GENERALITATI

• Definitie :Bioprep sterile utilizate in metodele terapeutice

bazate pe imunitate ( prop pe care o detine un organism de a
lupta si de a rezista la ef ag patogeni care determina o boala
infectioasa)
• Sunt destinate prevenirii diferitelo boli ( infectii ) si mai rar in
terapeutica ptr a trata infectiile
• Principiul general al imunitatii : o subst straina introdusa in
organism face sa apara in sange subst speciale care react
specific contra lor
• Subst straina = antigen ( anti = contra + gennan = a naste )
sinonim imunogene : subst ce stimuleaza productia de
anticorpi in organism care vor reactiona specific cu acestea
formanid complexul antigen anticorp
•
• Anticorpi : subst specifice de natura proteica
( imunoglobuline din clasele IgG , IgM , IgA, IgE,IdD ) care
apar in organism in urma unui stimul antigenic si au prop de a
reactiona cu AG respectiv
• Microorg. si toxinele secretate de acestea provoaca in org
formarea de Ac iar in cazul toxinelor se numesc antitoxine
( anti = contra + toxikon = otrava ) sinonim anticorp antitoxic
si sunt definite ca subst capabile de a neutraliza o toxina
microbiana
• Toxinele bacteriene pot fi modificate prin caldura la 39 grade si
fenol timp de o luna si devin atoxice dar conserva prop antigenice
= anatoxine ( ana = fara si toxikon = otrava ) sinonim toxoid
• Ele determina producerea in organism de Ac specifici = antitoxine
si permit imunizarea org contra act.toxinei. Ei persista in sange sau
in tesuturi un timp variabil
 Bazele imunologice ale vaccinarii
• Introducerea unui Ag in org declanseaza un raspuns imunitar care poate fi de ordin
umoral , celular sau ambele simultan
• Raspunsul imunitar are la baza recunoasterea de catre sist imunitar a subst
antigenice si selectionarea unui nr de celule imunologic competente apte sa
organizeze acest raspuns
• Schematic doua tipuri de celule intervin in rasp imunologic : macrofagele si
limfocitele
Ag infectate captate de catre macrofage ( fagocite din sange si tes conjuctiv )
elibereaza stimuli specifici care sunt transmisi la anumite limfocite
selectionate .Acestea se multiplica si se diferentiaza in 2 categorii :
• - timodependente sau limfocite T care asigura imunitatea celulara
• - independente de timus – limfocite B si plasmocite – specializate in sinteza si
secretia de Ig responsabile de imunitatea umorala ( gamaglobuline )
• Ig poseda prop imunomodulatoare
• Imunomodulatoarele sunt constituenti bacterieni de origine parietala ( peptido
glucani) sau ribozomali .Ele declanseaza:
• -modificari functionale ale diferitelor celule imunocompetente si
- productia de mediatori ai inflamatiei prin intermediul macrofagelor
• Gamaglobulinele constitue suportul functiei de Ac care iau nastere in timpul
vietii sub influenta Ag
• Se cunosc 5 clase de globuline : IgM,IgG,IgA, IgD,IgE
• Functia de Ac specifica se intalneste la primele 3 clase de Ig
• Imunitatea naturala – cand individul este normal si spontan refractar la
inocularea sau incubarea unui microorg
• Imunitatea dobandita apare in urma bolii sau la inocularea articiala ( vaccinare )
• Imunitatea provocata -in stare benigna
• Durata persistentei Ac in serul sanguin, poate fi toata viata sau mai putin.
Uneori anticorpii pot persista o perioada mai mare de timp ca urmare a prezentei
in organism a unei cant. mici de antigen.
