Imunizarea si

vaccinologia
Conf. dr. Anca Colita
 Imunitate

Imunitatea specifica

Activa Pasiva

Dupa infectia clinica naturala Transferul atc maternali

prin placenta

Dupa infectia subclinica Transferul atc maternali

prin lapte
dobandita
Dupa vaccinare Dupa administrarea de
Ig sau antiseruri
 Imunitatea
Imunitatea activa Imunitatea pasiva
• Rezistenta la boala este • Imunitatea conferita de atc
dezvoltata ca raspuns la produsi de alt organism.
stimularea antigenica
(determinata de agentul
patogen sau de vaccin) si
este caracterizata de
productia de anticorpi de
catre organismul gazda
 Agenti imunizanti

Agenti imunizanti

vacccinuri imunoglobuline antiseruri

Imunoglobuline Ig Antiseruri sau antitoxine
• 5 clase majore: IgM, IgA, • Substante preparate din
IgG, IgE, IgD. surse non-umane (cal,etc)
• 2 tipuri de preparate de Ig
pt imunizarea pasiva:
– Imunoglobuline normale
umane
– Imunoglobuline specifice
umane (hiper-imune)
 Imunoglobuline si antiseruri
Ig umane Ig umane Ig non umane
normale specifice (antiseruri)
Hepatita A Hepatita B Diphtheria
Rujeola Varicela Tetanus
Rabie Difteria Gangrena
Tetanus gazoasa
Oreion Botulism
Rabie
 Vaccinarea

• Vaccinarea este o metoda prin care se

administreaza un antigen pentru a stimula
raspunsul imun si a realiza imunizarea
activa.
• Un vaccin este o substanță imuno-biologica
proiectata pentru a produce o protecție
specifică împotriva unei anumite boli.
• Un vaccin este “antigenic” dar nu si
“patogenic”.
 Ce este un vaccin?
• Dictionary (Dorland 30th edition 2008)
 Attenuated or killed microorganisms or proteins derived from them, administered for
the prevention, treatment, or amelioration of infectious diseases

• Wikipedia
 A vaccine is a biological preparation that improves immunity to a particular disease. A
vaccine typically contains an agent that resembles a disease-causing microorganism, and
is often made from weakened or killed forms of the microbe. The agent stimulates the
body's immune system to recognize the agent as foreign, destroy it, and "remember" it,
so that the immune system can more easily recognize and destroy any of these
microorganisms that it later encounters.
 Obiectivele programelor de imunizare

1. Strategie de imunizare selectiva: “to protect”

Sa protejeze persoanele aflate in categorii de risc crescut
2. Strategie de imunizare in masa: “To eradicate, eliminate or
control disease”
Se estimeaza ca prin programe de vaccinare se salveaza viata
a 3 milioane de copii anual .
Eradicare - infectia a disparut pe intreg globul – variola
Eliminare – infectia a disparut din majoritatea zonelor - polio,
rujeola
Control – boala nu mai constitue o problema de sanatate
publica - tetanus neo-natal
 Principles of Vaccination

• Achieving elimination
requires a high level of herd
immunity to prevent person
to person spread.
• This requires considerable
infrastructure support to
ensure that all at-risk
populations are targeted for
immunization.
• This has been achieved for
small pox, although we are
close to the elimination of
polio.
 Beneficiiile vaccinarii
• “At the end of the 20th century the US Centers for Disease
Control and Prevention (CDC) cited vaccination as the
number one public health achievement of that century”

