala metabolica, tulburare de mineralizare osoasa in perioada de
crestere consecinta a carentei in vitamina D.
Metabolismul vitaminei D:
Surse de vitamina - ergosterol D2 prezent in vegetale si D3 colecalciferol -
precursor 7 dehidrocolesterol (provitamina D) din alimente de origine animala; in
derm sub actiunea razelor UV (functie de expunere, sezon, pigmentatie, zona
geografica) devine D3 colecalciferol.
Vit. D se absoarbe la nivelul intestinului subtire in prezenta acizilor biliari
fiind vitamina liposolubila, transportata de alfa 2 globulina la ficat unde sub
actiunea hidrolazelor are loc hidroxilare hepatic cu formare de 25
hidroxicolecalciferol urmat de a2a hidroxilare in poz.1 la nivel renal rezultind
1,25 dihidroxicolecalciferol = metabolitul activ al vit. D
Necesarul zilnic 400 - 800 UI (medie 500 UI)
Alimente - galbenus de ou, ficat, ulei de peste, Lv 40 UI / l cu rap. Ca / P
inadecvat, Lm 860 UI / l cu rap. Ca / P 1,7 optim pentru absobtie; formule de lapte
imbogatite cu vit. D.

Rolul vitaminei D si mecanismul de actiune la nivelul organelor tinta - creste

absorbtia intestinala a calciului #- creste reabsorbtia Ca la nivelul tubilor
renali#- mineralizarea retelei de tesut osteoid favorizind depunerea de Ca si P sub
forma cristalelor de hidroxiapatita
Carenta vit. D - deficit absorbtie Ca - hipocalcemie - reglare prin feed back -
hiperparatiroidism reactiv PTH cu mobilizarea de Ca si refacerea calcemia dar cu
hipofosfatemie si hiperfosfaturie. La nivel de os, metafizar zone de tesut osteoid
care nu se mineralizeaza, se deformeaza iar diafizar se produce demineralizare cu
deformare, incurbare.
PTH - actiune sinergica Vit. D creste absorbtia intestinala
- antagonic la nivel de tubi renali - scade reabsorbtia de fosfor, creste
fosfaturia si rezulta hipofosfatemie dar creste reabsorbtia Ca la nivel renal
- scoate Ca din os - depolimerizeaza subs. fundamentala - creste activitatea
osteoclastelor
favorizeaza activitatea osteoblastelor
creste nivelul seric al FA

Circumstante etiologice
Virsta - incidenta maxima 3 - 6 luni sau tardiv pina la 2 ani
Prematuritate - si la un aport adecvat de vit. D - crestere rapida cu necesar
crescut
Anotimpul rece, zona temperata, expunerea limitata la UV, zone poluate
Sindromul de malabsorbtie - pentru lipide, vit. D si Ca, hepatita cronica
Aport inadecvat de vitamina D - LV, exces fainos (fitati), exces fosfati din Lv si
pH intestinal alcalin ↓ absorbtia de Ca
IRC - Rahitism carential secundar
Corticoterapia de lunga durata - afectarea matricei proteice, scade absorbtia Ca
Terapia anticonvulsivanta - fenobarbital, fenitoin determina demineralizarea osoasa
si stimularea activitatii enzimei hepatice citocrom P450 hidroxilaza cu inactivarea
D3 in metabolit inactiv

Tabloul Clinic:
craniotabes parieto-occipital dupa virsta de 2 - 3 luni (anterior este fiziologic)
si dispare dupa 6 luni
bose frontale, parietale sau frunte olimpiana, craniu natiform
plagiocefalie - turtit posterior
torace rahitic - matanii costale ( proeminenta la jonctiunea condrocostala), sant
submamar Harrison la insertia diafragmului, baza evazata
membre - bratari rahitice - dezv. tesut osteoid demineralizat la extremitatea
distala a radiusului
FA larg deschisa, dentitie cu smalt defect, scolioza, cifoza, hipotonie musculara
si hiperlaxitate ligamentara
Examenul Radiologic:
radiografie de pumn - virsta osoasa intirziata, demineralizare
oase lungi - tibia in genu varrum O, genu valgus X
incurbarea si demineralizarea tibiei - diafiza
aspect in cupa cu franjurarea liniei metafizoepifizare si largirea cartilajului de
crestere, frecvent fracturi

Investigatii de laborator:
calcemie - normala / scazuta (VN 9-11 mg% sau 4,5 - 5 mEq/l)
fosfatemia scade sub 3 mg% (VN 4,5-6,5mg%)
fosfataza alcalina crescuta
RIA - nivelul metabolitului activ al vit. D
urinar - hiperfosfaturie, hiperaminoacidurie si absenta eliminarii Ca
Profilaxia rahitismului
Prenatal - Ca si vit. D in ultimele luni de sarcina
Postnatal – alim. naturala, diversificare corecta, expunere la soare
Profilaxia fractionata - adm. orala zilnic de la 7 zile - la 18 luni a dozelor de
400 - 800 UI functie de zona si anotimp urmat de adm. pina la 7 ani in sezonul rece
Preparate - Vigantol 1 pic. 600 UI, Sterogyl 1 pic. 400 UI, Vigantoletten tb. a
500 sau 1000 UI, vitamina A+D2 1 pic. 400 UI adm 1 - 2 pic / zi
Profilaxie stoss cu doze mari - 200.000 UI la nastere apoi la 2, 4, 6 (im), 9, 12
si 18 l (per os)
Calciu se recomanda in doza de 50 mg / Kc / zi (Calciu gluconic 10%) la prematuri
sau daca consuma < 400 ml lapte/zi

Tratament
3 doze a 100.000 UI vitamina D3 la interval de 3 zile urmat de o doza de 200.000 UI
la 30 zile de la ultima administrare apoi urmeaza profilaxia orala functie de
virsta
2.000 - 4.000 UI zilnic timp de 6 - 8 saptamini (4 - 8 pic/zi) apoi continua cu
dozele de vitamina D recomandate in profilaxie
Suplimentare de Ca 0,5 - 1 gr / zi

Sub terapie se normalizeaza valorile pentru Ca si P seric la 7 - 10 zile, FA ramine

crescuta , semnele clinice persista inca 1 - 2 luni, vindecare radiologica este
initiata la 2 - 3 saptamani