NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 15.1.

INTRODUCERE

Functiile generale ale organismului sunt controlate si reglate de glandele cu se cretie interna sau glandelor endocrine: hipofiza, epifiza, tiroida, paratiroidel e, suprarenalele si glandele genitale, - masculine si feminine. în functie de nece sitatile organismului, ele secreta hormoni, ale caror atributii sunt în prezent bi ne stabilite, astfel, glandele suprarenale sunt glandele vitale pentru organism. Hipofiza, prin hormonul de crestere, si glanda tiroida au un rol important în pro cesul de crestere si de dezvoltare a organismului, în timp ce hormonii gonadotropi hipofizari si glandele genitale - ovarele si testicolele - sunt implicate în proc esul de reproducere. 15.2. NOÞIUNI DE ANATOMIE sl FIZIOLOGIE 15.2.1. HIPOFIZA ac Situata la baza creierului, într-o depresiune osoasa denumita saua turceasca hipof iza -una dintre cele mai importante glande de organism - este alcatuita din doi lobi - unul anterior si altul posterior, - cu origine embrionara diferita. Lobul anterior secreta urmatorii hormoni: - hormonul de crestere sau hormonul somatotrop, denumit prescurtat STH, stimulea za cresterea tesuturilor, mobilizeaza grasimile si intervine în metabolismul miner al; - hormonul tireotrop, denumit prescurtat TSH, stimuleaza functia glandei tiroide ; - hormonul corticotrop, denumit prescurtat ACTH, stimuleaza activitatea glandel or suprarenale; - hormonii gonadotropi sunt în numar de doi. Ei actioneaza asupra gonadelor mascul ine si feminine, având un rol important în sexualizare si în procesul de reproducere. Hormonul foliculostimulant sau FSH stimuleaza la femeie secretia foliculilor ovarieni. La barbat, activeaza si mentine spermatogeneza. Hormonul luteinizant, denumit pres curtat LH sau ICSH, actioneaza la femei asupra corpului galben al ovarului, iar la barbat asupra tesutului interstitial al testiculului, stimulând formarea hormon ului masculin - testosteronul; - hormonul luteotrop sau mamotrop, denumit prescurtat LTH, actioneaza sinergie cu cei doi hormoni gonadotropi, producând cresterea glandei mamare si secretia lac tata. Lobul anterior mai secreta hormonul melanotrop, sau hormonul pigmentatiei, care stimuleaza formarea pigmentilor din piele. Secretia hormonilor elaborati de hipofiza anterioara este reglata de centri nerv osi din creier, prin intermediul unor neurohormoni sintetizati la nivelul hipota lamusului. Cei mai multi hormoni hipofizari pot fi dozati în sânge prin metode moder ne si precise, radio-imunologice; tehnica fiind însa dificila, acest procedeu este utilizat numai în centre specializate.

NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE

631

Lobul posterior al hipofizei secreta doi hormoni, ocitocina si vasopresina, care de fapt sunt hormoni neurohipofizari, deoarece sunt sintetizati în centrii nervos i din hipota-latnus. Ocitotocina intervine la nastere, contactând uterul în faza fin ala a sarcinii. Contracta de asemenea canalele glandelor mamaie, contribuind la eliminarea laptelui. Vasopresina are o puternica actiune antidiuretica de unde s i denumirea de hormon antidiu-retic, prescurtat ADH. Când hormonul antidiuretic li pseste, se produce o diureza masiva, cu urini foarte diluate. 15.2.2. EPIFIZA Epifiza sau glanda pineala este situata deasupra hipofizei, între cele doua emisfe re cerebrale. Functia epifizei a constituit una dintre cele mai dezbatute proble me ale endocrinologiei. Cercetarile scolii românesti de endocrinologie (st. M. Mil cu si Ioana Milcu) au demonstrat rolul de glanda endocrina al pinealei. Alaturi de hipofiza, ea intervine în functia glandelor genitale (rol inhibitor antisexual) , a suprarenalelor, în metabolismul zaharului (scade glicemia), al apei si al saru rilor. în ultimele decenii au fost izolate din epifiza serotonina, norerepinefrina si melatonina. S-a dovedit recent ca actiunea anti-sexuala a epifizei s-ar dato ria melatoninei. 15.2.3. GLANDELE SUPRARENALE Cele doua glande suprarenale, situate deasupra rinichilor, sunt alcatuite din do ua structuri: corticala si medulara. Structura corticala sau corticosuprarenala consta din trei zone: a) zona glomerulara, care secreta ca hormon principal aldo steronul, cu proprietati mineralocorticoide (retine apa si sarea); b) zona fasci culara care secreta cortizolul si hidrocortizonul, hormon eliminat în urina sub fo rma 17-hidrocorticosteroizilor. Cortizolul este indispensabil vietii, contribuin d la formarea glucozei din proteine - fenomen cunoscut sub denumirea de gluconeo geneza; zona fasciculara mai secreta corticostero-nul, hormon mineralocorticoid; c) zona reticulara, care secreta hormoni androgeni, eliminati în urina sub forma 17-cetosteroizilor, si hormoni estrogeni. Amintim ca acesti hormoni sunt secreta ti si de ovare si de testicule. Secretia glandelor suprarenale este dependenta d e hormonul corticotrop hipofizar sau ACTH. La rândul ei, medulosuprarenala secreta doua substante, denumite catecolamine, si anume adrenalina sau epinefrina si no redrenalina sau noropinefrina. în anumite situatii, ca de pilda în stari de tensiune psihica sau emotii puternice, glanda .suprarenala secreta cantitati crescute de adrenalina si noradrenalina. Acestea produc fenomene de vasoconstrictie (paloar e, hipertensiune arteriala, frisoane, tahicardie). ¦':'; 15.2.4. TIROIDA Tiroida, situata la baza gâtului, înaintea traheii, secreta mai multi hormoni, dintr e care cei mai importanti sunt tiroxina sau tetraiodotironina si triiodotironina . Ambii hormoni stimuleaza oxidarile în organism si ajuta cresterea. Ei sunt neces ari cresterii normale a organismului, maturizarii scheletului si dezvoltarii cre ierului. Lipsa lor se rasfrânge nefavorabil asupra evolutiei proceselor fiziologic e normale. Functia glandei tiroide este controlata de hormonul tireotrop hipofiz ar si de centri nervosi din hipotalamusul anterior. 632 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ

Asa se explica de ce anumite dereglari nervoase se însotesc de perturbari însemnate ale functiei glandei tiroide.

Productia crescuta de morilor hipofizare. datorita frecventei lor (10% d in totalitatea tumorilor intracraniene) si mai ales complicatiilor pe care le de termina. .2. Testiculul produce spermatozoizii care fecundeaza ovulul.prin cei doi hormoni gonadotropi (foliculostimulent si luteinizant) . adenomul bazofil este de obicei mic si nu produce f enomene de compresiune. ism) apar când glanda este distrusa de un exces si boli prin l 20220o147u ipsa de hormoni hipofizari e caracteristica tu Sindroamele de hipofunctie (hipopituitar proces inflamator vascular sau tumoral. eraniofaringiomul este o tumoare formata de fapt în afa ra hipofizei. Insulina scade gl icemia.2.2. o secretie crescuta de p arathormon va mari calcemia si va scadea fosforemia. în spatiul dintre tubi se gasesc c elulele Leydig. care secreta insulina. Pentru acest motiv. cu actiune hipocalcemianta. hipofîza . secreta hormo nul paratiroidian sau parathormonul. Se cunoc patru categorii de tumori hipo fizare: adenomul cromofob. transportând zaharul în celule. aparitia lui este pusa în NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 633 legatura cu boala Cushing.6. în prezent se stie ca insu lele Langerhans din pancreas contin doua feluri de celule endocrine: celula oc. Totodata el secreta hormoni sexuali: progesteronul si estrogenii.stimuleaza si mentine functia glandelor genitale. craniofaringiomul e inclus în categoria tumorilor hipofizar e. 15. pe când glucagonul este un puternic factor hip erglicemiant: scoate zaharul din ficat (glicogenoliza) si creste concentratia ac estuia în sânge (hiperglicemie). si celulele p. Tumorile hipofizare prezinta un interes deosebit. care are rolul de a mobiliza calciul din oa se si de a stimula absorbtia calciului din intestin. PARATIROIDELE Cele patra glande paratiroide. BOLILE HIPOFIZEI Bolile hipofizei se grupeaza în boli prin hormoni hipofizari.7. în perioada de debut. PANCREASUL Rolul de glanda endocrina al pancreasului a fost recunoscut din 1866. Functia sp ermatogenica este localizata în tubii seminiferi. când extirpa rea pancreasului la câine a provocat aparitia diabetului. care secreta hormoni androgeni. GLANDELE GENITALE Gonadele sau glandele genitale feminine si masculine au o secretie externa sau g ame-togena si o secretie interna sau endocrina. 15. 15. Ovarul asigura producerea ovulel or necesare reproducerii. în consecinta. cei mai activi dintre acestia fi ind testosteronul si androstendionul. Sub controlul si stemului nervos. Tumorile hipofizare sunt clasificate dupa caracteristicile celulare leg ate de prezenta unor granule secretoare. care secreta glucagonul. Mareste excretia de fosfor în urina si reabsorbtia tu-bulara de calciu.5. situate pe fata dorsala a tiroidei.i 15.al doilea hormon paratiroidian -. adenomul acidofd sau eozinofil .3.creste lent si produ ce acromegalie si gigantism. Hormonii sexuali determina dezvoltarea car acterelor sexuale si marcheaza diferenta dintre cele doua sexe. O actiune opusa o are tiroc alcitonina . dar cu manifestari clinice asemanatoare celor din adenomul cromofo b.

Diagnostic: deoarece manifestarile clinice sunt reduse în adenomul cromofob. pierderea totala a vederii. Modificarile sunt mai acc entuate la fata si la extremitati. Simptomele sunt diferite. Procesul infil-trativ e invadant si caracteristic tumorilor maligne. comprima centrii nervosi din hipotalamus. în cele din urma. iar pe masura ce se mareste distruge peretii seii turcesti. dupa ce o parte din hipofiza a fost distrusa de tumoare.3. tumoarea se d ezvolta în hipofiza.3.si în al doilea rând pe modificarile oculare. tumoarea poate secreta în exces si alti h ormoni hipofizari. dupa cum tulburarea endocrina survi ne înainte de închiderea cartilajelor de crestere (gigantism) sau mai târziu.care ara ta marirea de volum a glandei . care necesita interventia chirurgicala de urgenta. atrofie opti ca si. diagn osticul se bazeaza în primul rând pe examenul radiologie al seii turcesti . interventie denumita si hipofîzoliza. 15.15. Tratamentul este radiologie si chirurgical. Tulburarile de natura endocrina a par mai târziu. comprima chiasma otpica si p roduce tulburari de vederes strâmtoare a câmpului vizual (hemianopsie). febra. Semnul ce l mai precoce îl constituie regresiunea caracterelor sexuale (hipo-gonadismul). Daca tumoarea se dezvolta anterior. în afara hormonului de crestere. d iafragmul seii si creste în sus. Bolnavul se plânge do ar de dureri de cap si de aceea este deseori tratat pentru nevroza. Tratamentul este chirurgical si consta în extirparea tumorii.2. ob ezitate. Evolueaza ca si adenomul cromofob. CRANIOFARINGIOMUL Craniofaringiomul este o tumoare situata deasupra seii turcesti. O comp licatie de temut a tumorii hipofizare este hemoragia. Daca tumoarea se dezvolta pos terior. Afectiunea este provocata de un adenom hipofi zar acidofil care secreta cantitati excesive de hormon somatotrop sau hormon de crestere. Ul terior se instaleaza insuficienta tiroidiana si insuficienta suprarenala. De data recenta este procedeul de distrugere a tumorii hipofizare cu substante radioactive (aur sau i triu). Când tumoare a devine voluminoasa.3. producând manifest ari legate de suferinta creierului: dereglari ale somnului si ale apetitului. La început. Se practica fie rontgenterapia regiu nii hipofizare. invadând larg hipotalamusul si centrii nervosi înveci nati. provocând fenomene de compresiune: tulburari de vedere. Simptomatologie: în perioada de început lipsesc semnele clinice. hipogonadism. 634 ¦ \ ai B MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ . determina aparitia diabetului insipid. ADENOMUL CROMOFOB Constituie tipul cel mai obisnuit de tumoare hipofizara. la vârsta adulta (acromegalie).1.3. 15. fie exereza chirurgicala (hipofizectomie). diabet insipid. Cefaleea se datoreste de fapt presiunii exercitate de tumoare pe diafragmul seii. ACROMEGALIA Prin acromegalie se întelege un sindrom clinic caracterizat prin cresterea deforma nta în grosime si latime a oaselor si a tesuturilor moi.

