Sunteți pe pagina 1din 25

SEF DE LUCRARI

DR.ADINA PURCAREANU
INCIDENTA SI EPIDEMIOLOGIE
 Incidenta si mortalitatea cancerului gastric au scazut
semnificativ in ultimele 7 decade
- 8/100000; a 7-a cauza de deces prin cancer
 Incidenta este variata pe zone geografice – Japonia,
China, Chile, Irlanda
- clase sociale sarace
- varsta – 75 % au > 50 ani
 Raport barbati/femei =2/1
 Supravietuiere la 5ani < 20%
ETIOLOGIE
1. FACTORI DE RISC DE MEDIU
 Ingestia pe termen lung de alimente uscate, sarate, afumate (bogate in nitrati)
 Ipoteza – transformarea nitratilor alimentari in nitriti de catre bacterii
1. surse exogene de bacterii ce convertesc nitratii (alimente contaminate) –
au scazut prin imbunat metodelor de conservare si refrigerare
- infectia cu H pylori?
2. fact endogeni favoriz – scaderea acidit gastrice
- gastrectomie partiala (15-20 ani )
- gastrita atrofica/ anemia pernicioasa – metaplazie intestinala
- admin prelung de bloc H2?

 Aport scazutde fructe proaspete,legume, de vit.A si C; refrigerare

 Clase socio-economice sarace

 Fumatul
ETIOLOGIE
2. FACTORI GENETICI
 Cancer gastric familial – mutatie la niv genei E-
cadherin
 Asocierea cu cancerul colorectal nepolipozic ereditar
 Grup sangvin A
 CG de 3 ori mai frecvent la rudele de gradul I
 Mutatie a genei p53 e prezenta la CG, chiar si la cel
incipient
ETIOLOGIE
3.CONDITII PREDISPOZANTE
 Ulcerul gastric – rel cauza-efect nedemonstrata;UD
 Polipi adenomatosi – daca au >2 cm; sunt multipli;
aspect vilos AP
 B Menetrier – pliuri gastrice polipoidale
 Grup sangvin A >O
 Gastrita cronica atrofica, cu sau fara metaplazie intest
 Anemia pernicioasa
 Postgastrectomie dupa 15-20 ani
ANATOMIE PATOLOGICA

 85% adenocarcinoame;
 15% limfoame nonH, leiomiosarcoame
ANATOMIE PATOLOGICĂ- ADENOCARCINOM
Tipul difuz Tipul intestinal
- celulele individuale - structuri tubulare cu
infiltrează şi îngroaşă aspect glandular
peretele stomacului, - Cel mai frecvent leziuni
- Mai frecvent la tineri ulcerative
- Afectează tot stomacul, - Mai frecvent în antru şi
- Pierderea distensibilităţii pe mica curbură
peretelui gastric (linita - Adesea precedate timp
plastică) îndelungat de un proces
- Prognostic prost preneoplazic
ANATOMIE PATOLOGICA
 Localiz – 30% - antru
- 20% - port de mijloc
- 37% - 1/3 proximala
- 13 % - tot stomacul
 Metastazarea nu depinde de marimea tumorii
ANATOMIE PATOLOGICA
 Clasificarea cancerului gastric precoce (limitat la
mucoasa si submucoasa)
I. Protruziv
II. Superficial – supradenivelat
- plat
- subdenivelat
III. Excavat
CLINIC
 In stadiile incipiente – asimptomatic
 Disconfort in etajul abd superior - vag initial
- satietate postprandiala
- durere constanta, de intensit mare, uneori
cu caracter ulceros
 Anorexie, greata
 Scadere ponderala – semn tardiv
 Varsaturi – T de pilor
 Disfagie – T cardiala
CLINIC
 Hematemeza si melena – rar; hemoragii oculte – manifestari
determ de anemie
 Manifestarile metastazelor - 1.extensie directa la organele
adiacente – pancreas, ficat, colon, peritoneu; ---
2.prin limfatice – adenop supraclaviculara stg Virchow;
- adenop intraabd
- metast ovariana – T Krukenberg
- metast periombilicala – noduli Sister Mary
Joseph
- T palpabila la tuseu rectal sau vaginal – T
Blumersemin
3. diseminare hematogena – ficat
 Metastaze P si osoase
CLINIC
 Masa T palpabila – semn tardiv
 Casexie

 Rar – tromboflebita migratorie


- anemie hemolitica microangiopatica
- acanthosis nigricans
DIAGNOSTIC
Teste de laborator

