Imunizarea si

vaccinologia
Conf. dr. Anca Colita
Imunitate

Imunitatea specifica
Pasiva Activa
Dupa infectia clinica
Dupa infectia subclinica
Dupa vaccinare
Dupa administrarea de
Ig sau antiseruri


Transferul atc maternali
prin lapte



Transferul atc maternali
prin placenta

naturala
dobandita
Imunitatea
Imunitatea activa
Rezistenta la boala este
dezvoltata ca raspuns la
stimularea antigenica
(determinata de agentul
patogen sau de vaccin) si
este caracterizata de
productia de anticorpi de
catre organismul gazda
Imunitatea pasiva
Imunitatea conferita de atc
produsi de alt organism.

Agenti imunizanti
Agenti imunizanti
antiseruri imunuglobuline vacccinuri
Imunoglobuline Ig
5 clase majore: IgM, IgA,
IgG, IgE, IgD.
2 tipuri de preparate de Ig
pt imunizarea pasiva:
Imunoglobuline normale
umane
Imunoglobuline specifice
umane (hiper-imune)

Antiseruri sau antitoxine
Substante preparate din
surse non-umane (cal,etc)
Imunoglobuline si antiseruri

Ig umane
normale
Ig umane
specifice
Ig non umane
(antiseruri)
Hepatita A
Rujeola
Rabie
Tetanus
Oreion
Hepatita B
Varicela
Difteria
Diphtheria
Tetanus
Gangrena
gazoasa
Botulism
Rabie

Vaccinarea

Vaccinarea este o metoda prin care se
administreaza un antigen pentru a stimula
raspunsul imun si a realiza imunizarea
activa.
Un vaccin este o substan imuno-biologica
proiectata pentru a produce o protecie
specific mpotriva unei anumite boli.
Un vaccin este antigenic dar nu si
patogenic.
Ce este un vaccin?
Dictionary (Dorland 30
th
edition 2008)
Attenuated or killed microorganisms or proteins derived from them, administered for
the prevention, treatment, or amelioration of infectious diseases
Wikipedia
A vaccine is a biological preparation that improves immunity to a particular disease. A
vaccine typically contains an agent that resembles a disease-causing microorganism,
and is often made from weakened or killed forms of the microbe. The agent stimulates
the body's immune system to recognize the agent as foreign, destroy it, and "remember"
it, so that the immune system can more easily recognize and destroy any of these
microorganisms that it later encounters.


Obiectivele programelor de imunizare
1. Strategie de imunizare selectiva: to protect
Sa protejeze persoanele aflate in categorii de risc crescut
2. Strategie de imunizare in masa: To eradicate, eliminate or
control disease
Se estimeaza ca prin programe de vaccinare se salveaza viata
a 3 milioane de copii anual .
Eradicare - infectia a disparut pe intreg globul variola
Eliminare infectia a disparut din majoritatea zonelor - polio,
rujeola
Control boala nu mai constitue o problema de sanatate
publica - tetanus neo-natal
Beneficiiile vaccinarii
At the end of the 20th century the US Centers for Disease
Control and Prevention (CDC) cited vaccination as the
number one public health achievement of that century


The elimination in 1977 of smallpox as a human disease
must rank as one of the major achievements of modern
medicine
Vaccinul ideal
Imunogenic
Imunitate pe termen lung
Sigur
Stabil in conditii de mediu ambiant
Combinat
Doza unica
Aplicabil si accesibil pentru toti subiectii

Vaccinuri - clasificare
Vaccinuri vii
Vaccinuri vii atenuate
Vaccinuri inactivate
Toxoide
Vaccinuri polizaharidice si polipeptidice
(fractiuni celulare)= vaccinuri conjugate
Vaccinuri cu atg de suprafata (recombinante).
1. Vaccinuri vii
Vaccinurile vii sunt realizate din ageni
infecioi vii fr nici o modificare.
Singurul vaccin viu este impotriva variolei,
obtinut din vaccinia - virus patogen la vaci,
care nu este patogen pentru om, dar
antigenic, oferind imunitate incrucisata
pentru variola.
2. Vaccinurile vii atenuate
Organismele patogene virulente sunt tratate pentru
a deveni atenuate i avirulente, dar antigenice. Se
pierde capacitatea de a induce boala, dar se
pstreaz imunogenitatea.