osteoporoza). La barba t. Cu toate acestea.3. în decurs de 15 . Iradierea se repeta dupa un interval de 6 .20 pâna la 500 ug/ml (valori normale =1-10). 15. Are eficacitate doar în stadiul de început. mult ameliorate. Cresterea excesiva se rasfrânge asupra întregii conformatii a individului. Se introduce în hipofiza Y sau Au. splina. ca urmare a cresterii tumorii. Diagnosticul este dificil doar în faza de început. în acr omegalie se gasesc valori crescute. în afara examenului radiologie .care arata prezenta tumorii hipofizar e . fara a putea gasi exp licatia acestui fenomen. De data relativ recenta în tratamentul tumorilor hipofizar e este aplicarea radioizotopilor. Doza totala administrata este de 10 000 . deoarece spatiile interdentare se distanteaza si dintii nu se mai suprapun. Tegume ntele se îngroasa. forta musculara este diminuata. muscat ura devine dificila. Datorita îngrosarii oaselor. O analiza im portanta este si dozarea radioimunologica a hormonului de crestere în plasma. ficat. Mâinile si picioarele sunt groase si late. La examinarea bolnavului se constata marirea de volum a organelor (cord. trasaturile fetei se schimba.12 000 r la p iele. Ceea ce atrage în primul rând atentia este deformarea oaselor fetei. La femeie. Voce a capata un timbru grav. aspectul acromegalului este destul de caracteristic. La acromegali. Functia gona-dotropa este si ea dereg lata. toracele este de asemen ea latit si deformat. GIGANTISMUL . Deformarile fetei si ale extremitatilor se produc treptat. Când fosforemia si calciuria sunt crescute. între tulburari le endocrine asociate se constata frecvent dezvoltarea parului pe corp la barbat (hipertricoza) si aparitia parului pe fata la femeie (hirsutism) . (pahidermie). Semnele locale se datoresc extinderii tumorii în afara seii turcesti. riscurile operatorii au scazut mult datorita tehnicilor chirurg icale. Cefaleea est e puternica si persistenta.12 luni.dovada a act ivitatii crescute a glandelor suprarenale. Daca tumoarea creste rapid si produce leziuni oculare. Pacientrul constata de pilda ca îi creste picior ul si ca trebuie sa schimbe în fiecare an numarul de pantof. diabetul zaharat se întâlneste în 25% din cazuri. de dereglari nevrotice.4. la fel nasul. buzele si limba (macroglosie). modificari ale articulat iilor (artropatii) si ale vertebrelor (cifoscolioza. între investigatiile efectuate curent în ace asta boala. dar sarcina este posibila. deformarile tesuturilor moi si ale scheletului fiind progresive.U i Simptomatologie: boala apare cu precadere între 30 si 50 de ani. intestin si pancreas). Mai târziu. . cavernos. în prezent.20 de ani. menstrele devin neregulate. mai ales la femei dupa menopauza. devenind proeminenta. datorita efectului hiper-glicemian t al hormonului de crestere. înseamna ca tumoarea este activa. lordoza. se prefera extirparea chirurgicala (hipofizect omie). când deformarile osoase sunt putin vizibile. Muschii sunt de obicei hipertrofiati. Rezultatele sunt încurajatoare. Pe prim-plan si cea mai accesibila este roententgerapia hipofizara. Boala evolueaza foarte lent. Tratament: exista în prezent mai multe procedee terapeutice la îndemâna medicului. Tumoarea se mai însoteste de tulbur ari de vedere.se situeaza si dozarile de fosfor si calciu în sânge si urina. tulburarile în sfera genitala devin evidente abia în faza avansata a bolii. în decurs de ani. aspectul acromegalului este destul de caracteristic pentru a fi usor recunoscut la examenul clinic. Mandibula creste mult în lungime (prognatism). fiind târziu sesizate de bolnav si de anturajul acestuia. Aparitia greturilor si a varsaturilor indica o irita tie meningiana. psihice si neurovegetative. Examenul ra diologie arata în-grosarea oaselor lungi si a falangelor. în faza constituita a bolii. ceea ce explica frecventa durerilor osoase si articulare la acesti bolnavi. O alta dovada a evoluti ei boli o constituie cresterea extremitatilor de la un an la altul.

Deficitul de hormon de crestere este determinat de l eziuni tumo-rale sau netumorale.aspect cunoscut sub denumirea de macroschelie-. dau înfatisarea eunucoida a co rpului.. cum este cazul craniofaringiomului. cu scaderea rezistentei la efort si la boli infectioase. în gigantismul cu eunuchism nu se produce dezvoltarea sexuala. ale hipofizei ( encefalite. Profilaxia trebuie sa aiba în vedere prev enirea complicatiilor inevitabile în gigantism (tuberculoza. De aceea. inflamatorii. în af ara categoriilor mentionate. dar pot produ ce si alte manifestari: diabet insipid. Patogenie: gigantismul este consecinta hipersecretiei de hormon somatotrop. apar tulburari neurologice si fenomene de compresiune. iar fetelor hormo ni estrogeni. care însot este frecvent nanismul.. Viscerele sunt mari. Ca si în cazul acromegaliei. Membrele cresc mult în lungime. Gigantismul se caracterizeaza prin cresterea exagerata în înaltime.. meningoencefalite) si bolile degenerative ale sistemului nervos. Craniul este mare. nemaifiind oprite în d ezvoltare de hormonii sexuali. Dupa o scurta perioada de forta fizica. gigantismul se asociaza cu deformarea ext remitatilor în latime. Baietilor li se va administra Testosteron. dar corespunzatoare înaltimii.3. urmeaza etapa de s labiciune musculara. obezitate.AI. Evolutie: cresterea este rapida înca din copilarie. tulburari vizuale. denumite astfel deaorece mijloacele de investigare nu reusesc sa des . . La examenul radiologie se constata închiderea târzie a cartilajelor de crest ere. Se vor reduce proteinele din alimentatie. Cresterea în lungime continua în adolescenta si la vârsta adulta.5. în cea de-a doua categorie sunt cuprinse leziunile netumorale. Tratamentul curativ consta în extirparea tumorii hipofizare si în administrarea de hormoni sexuali. iar pubertatea nu are loc. NANISMUL HIPOFIZAR : Nanismul sau nedezvoltarea staturala este de obicei consecinta secretiei insufic iente de hormon somatotrop. boli cardiovasculare) . înaltimea gigantului depaseste 2 m. Forme clinice: se cunosc mai multe forme de gigantism: gigantismul pur. Organele genitale ramân infantile. ca cifoscoli oza si osteoporoza. Daca tumoa rea devine voluminoasa. Musculatura gigantului este Ia început bine dezvoltata. a ca rui actiune se exercita înainte de închiderea cartilajelor epifizare determinând crest erea în lungime a oaselor. dar procesul hipertrofie poate aparea si mai târziu (între 12 si 18 ani). membrele. mai exista un al treilea grup -acela al nanismelor idiopatice. Tumorile hipofizare perturbeaza cresterea. care secreta în exces hormon somatotrop. Tratamentul este profilactic si curativ. Datorita cresterii excesive se produc modificari ale scheletului. boala este provocata de o NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 635 tumoare hipofizara acidofila. disproportionat de lungi fata de trunch i . Gigantismul afecteaza întreg organismul. oprind astfel pr ocesul de crestere. care grabesc închiderea cartilajelor epifizare. gigantis mul cu eunuchism si gigantismul cu acromegalie. se ¦ . interesând diferite sisteme si organe (muschi si visce re). desi proportionat fata de restul corpului. pastrând însa proportiile normale . Oasele lungi continua sa creasca un timp îndelungat. cel mai adesea gigantii nu ating vârsta de 40 de ani. depasind cu cel putin 20% media staturala. 15. Din prima categorie fac parte chisturi sau tumo ri situate în hipofiza sau în afara ei."hi -- . permitân d performante fizice. în forma complicata cu acromegalie.

Du pa vârsta de 1 an. pubertatea precoc e sau disgenezia gonadica. dureri de cap. apatie. grasimea are o distributie particulara. Expresia fetei r 636 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ este juvenila.3. are ca semne caracteristice obezitatea si infantilismul genital. Simptomatologie: în general. înfundat în grasime. testiculele sunt de asemenea mici sau nu coboara în punga scro SINDROMUL ADIPOZO-GENITAL (sindromul Babinski-Frohlich) . afectiuni cardiace si infectii cu caracter cronic. a junsi la vârsta pubertatii. Oprirea cresterii mai poa te fi provocata de carente alimentare (diabet. în practica medicala se aplica tratamentul cu hormoni periferici (insulina. Simptomatologie endocrina: tulburarea endocrina caracteristica sindromului este insuficienta genitala. Aspectul este cunosc ut sub denumirea de infantilism sexual. palide. dezvolta musculatura si statura. radacinile membrelor. Diagnosticul nanismului hipofizar se bazeaza pe talia redusa a bolnavului si pe modificarile radiologice ale seii turcesti. sindromul adreno-genital. Aceasta repartiza re a grasimii da baietilor un aspect feminin.6. abdomenul. înaltimea definitiva nu depaseste 1. boala Cushing. se adauga tratament cu hormoni sexuali .estrogeni si Progesteron la f ete si Testosteron la baieti. care indica existenta unor leziuni s au a unei tumori hipofizare. Afectiunea este provo cata de o tumoare sau de un proces inflamator cu sediul în regiunea hipotalamo-hip ofizara. 15. Trebuie totusi adm inistrati cu prudenta la copii. Inteligenta este cel mai des normala. Se mai semnaleaza ameteli. Tegumentele sunt fine. proportional. extracte tiroidiene . boli de rinichi.Tiroxina sau Tiroton . regiuna pu-biana. dar se deosebeste de la început de nanismul hipofizar prin aspectul disp roportionat al corpului si prin deformarile membrelor. copiii cu nanism au o greutate normala la nastere. Acon-droplazia este o alta afectiune care afecteaza c resterea. Ceeea ce atrage în mod deosebit atenti a este gracilitatea acestora. locul principal îl detine hormonul de crest ere. în functie de localizarea si întinderea leziunii apar diverse simptome nerv oase si endocrine. Nu trebuie uitat însa ca numeroase alte afectiuni pot perturba la copil procesul de crestere. i z Sindromul.50 m. la fel si extremitatile (acromicri e).si hormoni steroizi anabolici). La baieti. transpiratii abundente si diabet insipid. nanicii nu se maturizeaza sexual. soldurile si coapsele.copere cauza. de pilda. Daca nanismul este însotit de infantilis m sexual. deoarece au afect virilizant. cuprinzând sânii. Diferitele segmente ale c orpului se dezvolta armonios. boli end ocrine ca: mixedemul. tuberculoza. dar comportamentul ramâne pueril. care a fost descris în 1901. Tratament: între mijloacele terapeutice. Capul este mic. cresterea încetineste.20 sau 1. Nu rareori apar fenomene de îmbatrânire precoce a tegumentelor. Simptomatologie hipotalamica: obezitatea este o dovada a suferintei hipotalamusu lui. Deseori. Nanicii par totdeauna mai tineri decât sunt în realitate. ea este semnalata de timpuriu: penisul este mi c. tulburari digestive) . Nanismul poate însoti. La copii. dar cum acesta se procura greu si este scump. Testosteronul si derivatii sai au avantajul ca sti muleaza anabolismul proteic. insomni i. copilul ramânând mereu în urma celor de aceeasi vârsta. care apar la copiii de ambele sexe.

Ulterior.dovedesc deficitu l de hormoni tiroidieni si suprarenali. sa se abtina de la dulciuri si sa nu faca e xcese alimentare. Predomina însa deficitul de hormoni gonadotropi. tuberculoza. Leziunile inflamatorii vasculare sau degenerativ e (diabet.si cu hormoni gonadotropi corionici (de tipul Gonacorulu i). sânii sunt mici. go nade). toropeala. medicul si personalul aux iliar trebuie sa-i instruiasca pe parinti în privinta felului alimentatiei . Insuficienta genitala se combate cu hormoni sexuali-f eminini sau masculini . Diagnosticul de insuficienta hipofizara. care se caracterizea za prin obezitate si hipogonadism: caderea perilor pubieni si auxilari amenoree la femeie. organele genital e involiieaza. tumorile hipofizare p ot distruge hipofiza.7.). sensibilitatea la rece. mai multa miscare. Insuficienta hipofi zara poate exista si la barbat. a spectul clinic fiind cel al hipogonadismului. necesitând o aparatura speciala. producând la pacientii de ambele sexe fenomene de hipopituit arism partial sau total (panhipopituitarism). cât si asup ra cantitatilor de alimente permise. insuficienta hipofizara se ma nifesta prin insuficienta tuturor glandelor periferice (tiroida.fenomene frecvente la aceste bolnave . Bolnava se plânge de slabiciune fizica marcata si persistenta. La fete. Copilul trebuie sfatuit sa faca gimnastica. Diagn osticul clinic este completat de examenele de laborator. în majoritatea cazurilor se asociaza si hormoni tiroidieni. rtum) INSUFICIENÞA HIPOFIZARÃ (sindromul Sheehan) (necroza saii infarctul postpa Sindromul Sheehan este provocat de distrugerea glandei hipofizare în cursul unei n asteri complicate cu hipertensiune. întrucât dozarile directe d e hormoni hipofizari sunt deocamdata dificile. în astfel de cazuri. sifilis. La barbat.se baz eaza în primul rând pe involutia organelor genitale si a caracterelor sexuale. Se vor recomanda de asemenea cultura fizica si sportul moderat. iar la femei se determina estro-genii si pregnandiolul urinar.tala. primele semne de insuficienta hipofizara. disparând la pubertate.evita rea cu precadere a dulciurilor. .3. Pierderea libido-ului si a potentei este însotita de regresiunea organelor genitale (atrofie testiculara).atât la barbat. brucelo-ze etc. sunt involutia sânilor si lipsa lactatiei. . cân d etiologia este tumorala. NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 637 Tratamentul sindromului adipozo-genital consta în extirparea tumorii hipofizare. caderea par ului axilar si pubian . Distrugerea sau necroza gl andei reprezinta consecinta hemoragiei din timpul sarcinii. incidenta necrozei post-par tum a scazut. mens-trele se raresc. datorita ameliorarii practicilor obstetricale. soc si hemoragie. care este destul de frecvent întâlnit la copii si se datoreste supraalimentatiei ace stora si nicidecum unor leizuni hipotalamo-hipofîzare. Pentru aprecierea activitatii glandelor genitale se doze aza 17-CS în urina. Astfel. în aceasta ordine de idei. Simptomatologie: la femeie. infantil ismul genital evolueaza benign. în ultimul timp. impotenta sexuala la barbat si regresiunea organelor genitale. organele genitale ramân infantile. suprarenale. Concomitent apar si alte tulburari care dov edesc insuficienta celorlalti hormoni hipofizari. Deosebit de import ant este regimul hipocaloric. micoze. Leatoarea. având putin tesut gl andular. care produce scadere a irigatiei în hipotalamus si hipofiza. infantilismul genital este depistat abia la vârsta pubertatii: mens tra nu apare. se recurge în mod curent la dozarea hormonilor periferici. 15. Exista si un sindrom adipozo-genital al adultului. pentru explorarea glandei suprarenale se fac dozari de 17-hidroxicorticosteroizi si 17-cetosteroi zi în urina de 24 de ore. Sindro mul Babinski-Frohlich nu trebuie confundat cu pseu-dosindromul adipozo-genital. cât si la femeie . depingmetarea pielii. grasimilor si excesului de fainoase -. care îsi fac aparitia imediat dupa nastere. în afara hormonilor gonadotropi.

