Semne si simptome prezente in bolile endocrine

Date generale:

 Endocrinologia reprezintă disciplina care se ocupă cu studiul glandelor endocrine şi a

hormonilor produşi de acestea.
Glandele endocrine:

 sunt produse ale evoluţiei, care au celule ce elaborează, secretă şi excretă hormoni,
intervenind in cele mai importante procese ale organismului: in toate metabolismele, in
procesul de creştere şi dezvoltare.
Hormonii:

 sunt substante chimice (peptide, proteine, steroizi) produse si secretate de celule

specializate ce actioneaza pe diferitele celule "tinta" aflate local sau la distanta.
Actiunea hormonilor:

 la distanta, pe organe tinta, la care ajung pe cale circulatorie;

 paracrina: actiunea hormonului este locala, dar pe alte celule decat cele care l-au produs;
 autocrină cand acţionează pe celula care l-a produs;
 Actiunea hormonilor este exercitata prin activarea unor receptori specifici – membranari
sau intracelulari.
Parahormonii:

 substante biologic active produse in tesuturi care nu au structura glandulara specifica,

insa au rol endocrin.
Exemple:

 gastrina-produsa in antrul piloric;

 renina si eritroproteina secretate la nivel renal.
Hipotalamusul:

 este un traductor neuroendocrin, la nivelul căruia informaţia de tip nervos, codificată

electric ( potenţial de acţiune) este transformată in informaţie de tip endocrin.

1
Hipofiza:

 este situată median la baza creierului, intr-o lojă osoasă numită şaua turcească. Este
legată de hipotalamus prin tija hipofizară-prin care trece tractul nervos hipotalamo-neuro-
hipofizar şi prin sistemul vascular port, esenţial pentru controlul funcţiei adenohipofizei.
Din punct de vedere anatomic hipofiza se imparte in 2 portiuni:

 portiune anterioara (adenohipofiza) si o portiune posterioara (neurohipofiza), insa din

punct de vedere functional mai este descrisa si o portiune intermediara care are rolul de a
elibera hormonul melanocitostimulator.
Adenohipofiza secretă 7 hormoni:

A) 4 cu acţiune indirectă, controleaza activitatea altor glande situate periferic:

 TSH,(hormonul tireotrop)- controlează secreţia de hormoni tiroidieni;

 ACTH,(hormonul adrenocorticotrop)- controlează secreţia de hormoni suprarenalieni;
 FSH, LH.(hormonii gonadotropi: foliculostimulant şi luteinizant).
FSH- stimulează creşterea foliculilor ovarieni înainte de ovulaţie; iniţiază
spermatogeneza.

LH- rol important în producerea ovulaţiei; determină secreţia de hormoni sexuali

feminini de către ovare şi de testosteron de către testicule.

B) 2 cu acţiune directă:

 STH (GH),(hormonul de creştere sau somatotropul)- stimulează creşterea prin

intensificarea sintezei proteice, multiplicării şi diferenţierii celulare;
 PRL (hormonul lactotrotop, prolactina)-stimulează dezvoltarea glandei mamare şi
producţia de lapte.
Portiunea intermediara:

 secreta h.melanocitostimulator (MSH).

Neurohipofiza elibereaza:

 hormonul antidiuretic (ADH sau vasopresina)-contribuie la menţinerea volumului normal

al lichidelor extracelulare în organism prin stimularea absorbţiei de apă la nivel renal;

2
  ocitocina sau oxitocina (OT) care stimulează contracţiile uterine în timpul naşterii si
stimulează celulele mioepiteliale ale canalelor galactofore sa prodca ejecţia laptelui în
timpul suptului.
Tiroida:

Hormonii secretaţi la nivelul tiroidei:

 tiroxină şi triiodotironină - efect puternic asupra intensităţii reacţiilor metabolice din

organism;
 calcitonina – hormon important în metabolismul calciului.
Timusul:

 glanda de mici dimensiuni, ce se dezvolta in perioada copilariei si a adolescentei, dupa

care involueaza.
Roluri:

 fiind un organ limfatic, are rol in mentinerea imunitatii, prin producerea continua si
maturarea limfocitelor T;
 are functie endocrina, secretand diversi hormoni (timopoetina, timulina, timosinele alfa 1
si beta 4), cu rol in dezvoltarea si cresterea organismului.
Paratiroidele:

 4 glande de dimensiuni mici, localizate posterior de tiroida in spatele fiecaruia dintre polii
superiori si inferiori ai acestei glande.
Parathormonul:

 hormon secretat de celulele principale ale glandei paratiroide, important pentru

metabolismul fosfo-calcic.
Efecte ale parathormonului:

 creste mobilizarea Ca2+ si fosfatilor din oase;

 creste reabsorbtia Ca2+ si eliminarea fosfatilor la nivel renal;
 stimuleaza absorbtia Ca2+ la nivel intestinal.
Reglarea secretiei parathormonului:

 cresterea concentratiei plasmatice a Ca2+ inhiba secretia parathormonului;

 scaderea concentratiei plasmatice a Ca2+ stimuleaza secretia parathormonului.