Vaccinurile vii atenuate nu trebuie administrate
persoanelor cu rspuns imunitar deficitar:
Pacienti cu leucemii, limfoame, alte afectiuni maligne
Pacienti sub tratament cu corticosteroizi, ageni anti-
metabolici
Pacientilor care efectueaza radioterapie
sarcin

3. Vaccinurile inactivate
Organismele patogene sunt distruse sau
inactivate de caldura sau substante chimice,
dar raman antigenice.
Vaccinurile inactivate sunt de obicei sigure ,
dar mai putin eficiente decat vaccinurile vii
atenuate.
Singura contraindicatie este reactia locala sau
generala la o administrarea anterioara.
4. Toxoidele

Se prepar prin detoxifierea exotoxinelor unor
bacterii prin transformarea lor antigenica, cu
pierderea patogenicitatii. Toxinele sunt inactivate
prin tratatrea cu formalina, o solutie de formaldehida
si apa sterila.

Anticorpii produsi n organism ca urmare a
administrrii toxoidelor, neutralizeaza exotoxina
produsa in timpul infeciei i nu acioneaz asupra
organismului n sine.

n general sunt ageni de imunizare extrem de
eficienti i se utilizeaza n condiii de siguran.
5. Vaccinurile polizaharidice si polipepetidice
(fractiuni celulare) vaccinuri conjugate
Sunt preparate din extracte de fractiuni celulare:
Ex: vaccinul meningococic din antigenul polizaharidic al
peretelui celular
Vaccinul pneumococic din antigenul polizaharidic al
capsulei

Eficacitatea si siguranta sunt f bune.

6. Vaccinurile recombinante (antigene de suprafata)

Vaccin VHB - Acesta este preparat prin
clonarea genei AgHBs n celule de drojdie.
AgHBs produs este apoi utilizat pentru vaccin.

Eficiacitate si siguranta f buna.

Tipuri de vaccinuri
Vaccin viu Vaccin viu
atenuat
Vaccin
inactivat
Toxoide Vaccinuri
conjugate
polizaharidice/
polipeptidice
Vaccinuri
recombinante
variola BCG
Typhoid
oral
Oral polio
Rujeola
Oreion
Rubeola
Intranasal
Influenza
Tifos

Tifos
Holera
Pertussis
Rabie
Salk polio
Intra-
muscular
influenza

Diphtheria
Tetanus
Meningococcal
polysaccharide
vaccine
Pneumococcal
polysaccharide
vaccine
Hepatitis B
polypeptide
vaccine

Hepatitis B
vaccine
Categorii de vaccinuri: vaccinuri virale
Categorii de vaccinuri: vaccinuri bacteriene
Vaccinuri antifungice
Cai de administrare
Subcutanat sau intramuscular (cele mai
multe vaccinuri)
Cale oral (vaccin BCG oral)
Intradermic (vaccin BCG)
Scarificare (vaccin variola mic)
Cale nazala (vaccin gripal viu atenuat)
Scheme de imunizare
n ara noastr au fost dezvoltate scheme de
administrare a vaccinurilor pentru majoritatea bolilor
transmisibile specifice copilului, ele fiind actualizate
permanent conform recomandarilor Organizaiei
Mondiale a Sntii (OMS) i experienei rilor din
Uniunea European n domeniul imunizrii.