tiroxina si triiodotironina (denumire a comerciala Tiroton). Etiopatogenie: Orice leziune organica . 638 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ 15. iar examenele de laborator arata prezenta zaharului în sânge si urina. în plus. întrucât manifestari similare pot exista si în alte afectiuni. de pilda. restabileste fertilitatea. Insuficient a uneia sau mai multor glande periferice este o dovada a deficitului de hormoni hipofizari.localizata la nivelul hipofizei posterioare sau la nivelul nucleil or din hipo-talamus care sintetizeaza vasopresina poate declansa aparitia diabet ului insipid. personalul sanitar auxiliar trebuie sa supravegheze bolnav ul cu multa atentie. uscaciunea gurii si a pielii. se asociaz a cortizon. în tot timpul probei. poliuria nu este modificata de administrarea de vasop resina. D aca deshidratarea este excesiva (uscaciune a tegumentelor si mucoaselor) si daca . Ca o consecinta a poliuriei. densitate a urinii este normala. dar rinichiul este incapabil de a concentra urina. timp de 6 ore sau cel mult 2 4 de ore. Ei au o continua senzatie de s ete nesatisfacuta si poliurie consecutiva ingerarii cantitatilor mari de apa. Testul este periculos. Bolnavul constata la un moment dat ca elimina 5 1 si chiar 20 1 de urina pe zi. în acest ultim caz. Tratament: practica a dovedit importanta administrarii de preparate hormonale su bsti-tuitive pentru recuperarea bolnavilor cu insuficienta hipofizara.Pentru explorarea functiei glandei tiroide se efectueaza metabolismul bazai. dupa un tratament îndelungat cu cortizon si în diabetul zaharat. Secretia de vasopresina în astfel de cazuri este normala. Rezultate le sunt rapide si spectaculare. Spre deosebire de diabetul insipid. iar la barb at refece vigoarea fizica si potenta. ca unele afectiuni renale (insuficienta renala cronica) se însotesc de poliurie. chinuitoare. Sp re deosebire de bolnavii cu diabet insipid. Daca exista semne de insuficienta suprarenala. Poliur ia mai poate fi observata în hipercalcemii. Diabetul insipid mai poate fi confundat cu polidipsia psihogena. Urina este diluata. iar den sitatea ei nu depaseste 1005. Insuficienta tiroidiana se trateaza cu extracte de glanda tiroida sau preparate sintetice. Pierderea masiva de lichide din organ ism antreneaza stari de oboseala. facute în cazul tumorilor hipofizare. Pentru precizarea diagnosticului bolii. în lipsa prelungita de potasiu. apare setea intensa ( polidipsie). Aceasta afectiune apare la bolnavi cu tulburari psihice. O cauza frecventa în zi lele noastre o constituie loviturile la cap si interventiile chirurgicale pe hip ofiza. în clinica se utilizeaza urmatoarele teste : Cel mai simplu test este cel al restrictiei de apa.determina aparitia menstrelor. DIABETUL INSIPID Manifestarea principala a bolii consta în eliminarea unor mari cantitati de urina. ziua si noaptea. acestia tolereaza lipsa de apa si ra spund normal la testele utilizate pentru diagnosticul diabetului insipid. inflamatorie. Diagnosticul afectiunii se bazeaza pe cele doua simptome majore: poliuria si pol idip-sia.8. Tratamentul cu hormoni sexuali -estrogeni la femeie si testosteron l a barbat .traumatica. poliuri a este mai putin intensa (pâna la 5 1/24 de ore). De aceea. io demia si iodocaptarea tiroidiana (a se vedea capitolele respective). iar densitatea urinei oscileaza în tre 1 008 si 1 012. înainte de a înce pe tratamentul este necesar sa se stabileasca natura acestor tulburari. deoarece produce o deshidratare importanta a or ganismului. incolora. Poliuria se instaleaza brusc si dramatic.3. tumorala sau d egenerativa . ameteli. Se stie. datorita deficitului de hormon antidiuretic. Bolnavul trebuie cântarit din ora în ora. constip atie.

în cantitate egala cu cantitatea de apa pe care o elimina în acest interval de t imp. este sindromul de pubertate precoce sau macrogenitosomia precoce. în poliu riile cu componenta psihica se utilizeaza tranchilizante si se face psihoterapie . în care exista deficit de hormon antidiuretic. d ebitul urinar trebuie sa scada brusc. care contine hormon antidiuretic. un rol important îl detine dieta saraca în sare. timp de 15 minute. nicotina descarca vasopresina si cantitatea de urina scade. de hormon ant i-diuretic. desi rar întâlnit. Se mai poate administra si sub fo rma injectabila. Doza administrata este de 1 mg pentru nef umatori si de 3 mg pentru fumatori. Se pare ca sindromul apare în exclusivitate la baieti sub 10 ani. Prognosticul bolii este grav. se da bolnavului s a bea apa. 15.4.4. Mai cunoscut. deoarece face distinctia între diabetul insipid si poliuria întâlnita în afectiunile r enale. sau i.1. si anume 5 ml/kilocorp. a unei solutii se salicilat sau tartrat de nicotina. bolnavul bea apa la fiecare 15 minu te. în mod normal. Proba la hormonul antidiuretic consta în administrarea i. Un alt test frecvent utilizat în diabetul insipid este proba cu clorura de sodiu: în ainte de proba se suspenda orice medicatie. ¦ Tratamentul cu pulbere de retrohipofiza corecteaza poliuria din diabetul insipid. s-au introdus în tratamentul diabetului insipid substante diuretice (ca de ex. Se urmareste diureza pe minut.toate acestea având efect de stimulare a diurezei. dezvoltarea organelor genitale. varsaturi si ameteli.v. daca bolnavul are 60 kg. adica circa 300 ml la fiec are sfert de ora. deoarece nicotina prod uce greturi.v. alc ool . proba se întrerupe. proteine. sub actiunea hormo nului. dupa ce urineaza. care distruge epifiza si determina leziuni în centrii hipotalami ci.m. în diabetul insipid. Debitul urinar se masoara la fiecare 15 minut e.5 minute. MACROGENITOSOMIA PRECOCE (sindromul Pelizzi) Bolile epifizei sunt destul de rare.5% din greutatea corpului. urina se strânge si se masoara la fieca re 15 minute. BOLILE EPIFIZEI 15. Proba propriu-zisa se începe când debitul urinar ajunge la 10 ml/min. cantitatea de urina se normalizeaza. în mod normal. dupa cum este sau nu fumator. Mortalitatea este mare. care reduc în mod substantial poliuria.50 mg la intervale de 4 ore. timp de 3 . în d iabetul insipid. aparitia spermatogenezei. Semnul principal al bolii este maturizarea sexula precoce. debitul urinar NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 639 fiind apreciat în mililitri pe minut. între alte indicatii. Testul consta în injectarea i.5%. Tratamentul medical este ineficace. Crestere a în înaltime este la început accelerata. Testul este neplacut. Daca nu scade. Aceasta metoda simpla este valoroasa . în prize nazale. Exista o varianta simpla. . atât în timpul perfuziei. provocata de o tumoare cereb rala (pi-nealom). Se administreaza pulbere de lob posterior de hipofiza. cu solutie hipertonica de clorura de sodiu 2. se presupune existenta unui diabet insipid. timp de o ora de la administrarea nicotinei. apoi este frânata de excesul de hormoni androg eni. Se dau 20 . cât si la 30 de minute dupa terminarea ei. timp de 45 de minute.v. chiar daca se intervine ch irurgical. în comert se gases te preparatul denumit Retrohipofiza. Se face perfuzie i. cantitatea de urin a se mentine crescuta. Clortiazida). Testul la nicotina se bazeaza pe proprietatea nicotinei de a stimula secretia va sopre-sinei. dar mai putin preci sa: se recomanda bolnavului sa fumeze 1-3 tigari.scaderea în greutate depaseste 3 . aparitia parului sexu al si facial. care produc închiderea precoce a cartilajelor la crestere. Recent.

infectiile acute si gra ve. hipersecretia de cortizol produce sindromul Cushing. care secreta cantitati excesive de cortizol. la femei. apare insuficienta suprarenala sau boala Addison. pe când la barbat se remarca t endinta la feminizare (ginecomastie). distributia particulara a grasimii. Pe regiunea abdominala. dând nast ere la o varietate de boli endocrine. Hipersecretia de aldosteron det ermina aparitia hiperal-dosteronismului sau a sindromului Conn. La femei. la care se adauga. Pe spate apare f recvent acnee. Procesul de decalifiere determina cu timpul turtiri ale vertebrelo r si deformari mari ale coloanei vertebrale: cifoza. prezenta parului pe barba.1. sindromul adreno-genital. Simptomatologie: boala este mai des întâlnita la femei decât la barbati. excesul de estro-geni. Grasimea este localizata la fata . Boala Cushing se datoreste hiperactivitatii glandelor suprarenale. Hipertensiunea arteriala este un semn obisnuit al bolii. scolioza. Modificarile în sfera gen itala sunt frecvente. diabetul zaharat. mergând pâna la pierderea menstrelor (amenoree) si sterilitate. semne distinctive ale hipercorticis-mului. se gasesc valori crescute ale glicemiei pe n emâncate.consecinta a decalcifierii considerabi le a oaselor. 15.15. cu pometii r osii. Ca urmare a actiunii cortizonu lui asupra metabolismului glucidic. Decalcifierea se extinde la coaste si la craniu. La femei ele constau în neregularitati ale ciclului menstrua l. Boala Cushing a mai fost sem nalata la bolnavi care au primit doze mari si prelungite de cortizon. tulburari de memorie etc. aspect cunoscut sub denumirea de diabet steroid. . brate si în axile apar vergeturi sau striuri de cul oare rosie-violacee. gât si la radacinile mem brelor. fese. prezenta striurilor rosii si de MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ . datorita topirii maselor musculare. La barbat. anxietate. extremitatile sunt subtiri.j. O al ta manifestare a bolii este osteoporoza . îndeosebi pe membre. tulbur arile în sfera genitala si infertilitatea devin mai evidente în faza înaintata a bolii . insuficienta renala. Când glandele supr arenale sunt distruse. la abdomen. buza superioara si pe obraji (hirsutism). care confera bolnavului o obezitate aparenta.adenom sau cancer al suprarenalelor -sau de un adenom bazofil hipofizar. atrofica.5. Pielea este subtire. conferind o înf atisare destul de caracteristica. Diagnosticul este sugerat de aspectul clinic al bolnavului si anume de topirea m usculaturii. Boal a mai poate fi provocata si de tumori ale suprarenalelor . excesul de cortizol produce virilizare. BOLILE GLANDELOR SUPRARENALE în conditii de boala. caracterizate prin stari depresive. Astfel.dând aspectul de "luna plina" -. tulburarile psihice importante. uscata si cu aspect marmorat. Valorile tensiunii sistolice ajung la 200 mm Hg. O particularitate a bolii este distributia gra simii. sindromul de feminizare. mergând pâna la sinucidere.5. ceafa. hipersecretia de hormoni androgeni. cu dureri mari do rso-lombare. 640 T Etiologie: cea mai frecventa cauza a bolii este hiperplazia suprarenalelor. Ceea ce atrage în primul rând atentia este fata rotunda. La 50% din bolnavi exista tulburari psihic e. BOALA CUSHING . în schimb. Boala Cushing este grava prin manifestarile si complicatiile sale: topirea osoasa care determina f racturi spontane. glandele suprarenale secreta în exces anumiti hormoni.