• Alteori are loc cresterea conc Ac existenti datorita unei rc “ anamnestice “ .In
aceste cazuri stimulul poate fi reprezentant de un Ag diferit de primul dar care
prezinta in structura sa unele fractiuni comune cu primul
• In practica se tine seama ca prima inoculare de Ag = vaccinarea
primara este capabila sa induca un raspuns imun slab. Conc de Ac
scazand dupa un timp scurt sub limita protectoare
• Adm repetate al Ag = vaccinare secundara :
• cresc conc Ac serici si
• prelungesc durata sintezei si la pastrarea memoriei imunologice
 In cazul imunizarilor care duc la un raspuns imun celular , adm sunt de multe ori unice sau la mari
distante unele de altele , memoria imunologica fiind pastrata toata viata
Deci imunitatea este o stare de rezistenta a org
Vaccinul este un prep antigenic derivat dintr-un ag patogen specific capabil sa induca la un subiect un
raspuns imunitar protectiv fata de agresiunea microbiana
Vaccinarea reprezinta introducerea unui vaccin in org ptr a-I conferi o imunitate specifica activa care va
face ca acesta sa devina refractar la boala
Vaccinopreventia – operatiunea prin care persoanele primesc intr-o anumita schema dozele de Ag ptr a le
conferi protectie specifica
Vaccinul ideal este cel care contine o subst puternic antigenica cu eficacitate
totala intr-o singura inoculare neproducand rc adverse , producand protectie
postvaccinala puternica , chiar ptr toata viata la suta la suta dintre receptori
Natura vaccinurilor
Vaccinurile se prepara din germenii vii atenuati , germeni omorati sau toxine care si-au
pierdut puterea lor patogenica pastrindu-si puterea antigenica ( anatoxinele )
Germenii vii tb sa fie atenuati ptr a-si pierde virulenta
In cazul variolei , atenuarea tine de faptul ca este o alta boala vaccina , a carei gravitate
este f slaba in comparatie cu variola , si care are cu aceasta maladie o imunitate
incrucisata
Alteori se face o atenuare artificiala ; bacilul carbunos care devine nevirulent dupa
cultivare 2-3 luni la 42,5 grade , aceasta temp impiedicandu-l sa produca spori
Vaccinul antirabic ,antipoliomelitic , antipesta , antitific – prep porninid de la
germeni vii atenuati
Vaccinurile antiholeric , antipesta , antitific utilizeaza germeni omorati cu eter ,
NaF , fenol , caldura , frig
• Se mai cunosc anatoxinele utilizate ptr vaccinarea contra difteriei , tetanos , stafilocociei
sau ptr a provoca formarea de Ac la cald care se pot utiliza contra difteriei , tetanosului ,
botulism
Cai de administare

• Pot fi :
• orala : ingestie de solutii , drajeuri- virusul antipolio
• Intranazala : instilatii , pulverizari
• Parenterala : scarificare , injectii im , sc, intradermice- antituberculos ,
antifebratifoida , antirabic
• Intervalul optim intre doze , dozele vaccinale , ritmul de adm variaza de la un
produs la altul in functie de produs , varsta , etc
• De ex : vaccinul holerei are o durata scurta de imunizare si necesita numerease
injectii de rapel , atunci cand subiectii se afla intr-o regiune in care boala este
endemica
 Tehnologia de fabricare si conditionare a vaccinurilor
• 1. vaccinuri prep din ag omoriti : s-a eliminat infectiozitatea mentinand prop imunogene
cu fenol , formaldehida ,
• 2. vaccinuri prep din ag vii atenuati :
• -atenuarea se efectueaza pe doua cai : trecerea pe organisme gazda nenaturale
• -cultivarea indelungata pe culturi de celule animale
• Atenuarea virulentei se face prin incalzire la 42-43 grade
• Tehnologiile moderne de inginerie genetica utilizeaza metoda recombinarii genetice : in
laborator rezulta un nou ag infectios prin combinari genetice homo sau hetero genetice
• 3 vaccinuri prep din polipeptide sintetice : macromol proteice sau lipoproteice din
structura virusurilor , bacteriilor si parazitilor poarta un nr mare de determinanti dar numai
o parte din ei induc un raspuns protectiv .