• “The elimination in 1977 of smallpox as a human disease

must rank as one of the major achievements of modern
medicine”
 Vaccinul ideal

• Imunogenic
• Imunitate pe termen lung
• Sigur
• Stabil in conditii de mediu ambiant
• Combinat
• Doza unica
• Aplicabil si accesibil pentru toti subiectii
 Vaccinuri - clasificare
• Vaccinuri vii
• Vaccinuri vii atenuate
• Vaccinuri inactivate
• Toxoide
• Vaccinuri polizaharidice si polipeptidice
(fractiuni celulare)= vaccinuri conjugate
• Vaccinuri cu atg de suprafata (recombinante).
 1. Vaccinuri vii
• Vaccinurile vii sunt realizate din agenți
infecțioși vii fără nici o modificare.
• Singurul vaccin viu este impotriva variolei,
obtinut din vaccinia - virus patogen la vaci,
care nu este patogen pentru om, dar
antigenic, oferind imunitate incrucisata
pentru variola.
• In May 1796, Edward Jenner found a young
dairymaid, Sarah Nelms, who had fresh cowpox
lesions on her hands and arms.
• On May 14, 1796, using matter from Nelms'
lesions, he inoculated an 8-year-old boy, James
Phipps. Subsequently, the boy developed mild
fever and discomfort in the axillae.
• Nine days after the procedure he felt cold and had
lost his appetite, but on the next day he was much
better.
• In July 1796, Jenner inoculated the boy again, this
time with matter from a fresh smallpox lesion. No
disease developed, and Jenner concluded that
protection was complete.

• http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1
200696/
 2. Vaccinurile vii atenuate
• Organismele patogene virulente sunt tratate pentru
a deveni atenuate și avirulente, dar antigenice. Se
pierde capacitatea de a induce boala, dar se
păstrează imunogenitatea.

• Vaccinurile vii atenuate nu trebuie administrate

persoanelor cu răspuns imunitar deficitar:
– Pacienti cu leucemii, limfoame, alte afectiuni maligne
– Pacienti sub tratament cu corticosteroizi, agenți anti-
metabolici
– Pacientilor care efectueaza radioterapie
– sarcină
 2. Vaccinurile vii atenuate
Avantaje:
a) activează toate fazele răspunsului imun;
b) induc o durată mai mare a imunităţii;
c) pot elimina circulaţia virusului sălbatic în
comunitate;
d) preţ de cost redus.
 2. Vaccinurile vii atenuate
Dezavantaje:
a) reversia virulenţei prin mutaţie (major);
b) nu pot fi administrate la imunodepresaţi sau
gravide;
c) răspândire posibilă la contacţi (poate constitui
un avantaj pentru colectivitate);
d) dificultăţi de transport în zonele calde.
 3. Vaccinurile inactivate
• Organismele patogene sunt distruse sau
inactivate de caldura sau substante chimice,
dar raman antigenice.
• Vaccinurile inactivate sunt de obicei sigure ,
dar mai putin eficiente decat vaccinurile vii
atenuate.
• Singura contraindicatie este reactia locala sau
generala la o administrarea anterioara.
 • tetanus
– subunit
3. Vaccinurile inactivate
Vaccinurile inactivate • hepatitis B
• influenza,
• acellular pertussis
• human papillomavirus
• anthrax
Integrale Fractionate
• Viruses • polysaccharide-based
– polio, – pure
– hepatitis A, – conjugate
– rabies
– influenza
• Bacteria
– pertussis,
– typhoid
– holera,
– plague
Vaccinurile polizaharidice si polipepetidice
(fractiuni celulare) – vaccinuri conjugate
• Sunt preparate din extracte de fractiuni celulare:
– Ex: vaccinul meningococic din antigenul polizaharidic al
peretelui celular
– Vaccinul pneumococic din antigenul polizaharidic al
capsulei

• Eficacitatea si siguranta sunt f bune.

 Toxoidele

• Se prepară prin detoxifierea exotoxinelor unor

bacterii prin transformarea lor antigenica, cu
pierderea patogenicitatii. Toxinele sunt inactivate
prin tratatrea cu formalina, o solutie de
formaldehida si apa sterila.

• Anticorpii produsi în organism ca urmare a

administrării toxoidelor, neutralizeaza exotoxina
produsa in timpul infecției și nu acționează asupra
organismului în sine.

• În general sunt agenți de imunizare extrem de

eficienti și se utilizeaza în condiții de siguranță.
 3. Vaccinurile inactivate

Avantaje:
a) imunitate umorală eficientă după rapeluri;
b) nu are risc de reversie a virulenţei;
c) pot fi utilizate la imunodepresaţi;
d) nu pun probleme de conservare legate de
temperaturile ridicate.
 3. Vaccinurile inactivate
Dezavantaje:
a) multe nu determină un răspuns imun eficient;
b) sunt necesare administrări repetate;
c) nu stimulează imunitatea locală (important);
d) preţ de cost ridicat (personal calificat,
materiale, etc).
4. Vaccinurile recombinante (antigene de suprafata)

• Vaccin VHB - Acesta este preparat prin

clonarea genei AgHBs în celule de drojdie.
AgHBs produs este apoi utilizat pentru vaccin.