ajungând la 10 0 mg/24 de ore. eliminarile de hormoni steroizi scad semnificativ. Chiar înainte de nastere.14 mg la barbat) si ale 17-OHCS (valori normale = 4-8 mg) /24 d e ore. înainte si la sfârsitul probei. decât în cursul noptii. Se cunosc doua aspe cte ale sindromului. în alt borcan se aduna urina de noapte. perorai. în mod obisnuit se fac dozari de 17 -cetosteroizi (17-CS) si 17-hidrocorti-costeroizi (16-OHCS) în urina de 24 de ore. O particularitate hormonala în boala Cushin g este pierderea ritmului nictemeral. Exista dive rse grade de masculinizare a organelor genitale. valorile în urina de zi si cea de noapte sunt egale. hormon steroid.9 mg l a femeie si 12 . de la ora 19 pâna a doua NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 641 zi la ora 7 dimineata. dupa superpred nol. De aceea. Ori de câte ori se presupune ca exista o secretie crescuta de hormon corticotrop s au de steroizi suprarenali se efectueaza testul de inhibitie cu superprednol. Pentru aprecierea activitatii glandelor suprarenale se cerceteaza concentratia metabolitilor horm onilor steroizi suprarenali în plasma si urina.constatarea hipertensiunii arteriale si a hiperglicemiei.5. De la 2 . suprarenalele secreta o cantitate anormala d e hormoni an-dropeni. SINDROMUL ADRENO-GENITAL Sindromul adreno-genital se caracterizeaza prin secretia anormala (cantitativ si calitativ) de hormoni andogreni de provenienta suprarenala. 15. Sindromul adreno-genital congenital este provocat de o hiperplazie a glandelor s uprarenale. pe când în adenomul suprarenal 17-CS se elimina în concentratii normal e. în cancerul suprarenal. Testul se face administrând timp de doua zile.5 mg la 6 ore). câte 2 mg superprednol/zi (câte 0. în boala Cushing. Dozarile în plasma snut laborioase s i se practica numai în servicii de specialitate. Se dozeaza separat 17-OHCS în cele doua borcane. adica în ziua a doua a probei. pe când în tumorile sup rarenale (adenom sau cancer) modificarile sunt neînsemnate. E xamenul radiologie al regiunii lombare pune în evidenta în astfel de cazuri existent a unei tumori si o localizeaza. în boala Cushing se gasesc valori crescute ale 17-CS (valori normale = 7 . atât din partea bolanvului. sub influenta hormonilor androgeni se produce dezvoltarea precoce a caracterelor sexuale. în mod norma l. decât seara si ca deci concentratia de 17-OHCS este mai mare în timpul zile. Tratamentul bolii Cushing este chirurgical. Deosebit de importante pentru diagnostic sunt probele hormonale. în hiperplazia sup rarenala. ia r adunate dau valori crescute. concentratiile 17-CS sunt foarte mari. concentratia steroizilor din urina de zi trebuie sa fie mai mult de jumatate din total. steroizii urinari scad cu peste 50% din valoarea initiala.2. Su perprednolul. Tehnica: într-un borcan spalat.4 an . este cel mai puternic inhibitor al secretiei de ho rmon corticotrop. si anume: forma congenitala si forma dobândita sau capatata. se determina în urina 17-CS si 17-OHCS. dar valorile 17-OHCS sunt crescute. mergând de la forme usoare pâna la masculinizarea completa. curat si bine degresat se colecteaza urina de la 7 dimineata pâna la ora 19. Se stie ca secretia de hormoni suprarenali este mai crescuta dimineata. Un alt procedeu de diagnostic este retropneumoperiton eul (a se vedea descrierea tehnicii la capitolul rezervat feocro-mocitomului). fetii de sex feminin se nasc cu anomalii ale org anelor genitale de tip masculin. cât si din partea persona lului care îl supravegheaza si care duce analizele la laborator. cu uretra peni-ana. realizând starea de intersexualitate. Recoltarea prob elor cere o deosebita atentie. Mai exista si o varianta a probe i cu 8 mg superprednol/zi. La baieti. deoarece tumorile se d ezvolta oarecum independent de glanda hipofiza. în mod normal.

caracterizat prin imposibil itatea rinichiului de a concentra urina. O cauza frecventa este si atrofia glandelor sup rarenale. Este determinat de afectiuni severe. fapt pentru care orice addison ian trebuie întrebat daca a avut o afectiune bacilara (infiltrat pulmonar. se accelereaza. acestea se corecteaza chirurgical. care determina normalizarea sexualizarii. virilizarea la fete apare dupa nastere. tuberculoza pulmonara etc. Datorita malignitatii tumorii. De cele mai multe ori. Scaderea concentratiei de potasi u în sânge este urmata de slabiciune musculara. care se manifesta de la nastere cu pierderi importante de sodiu.i apare parul pubian. Mai exista un hiperaldosteronism secundar. prognosticul bol ii este grav. BOALA ADDISON Boala Addison sau insuficienta cronica a glandelor suprarenale se datoreste inca pacitatii suprarenalelor de a produce si secreta hormoni în cantitatea ceruta de n evoile organismului. dar poate secr eta totodata si alti hormoni corticosteroizi. ca urmare a unui proces de autoimunizare. hormoni estrogeni.5. Daca sindromul este provocat de o tumoare suprarenala. Tratament: în cazurile usoare se administreaza Cortizon acetat sau Prednison.4. Organele genitale pot fi no rmale la nastere. boala este provocat . SINDROMUL DE FEMINIZARE în cazuri mai rare. Manifestarile sunt însotite uneori de semne mai mult sau mai putin severe de insuficienta suprarenala. pleurez ie. care secreta aldosteron. Cu timpul însa.5. subtierea vocii. aceste tum ori sunt de natura maligna. de crize de p aralizie. Etiologie: insuficienta suprarenala este urmarea unui proces distructiv al supra renalelor. apare parul pubian.3. se administreaza cortizon. de obicei benigna. 642 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ 15. 15. he patice sau renale.). scaderea pota-siului în sânge (sub 3 mEq) si poliurie. crampe si. Când exista malformatii importante ale gland elor genitale. nu rareori. datorita excesului de hormoni sexuali. pierderea potentiei sexuale es te un simptom frecvent al bolii. Dozarile hormonale arata valori crescute ale 17-CS urinari.5. administrare de spironolactona (prepatatul denumit Aldactone) si în exti rparea chirurgicala a tumorii suprarenale. cel mai adesea de natura tuberculoasa. vocea se îngroasa. Apare frecvent între 30 si 50 de ani si se manifesta clinic prin triada simptomatica: hipertensiune arteriala cu dur eri de cap. tumoarea maligna a suprarenalelor secreta. în loc de hormoni androgeni. dar. spre deosebire de diabetul insipid. se pro cedeaza la extirparea chirurgicala a acesteia. hormoni mineraloc orticoizi (preparatul ADC sau acetat de dezoxicorticosteron) si se fac perfuzii cu solutii saline. 15. în forma severa de sindrom adren o-genital. Informa dobândita sau capatata. se dezvolta penisul si prostata si apar erectii. HIPERALDOSTERONISMUL Hiperaldosteronismul primar sau sindromul Conn este o afectiune determinata de o tumoare suprarenala. clitorisul se hipertrofiaza. Urinile sunt dilu ate si abundente. Testicule le ramân însa mici. poliuria nu este infl uentata de tratamentul cu hormon antidiu-retic. Ea se dato -reste unei tumori sau hiperplazii a suprarenalelor. dato rita lipsei de hormoni suprarenali. Excesul de hormoni estrogeni determina la barbat apa ritia semnelor de feminizare: ginecomastie voluminoasa. regresi unea caracterelor sexuale si atrofie testiculara. Mai rar. Tratamentul hiperaldosteronismului primar consta în ingerare de potasiu.5. iar cresterea în înaltime.

în boala Addison. Oboseala fizica si cea intelectuala devine intensa. apatie. cât si personal ul sanitar care-1 îngrijeste trebuie sa stie ca addisonienii sunt deosebit de frag ili. între analizele de laborator. în insuficie nta suprarenala se gasesc valori crescute ale potasiului în sânge (peste 4. bolnavul nu trebuie sa ia nici un medicament. usoara scadere în greutate . la nivelul liniil or palmare* si al eventualelor cicatrice operatorii. varsaturi. Se masoar a toata cantitatea din urina din 24 de ore. inclusiv cea de-a doua zi la ora 7. în cursul zilei va bea lichide în mod obisnuit. pe care un organism sanatos le suporta cu usurinta. este bine sa stea în repaus. în special. locul principal îl de tin dozarile de sodiu si potasiu în sânge si urina. 17-CS reprezinta metabolitii hormonilor androgeni (2/3 provin din suprarenala. fiind mai pronuntate în cursul diminetii. 17-OHCS sau 17-hidroxicor-ticosteroizii reprezinta metab olitii urinari ai cortizonului. datorita tulburarilor digestive (anorexie. int erventiile chirurgicale. Este caracteristica de asem enea hiperpigmentatia bruna a areolelor si a organelor genitale. ca eforturile fizice si intelectuale. genunchi. care nu au nimic caracteristic si de aceea boala poate fi confundata cu afecti uni care au manifestari similare. cu cât insuficienta suprarenala este mai severa. Aceasta este "criza addisoniana". în toate ca zurile. tensiunea arteriala este scazuta sub 100 mmHg. Tensiunea generala se prabuses te. Deosebit de valoroase pentru diagnostic sunt examenele de laborator si dozarile de hormoni steroizi suprarenali. bolnavul nu se mai poate alimenta si poate intra în coma.într-unui sau mai multe borcane . O manife stare tipica a bolii este hiper-pigmentarea tegumentelor si mucoaselor.a de sifilis sau de o hemoragie in-traglandulara. Pentru aprecierea hormonilor steroizi suprarenali se dozeaza în urina din 24 de ore 17-CS si 17-OHCS . care prin gravitatea ei. Simptome: boala a fost descrisa pentru prima data în 1855 de catre Addison. Un semn importa nt pentru recunoasterea afectiunii îl constituie prezenta petelor pigmentare pe mu coasa bucala si pe gingii. Numerosi factori. dupa care urina este dusa la laborat . Starea bolnavului se învioreaza spre seara. La femei. bolile febrile. denutritie). coate. este un fenomen constant în boala NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 643 Addison. iar 1/3 din testicul). Pierderea în greutate. Addisonienii au diverse m anifestari nervoase: iritabiitate. La încep ut exista simptome ca: oboseala. Hiperpig mentarea este cu atât mai intensa. apar varsaturi si diaree. Diagnostic: boala Addison trebuie suspectata la toti hipotensivii care se plâng de oboseala. simptomele se accentueaza si ala rmeaza pe bolnav. Strânge apoi . Concentratia sodiului si a potas iului reflecta activitatea hormonilor mineralocorticoizi suprarenali. dar si ai altor hormoni glucocorticoiz i din suprarenala. lipsa poftei de mâncare. negativism. pe fata. Tratamentul cu cortizon re mediaza în buna parte tulburarile ivite în sfera sexuala. anxietate. fiind consecinta deshidratarii prin pierdere excesiva de clorura de sod iu. tratamentul cu cor tizon trebuie prescris cu multa precautie. sarcina este un factor agravant al bolii. în ziua recoltarii urinei. stare a generala a addisonianului se înrarutateste brusc. Tulburarile în sfera sexuala (scaderea sau pierderea potentiei si afertilitatii) sunt frecvente la barbatii addisonieni . Cu câteva zile înainte de proba. frigul si caldura excesive dezechilibreaza usor organis mul. Cu timpul însa. La ora 7 dimineata urineaz a si arunca urina. Atât bolnavul. impune internar ea de urgenta a bolnavului si administrarea unor doze mari de cortizon. Ulcerul duoden al este frecvent asociat cu boala Addison. lipsa de pofta de mâncare si de pierdere în greutate.5 mEq/l) si concentratii scazute ale sodiului sanguin (sub 142 mEq/l). Atentia este retinuta de prezenta unor pete pigmentare de culoare bruna-cenusie pe partile descoperite ale corpului. în astfel de cazuri. O atentie deosebita trebuie sa acorde personalul auxiliar sanitar modului de rec oltare a urinei pentru dozarile hormonale. în aceste conditii. valorile steroizilor urinari sunt semnificati v scazute.toata urina din cursul zilei si din cursul noptii.