• Fragmentele sintetice pot fi facute imunogene prin cuplarea cu diferite mol purtator
• 4. vaccinuri prep din recombinati genetici :
• Are la baza tehnologia ADN recombinat
• Principiul este asemanator cu cel practicat ptr clonarea genelor
• 5.Vaccinurile – anti- idiotip – se realizeaza imunizarea cu agent patogen cand se produc
prima categorie de Ac (Ac1) care se vor folosi ptr imunizarea altor indivizi cand se produc
Ac 2 care contin si Ac anti- idiotip. Acestia sunt utilizati intr-un produs policlonal ca vaccin
fata de infectia cu polivirus
• 6. vaccinuri ribozomale –
• Extractele ribozomale avirulente , imunizeaza organismul la inocularea cu preparate
bacteriene virulente
• Fratiunea cu imunogenitate maxima corespunde componentei ARN dublu catenar care
act ca matrice ptr transcrierea inversa a ADN si ulterior a ARN ribozomal
• 7 vaccinuri antiadezive – impiedica adezivitatea bacteriilor pe suprafata mucoaselor si
stimuleaza fagocitoza inainte de colonizarea organismului
• Dupa preparare si prezentare distingem :
• - vaccinuri antivirale
• - vaccinuri antibacteriene
• - vaccinuri mixte sau polivalente
• - vaccinuri stoc
• - autovaccinuri
• 1.Vaccinuri antivirale : se grupeaza in trei clase :
• - vii atenuate : poliomielitic, rubeolic , rujeolic
• - complet inactivate : gripal , poliomielitic
• - inactivate la fractiunea antigenica : hepatita B
• Sunt constituite din culturi pe oua embrionate , sau pe celule , emulsionate in apa izotonica , apoi
atenuate prin procedee fizice sau chimice diverse : timp , incalziri moderate , antiseptice
• Pasteur a preparat la sfarsitul sec XIX vaccinul antirabic
• Exista acum un vaccin preventiv pt.persoanele expuse la rabie si un vaccin destinat tratarii subiectilor
dupa expunere
• Ex:
• -vaccin antirabic,
• -contra febrei galbene,
• -contra tifosului, -antigripal,
• -antipoliomielitic,
• -antirujeola, -antirubeola,
• -antioreion, -contra hepatita B
2.Vaccinuri antibacteriene : se clasifica :
- vii atenuate : B.C.G
- omorate : holeric , tifoidic , tuse convulsiva
- anatoxine : difterica , tetanica
- polizaharide : meningococ A+ C , pneumococ
Preparare : prin culturi pure pe medii apropiate , de care corpii microbieni pot fi
usor separati . Emulsia bacteriana astfel obtinuta este apoi atenuata sau distrusa
prin procedee analoage celor precedente
3.Vaccin mixt sau polivalent – amestec de vaccinuri(DT)
4.Vaccin stoc – se prepara cu diferite suse ale aceluiasi microb
5.Autovaccin – se prepara cu ajutorul germenilor prelevati de la bolnavul
insusi .Avantajul acestor vaccinuri este acela de a avea o specificatie riguroasa ,
dar ele necesita mai multe zile ptr preparare si un laborator competent la indemana
Formele farm de vaccinuri se obtin din specii microbiene – culturi vii sau
atenuate omorate , care se concentreaza prin centrifugare ; concentratul este
dizolvat in ser fiziologic intr-o proportie definita .Solutiile sunt introduse in fiole
sterile , pe care se noteaza compozitia si data limita de utilizare
Se prezinta sub forma de : solutii coloidale , suspensii , pulberi liofilzate .Ca
vehicule se utilizeaza : ser fiziologic , sol tampon fosfat , solutii glucoza , dextran

• Toxinele microbiene , care se utilizeaza tot ca vaccinuri , se transforma in

anatoxine ( cu toxicitate redusa ) prin tratare termica sau prin metode chimice
( formol) .De asemenea , Ag se poate adsorbi pe un adjuvant , care are rolul de a-
i mari activitatea : hidroxid sau fosfat de Al , cand se obtine un vaccin adsorbant ,
cu act prelungita , in acest fel creste imunostimularea
• In compozitia unor vaccinuri intra si antibiotice – neomicina , kanamicina , strepto
, polimixina B singure sau asociate
• Se adauga conservanti antimicrobieni :
• - fenol 0,4:10000
• -tiomersal < 100000
• -2-fenoxietanol max 1: 1000
• - formol max 0,1 mg /doza
 • Vaccinurile realizeaza o imunoterapie activa , prin formarea de Ac in organism ,
in urma injectarii unor Ag modificati , cu bacterii ucise sau inactivate , virusuri sau
toxinele acestora .