Schema naional de vaccinare recomandat n
Romnia se numete Program naional de imunizare
sau Calendar naional de vaccinare i este realizat
la nivelul maternitilor i de ctre medicii de familie.

n acest moment (2014) este n vigoare urmtorul
calendar:
Vaccinarile obligatorii din Programul
National de Imunizari
- vaccinarea antituberculoza
- vaccinarea antihepatita B
- vaccinarea antipoliomielita
- vaccinarea DTP
- vaccinarea antirujeolica
- vaccinarea antirubeolica
- vaccinarea antiurliana

1. N MATERNITI
n primele 24 de ore de la natere - vaccinul
mpotriva hepatitei virale de tip B - HVB
n primele 2-7 zile de via - vaccinul
mpotriva tuberculozei - BCG
2. DE CTRE MEDICII DE
FAMILIE
Vaccinurile sunt coadministrate, dup cum urmeaz:

La 2 luni:
vaccinul mpotriva difteriei, tetanosului i tusei convulsive - DTaP
vaccinul mpotriva poliomielitei - VPI
vaccinul mpotriva haemophilus influenzae tip b Hib
vaccinul mpotriva hepatitei virale de tip B - HVB
La 4 luni - DTaP - VPI Hib
La 6 luni - DTaP - VPI - Hib HVB
La 12 luni
DTaP - VPI Hib
vaccinul mpotriva rujeolei (pojarului), rubeolei i parotiditei
epidemice (oreionului) -RRO
La 4 ani - DTaP
La 6 ani - DTaP VPI
La 7 ani - RRO
La 9 ani - VPI
La 14 ani - vaccinul mpotriva difteriei i
tetanosului - dT
2. DE CTRE MEDICII DE
FAMILIE
n afara vaccinrilor cuprinse n Programul
naional de imunizare, cea mai recent versiune a
recomandrilor OMS mai cuprinde:
Vaccinarea anti-rotavirus - mpotriva diareei cu rotavirus
2 doze orale concomitent cu DTaP
se ncepe odat cu DTaP1 sau DTaP2
trebuie s fie complet la 6 luni

Vaccinarea antipneumococic - mpotriva pneumoniei,
bronitei, otitei, sinuzitei, meningitei si septicemiei determinate
de streptoccus pneumoniae
cu vaccinuri pneumococice conjugate, ntre 2 i 59 luni
schema este stabilit n funcie de vrst
OMS: s se nceap nainte de 6 luni i s se administreze 2-3
doze concomitent cu DTaP la 2, 4 i respctiv 6 luni i o doz de
reapel la 12-15 luni
Vaccinarea anti-papillomavirus - mpotriva
cancerului de col uterin
ntre 9-26 de ani, nainte de nceperea vieii
sexuale
numai la fete 3 doze administrate ntr-un
interval de 6 luni i spaiate n funcie de
recomandrile pentru cele dou vaccinuri
existente




n afara vaccinrilor cuprinse n Programul
naional de imunizare, cea mai recent versiune a
recomandrilor OMS mai cuprinde:
n afara vaccinrilor menionate anterior mai sunt cteva
recomandate de Societatea Romn de Pediatrie:
Vaccinarea anti-virus herpes-zoster -
mpotriva varicelei i herpesului zoster
dup vrsta de 9 luni
la sugari, copii i adolescenti
2 doze la interval de 6 sptmni
se gsete att n form monovalent, dar i
n combinaie cu RRO pentru administrarea la
sugar (RROV)
Vaccinarea anti-meningococic mpotriva
meningitei, septicemiei i pneumoniei
determinate de neisseria meningitidis
(meningococ)
n Romnia este disponibil vacc. Polizaharidic
meningococic A+C
ncepnd cu vrsta de 2 ani
o singur doz urmat de reapel (repetare) n
funcie de situaia epidemiologic
n afara vaccinrilor menionate anterior mai sunt cteva
recomandate de Societatea Romn de Pediatrie:
Vaccinarea anti-hepatit viral A -
mpotriva hepatitei virale de tip A
ntre 1 i 16 ani
o singur doz urmat de o doz de reapel la
6-12 luni, maximum 5 ani
n afara vaccinrilor menionate anterior mai sunt cteva
recomandate de Societatea Romn de Pediatrie:
Eficienta vaccinarii
Protectie absoluta (100%): vaccinul pt febra galbena
Aproape absolut protective (99%):
Variola, rujeola, oreion, rubeola
Diftheria, tetanus (toxoide)
Inalt protective (80-95%): polio, BCG, Hepatita B,
pertussis vaccines.
Moderat protective (40-60%): holera, influenza.