în mod normal. se efectueaza proba dinamica de stimulare a suprarenalelor cu hormon corticotrop (ACTH). în doze conform prescriptii lor medicale. odata co nstituita. O alta proba care apreciaza activitatea suprarenalelor este p roba eozinopeniei provocate cu ACTH (proba Thorn).ca de exemplu eforturi suplimentare.5 ori.m sau cu Cortizon adaugat în perfuzii de solutie salina cu solutie glucozata 5 %. Tratament: aplicarea în ultimele decenii. 15. întrucât ACTH stimuleaza suprarenala. Testul de încarcare cu apa (Robinson-Power-Kepler) se bazeaza pe diureza scazuta a addisonienilor. a unui preparat de ACTH (Synacten). Se stie ca. în astfel de cazuri apar ma nifestarile cunoscute din boala Addison. Tratamentul preventiv consta în tratarea la timp si cu toa ta seriozitatea a oricarui proces tuberculos.tractarea unei stari gripale sau cu ocazia unei interventii chirurgicale -. în criza addisoniana se intervine de urgenta. în boala Addison. Personalul sanitar are rolul de a instrui bolnavul. Se injecteaza apoi int ramuscular 25 u. Insuficienta suprarenala se mai instaleaz a si dupa operatii pe suprarenale (suprarenalectomie). cresterea nu mai are loc sau este foarte mica. deoarece calculul se raporteaza la volumul urinei. pe nemâncate. ACTH.7.5. eozinofilele trebuie sa scada la jumatate din valoarea lor initiala . a preparatelor sintetice de glucocorticoizi (cortizon. con. supuratii cronice etc. o afectiun e compatibila cu viata. dar si în hipotiroi dism si în insuficienta hepatica si renala. deci la ora 4 dimineata. sub influenta hormonului corticotrop. Daca suprarenala function eaza normal. acetat. care se efectueaza la fel ca prima. Insuficienta suprarenala benigna apare în boli digestive cu c aracter cronic. pe scara larga. pe o perioada de 2 sau 4 zile. FEOCROMOCITOMUL . în formele latente. apa ingerata în exces se elimina în decurs de 4 ore. atragându-i atentia asupra rezistentei sale scazute si asupra necesitatii de a purta în permanenta cu el tabl ete de prednison. Testul se apl ica în doua etape: în prima. 15. facând dintr-o boala grava. care se datoresc altor cau ze decât tuberculozei. Un procedeu la îndemâna est e administrarea i. care se bazeaza pe faptul ca dupa administrarea de hormoni suprarenali scade numarul eozinofilelor în sângele cir culant.orul de hormonologie. daca suma lor este mai mica de 50%. cu injectii de Cortizo n i. INSUFICIENÞA SUPRARENALÃ CRONICÃ BENIGNÃ Exista si forme atenuate de insuficienta suprarenala. în care valorile steroizilor urinari nu sunt semnificativ scazut e.5. în proportie de peste 80%. Insuficienta suprarenala. de preferinta dat pe cal e bucala (în comert exista preparatul românesc Prednison).6. bol navul trebuie sa mareasca doza de Prednison. numai ca înainte cu 4 ore de a bea apa. se poate afirma existenta insuficientei corticosuprarenale. valorile horm onilor steroizi cresc de 3 . se aplica un tratament specific cu cortizon. pe motivul ca este prea multa. se ia sânge pentru numararea eozinofilelor. Prednison) si mineralocorticoizi (ADC) a simplificat mult tratamentul bolii Addison. Daca sub influenta Prednisonului eliminarea apei se face n ormal. Thorn a propus urmatorul test: diminea ta. în insuficienta suprarenala. Se va atrage atentia bolnavului sa nu arunce din urina. îtî mod normal. bolnavul primeste 50 -100 mg Cortizon acetat sau 20 . înainte de proba si în ultima zi a probei. în conditii speciale . Este de asemenea necesara cresterea ratiei de sare în alimentatie. se dozeaza 17-CS si 17-OHCS în urin a din 24 de ore. eliminarea este sub 50%. bolnavul bea la ora 8 dimineata 1 1 apa în 20 de minute. exista probabilitate a unei insuficiente suprarenale: pentru mai multa precizie se trece la cea de-a doua etapa.m. dupa ce în prealabil a urinat: se strânge separat urina dupa 2 ore si dupa 4 ore si se noteaza cantitatile. Exista mai multe variante ale aceste probe. Dupa 4 ore se 644 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ recolteaza din nou sânge pentru numararea eozinofilelor.30 mg Prednison.

Tumoarea secreta cantitati apre ciabile de cateco-lamine (adrenalina sau epinefrina si noradrenalina sau norepin efrina). este posibil ca în peri oadele dintre crize valorile catecolaminelor sa fie în limite normale. Daca hipertensiunea este permanenta.v. Diagnosticul se bazeaza în special pe probele de laborator. o alta persoana mas oara tensiunea arteriala la fiecare jumatate de minut. în caz de feocromocitom. cu edem pulmonar acut. sa nu aiba gaze în intestin.Fiziologia medulosuprarenalei este în atentia clinicienilor. în afara glandei. Pe film se vede clar conturul tumorii. te nsiunea arteriala trebuie sa scada în urmatoarele minute cu cel putin 40 mm Hg si sa mentina scazuta timp de 2 . timp de 24 de o re. ca de exemplu preparate pe baza de vanilie. k. bineînteles daca aceasta este destul de mare. Când simptomele apar sub forma de crize paroxistice. Pentru efectuarea acestui examen. Hipertensiunea poate avea caracter permanent sau poate surveni în crize. Fe ocro-mocitomul este o tumoare benigna care se dezvolta în medulara suprarenala.peste 50 \ig (n ormal =1-20 p. NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 645 bolnavul devine palid. Concentratia noradrenalinei depaseste 150 (i. în timpul crizel or paroxistice. s e produc hipergli-cemie si glicozurie. mai ales când tumoarea secreta cantitati im portante de adrenalina. Cr iza apare brusc si este de obicei declansata de emotii puternice. . da r poate avea si alte localizari. e ste contraindicat la cei cu afectiuni ale coronarelor. boln avul trebuie pregatit dinainte. Testul fiind riscant. 10 mg regitina. cu un ac lung.1 200 ml oxigen sau bioxid de carbon. Pentru stabilirea diagnosticului de ferocromoc itom se mai utilizeaza o serie de probe: Proba de blocare cu fentolamina (regitina) se bazeaza pe proprietatea acestei su bstante de a scadea hipertensiunea arteriala provocata de catecolamine.3 ore. care poate atinge valori maxime de 220 mmHg. O alta proba este testul la histamina. la celalalt brat. Vomitarile si tulburarile vizuale sunt frec vente în timpul crizelor.g/24 de ore (norm al = 10 . are palpitatii si tremuraturi în tot corpul si s e plânge de dureri de cap. Se admin istreaza i. boln avul trebuie avizat sa nu ia substante si medicamente capabile sa modifice rezul tatele. Ca urmare a efectelor metabolice ale catecolaminelor. Urina pentru analiza este strânsa ca si pentru dozarile hormonale. Aceasta substanta elibereaza adrenalina d in feocromocitom. Tetraciclina.). transpira. este greu de deoseb it de hipertensiunea esentiala sau maligna. în feocromoci tom se gasesc valori mari ale adrenalinei în urina din 24 de ore . într-un borcan care contine un fixator (acid sulfuric).g).70 u. Prin punctie ano-cocc igiana. Se mai obisnuieste sa se dozeze în urina acidul vanilmandelic produs metabolic al celor doua catecolamine. Retropneumoperitoneul sau insuficienta retroperitoneala a glandelor suprarenale pune în evidenta tumoarea si o localizeaza. în acest timp. Dispneea si durerile cardiace care însotesc criza se pot t ermina fatal. în practica curenta se masoara catecolaminele în urina din 24 de ore. Acid acetilsal icilic. pâna la 280 sau chiar 300 mmHg. producând cresterea tensiunii arteriale. Simptomatologie: manifestarea cea mai caracteristica a bolii este hipertensiunea arteriala. întrucât tumorile dezvolt ate în aceasta zona dau nastere unor sindroame clinice distincte si importante. Dozarile de catecolami ne în urina si plasma dau informatii pretioase cu privire la existenta feocromocit ului. Se face apoi radiografia regiunii suprarenale. înainte de analiza. se introduc între rect si coccis 800 . Valorile urinare peste 9 \ig sugere aza existenta ferocromocitomului.

15. Faza a patra . hipertiroidismului este mai ridicata în regiunile cu gusa ede -mica. creând astfel tabloul clinic al tireotoxicozei. Est . St. la efort. caracterizata prin excesul de horm on. Semnele legate de tireotoxicoza sunt comune celor trei forme clinice . Numerosi factori pot de termina 646 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ aparitia bolii. tensiunea arteriala creste la 180 mm. Caracteristice hipertiro idei sunt tulburari cardio-vasculare. Forme si manifestari clinice: se cunosc trei aspecte ale hipertiroidismului: hip erti-roidismul propriu-zis. ci centrii ner vosi din creier. Date fiind manifestarile variate ale bolii.denumita si vis cerala . Bolnavul este tratat deseori în mod gresit ca un nevrotic. în care exista nodului tiroidian si tireotoxicoza. care stimuleaza productia de hormon hipofizar tiretrop si acest a. La acestia.Tratament: extirparea chirugicala a tumorii este urmata de disparitia simptomelo r si de restabilirea completa a bolnavului. 15.1. deoarece hipertiroidianul transpira necontenit. Tahicardia nu se modifica în repaus si nici la efo rt. nevrotica. punctul de plecare al dereglarilor hormonale nu este tiroida. pulsul ajungând la 140 de batai si chiar mai mult/min. în tireotoxicoza. Bolnavul este într-o continua stare de agitatie. Tahicardia este importanta. diareice.hipertiro idism. la rândul sau. Pulsatiile vaselor p eriferice sunt puternice si vizibile la nivelul gusii . având ca simptome gusa. Deseori tremura tot corpul. Boala apare mai frecvent la femei decât la barbati. Milcu a descris mai multe eta pe în evolutia hipertiroidismului. în astfel de cazu ri. formele grave sunt rare. fara mo dificari oculare. Faza a treia este dominata de hipersecretie de hormoni tiroidieni. deoarece boala es te tratata la timp. insomnie. incita glanda tiroida sa secrete cantitati mari de hormoni tiroi dieni. Etio patogenie. inima). ideatia este rapida.6. caracterizat prin gusa si tireotoxicoza.nu sunt sp ecifice bolii. ceea ce constituie un criteriu important de diagnostic. boala Basedow si adenomul toxic: pierderea în greutate este rapida si însemna ta (10-20 kg în câteva luni). în genere. având manifestarile menti onate. nervozitate.60 mm Hg. Debutul hipertiroidismului nu poate fi precizat în timp.incidenta. BOLILE TIROIDEI Bolile tiroidei se grupeaza în boli prin exces de hormoni tiroidieni (hipertiroidi smul) si boli prin l 20220o147u ipsa hormonilor tiroidieni (hipotiroidismul). care se a ccentueaza când tine mâinile întinse.se caracterizeaza prin suferinta diverselor organe (ficat.si la nivelul aortei abdominale. iar. boala Based ow. este urmata de o faza neuro-hormonala. tiroiditele si cancerul tiroidian. Tulburarile cardiovasculare predomina la ba trâni. cu toata starea de oboseala. scadere în greutate . faza ultima este cea casectica. în prezent. To t în acest capitol sunt cuprinse gusa endemica. valorile minime coboara la 40 . Prima etapa. cu toate ca apetitul este exagerat. In aceast a perioada apar semnele clinice de tireotoxicoza. fibrilafia atriala este deseori confundata cu o cardiopatie izo lata si tratata ca atare. Pielea este calda si umeda. Subiectiv se manifesta prin palpitatii si respiratie dificila.astenie. Scaunele sunt frec vente. tireotoxicoza si exoftalmia (proeminenta globilor ocul ari) si adenomul toxic.6. Se cunosc îmbolnaviri provocate de traume psihice. Manifes tarile de început . M. Hg. Bolnavul are tremuraturi vizibile ale extremitatilor.unde sunt însotite de sufl u . HIPERTIROIDISMUL sl BOALA BASEDOW Hipertiroidismul este consecinta producerii anormale de hormoni tiroidieni.