• Formarea de Ac si deci autoapararea ( imunitatea ) se instaleaza dupa un anumit
timp
• Conditionare
• -fiole si flacoane de sticla de capacitate mica ambalate in cutii de carton
inscriptionate specific
• Depozitare
• Temp: -4gradeC; +4 gradeC
• Pe timp indelungat, stabilitatea se asigura prin criodesicare sub forma de vaccinuri uscate
• Ca produse biologice , vaccinurile sunt vulnerabile unele din ele continind organisme vii ,
care tb mentinute la o temp adecvata ,iar unele sunt distruse la o temp prea joasa
• in denaturarea vaccinurilor intervin o serie de factori ca :
• - modificari de ph
• - lumina
• - termosensibilizarea si modificarea temp de pastrare reprezinta problema cea mai critica
• Dintr-un studiu al OMS priviind stabilitatea vaccinurilor reiese ca anatoxina tetanica si
difterica sunt cele mai stabile , urmate de vaccinul tetanos , difteric , poliomielitic inactivat ,
B.C.G.liofizat , rujeolic si o poliomielitic viu
• Vaccinurile difteric si tetanic pot rezista chiar la temp de 37 grade , timp de mai multe luni ,
in timp ce vaccinul rujeolic liofilizat , dupa ce a fost dizolvat , nu este stabil decat cateva ore
• Anumite vaccinuri pot fi congelate – dar uneori conditionarea lor unitara cu
solventul contraindica congelarea – fiolele cu solvent riscand sa se sparga in
timpul congelarii
• Pe de alta parte congelarea este absolut interzisa ptr vaccinurile inactivate si
mai ales ptr cele adsorbite
• Operatia de congelare a vaccinurilor adsorbite poate sa diminueze activitatea sa
sa determine aparitia de fenomene nedorite
• Astfel , vaccinurile adsorbite congelate prezinta particule granulare sau flocoane
la dezghetare
• In timp de 30 min apare un sediment , dovada clara a faptului ca produsul a fost
congelat . Sub efectul congelarii , gelul de hidroxid de al ,isi pierde structura sa
coloidala si este divizat in particule cristaline , putand provoca abcese la locul
injectarii , facand vaccinul ineficace
 Indicatii de utilizari
• Act vaccinurilor poate fi :
• - preventiva
• - curativa
• Serovaccinarea – este o metoda diferita care se utilizeaza daca se doreste sa se provoace f
rapid o stare de imunitate fata de o boala cum este difteria ( subiect nevaccinat dar care a
fost in contact cu un bolnav ) , sau tetanosul ( subiect nevaccinat atins de o paloare
suspecta )
• Se injecteaza intai vaccinul , apoi , dupa ½ de ora , serul , intr-o regiune a corpului . Apoi se
practica ulterior a doua si a treia injectare cu vaccin .Astfel subiectul supus contagiunii este
intai protejat cu Ac adusi in mod pasiv prin ser si el devine imunizat prin vaccin , cand
efectul serului dispare
• In unele cazuri , vaccinarea poate fi utilizata cu titlu curativ daca diagnosticul s-a facut
precoce ; se spera astfel sa se vada stabilitatea imunitatii in timp ptr a detine o act
terapeutica . Se asociaza in acest caz seroterapia. Este cazul injectarii cu ser antitetanic si
anatoxina tetanica unui bolnav atins de tetanos , care se numeste seroanatoxiterapie
• Vaccinarea la copil – are ca scop de a asigura copilului o protectie eficace contra
unui nr de afectiuni ce au constituit adevarate flagele si care datorita caracterului
sistematic si oligatoriu al vaccinarii , practic au disparut
• Doua reguli guverneaza problema vaccinarilor :
• - tb sa fie inofensive
• - tb sa asigure o buna imunitate
• Calendarul vaccinarilor tb sa tina seama de factorul social si climatic ( habitat
rural , citadin , veri tropicale ) de riscuri particulare legate de contextul familial
• Calendarul vaccinarilor este un ansamblu de recomandari continand vaccinarile
obligatorii sau facultative la diferite varste
• Tipul vaccinului , ritmul vaccinarii , ordinea vaccinarilor pun probleme pe care