Lantul frigului
lantul frigului este un sistem de stocare si
transport la temepratura scazuta, de la
producator pana la momentul vaccinarii.
Nerespectarea lantului frigului poate
determina ineficienta vaccinarii.
Lantul frigului
Vaccinul antipolio este cel mai sensibil la
caldura si necesita stocarea la minus 20 C.
Vaccinuri care necesita stocare in congelator:
polio si rujeola.
Vaccinuri care se stocheza la rece, dar nu in
congelator: tifos, DPT, tetanus toxoid, DT, BCG
si solutiile diluante pentru aceste vaccinuri
Vaccinurile
Vaccinurile sunt medicamente:
Potential de a dezvolta efecte adverse
Ingrediente multiple
Interactiuni medicamentoase
Standarde de siguranta, eficacitate si calitate

Riscurile imunizarii
1. Reactii secundare inocularii
2. Reactii determinate de greseli tehnice
3. Reactiii de hipersensibilitate
4. Afectare neurologica
1. Reactii secundare inocularii
Reactii locale:
Durere, inflamatie, roseata, induratie, aparitia
unui mic nodul sau a unui abces steril la locul de
injectie
Reactii generale:
Febra, stare generala alterata, cefalee.

Majoritatea vaccinurilor inactivate determina reactii
locale si generale

2. Reactii determinate de greseli de tehnica
defect de producere a vaccinului (de exemplu, inactivarea
inadecvat a microbului, detoxifiere inadecvate),
prea mult vaccin administrat ntr-o singur doz,
site-ul de imunizare necorespunztor sau traseu incorect
vaccin reconstituit cu diluant incorect
cantitate greit a de diluant
vaccin pregtit n mod incorect (de exemplu, un vaccin adsorbit nu
se agit n mod corespunztor nainte de utilizare),
vaccin sau diluent contaminate,
vaccin depozitat incorect,
contraindicatii ignorate (de exemplu, un copil care a experimentat o
reacie sever dup o doz anterioar de vaccin DPT este imunizat
cu acelai vaccin),
vaccin reconstituit la o sesiune de imunizare anterioara, refolosit
3. Reactii de hipersensibilitate
Administrarea de antiseruri poate determina oc
anafilactic sau boala serului.
Multe vaccinuri virale contin urme de diferite antibiotice
utilizate n prepararea lor, iar unele persoane pot fi
sensibile la antibioticul pe care le conine.
ocul anafilactic este o complicatie rara, dar periculoasa
dupa injectarea de antiser se manifesta prin
bronhospasm, dispnee, paloare, hipotensiune arterial i
colaps. Simptomele pot aprea la cteva minute de la
injectare sau pot fi ntrziate pn la 2 ore.
Unele vaccinuri virale preparate din ou embrionate (de
exemplu,vaccinul antigripal pot determina reactii
anafilactice generalizate, tardive. Boala serului este
caracterizata prin simptome cum ar fi febra, eruptii
cutanate, edem i dureri articulare care apar de 7 -12
zile de injectare de antiser.
4. Afectarea neurologica
Manifestrile neurologice pot apare dup
administrarea de ser sau vaccin.
Exemplele bine-cunoscute sunt:
encefalita postvacciniala i encefalopatia dup
administrarea de vaccin anti rabie si anti variola.
Sindromul Guillain Barre este citat n asociere cu
vaccinul impotriva gripei porcine.
PRECAUTII INAINTE DE VACCINARE
Testarea sensibilitatii (antiser sau antitoxina)
(a) instilarea unei picturi de preparat n sacul
conjunctival. O persoan sensibilizata va acuza
senzatie de usturime la nivelul conjunctivei.
(b) un mod mai sigur de testare este prin
injectarea intradermic a 0,2 ml de antiser diluat
1: 10 cu soluie salin. Un pacient sensibilizat va
dezvolta o reacie hiperemica inflamatorie n 10
minute la locul de injectare.
Trebuie s se in cont de faptul c aceste teste nu
sunt infailibile.

Solutie de adrenalina si antihistaminic pentru urgenta