• Eficacitate si siguranta f buna.

 Tipuri de vaccinuri
Vaccin viu Vaccin viu Vaccin Toxoide Vaccinuri Vaccinuri
atenuat inactivat conjugate recombinante
polizaharidice/
polipeptidice
•variola •BCG •Tifos •Diphtheria •Meningococcal •Hepatitis B
•Typhoid •Holera •Tetanus polysaccharide vaccine
oral •Pertussis vaccine
•Oral polio •Rabie •Pneumococcal
•Rujeola •Salk polio polysaccharide
•Oreion vaccine
•Intra-
•Hepatitis B
•Rubeola muscular
polypeptide
•Intranasal influenza
vaccine
Influenza
•Tifos
Categorii de vaccinuri: vaccinuri virale
Categorii de vaccinuri: vaccinuri bacteriene
 Cai de administrare
• Subcutanat sau intramuscular (cele mai multe
vaccinuri)
• Cale orală (vaccin BCG oral)
• Intradermic (vaccin BCG)
• Scarificare (vaccin variola mic)
• Cale nazala (vaccin gripal viu atenuat)
 Scheme de imunizare
• În ţara noastră au fost dezvoltate scheme de administrare a
vaccinurilor pentru majoritatea bolilor transmisibile specifice
copilului, ele fiind  actualizate permanent conform 
recomandarilor “Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii” (OMS) şi
experienţei ţărilor din Uniunea Europeană în domeniul imunizării.

Schema naţională de vaccinare recomandată în România se

numeşte “Program naţional de imunizare” sau “Calendar naţional
de vaccinare şi  este realizată la nivelul maternităţilor şi de către
medicii de familie”.

În acest moment (2018) este în vigoare următorul calendar:

 Vaccinarile obligatorii din Programul
National de Imunizari
o vaccinarea antituberculoza
o vaccinarea antihepatita B
o vaccinarea antipoliomielita
o vaccinarea DTP
o vaccinarea antirujeolica
o vaccinarea antirubeolica
o vaccinarea antiurliana
o Vaccinarea antipneumococica
În afara vaccinărilor cuprinse în “Programul naţional de
imunizare”, cea mai recentă versiune a recomandărilor
OMS mai cuprinde:
• Vaccinarea anti-rotavirus  -  împotriva diareei
cu rotavirus  
– 2 doze orale concomitent cu DTaP
– se începe odată cu DTaP1 sau DTaP2
– trebuie să fie completă la 6 luni
În afara vaccinărilor cuprinse în “Programul naţional de
imunizare”, cea mai recentă versiune a recomandărilor
OMS mai cuprinde:
• Vaccinarea anti-papillomavirus - împotriva
cancerului de col uterin  
– între 9-26 de ani, înainte de începerea vieţii
sexuale                      
– numai la fete 
• 3 doze administrate într-un interval de 6 luni şi spaţiate
în funcţie de recomandările pentru cele două vaccinuri
existente                                                                          
                                              
 În afara vaccinărilor menţionate anterior mai sunt câteva
recomandate de Societatea Română de Pediatrie:

• Vaccinarea anti-virus herpes-zoster  -

împotriva varicelei şi herpesului zoster
– după vârsta de 9 luni
– la sugari, copii şi adolescenti
– 2 doze la interval de 6 săptămâni
– se găseşte atât în formă monovalentă, dar şi
în combinaţie cu RRO pentru administrarea la
sugar  (RROV)
 În afara vaccinărilor menţionate anterior mai sunt câteva
recomandate de Societatea Română de Pediatrie:

• Vaccinarea anti-meningococică împotriva
meningitei, septicemiei şi pneumoniei
determinate de neisseria meningitidis
(meningococ)
– în România este disponibil vacc. Polizaharidic
meningococic A+C   
– începând cu vârsta de 2 ani
– o singură doză urmată de reapel (repetare) în
funcţie de situaţia epidemiologică    
 În afara vaccinărilor menţionate anterior mai sunt câteva
recomandate de Societatea Română de Pediatrie:

• Vaccinarea anti-hepatită virală A  - împotriva

hepatitei virale de tip A
– între 1 şi 16 ani
– o singură doză urmată de o doză de reapel la 6-12
luni, maximum 5 ani
 Eficienta vaccinarii
• Protectie absoluta (100%): vaccinul pt febra galbena
• Aproape absolut protectiva (99%):
– Variola, rujeola, oreion, rubeola
– Diftheria, tetanus (toxoide)
• Inalt protectiva (80-95%): polio, BCG, Hepatita B,
pertussis.
• Moderat protectiva (40-60%): holera, influenza.
 “Lantul frigului”
• “lantul frigului“ este un sistem de stocare si
transport la temepratura scazuta, de la
producator pana la momentul vaccinarii.
• Nerespectarea lantului frigului poate
determina ineficienta vaccinarii.
 Lantul frigului

• Vaccinul antipolio este cel mai sensibil la

caldura si necesita stocarea la minus 20 C.
• Vaccinuri care necesita stocare in congelator:
polio si rujeola.
• Vaccinuri care se stocheza la rece, dar nu in
congelator: tifos, DPT, tetanus toxoid, DT, BCG
si solutiile diluante pentru aceste vaccinuri
 Vaccinurile
• Vaccinurile sunt medicamente:
– Potential de a dezvolta efecte adverse
– Ingrediente multiple
– Interactiuni medicamentoase
– Standarde de siguranta, eficacitate si calitate
 Riscurile imunizarii
1. Reactii secundare inocularii
2. Reactii determinate de greseli tehnice
3. Reactiii de hipersensibilitate
4. Afectare neurologica
 Vaccine Safety
Vaccination never been
proven associated with
autism
• In 2010, Lancet retracted
the 1998 article
– Was initial paper linking MMR with autism
• There are multiple web-based sites that have false
information regarding vaccine risks
 1. Reactii secundare inocularii
• Reactii locale:
– Durere, inflamatie, roseata, induratie, aparitia
unui mic nodul sau a unui abces steril la locul de
injectie
• Reactii generale:
– Febra, stare generala alterata, cefalee.

Majoritatea vaccinurilor inactivate determina reactii

locale si generale
 2. Reactii determinate de greseli de
tehnica
• defect de producere a vaccinului (de exemplu, inactivarea
inadecvată a microbului, detoxifiere inadecvate),
• prea mult vaccin administrat într-o singură doză,
• site-ul de imunizare necorespunzător sau traseu incorect
• vaccin reconstituit cu diluant incorect
• cantitate greșit a de diluant
• vaccin pregătit în mod incorect (de exemplu, un vaccin adsorbit nu
se agită în mod corespunzător înainte de utilizare),
• vaccin sau diluent contaminate,
• vaccin depozitat incorect,
• contraindicatii ignorate (de exemplu, un copil care a experimentat o
reacție severă după o doză anterioară de vaccin DPT este imunizat
cu același vaccin),
• vaccin reconstituit la o sesiune de imunizare anterioara, refolosit
 3. Reactii de hipersensibilitate
• Administrarea de antiseruri poate determina șoc
anafilactic sau boala serului.
• Multe vaccinuri virale contin urme de diferite antibiotice
utilizate în prepararea lor, iar unele persoane pot fi
sensibile la antibioticul pe care le conține.
• Șocul anafilactic este o complicatie rara, dar periculoasa
dupa injectarea de antiser – se manifesta prin
bronhospasm, dispnee, paloare, hipotensiune arterială și
colaps. Simptomele pot apărea la câteva minute de la
injectare sau pot fi întârziate până la 2 ore.
• Unele vaccinuri virale preparate din ouă embrionate (de
exemplu,vaccinul antigripal pot determina reactii
anafilactice generalizate, tardive.
• Boala serului este caracterizata prin simptome cum ar fi
febra, eruptii cutanate, edem și dureri articulare care apar
de 7 -12 zile de injectare de antiser.
 4. Afectarea neurologica
• Manifestările neurologice pot apare după
administrarea de ser sau vaccin.
• Exemplele bine-cunoscute sunt:
– encefalita postvacciniala și encefalopatia după
administrarea de vaccin anti rabie si anti variola.
• Sindromul Guillain Barre este citat în asociere cu
vaccinul impotriva gripei porcine.