numai medicul de familie traditional are puterea sa le regleze in favoarea
intereselor celor mai bune ptr copil
Vaccinarea contra tubelculozei – recomandata inainte de sase ani
Vaccinarea contra variolei – nu este absolut necesara
Vaccinarile antidifterica , antipoliomelitica sunt susceptibile de a fi cuplate
Vaccinarea polivalenta contra difteriei , tetanosului si poliomelitei se practica intre
6-12 luni
Vaccinari necesare ptr calatorii internationale :
- antivariolica
- antiholerica
- antimalarica
Este obligatorie ptr calatoriile internationale in tari cu risc ;se elibereaza
certificate internat valabile pe o periada de : 3 ani ptr variola , 6 luni ptr holera si
6 ani ptr febra galbena
Evolutia vaccinarii umane
Prima vaccinare : leziunea debuteaza in a 4 zi dupa inoculare intraepidermica ;
este o infiltratie cutanata de culoare rosie care se transforma repede intr-o
vezicula transparenta putin opalescenta
De la 8 pana la a 10 zi elementul vaccinului este caracteristic , inflamatia este
maxima , cu o vezicula la centru care incepe sa se depuna si care prezinta la
periferie o aureola rosie puternica , intinsa , dureroasa
Din a 11 zi , incepe involutia , vezicula se zbarceste , se usuca si se acopera cu o
crusta bruna , aureola diminua rapid , apoi dispare
In a 20 zi , crusta cade , lasand in urma ei o cicatrice rotunda si gaurita care poate
persista uneori toata viata
Revaccinarile – o rc identica celei de la prima vaccinare se poate observa la subiectii in
varsta care nu au fost revaccinati de f multi ani
O rc precoce nu se manifesta decat printr-o papula care dispare in 2-3 zile , functie de
persistenta imunitatii
Complicatii ale vaccinarii – rare .Daca eruptiile vaccinale si suprainfectia prin bacterii ,
favorizate de o proasta igiena , sunt benigne, nu acelasi lucru se intampla cu encefalita
vaccinala
Aceasta din urma poate complica primele vaccinari tardive , de unde regula de a vaccina
copiii inaintea varstei de trei luni , in orice caz inainte de 1 an
Encefalita debuteaza catre a 10 zi prin febra si toropeala , urmate imediat de convulsii sau
de paralizii .Evolutia are loc fie spre exitus, fie catre vindecare cu sau fara sechele
neuropsihice

• Rc adverse :
• - rc locale : durere , noduli, proces inflamator
• - rc generale ; cefalee, tulburari digestive , sindrom febril , f rar soc anafilactic ,
hipotensiune sau edem al glotei
• - incidente cutanate : eruptii , urticarie , hipersensibilizare , ec anafilactice locale
• - accidente neurologice : convulsii , encefalopatii
• - accidente sanguine : purpura trombepenica
• - accidente osoase : osteita , dupa B.C.G
• Contraindicatii : se clasifica in 3 grupe :
• 1. temporare – convalescenta , infectii acute , stari febrile , eczema , piodermita ,
graviditate
• 2. durabile – maladii cronice evolutive , in special afect renale
• 3. cazuri particulare – epidemii
 • Vaccinurile atenuate sunt contraindicate in cazul
• -unui deficit imunitar congenital , in cazul
• -unor tratamente imunosupresoare
• Vaccinurile inactivate se pot adm fara risc
• Nu se va vaccina un subiect alergic in timpul puseului evolutiv al bolii
• Nu se adm in sarcina : vaccinul antidifteric , antirabic , B.C.G ,pneumococic,
antimeningococic A si C
• Indicatiile terapeutice :
• - maladii infectioase
• -deficiente imunitare
• - stari alergice
• - maladii hemolitice ale nou nascutului

Seruri
Serurile terapeutice sunt biopreparate sterile obtinute din sangele recoltat de la animale
( cal ) la care s-au injectat doze crescatoare de germenii vii , un anumit timp. Sangele
acestor animale contine doze masive de Ac , el este recoltat si dupa coagulare , lasa sa
exude un ser bogat in Ac si antitoxine .