3
Pancreasul endocrin:

 este format din celule răspândite în interiorul sau.

Există două tipuri de celule importante:

 celule alfa, care secretă glucagonul;

 celule beta care secretă insulina.
Glandele suprarenale:

Hormoni steroizi, derivati din colesterol, sintetizati la nivelul regiunii corticale a glandei
suprarenale:

 zona fasciculata => secreta hormoni glucocorticoizi;

 zona glomerulara => secreta hormoni mineralocorticoizi;
 zona reticulata => secreta hormoni sexuali.
Hormonii glucocorticoizi functii:

 stimuleaza neoglucogenezei;
 cresc catabolismul proteic;
 creste lipoliza si eliberarea de acizi grasi;
 cresterea depozitelor adipoase in anumite zone (fata, torace, abdomen);
 participa la stimularea cresterii;
 stimuleaza activitatea osteoclastelor si potentarea actiunii PTH;
 stimuleaza hematopoieza;
 cresc retentia de NaCl si apa=>creste volemia;
 efect antiinflamator, antialergic;
 cresc fluxul plasmatic renal si filtrarea glomerulara;
 cresc sensibilitatea la stimuli olfactivi si gustativi;
 cresterea secretiei gastrice acide;
 pigmentarea tegumentelor si mucoaselor.
Hormonii mineralocorticoizi:

Principalul hormon mineralocorticoid–aldosteronul >95% din activitatea

mineralocorticoida.

Rol major in menţinerea echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic, al volemiei si TA.

4
Actioneaza la nivel renal in segmentul terminal al tubilor (tubi contorti distali si tubi
colectori):

 stimuleaza reabsorbtia de Na+ şi secreţia de K+;

 secundar stimuleaza reabsorbtia H2O.
Actiunile h.sexuali corticosuprarenali:

 sunt secretati in cantitati foarte mici si au actiuni asemanatoare cu cei secretati de gonade,
alaturi de care contribuie la aparitia si dezvoltarea caracterelor sexuale secundare la
pubertate.
Semne si simptome prezente in bolile endocrine:

Semn = orice manifestare a unei boli care poate fi observată şi care poate orienta
diagnosticul.

Simptom = orice manifestare a unei boli care este resimţită subiectiv de către bolnav.

Exemple de semne şi simptome:

 SEMNE: icter, edeme, wheezing, transpirații;

 SIMPTOME: vertij, cefalee, parestezii, astenie, prurit, inapetență.
1.Cefaleea primara:

 neasociata unui substrat organic structural demonstrabil; ex: migrena, durere de tip
cluster, cefalee de tensiune, hemicraniana.
Clasificare:

Migrena:

 cefalee cronica primara cu evolutie episodica;

 dureaza intre 4-72 h;
 durere frecvent unilaterala, pulsatila, accentuata la efort, insotita de greata, sensibilitate la
lumina, la zgomote sau mirosuri.
Cefaleea de tip cluster:

 durere violenta, unilaterala, localizata periorbital/temporal insotita de simptome

vegetative ipsilaterale (ptoza, lacrimare, rinoree, congestie nazala).
Cefalee de tensiune:

5
  nu se refera la HTA, ci la “tensiunea” psihica si sau musculo-scheletala;
 durata de la 30 de min. pana la 7 zile;
 asociata cu stress-ul;
 localizare bilaterala;
 de tip presiune sau strangere, nepulsatila;
 FARA greata sau voma;
 FARA fonofobie sau fotofobie.
Cefaleea secundara:

 cefalee persistenta ce apare ca si consecinta unor afectiuni

intracraniene/extracraniene/sistemice.
2.Astenia:

 scaderea resurselor fizice si intelectuale.