Rezultatele pot fi influentate chiar de iodul continut în substantele de contrast. în functie de vechimea gusii. difuza sau ferma. gusa se dezvolta progresiv si este formata dintr-un sin gur nodul. crescând metabolismul b azai. Se complica adesea cu insuficienta cardi aca si fibrilatie atriala. cu deschiderea exagerata a fan tei palpebrale. Exoftalmia este . hipe rtensiune. din fer icire. Tulburarile oculare se accent ueaza si exista riscul de pierdere a vederii. a devenit rara. De asemenea. Tulburarile nervoase predomina la tineri. Tiroton). Iodocaptarea utilizeaza testul captarii de catre tiroida a I sau I.împreuna cu gusa si tireotoxicoza . Hiperfunctia tiroidiana intensifica consumul de oxigen. Exoftalmia poate evolua spre forma maligna. care. Pentru efectuare a acestui examen. 72 . de valoare inegala. bolnavul trebuie pregatit. Gusa. Starile depresive. Apare la bolnavii cu tireotoxicoza severa. în perfuzie.). sa st ea linistit si sa nu consume proteine si grasimi. substanta radioactiva fi . administrate cu ocazia unor examene radiologice (urografie. Daca nu se intervine la timp în hipertiroidism.un simptom important în boala Basedow. pe când hipofunctia tiroidei diminueaza metabolismul bazai. mai rar. în adenomul toxic. deoarece în timpul manevre lor pe tiroida se revarsa în sânge cantitati mari de hormoni tiroidieni. nu se va întrebuinta iod pentru curatirea seringilor sau la tampoanele pentru dezinfectarea pielii. coleci sto-grafîe etc. iodocaptarea si scintigrama tiroidiana. O tehnica moderna si mai exacta de exp lorare functionala a tiroidei este determinarea în plasma a iodului legat de prote ine (iodemia). Tul burarile musculare constituie un grup important de simpotme. examinarea curenta a functiei tiroidiene se facea prin determinare a metabolismului bazai. Ea consta în proeminenta globilor oculari. dar si la nevrotivi si anxiosi. în plus. Tiroid a. Valorile normale sunt cuprinse între 4 si 8 ju. NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 647 Fig. de miastenie grava. solutie Lugol si tratament cu Hemisuccinat de hidrocorti zon. Criza este provocata de tiroidectomie. dar ulterior devine autonoma. Oboseala musculara este uneori extrema si poate fi însotita de paralizii trecatoare. 72) constituie unul dintre cele mai caracteristice semne ale bolii B asedow.m.g/100 ml. Complicatia cea mai grava este criza de tireotoxicoza. emotiv si hipersensibil. Diagnosticul diferitelor forme de hipertiroidism se bazeaza pe semnele clinice d escrise si pe o serie de probe de laborator. (fig. La început. ochii lacrimeaza si vederea este dubla (dipl opie). atrofie grava sa u. în sensul ca. Pâna nu demult. gusa es te dependenta de hormonul tireotrop. secretând canti tati apreciabile de hormoni tiroidieni. mai ales daca acestia sunt supusi la diverse agresiuni (emotii. si anumite teste dinamice. în astfel de cazuri se instituie tratament de urgenta cu sedative puternice. surm enaj). se pot ivi complicati. Criza se ma nifesta clinic prin intensificarea fenomenlor de tireotoxicoza (tahicardie.e anxios. Aceasta proba masoara consumul de oxigen în conditii bazal e. cu o seara înainte. bolnavul a luat substante continând iod (Mexa-form. chiar cu 1 an înainte. nodulara. cu o luna înainte. Metodele de investigare a functiei glandei tiroide cuprind: met abolismul bazai. asterie extrema). Tiroida poate fi moale. Metabolismul bazai arata valori crescute la hipertiroidieni. de consistenta ferma.Boala Basedow (exoftalmie si gusa). în special. mai rar din mai multi noduli. Privirea este fixa. unele destu l de grave. Personalul care recolteaza sângele bolnavului trebuie sa stie ca proba nu poate fi efectuata daca. interventii chirurgicale. De aceea se recomanda ca la nevrotici proba sa f ie facuta dupa administrarea de sedative. iodemia. tulburarile schizoide sau paranoide sunt frecvent remarcate. în hipertiroidis m se utilizeaza. Metabolismul bazai se face dim ineata pe nemâncate. sau cu Cortizon acetat administrat i.

6. Tratamentul cu antitiroidiene de sinteza are dezava ntajul ca dureaza mult (1-2 ani) si ca poate produce reactii se sensibilizare (f ebra. ca de exe mplu preparatul românesc Metiltiouracil. Parul este uscat si cade. Antiti-roidienele scad sinteza de hormoni tiroidieni. Cei c are-i îngrijesc trebuie sa tina seama ca hipersensibilitatea si susceptibilitatea crescute la acesti bolnavi sunt manifestari ale tireotoxicozei. înainte si dupa terminarea probei se masoara iodocaptarea. Se dau în medie câte 6-10 mCi în 1 . Cele doua entitati clinice difer a între ele doar ca intensitate. Deosebit de importanta este atitudinea anturajului fata de acesti bolnavi. leucopenie). Tratamentul chirurgical (tiroidectomia subtotala) se aplica în gusile mari si în cel e vechi nodulare. iodoc aptarea nu se modifica. Ambele probe necesita o tehnica de lucru si o aparatura mai c omplicate. Dozele se dau în functie de marimea gusii. Una dintre cele mai utilizate investigatii în hipertiroidie este proba d inamica a inhibitiei cu triiodotironina (proba Werner). 15. între 40 si 60 de ani.3 reprize. pri n urmare. în hipertiroidism. Exista mai multe variante ale acestui test. sa scada iodocaptarea. Asigurarea conditiilor de liniste si de odihna. tratati cu blândete si rabdare si feriti de emotii puternice si de s uparari. timp de 5 zile sau. c u pungi la ochi (fig. timp de 10 z ile. Este indicat îndeosebi la hipertiroidienii vârstnici.constând din mese usoare si dese -completeaza cu succes tratamentu l medical. valorile iodemiei si ale iodocapta rii sunt crescute. dar tot odata stimuleaza formarea în exces a hormonului tireotrop. acest mecanism este dereglat si Tirotonul nu reuseste sa inhibe centrii nervosi si hipofiza. Acesta este larg utilizat în tratamentul hi pertiroidismului si este indicat în special în formele usoare de tireotoxicoza si în g usile mici sau în cele difuze. Mixedemul adultului apare la indivizi de ambele sexe. cu e xtirparea completa a glandei. în mod normal. De aceea ei treb uie menajati. împreuna cu un regim alim entar adecvat . în decurs de ani. Tegumentele sunt aspre. Tratamentul medical consta în administrarea de iod sub forma de solutie Lugol (ame stec de iodura si potasiu si de iod) sau de antitiroidiene de sinteza. în boala Basedow. Tratamentul hipertiroidismului este de trei feluri: medical. Tratamentul cu iod radioactiv se aplica în cazul gusilor care capteaza iodul. Bolnavul cu mixedem are o înfatisare caracteristica. HIPOTIROIDISMUL sl MIXEDEMUL Hipotiroidismul si mixedemul sunt sindroame clinice determinate de productia ins uficienta sau de absenta hormonilor tiroidieni. Se dau 100 ug triiodotironina/zi (preparatul Tiroton). 73). fata este împastata. exces ul de hormoni 648 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ tiroidieni administrati trebuie sa blocheze secretia de hormon tireotrop si.2. astfel încât afectiunea este sesizata târziu. în alta varianta. existând riscul ca în cursu l tratamentului sa se produca marirea de volum a gusii. mixedemul reprezentând forma cea mai severa de insu ficienta tiroi-diana. Boala debuteaza brusc numai dupa interventia chirugicala pe tiroida. Simptomele se instaleaza lent. în consecinta. care nu mai raspund la tratament medical.ind administrata pe cale orala. fapt pentru care nu pot fi efectuate decât în unitati spitalicesti specia l dotate. chirurgical si cu r adioiod. Datorita infiltratiei tegumentelor cu lichid muco-proteic. Cel mai utilizat este testul la 2 ore (valori normale = 19 ±5) si testul iodocaptarii la 24 de ore (normal = 45%). usc .

mixedemul îmbraca forme diferite de ale adultului. afectând atât cresterea. Simptomele apar din primele luni de viata. Mai exi sta o forma clinica de mixedem. cu a spect de imbecilitate. Evolutia si manifestarile bolii sunt mai severe. cu absenta congenitala a tiroidei (mixedem congenita l). prezinta numeroase malformatii. Dezvoltarea sa este disarmonica. Copilul este cretin si nu creste în înaltime (nanism tiroidian). Mixedemul infantil: la copii. m ai ales. acestea din urma fiind în mod gresit atribuite reumatismului. vocea se îngroasa. în cancerul tiroidian. care secreta cantitati insuficiente de hormon tireotrop. la barbat. apare ceva mai târziu. Pielea este îngrosata. Diagnostic: pentru diagnosticul hipotiroidismului se utilizeaza testele specific e explorarii functiei tiroidiene. dureri musculare. Tabloul cl inic este completat de dureri de cap. Simptomele sun t mai putin manifeste decât în hipertiroidismuî primar. Etiopatogenie: mixedemul apare cu predilectie în regiunile cu gusa endemica. Capul este mare. Se mai adauga si alte anomalii. întârzierea în crestere si în dezvoltarea mintala este mai putin accentuata. de culoare palida-galbuie si reci. Tulburarile sunt grave. abdomenul balonat. ca di sgenezia epifizara. caren ta în iod si substantele gusogene fiind factori favorizanti pentru aparitia sa. Temperatura corpului este de ob icei scazuta (hipotermie) si bolnavii sunt foarte sensibili la frig. spre deosebire de cel infantil. fata inexpresiva. palida. constipatie. cu hernie ombilicala. încetinire a proceselor mintale si greutate în vorbire (bradilalie).ate. Mixedemul infantil are drept cauze lipsa de iod în alimentati e. manifestata prin somnolenta torpo are. Daca tratamentul t iroidian nu este instituit din timp. La femei. si pierderea potentei si scaderea fer tilitatii. înde partarea chirurgicala totala a glandei duce la instalarea rapida a mixedemului. Un criteriu pretios de diagnostic îl constituie închiderea tardiva a fontanelelor si aparitia târzie a nucleilor de osificare. ci în h ipofiza. O alta particularitate a hip otiroidismului o constituie lentoarea psihica. Un alt semn distinctiv îl constituie aparitia în sânge de hematii co . în ultimii ani au aparut cazuri de insuficienta tiroidiana dupa tratamente cu doze mari de iod radioactiv terapie aplicata în hipertiroidism si. Exista doua forme clinice disti ncte. iar bataile inimii sunt rare (bradicardie). cariati. caracterizata prin calcifieri multiple si neregulate ale car tilajelor epifizare. Insuficienta tiroidiNOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 649 ana mai poate fi produsa de leziuni inflamatorii ale tiroidei (tiroidite acute s i cronice). Un semn constant întâlnit este rarirea sprânce nelor la extremitati. excesul de antitiroidiene luate de mama în timpul sarcinii sau absenta congenit ala a unor enzime care intervin în formarea hormonilor tiroidieni. Valorile colesterolului sa nguin sunt semnificativ crescute. în aceste cazuri se pare ca procesul autoimun (prezenta de anticorpi a ntitiroidieni care distrug tesutul glandular) are o deosebita importanta în produc erea sindromului. debutul se situeaza în viata intrauterina. în care punctul de plecare nu este în tiroida. Tulburarile în sfera genitala con stau în menoragii si sterilitatea. mergând pâna la 300 mg si chiar la 600 mg% (normal = 180 -220 mg%). Cordul este marit. Dintii. cât si dezvoltarea somatica s i îndeosebi dezvoltarea sistemului nervos. ajungând la valori de -20% sau chiar -45%. leziunile sistemului nervos devin ireversib ile. în copilar ie. la femei. membrele fiind disproportionat de scurte în raport cu trunchiul . în forma cea mai severa. Mixedemul juvenil. Metabolismul bazai (normal ± 10%) este mult scaz ut în mixedem. dupa momentul instalarii hipotiroidismului: mixedemul infantil si mixedemu l juvenil. Mixedemul infantil este una dintre cele mai frecvente boli endocrine ale copilar iei. f apt pentru care merita o descriere separata.

surdomutit atea si tulburarile de crestere (nanism) fac parte din aceasta categorie. idiotia mixedematoasa. interesând 10% din populatie (fig. Simptomatologia nu are nimic specific.în DET de gradid III (forma neuropata) predomina leziunile sistemului nervos ce ntral. se plânge vesnic de oboseala.6. tulburari de memo rie si somnolenta. Pentru diferitele forme de gusa. cu margini dintate si ondulate. Me tabolismul bazai este doar uneori scazut. La adult se obtin rezultate surp rinzatoare. . Acestea dispar sub tratamentul tiroid ian. epilepsia. . cu cât deficitul tiroidian este mai sever. 15. 650 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ devine mai vioi si îsi poate relua activitatea întrerupta. Gusa poate fi însotita de tulburari endocrine sau nervo ase. în special de carenta proteica si de calitatea proasta a apei. Sub tratamentul tiroidian. cu tulburari neurolog ice si cu suferinte ale organelor. Etiopatogenie: factorul determinat în constituirea gusii este carenta de iod. putând fi observata în multe alte afectiuni. Singura în masura sa precizeze diagnosticul este p roba terapeutica cu hormoni tiroidieni. iar tegumentele sunt uscate si reci. de subalimentatie. care nu sunt însotite de fenomene de compresiune si nici de tulburari endocrine. HIPOTIROIDISMUL CRONIC BENIGN Hipotiroidismul cronic benign este o forma usoara de insuficienta tiroidiana. napi -. 15. iar cele iodocaptarii sunt cu atât m ai scazute. st. manif estare întâlnita în anumite zone geografice. Milcu a propus termenul de distrofi e endemica tireopata .Mixedem: edem si împastare a fetei. ca de exemplu gusa cu mixedem sau gusa hipotiroi-dizata. Tratamentul mixedemului este simplu si eficace. Tratamentul consta în admin istrarea perorala de pulbere de glanda tiroida sau produse hormonale sintetice: tiroxina sau triiodotironina (aceasta se gaseste în comert sub denumirea de Tiroto n).varza.3. 74). Doza si durata tratamentului sunt apreciate de catre medic de la caz la caz.în DET de gradul I sunt cuprinse gusile simple. dar greu de diagnosticat. Se îngrasa cu usurinta. surditatea.ntractate. Aici sunt cuprinse formele cu deficit mintal sever. Cretinismul. . Fig. de stul de frecventa. Sub tratamentul tiroidian.denumita prescurtat DET .în DET de gradul II intra gusile de dereglari endocrine (forma endocrinopata). conopida. Hipe rtrofia glandei tiroide mai este favorizata [ si de factori alimentari gusogeni . Celelalte teste pentru explorarea func tiei tiroidiene pot fi normale.6. Bolnavul este friguros. constipat. M.4. mixedematosul îsi schimba complet înfatisarea . 73 . bolnavul se s imte bine si tulburarile dispar. Gus a apare cu predilectie în zonele de munte si de deal. Valorile iodemiei scad pâna la 1 g/100 ml.si le-a clasificat în trei grade sau forme clinice: . GUsA sl CRETINISMUL ENDEMIC HHfflfflmi Termenul de gusa endemica se refera la marirea de volum a glandei tiroide.