Formarea de Ac la animale conduce la seruri animale cu Ac heterologi . Ac formati la om
dau seruri cu Ac homologi
Spre deosebire de vaccinuri , serurile dau o imunizare pasiva prin Ac formati intr-un alt
organism , de asemeni o imunizare specifica
Prepararea serurilor se realizeaza in cond de asepsie prin extragerea sangelui de la un
animal ( cal ) intr-un flacon unde ulterior are loc coagularea si separarea in cheag , plasma si
ser
Serurile terapeutice se obtin de la animale vaccinate in prealabil contra unor boli
infectioase
Astfel daca se injecteaza la un animal , doze crescande de germeni vii , acest animal va
putea rezista incetul cu incetul la doze crescande de culturi microbiene
Sangele sau va contine deci doze masive de Ac si va da un ser bogat in Ac si
antitoxine
Serul va fi introdus in fiole sterile si va putea fi injectat la bolnavii atinsi de aceiasi
boala ca si cea injectata la animal
Se pot obtine si seruri solide – prin evaporare la vid ( criodesicare ) la – 40 grade
Antigenii si anticorpii sunt de natura proteica
Seruri purificate
Principalul inconvienet al serurilor este toxicitatea lor din cauza proteinelor
continute in ele , putand da accidente anafilactice datorita prezentei albuminei
Purificarea serurilor consta in eliminarea celei mai mari parti a proteinelor ptr a
pastra doar fractiunea de globulina combinata cu Ac = Ig
Ig sau gamaglobulinele umane realizeaza o imunoterapie pasiva prin aport direct
de Ac circulanti cu rol imediat antiinfectios
Ig sunt glicoproteine serice cu functie de Ac Ig G ,IgM ,IgA,IgD, IgE – cea mai activa
fiind IgG sau gamaglobulina
• Pe langa Ig standard , exista si Ig specifice ( hiperimunoglobuline ) – utile in
hepatita B , pertusis,
• Prep industriale contin :
• -Ig specifice provenind de la subiecti hiperimunizati prin vaccinari repetate sau
convalescenti ai unor maladii infectiaose , sau donatori selectionati
• -gamaglobuline standard – extrase din placenta umana sau sange -contin IgG
• -imunoglobuline standard de uz iv ( pulberi liofilizate )
• Se mai cunosc gamaglobuline polivalente (gama TS ) care se utilizeaza in maladii
cu deficit imunitar : hemopatii , neoplazii
Seroterapia
• Metoda de utilizare de seruri in scop profilactic sau terapeutic
• Consta in injectarea la un bolnav , a serurului altui bolnav , sau de la un animal
care are deja in sangele sau Ac specifici Ag unei boli
• Da o imunitate pasiva , ptr ca este vorba de Ac donatorului , ea neproducand
formare de Ac de catre primitor
• Dureaza maxim 20 zile , dar are eficacitae imediata
• Se poate folosi :
• -cu titlu preventiv , ptr a evita aparatia unei boli ( seroterapia preventiva
antitetanica)
• -cu titlu curativ ( in cursul difteriei ) ,
• -cu titlu se simpla atenuare

• Indicatii :
• - neutralizarea toxinelor microbiene ale toxiinfectiilor : difteria , tetanos
• - ptr a neutraliza veninurile serpilor sau toxine ingerate ; botulism
• - ptr a lupta contra afectiunilor virale : rujeola , poliomelita
• -se utilizeaza un ser antirabic ptr a atenua act vaccinarii antirabice la
subiectii muscati de animale turbate ( serul nu este suficient ptr a se
opune bolii )
• Inainte de explozia Ab se utilizau seruri specifice ptr unele boli :
meningita , pneumonia