Intalnita in:

 boala Adisson (insuficiența corticosuprarenală primară);

 insuficienta tiroidiana;
 insuficienta hipofizara.
3.Tulburarile somnului:

Somnul este o stare fiziologică, periodică și reversibilă, caracterizată prin suprimarea

temporară a conștienței, prin abolirea parțială a sensibilității și încetinirea funcțiilor vieții
organice (ritm respirator, ritm cardiac, relaxare musculară, scăderea temperaturii cu aproximativ
0,5 grade C, scăderea funcțiilor secretorii).

Somnul este reglat de epifiza prin secretia de melatonina.

Insomnia reprezinta o tulburare a somnului care se manifesta prin reducerea duratei si

sau profunzimii lui.

Poate apare in Sdr. Cushing (hipercorticism).

Hipersomnia reprezinta nevoia crescuta de somn.

Poate apare in tumorile hipofizohipotalamice, in tumorile de lob temporal sau frontal si

nu in ultimul rand in contuzii cerebrale.

6
4. Hiperhidroza:

 transpiratia excesiva.
In conditii normale, hipotalamusul regleaza functia glandelor sudoripare, pe cai
nervoase simpatice, insa in hiperhidroza, glandele sudoripre scapa controlului hipotalamic si
produc cantitati excedentare de sudoare.

Hiperhidroza localizata (primara) este cel mai frecvent intalnita si afecteaza anumite
parti ale corpului, in mod egal (simetric):localizare palmo-plantara, axilara.

Hiperhidroza asociata bolilor sistemice: feocromocitom, hipertiroidie.

5. Centrul setei este situat la nivelul hipotalamusului:

 este stimulat de deshidratarea intracelulara (via osmoreceptori), consumul de alimente

sarate sau condimentate, uscaciunea buzelor si gurii.
Modificari patologice:

 polidipsie=sete excesiva;
 oligodipsie=sete diminuata;
 adipsie=lispsa senzatiei de sete.
Polidipsia poate apare in:

 Diabet zaharat:atunci cand polidipsia este insotita si de poliurie;

 Diabet insipid central atunci cand exista un deficit de hormon antidiuretic (ADH) sau
nefrogen (cand exista o anomalie a receptorilor pentru ADH);
 Leziuni hipotalamice (traumatisme craniocerebrale).
Oligodipsia(diminuarea senzatiei de sete), este rar intalnita, poate fi intalnita in leziuni
hipotalamice, hiperfunctia retrohipofizei cu exces de hormon antidiuretic, boala Addison si stari
de hiperhidratare celulara.

Adipsia a fost constata in leziuni organice hipotalamice, (tumori), dar s-a descris si o
forma psihogena.

6. Tulburari gastro-intestinale:

 Diminuarea apetitului poate merge pana la disparitia sa totala (inapetenta), care poate fi
globala (interesand toate alimentele) sau poate fi selectiva;

7
  apare in insuficienta hipofizara, hiperparatiroidism, boala Addison.
Polifagia=foamea exagerata-apare in hipertiroidie.

Disfagia=deglutitia dificila secundara compresiunii esofagului prin gusa voluminoasa sau

cancer tiroidian.

Varsaturile=act reflex, consta in eliminarea brusca a continutului gastric pe gura,apare in

tumorile hipofizare.

Constipatia-apare in hipotiroidie si in tumorile suprarenalei.

7. Tulburari ale aparatului genital:

Tulburarile menstruale-durata:

 Metroragia = sangerare in afara menstruatiei-tumori ovariene;

 Menoragia = menstruatie prea abundenta, in cantitate sau ca durata;
 Polimenoree = cresterea frecventei ciclurilor menstruale, cu intervale sub 21 zile.
Tulburarile ritmului:

 Amenoreea = absenta ciclurilor;

 Amenoreea primara = absenta ciclurilor pana la varsta de 16 ani;
 Amenoreea secundara = oprirea ciclurilor de >3 luni;
 Bradimenoree = reducerea frecventei ciclurilor menstruale, cu interval de peste 35 zile;
 Tahimenoree = cicluri menstruale cu flux crescut;
 Spaniomenoree=menstruatii prea neregulate si prea rare (>45 zile).
8. Modificarile parului-modificari cantitative:

Alopecia = pierderea parului de la nivelul scalpului - intalnit in Boala Cushing si in

casexia hipofizara.

Hipertricoza=cresterea excesiva a parului, vizand mai ales parul de la nivelul fetei,

pieptului, axilei si pubisului,intalnit in Boala Addison.

Hirsutismul=cresterea excesiva a parului ce depaseste zonele acoperite in mod normal

de par; la femei parul are dispozitie tipic masculina, intalnit in sindromul Cushing, boala
polichistica ovariana.