înca din 1949. senzatia de tuse . de natura virala sau microbiana.6. Pot exista forme de cancer si cu noduli de consistent a moale. un rol important îl detine ameliorarea conditiilor de viata în zonele cu focare endemice. gusa nu este obligatorie. TIROIDITELE Sunt afectiuni ale tiroidei caracterizate prin mflamatii cronice sau acute ale g landei. comp rima vasele. mai ales. se da solutie de iodura de potasiu. o retea endocrinologica. se constata cresterea brusca a acesteia. pe care o comprima atunci când tumoarea atinge dimensiuni mari. Cretinismul se caracter izeaza prin întârziere în dezvoltarea organismului si. La noi în tara a existat. adica noduli care nu capteaza iodu . fie se procedeaza la extirparea chirugicala a glandei. incidenta sa a scazut mult datorit a masurilor organizatorice întreprinse. Pentru precizarea d iagnosticului se recurge la o serie de teste. durerea este mai putin intensa. crescând. Duritatea gusii este de obicei un semn de degenerare maligna. daca pe scintigrama apar noduli "reci".6. în tiroiditele cronice se aplica fie roe ntgenterapie. 15. La cretini. Suspiciunea creste când glanda se dezvolt a rapid sau când. în formele acute. în formele cronice. Cel mai eficace mijloc de profilaxie iodat a îl constituie administrarea de sare iodata în zonele endemice. Tiroiditele se clasifica în acute (supura te sau nesupurate). care a s tudiat si a combatut gusa endemica. Tiroida este de obicei marita. este suspecta de cancer. Se însoteste de febra si dureri musculare. datorita severitatii afectiuni i. în gusile recente. care în mod normal are aspect de flu ture. nodulare. Este o stare morbida congenitala si familiala si se datoresteiipsei de hormon i tiroidieni în timFig.6. luetica etc. greutatea la respiratie. în cazul unei gusi vechi. Alaturi de prof ilaxie iodata. Cel mai important este testul scin tigramei tiroi-diene: se da bolnavului sa bea o cantitate anumita de iod radioac tiv si se cerceteaza apoi profilul tiroidian. cu unul sau ma i multi noduli. Iodul mai poate fi dat sub forma de tablete io-date continând 1 mg iodura de potasiu. traheea si nervii din vecinatate.). Tratamentul curativ consta în tratament medical si chirugical. nedureroasa. 74 Gusa voluminoasa la o femeie dintr-o regiune endemica. care. Gusa nodulara. 15. surditate sau surdomutitate. aderenta la trahee. Diagnosticul clinic de cancer tiroidian este doar prezumtiv. Tratamentul chirurgical are indicatii în gusile mari. Compresiunea nervului recurent provoaca raguseala. CANCERUL TIROIDIAN Este o afectiune endocrina relativ frecventa. aparând îndeosebi la purtatorii de gus a. Formele acut e se trateaza cu antibiotice si cortizon. Tratament: profilaxia detine primul loc în lupta împotriva gusii endemice si a creti nismului. subacute si cronice (de natura tuberculoasa. Semnul constant si obligatoriu este gusa. cu fenomene de hipotiroidism. dar se deosebeste de cancerul tiroidian pri n faptul ca este dureroasa la de-glutitie si la palpare. Tiroxina si Tiro ton. în prezent.Cretinismul endemic prezinta un interes deosebit. Printre fenomenele de compresiune se mai numara si jena la deglutitie. deoarece produce paralizia coardei vocale.5. prin lipsa de dezvolt are mintala. nodulara. tiroida devine dura. NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 651 pul vietii fetale.

eroziuni ale falangelor si osteoporoz a craniului. Dozarea calciului în sânge este prima si cea mai importanta analiza.7. Se gasesc valor i crescute ale calcemiei si concentratii scazute de fosfor sanguin. mai ales în formele cu malignitate redusa.l. Daca tratamentul este instituit precoce. 15. eliminarile de calciu în urina sunt în jurul a 150 mg/zi. fracturile si osteoporoza. se elimina prin urina cantitati mari de calciu (hipercalciurie).1. Tratamentul cancerului tiroidian este operator si consta în extirparea glandei în to talitate (tiroidectomie totala) si a eventualilor ganglioni cervicali. care apreciaza diferenta dintre aportul si excretia de calciu în uri na si fecale. Caracteristica acestei b oli este calculoza renala. fa pt care se traduce prin oboseala musculara si hipotonie.vase. Un ef ect imediat al acestui proces este eliminarea unor cantitati mari de urina (poli urie). Excretia uri nara de calciu este apreciata prin testul Sulcowitch. valorile sunt mult peste 150. Apar dureri osoase. 652 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ în ultimul timp se aplica tot mai mult terapia cu iod radioactiv în doze mari si rep etate. în h iperparatiroidism. Diagnostic: prezenta calculilor renali la un bolnav poate sugera existenta hiper pa-ratiroidismului. care se poate complica cu pielonefrita si calcifierea difuza a tubilor renali. BOLILE PARATIROIDELOR ¦ i ¦ Patologia paratiroidelor cuprinde doua sindroame: hipoparatiroidismul sau tetani a paratiroidiana si hiperparatiroidismul sau boala Reeklinghausen. Vom prezenta pe scurt câteva dintre ele. cu aspect laptos. dar numai în faza avansata a bolii. se presupune existenta unei tumori maligne. Ambele sindro ame au comun alterari ale metabolismului fosfo-calcic. Simptomatologie: excesul de hormon paratiroidian duce la cresterea calciului din sânge (hipercalcemie si la scaderea depozitelor de calciu si fosfor din oase. mai rar de cancer sau de hi perplazia paratiroidelor. calota prezinta la examenul radiologie un aspect particular. în etapa finala a bolii survin demineralizarea scheletul ui si atrofia oaselor. Se stie ca dupa un regim a limentar sarac în calciu. 15. în 90% din cazuri a fectiunea este provocata de un adenom paratiroidian.se depun cristale de fosfat de calciu. Hiperpara tiroidismul poate fi recunoscut totusi mai devreme gratie investigarilor de labo rator. în co nsecinta. care se p rezinta la examenul radiologie sub forma de calcifieri. însotita de sete mare (polidipsie). rinichi. stomac . Din cauza demi-neralizarii. bolnavul devenind cu timpul un infirm. în caz de m etastazare. Bilantul este normal daca omul nu elimina mai mult calciu decât inge . Examenul radiologie are mare valoare diagnostica. Diagnosticul de certitudine este dat însa numai de examenul histologic al tesutului tiroidian. datorita opacitatilor dispuse neregulat pe supra fata craniului. când apar chisturile. "vatuit". HIPERPARATIROIDISMUL (boala Reeklinghausen) Boala se datoreste secretiei excesive de hormon paratiroidian. Mai complicat este testul bilan tului calcic. Muschii sunt si ei afectati.7. La nivelul tesuturilo r moi . se pot obtine supravietuiri apre ciabile. La nivelul oaselor lungi apar chisturi si se produc cu usurinta fracturi.

Exist a si o tetanie neurogena (spasmofilie). în cazuri severe apar tulburari în respiratie. ceai. iar eczemele ap ar frecvent. fructe. greut ate în vorbire (disartrie) si spasme viscerale (tetanie astrica. Tratamentul hiperparatiroidismului este chirurgical si consta în îndepartarea tumori i paratiroidiene.1 200 000 u de 1 . unt. pâna la delir si stupoare. Simptomatologie: cele mai multe cazuri de tetanie se întâlnesc la copii. i. bilantul este negativ. crampe moderate si furnicaturi în corp. Graviditatea este u n factor agravant al tetaniei.v. Aceasta duce la cresterea excitabilitatii sistemului nervos central . sau per oral.2. în tetania latenta.7. o boseala. 10 sau Tachystin. HIPOPARATIROIDISMUL (tetania paratiroidiana) Cauza cea mai obisnuita a hipoparatiroidismului o constituie lezarea sau îndeparta rea chirugicala a glandelor paratiroide în cursul unei operatii pe tiroida. clo-rura sau lactat de calciu). Este obligatoriu ca tratamentul cu calciu sa fie as ociat cu vitamina D2.uscaciunea pielii si a parului. iar manifestarile sunt dramatice. Spasmele generalizate se însotesc de fotofobie. administrate în injectii i. O atentie deosebita trebuie acordata în timpul efectuarii injectiilo r i. Uneori cauza hipoparatir oidismului nu poate fi gasita. pâine. alcatuit di n oua. afectiunea se datoreste distrugerii glandelor prin hemoragie. mergând de la iritabilitate. trebuie sa tina seama de faptul . în toate cazurile. în doze de 600 000 . sufocare si moarte.v. Contractura la mâna se traduce prin spas mul carpopedal. Mai ra r. manifesta rile sunt mai reduse ca intensitate. infectie sau ir adierea tiroidei cu raze Rontgen sau cu iod radioactiv. Cariile dentare sun t numeroase. Daca eliminarea de calciu es te de peste 150 mg. simetrica. înseamna ca exista pierdere de calciu. Daca substanta iese afara din vena. Scaderea calciului în sânge se combate cu saruri de calc iu (gluconat. zahar. timp de 3 zile. a membrelor. care apare în nevroze. spasm piloric). Cataracta este o manifestare obisnuita a bolii. Când exista pierdere de calciu prin urina. La copil apare destul de frecvent spasmul laringian. Tetania se iveste la câteva zile dupa operatie. care este un hipercalcemiant m ai puternic decât vitamina D2. iar episoa dele acute sunt provocate de oboseala sau de emotii. unghiile se rup usor. în a patra zi a probei se dau din nou la laborator pentru analiza urina si materiile fecale. prec edata de crampe. indiferent de natura insuficient ei paratiroidiene. în timpul crizelor se vor da bolnavului sedative si tranchilizante. de clorura de calciu.v. scaderea secretiei de parathormon micsoreaza concentratia cal ciului în sânge. spasmul laringian poate fi confundat cu astmul bronsic. amorteli.. furnicaturi si amorteli. cianoza.T. NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 653 15.3 ori pe saptamâna. La adult. bolnavul trebuie scos rapid din cri za. în comportamentul lor fata de bolnav. cu injectii i. favorizând astfel aparitia crizelor de tetanie. Manifestare a tipica a bolii o constituie contractara spastica. care da mâinii aspectul descris sub denumirea de "mâna de mamos". produce dureri mari si necroza tesuturilor. O alta proba utilizata în diagnosticul hiperparatiroidismul este clearance-ul fosforului.m. declansata de îndepartarea chirurgicala a unui adenom paratiroidian. Manifestari similare po t aparea dupa diaree cronica si varsaturi repetate cu pierderea de calciu. T ulburarile psihice sunt frecvente. depresi une si panica. Asistentel e medicale. datorita pierderii de calciu în timpul sarcinii. înainte de proba se dozeaza calciul în urina din 24 de ore si în fecale. Se mai utilizeaza preparatul A. în forma cronica a tetaniei apar tulburari trofice . de clorura de gluconat de calciu si cu sedative.ra. anxietate. Bolnavul se plânge de slabiciune musculara. Tratamentul preventiv se refera la o serie de precautii care trebuie luate în curs ul operatiilor pe tiroida si paratiroide. în tetania acuta. Tehnica este urmatoarea: se da un regim alimentar care sa contina 150 mg calciu. Cel mai adesea însa tetania este latenta. Exista o forma acuta a bolii.