 Anemie feripriva
 Anemie hemolitica microangiopatica
 AST, ALT, FALC, GGT – metastaze F
 Hipoalbuminemie – malnutritie
 ACE , CA 72-4 – mai utile pt monitorizare postoperat
DIAGNOSTIC

 Tranzit baritat cu dublu contrast – lez mici si detalii de


mucoasa
 EDS – nec la ulcerul gastric (chiar cu asp Rx si EDS
benign) – cu biopsii si periaj cu citologie (rata de
vindecare de 80% la lez limitate la mucoasa si
submucoasa)
- diag pt 95-99% din CG
- screening in Japonia
DIAGNOSTIC
 TEP
 RX toracica,
 CT – invazia toracica, abd si pelvis
 Ecoendoscopia – profunzimea invaziei la niv peretelui
si al ggl
 Paracenteza- carcinomatoza peritoneala
TRATAMENT CHIRURGICAL
 Rezectie totala a T si a ggl adiacenti < 1/3 din pac
 Gastrectomie - subtotala pt T distale – suprav 20%
- totala pt T proximale +
pancreatectomie distala si splenectomie – suprav<10%
 Rezectie gastrica limitata paleativa – sangerare,
obstructie
TRATAMENT MEDICAL
 Fluoropirimidina oral postgastrectomie – creste
suprav la 3 ani de la 70 la 80 %
 Epirubicina + cisplatin + fluorouracil pre si postoperat
creste suprav la 5 ani de la 23 la36% la pac cu CG rezec
 Fluorouracil si leucovorin + radioterapie creste suprav
 Trastuzumab creste suprav CG HER2poz avansat cu
aprox 2 luni
 Radioterapia – inefic; doar ca paliatie (sangerare,obstr,
durere)
 Nutritie jejunala sau parenterala; corectie metab
 Monitorizare densitate osoasa, vit B12, folat, fier,calciu
PROGNOSTIC
 Suprav la 5 ani este <10%
 Fact prognostici – localiz T si afect ggl ; CG distal fara
afect ggl are progn m bun decat cel proximal
-adancimea invaziei peretelui
-CG precoce – suprav de 50% ; rezectia
chirurgicala poate fi curativa
-localiz la mucoasa –
rezectie mucosala endoscopica
LIMFOMUL GASTRIC

 <15% din cancerele gastrice


 <2% din limfoame; cea mai frecventa localizare
extranodala
 Frecventa a crescut in ultimii 20 de ani
 La varste mai tinere; tot barbati
DIAGNOSTIC
 Clinic nu poate fi diferentiata de adenocarcin
 Rx de contrast – pliuri ingrosate cu ulceratii
 EDS cu biopsie (biopsiile superficiale pot rata
infiltratul limfoid profund)
- T vegetanta ulcerata la niv antrului sau
corpului gastric
- proces difuz la niv submucoasei gastrice si
chiar la niv duodenului
DIAGNOSTIC
 AP – majoritatea e reprez de limfom nonH cu celule B

 Histologic – T bine diferentiate superficiale MALT =


mucosa –associated lymphoid tissue
- limfom cu celule mari
 H pylori e incriminat in cresterea riscului de limfom
gastric; in mod particular a limfomului MALT
 Test cu imunoperoxidaza pt markerii limfocitari
 CT toracic, abd, pelvis
 Biopsie medulara
TRATAMENT
 Prognosticul dupa tratament al pac cu limfom gastric
este mult mai bun ca la adenocarcinom – importanta
diag
 Trat H pylori – a determinat regresia T la 50% din pac
cu limfom MALT
 Gastrectomia subtotala urmata de chimioterapie –
suprav la 5 ani de 40-60% la pac cu limfom localizat cu
grad inalt de diferentiere
 La pac cu afect ggl s-a propus chimioterapie singura
 Radioterapia - discutabila
SARCOMUL GASTRIC
 1-3% din cancerele gastrice
 Cel mai frecvent – leiomiosarcomul
 Cel mai frecvent afecteaza peretele anterior si
posterior al fundului gastric si adesea apar ulceratii si
sangerari;masa intramurala cu ulceratie centrala
 Clinic – sangerari si masa palpabila
 metastaze hepatice, ggl si pulmonare
TRATAMENT

 De electie – rezectie chirurgicala; cu suprav la 5 ani de


50 %
 Chimioterapia se asociaza la pac cu metastaze
GIST
 = GI stromal tumor
 Asociate mutatiei in gena C-kit,ca in leucemia
mielocitara ac si cron – 50% rasp la imatinib, ca LMC;
sau sunitinib –creste suprav
 O parte din GIST au mutatie a genei PDGFR