8
9.Modificarile vocii:

 Disfonia-apare prin paralizia CV determinate de compresiunea nervului recurrent;

 Vocea groasa determinate de ingrosarea CV-acromegalie, insuficienta hipofizara;
 Vocea subtire apare prin lipsa actiunii hormonilor sexuali asupra CV-hipogonadism, sdr.
adipozo-genital.
10. Modificari osteo-musculare:

 Osteoporoza-hiperparatiroidie, acromegalie, HIPERtiroidie;

 Hipotonia musculara-nanism hipofizar si tiroidian.
11.Faciesul in bolile endocrine:

Hipotiroidian:

 facies mixedematos: fata rotunda, umflata, -edeme ale pleoapelor, in jurul ochilor;
 ten de “ceara”, piele edematiata, aspra, rece;
 caderea parului de pe cap+corp;
 disparitia 1/3 externe a sprancenelor;
 Apare prin hipofunctia tiroidei.
Hipertiroidian:

 aspect de “spaima inghetata”;

 exoftalmie bilaterala;
 privire fixa, clipit rar;
 pleoapa superioara retractata;
 piele subtire, umeda, calda;
 par moale, friabil;
 Apare prin HIPERFUNCTIA tiroidei.
Faciesul Cushingoid:

 facies in luna plina;

 obezitate facio-cervico-tronculara, adipozitate preponderent faciala;
 hirsutism;
 roseata faciala;
 gat scurt si gros;

9
  ten gras cu tendinta la acnee;
 grasimea se acumuleaza preauricular;
 Apare prin exces de hormoni glucocorticoizi.
Facies acromegalic:

 craniu mare cu sprancene, pometi si mandibular proeminente-hipertrofierea tesuturilor de

la nivelul extremitatilor;
 fruntea tesita;
 nasul, buzele, limba si urechile sunt mari;
 Apare prin exces de secretie hipofizara de hormon somatotrop (STH).
Faciesul din Boala Addison:

 melanodermie (aspect cafeniu, bronzat, uneori zone depigmentate localizate) prezinta o

coloratie bruna tipica(cafea cu lapte) la nivelul buzelor, mucoasei bucale si
gingivale.Apare in insuficienta suprarenaliana.
12.Statura:

Gigantismul prin absenta gonadei masculine (eunucoidismul):

 se caracterizeaza prin crestere excesiva si disproportionata in inaltime;

 cap mic cu frunte tesita;
 gat lung si subtire;
 umeri ingusti;
 torace deformat cu cifoscolioza;
 bazin larg.
Gigantismul din hiperfunctia hipofizara:

 se caracterizeaza prin cresterea exagerata în înaltime, depasind cu cel putin 20% media
staturala;
 cand este determinat de o tumora hipofizara prin hipersecretie de hormon somatotrop se
caracterizeaza prin crestere disproportionate a trunchiului si membrelor superioare fata de
craniu si membrele inferioare;
 organele interne sunt marite de volum :cardiomegalie, hepatomegalie, megacolon.
Nanismul hipofizar:

10
Este determinat de hiposecretia de STH in copilarie:

 statura mica si armonioasa;

 craniu de mici dimensiuni cu un facies expresiv;
 piele palida, subtire, transparenta;
 dezvoltare psiho-intelectuala normala.
Nanismul tiroidian:

 Este determinat de hiposecretia de hormoni tiroidieni in copilarie;

 Statura mica dar Nearmonioasa;
 Cap mare, turtit posterior;
 Torace globulos;
 Abdomen batracian;
 Membre scurte, groase curbate;
 Dezvoltare psiho-intelectuala redusa.
12. Edemul:

Mixedemul:

 infiltratia edematoasa a tesutului conjunctiv;

 Apare in hipotiroidie;
 Edem alb, pastos, generalizat, fara godeu;
 Afecteaza tegumentele si mucoasele=>macroglosie, disfagie, dispnee, disfonie.
Mixedemul pretibial:

 Apare in hipertiroidia netratata;

 Edem masiv al tesutului subcutanat de pe fata anterioara a gambei.
Edemul hiperfoliculinic:

 Apare la jumatatea ciclului menstrual, de unde si periodicitatea acestuia;

 Volum redus, alb si moale localizat la nivelul pleoapelor,sanilor si gambelor.

Bibliografie:
Ghid de diagnostic si tratament in bolile endocrine, Editura Polirom, autor: Eusebie
Zbranca.

11