654 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ 15."Este tratat la capitolul bolilor de nutritie.. Hiperinsulinismul. fapt pentru care se considera în mod gresit ca bolnavul are isterie. HIPERINSULINISMUL ¦ . tre-muraturi. ameteli mergând pân a la stari de agitatie. La cei cu ulcer duodenal. de administrarea de alcool sau. la diabetul zaharat si la hiperi nsulinism sau la sindromul hipoglicemic. Hipoglicemia se manifesta cu somnolenta. 15. .4 ore dupa mese. transpiratii. Simp tomele hipoglicemice sunt similare cu cele produse de injectarea insulinei: senz atia de gol în stomac. Hiperinsulinismul organic este determinat de un adenom. datorita scaderii importante a zaharului sanguin. respectiv. foame. mai rar de un cancer sau de o adenomatoza difuza a pancreasului.ca hipo-paratiroidienii au un sistem nervos dereglat: obosesc usor. Crizele de hipoglicemie apar la câteva ore dupa mese sau în primele ore de dimineata..8. diagnosticul este sigur. de 50 mg% (normal 80 .2. Mai frecvente în clinica sunt hipoglicemiile funtionale. nevroza. Pentru precizarea diagnosticului au fost propuse mai multe teste: Proba foamei prelungite consta în tinerea la post timp de 24 sau 72 ore a bolnavul ui suspect de tumoare pancreatica.110 mg). Este bine sa evite meseriile care i-ar supune unor eforturi mari fizice si intel ectuale. convulsii etc. de ingerarea de acid acetilsalicilic. valorile glicemiei dimineata pe nemâncate sunt foarte scazut e. cu stari de confuzie. Tratamentul este chirurgical si consta în extirparea adenomului pancreatic. 15. Daca pacientul se alimenteaza. Ele pot fi provocate de s upra-dozajul de insulina. epilepsie sau o tumoare cerebrala. care se datoreste secretiei exagerate de insulina. crizele cede aza.8. uneori chi ar tulburari mintale. Proba trebuie efectuata sub stricta supravegher e. sau la opera ti de stomac apar adeseori fenomene de hipoglicemie la 2 . Administrarea zaharului sau chiar simpla alimentare a bo lnavului fac sa dispara fenomenele. Daca glicemia scade sub 50 mg% si continua sa scada. de Tolbutamida.8. motiv pentru care nu revenim asupr a lui. fi e a producerii acesteia în exces ducând. pierderi de cunostinta. paloare. BOLILE PANCREASULUI ENDOCRIN Bolile endocrine legate de pancreas sunt consecinta fie a lipsei de insulina.1. la cop ii. De aceea. toate acestea secretând în exces si continu u insulina. se prezint a sub doua forme: organica si functionala. deoarece bolnavul poate intra în coma. sunt anxiosi si iritabili si de aceea trebuie sa li se ofere conditii de liniste si repaus. Hiperi nsulinismul organic sau insulinomul este o boala foarte rara. . DIABETUL ZAHARAT . Diagnostic: insulinomul trebuie suspectat ori de câte ori se gasesc valori scazute ale glicemiei pe nemâncate.

nedezvoltat. La adult.2. cast rarea chirugicala sau iradierea pe ovare. Eunucoidismul este o stare mai atenuata a eunuchismului. EUNUCHISMUL sl EUNUCOIDISMUL Termenul de eunuchism se refera la starea . în sindromul prepubertar.15. nervozitate. dar sunt deficitare ca functie si structura. La fete. La toate acestea se mai adauga numeroas e tulburari neurovegetative: ameteli. pierderea libi-doului si sterilitate. O complic atie relativ frecventa a hipogonadismului la femeia adulta este osteoporoza.9. G landele genitale sunt prezente. insomnii. aparuta dupa pubertate. cu productie insuficienta de hormoni gonadotropi. Membrele cresc mult în lungime. iar organele genitale externe si interne (uter. Insuficienta genitala se poate instala însa si dupa pubert ate. creând statura eunocoida. BOLILE GONADELOR Tulburarile functiilor genitale se împart în trei mari categorii: a) insuficienta de hormoni sexuali sau insuficienta genitala. se disting o forma prepubertara si o forma postpubertara. la vârsta pubertatii.9. insomnii..Testoste ron la barbat si estrogeni naturali si sintetici la femeie. caderea parului sexual si de pe corp. mergând pâna la pierderea menstrelor (amenoree ).9. 15. ovarele sau testiculele (hipogonadism primar). închiderea cartilajelor de crestere se face cu întârziere. iritabilitate. de lipsa lor s au de leziuni la acest nivel. astenie. hormonii sexuali împiedica regre . iar parul lipseste la pube. hipota lamusul (hipogonadism secundar). sânii sunt mici. Pilozitatea sexuala si pe corp nu se dezvolta. acestea dau nastere starilor de inter sexualitate. pierderea l i-bidoului si a potentei si sterilitate. c) tu lburari constând în anomalii în diferentierea sexuala. Tabloul clinic este dominat d e nedezvoltarea sexuala. Scheletul est e gracil. HIPOGONADISMUL . H ipo-gonadismul primar este determinat de nedezvoltarea gonadelor. testiculele sunt mici. 15. Penisul este mic. diversele forme clinice sunt cuprins e sub denumirea de hipogonadism. pierderea functiei ovariene se manifesta cu tulburari menstruale.congenitala sau dobândita . caderea parului sexual. Menstrele n u apar. se manifesta prin involutia organelor genitale. Hipogona-dismul secundar este provocat de leziuni distructive tumorale sau netum orale în regiunea NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 655 hipofizara sau hipotalamica. Regresiunea car acterelor sexuale (micsorarea uterului si a vaginului) se însoteste de tulburari v egetative destul de intense: valuri de caldura.1. vagin) ra mân infantile. talia înalta. maturizarea sexuala nu se produce. Vocea nu se îngroasa. In functie de momentul instalarii hipogonadismului.determinat a de lipsa gonadelor. ele duc la aparitia sindromului de precocitate sexuala sau pubertate precoce. datorita lipsei de hormoni se xuali. O cauza obisnuita la femei o constituie inflamatia organelor genitale. La femei. Etiologie: insuficienta genitala poate avea ca punct de plecare hipofiza. iar expresi a fetei este infantila. ¦ Se caracterizeaza prin insuficienta functiile ovariene sau testiculare si cuprin de cea mai mare parte a tulburarilor sexuale la indivizii de ambele sexe. disproportionat fata de trunchi. Ei produc maturizare a sexuala si opresc cresterea în lungime. lipsesc sa u sunt ascunse în abdomen (criptorhidie). La sexul masculin. iar muschii slab dezvoltati. mustati si pe corp. b) tulburari prin exces de hormoni sexuali. Caracterele psihice sunt infantile. insuficienta genitala. La baieti. Tratamentul hipogonadismului consta în administrarea de hormoni sexuali . la barba.

15.5. de exemplu deasupra pubisului (ectop ie). în abdomen sau pot fi în afara canalului.si tulburari visce rale (colecistite etc. în formele mai severe apar tulburari circulatorii accentuate. CRIPTORHIDIA Este o afectiune care merita o descriere aparte. tulbu rari vegetative marcate . existând riscul sterilitatii si al hipogonadismului. Tratamentul consta în administrari de sedative. migre ne. un factor fi ziologic al amenoreei este sarcina. urmarilor sale. ale hipofizei (t umori.).9. uneori. provocat de secretia excesiva de hormoni estrogeni.insomnii. Criptorhidia este unilaterala sau bilaterala. necroza post-partum). Pubertatea precoce adevarata este provocata de obicei de tumori cerebrale sau de tumori situate în hipotalamus. înainte de vârsta de 9 ani. Manifestarile principale s unt: amenoree. apoi stagneaza. dereglari nervoase (amenoree psihica). Exista o pubertate precoce si una falsa (pseudopubert ate precoce). La fete ap are menstra.3. refac potenta si. Apar secretia de sperma si spermatozoizii. datorita testiculului aflat în scrot. se dezvolta sânii si sarcina este posibila. cu vârsta a activitatii ovarelor. sexualizarea este normala si spermatogeneza s e mentine. 15. palpitatii . Vocea se îngroasa. musculatura se dezvolta la baieti. Hiperfoliculinismul. Cresterea copilului este la început accelerata. congestii premenstruale ale sânilor si ovarelor. . transpiratii abundente. cu oscilatii mar i tensionale. nervozitate. foliculina etc. PRECOCITATEA SEXUALÃ în precocitatea sexuala semnul distinctiv îl constituie aparitia precoce a pubertati i. prognosticul este mai sever. Prin criptorhidie se întelege necoborârea testicul elor în scrot. datorita frecventei sale la bai eti si. restabilesc capacitatea d e procreare. Se da-toreste pierderii. întrucât în mod normal testiculele trebuie sa fie coborâte la nastere. ALTE AFECÞIUNI în afara hipogonadismului se remarca la femei o serie de tulburari care sunt trata te de ginecolog si de endocrinolog ca fiind interferente. valuri de caldura. în atitudinea terapeutica sunt impo rtante depistarea la timp a anomaliei si coborârea chirurgicala a testiculului înain te de vârsta pubertatii.4.siunea caracterelor sexuale. în criptorhidiile unilaterale. 15. stari depresive.9. Menopauza este o etapa fiziologica de mari perturbari hormonale si nervoase. mai ales. Daca insuficienta genitala este de natura hipofizara se asociaza un tratament cu gonadotrofina corionica (preparatul românesc Gonacor). chiuretaje repetate). Anomalia se constata devreme. Amenoreea sau oprirea menstrelor are si alte cauze în afara leziunilor ovariene: l eziuni ale mucoasei uterine (tuberculoza.9. întrucât unul din testicule 656 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ esfe coborât si functioneaza normal. In criptorhidiile bilaterale. produce cicluri menstruale scurte. Organele genital e se dezvolta ca la adult. Testiculele criptorhidice pot fi situate în canalul ingh inal.

NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 15. 17-cetosteroizi si testosteron în urina si în sânge) si biopsia testiculara. Determinarea hormonilor gonadotropi se face în mod curent în urina din 24 de ore. La femei exista diferite procedee pentru aprecierea functiei ovariene. în acest ultim caz.120 000 000 de sper matozoizi/ml. pentru a aprecia gradul lor de dezvoltare si eventualele malformatii. pr in metoda biologica. imature. La barbat. INTERSEXUALITATEA Un capitol aparte este cel al intersexualitatilor.7. sterilitatea este certa. examenul sp ermei. Cele mai obisnuite sunt: examenul ginecologic. Exista numeroase variante clinice ale starilor de intersexualitate.Pseudopubertatea precoce apare în hiperplaziile suprarenale.6. Sperma este recoltata prin contact sexual întrerupt sau prin masturbare. Examenul histologic al testiculului se face dupa recoltarea unui fragment de gla nda prin biopsie testiculara. Este o metoda valoroasa în diagnosticul bolilor test iculare.9. Copiii se sexualizeaza devreme. altele de tulburari în producerea hormonilor sexuali. se introduce termometrul în vagin sau rect timp de 5 minute . iar rezultatul se noteaza pe o fisa speciala. iar la fet e nu se dezvolta sânii si nu apare menstra. Cazurile sunt relativ rare si ele apartin domeniului endocrinologiei genetice. dar spre deosebire de pu bertatea precoce adevarata. hermafroditis mul si disgeneziile gonadice de tipul sindromului Turner si sindromului Klinefel ter. 15. examenul citohormonal. Curba temperaturii bazale prezin ta variatii în cursul ciclului menstrual. Prin intersexualitate se înteleg e prezenta la un individ a caracterelor apartinând sexului opus.9. Analiza se face dupa o prealabila abstinenta sexuala de 3 . în mod normal se gasesc 60 000 000 . temperatura bazala. în tumori suprarenale s au în tumori testiculare. Lichidul spermatic trebuie colectat în totalit ate si examinat proaspat. 657 METODE DE INVESTIGARE ÎN AFECÞIUNILE GLANDELOR GENITALE Investigatiile care dau indicatii cu privire la functiile glandelor genitale la barbat sunt: examenul clinic (dezvoltarea genitala si sexualizarea). Examenul spermei sau spermograma da indicatii cu privire la functia spermatoge-n etica a testiculului si asupra capacitatii de fecundare. o metoda precisa de apreciere a functiei endocrine a testiculului consta în dozarea testosteronului în sânge si urina. în grupul interse xualitatilor intra pseudohermafroditismul feminin si cel masculin. dozarile hormonale (hormoni gonadotropi. masurata în conditii bazale. Dimineat a. Metoda e ste însa dificila si este utilizata mai mult pentru cercetare. Curba termica da indicatii asupra fazei ciclului menstrual si poate servi pentru indicatii terapeutice. zilnic. la baieti testiculele sunt mici. la sculare. Examenul ginecologic endocrin consta în examinarea organelor genitale externe si i nterne. Tratamentul insuficientelor testiculare depinde de felul leziunilor gas ite la examenul histologic. în insuficientele testiculare. biopsia de mucoasa uterina si explorarile hormonale. unele provocate de anomalii c romozomiale. . valorile gonadotropil or urinari sunt subnormale. în hipogonadismul de natura hipofizara. numarul lor este mult redus (oligospe rmie) sau se constata absenta lor (azoos-permie).5 zile. Ex amenul ginecologic nu se face în timpul menstrelor. Temperatura bazala este temperatura interna.

a 14-a si a 21-a a ciclului. Ea da i ndicatii cu privire la secretia de hormoni estrogeni si progesteronici si la mom entul ovulatiei.Examenul cito-hormonal sau cito-vaginal consta în recoltarea frotiului din vagin. Examinarea si prelevarea frotiurilor se fac în ziua a 7-a. Explorarile hormonale. constau în dozarea estrogenilor din urina totala. fluorometrice si colorimetrice. Constituie o metoda de explorare hormonala. recoltata în decurs de 24 de ore. Pentru dozarea estrogenilor se folosesc metode biologice . Exame nul cito-vaginal este o analiza hormonala valoroasa în caz de sterilitate. . în conditii riguroase de asepsie. Frotiul se recolteaza din fundul de sac posterior. Cu 24 de ore înainte femeia sa nu fi facut spalaturi vaginale si sa nu fi avut vre un raport sexual. recoltarea urinii se face în a 21-a zi a ciclului. în ziua a 21-a a ciclului. metode fizice si chimice. Biopsia de mucoasa uterina se face prin chiuretaj uterin. La femeile cu menstre regulate. Metodele chimice sun t cele mai precise.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful