P. 1
endocronologie

endocronologie

|Views: 133|Likes:
Published by arnautu mihaele

More info:

Published by: arnautu mihaele on Nov 03, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/03/2011

pdf

text

original

NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 15.1.

INTRODUCERE

Functiile generale ale organismului sunt controlate si reglate de glandele cu se cretie interna sau glandelor endocrine: hipofiza, epifiza, tiroida, paratiroidel e, suprarenalele si glandele genitale, - masculine si feminine. în functie de nece sitatile organismului, ele secreta hormoni, ale caror atributii sunt în prezent bi ne stabilite, astfel, glandele suprarenale sunt glandele vitale pentru organism. Hipofiza, prin hormonul de crestere, si glanda tiroida au un rol important în pro cesul de crestere si de dezvoltare a organismului, în timp ce hormonii gonadotropi hipofizari si glandele genitale - ovarele si testicolele - sunt implicate în proc esul de reproducere. 15.2. NOÞIUNI DE ANATOMIE sl FIZIOLOGIE 15.2.1. HIPOFIZA ac Situata la baza creierului, într-o depresiune osoasa denumita saua turceasca hipof iza -una dintre cele mai importante glande de organism - este alcatuita din doi lobi - unul anterior si altul posterior, - cu origine embrionara diferita. Lobul anterior secreta urmatorii hormoni: - hormonul de crestere sau hormonul somatotrop, denumit prescurtat STH, stimulea za cresterea tesuturilor, mobilizeaza grasimile si intervine în metabolismul miner al; - hormonul tireotrop, denumit prescurtat TSH, stimuleaza functia glandei tiroide ; - hormonul corticotrop, denumit prescurtat ACTH, stimuleaza activitatea glandel or suprarenale; - hormonii gonadotropi sunt în numar de doi. Ei actioneaza asupra gonadelor mascul ine si feminine, având un rol important în sexualizare si în procesul de reproducere. Hormonul foliculostimulant sau FSH stimuleaza la femeie secretia foliculilor ovarieni. La barbat, activeaza si mentine spermatogeneza. Hormonul luteinizant, denumit pres curtat LH sau ICSH, actioneaza la femei asupra corpului galben al ovarului, iar la barbat asupra tesutului interstitial al testiculului, stimulând formarea hormon ului masculin - testosteronul; - hormonul luteotrop sau mamotrop, denumit prescurtat LTH, actioneaza sinergie cu cei doi hormoni gonadotropi, producând cresterea glandei mamare si secretia lac tata. Lobul anterior mai secreta hormonul melanotrop, sau hormonul pigmentatiei, care stimuleaza formarea pigmentilor din piele. Secretia hormonilor elaborati de hipofiza anterioara este reglata de centri nerv osi din creier, prin intermediul unor neurohormoni sintetizati la nivelul hipota lamusului. Cei mai multi hormoni hipofizari pot fi dozati în sânge prin metode moder ne si precise, radio-imunologice; tehnica fiind însa dificila, acest procedeu este utilizat numai în centre specializate.

NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE

631

Lobul posterior al hipofizei secreta doi hormoni, ocitocina si vasopresina, care de fapt sunt hormoni neurohipofizari, deoarece sunt sintetizati în centrii nervos i din hipota-latnus. Ocitotocina intervine la nastere, contactând uterul în faza fin ala a sarcinii. Contracta de asemenea canalele glandelor mamaie, contribuind la eliminarea laptelui. Vasopresina are o puternica actiune antidiuretica de unde s i denumirea de hormon antidiu-retic, prescurtat ADH. Când hormonul antidiuretic li pseste, se produce o diureza masiva, cu urini foarte diluate. 15.2.2. EPIFIZA Epifiza sau glanda pineala este situata deasupra hipofizei, între cele doua emisfe re cerebrale. Functia epifizei a constituit una dintre cele mai dezbatute proble me ale endocrinologiei. Cercetarile scolii românesti de endocrinologie (st. M. Mil cu si Ioana Milcu) au demonstrat rolul de glanda endocrina al pinealei. Alaturi de hipofiza, ea intervine în functia glandelor genitale (rol inhibitor antisexual) , a suprarenalelor, în metabolismul zaharului (scade glicemia), al apei si al saru rilor. în ultimele decenii au fost izolate din epifiza serotonina, norerepinefrina si melatonina. S-a dovedit recent ca actiunea anti-sexuala a epifizei s-ar dato ria melatoninei. 15.2.3. GLANDELE SUPRARENALE Cele doua glande suprarenale, situate deasupra rinichilor, sunt alcatuite din do ua structuri: corticala si medulara. Structura corticala sau corticosuprarenala consta din trei zone: a) zona glomerulara, care secreta ca hormon principal aldo steronul, cu proprietati mineralocorticoide (retine apa si sarea); b) zona fasci culara care secreta cortizolul si hidrocortizonul, hormon eliminat în urina sub fo rma 17-hidrocorticosteroizilor. Cortizolul este indispensabil vietii, contribuin d la formarea glucozei din proteine - fenomen cunoscut sub denumirea de gluconeo geneza; zona fasciculara mai secreta corticostero-nul, hormon mineralocorticoid; c) zona reticulara, care secreta hormoni androgeni, eliminati în urina sub forma 17-cetosteroizilor, si hormoni estrogeni. Amintim ca acesti hormoni sunt secreta ti si de ovare si de testicule. Secretia glandelor suprarenale este dependenta d e hormonul corticotrop hipofizar sau ACTH. La rândul ei, medulosuprarenala secreta doua substante, denumite catecolamine, si anume adrenalina sau epinefrina si no redrenalina sau noropinefrina. în anumite situatii, ca de pilda în stari de tensiune psihica sau emotii puternice, glanda .suprarenala secreta cantitati crescute de adrenalina si noradrenalina. Acestea produc fenomene de vasoconstrictie (paloar e, hipertensiune arteriala, frisoane, tahicardie). ¦':'; 15.2.4. TIROIDA Tiroida, situata la baza gâtului, înaintea traheii, secreta mai multi hormoni, dintr e care cei mai importanti sunt tiroxina sau tetraiodotironina si triiodotironina . Ambii hormoni stimuleaza oxidarile în organism si ajuta cresterea. Ei sunt neces ari cresterii normale a organismului, maturizarii scheletului si dezvoltarii cre ierului. Lipsa lor se rasfrânge nefavorabil asupra evolutiei proceselor fiziologic e normale. Functia glandei tiroide este controlata de hormonul tireotrop hipofiz ar si de centri nervosi din hipotalamusul anterior. 632 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ

Asa se explica de ce anumite dereglari nervoase se însotesc de perturbari însemnate ale functiei glandei tiroide.

prin cei doi hormoni gonadotropi (foliculostimulent si luteinizant) . în consecinta. care secreta glucagonul. BOLILE HIPOFIZEI Bolile hipofizei se grupeaza în boli prin hormoni hipofizari. 15. o secretie crescuta de p arathormon va mari calcemia si va scadea fosforemia. 15. pe când glucagonul este un puternic factor hip erglicemiant: scoate zaharul din ficat (glicogenoliza) si creste concentratia ac estuia în sânge (hiperglicemie). situate pe fata dorsala a tiroidei. si celulele p. O actiune opusa o are tiroc alcitonina . care secreta hormoni androgeni. adenomul acidofd sau eozinofil . dar cu manifestari clinice asemanatoare celor din adenomul cromofo b. aparitia lui este pusa în NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 633 legatura cu boala Cushing. în perioada de debut. secreta hormo nul paratiroidian sau parathormonul. . 15. PANCREASUL Rolul de glanda endocrina al pancreasului a fost recunoscut din 1866. adenomul bazofil este de obicei mic si nu produce f enomene de compresiune.al doilea hormon paratiroidian -.2. Hormonii sexuali determina dezvoltarea car acterelor sexuale si marcheaza diferenta dintre cele doua sexe. care are rolul de a mobiliza calciul din oa se si de a stimula absorbtia calciului din intestin. craniofaringiomul e inclus în categoria tumorilor hipofizar e. ism) apar când glanda este distrusa de un exces si boli prin l 20220o147u ipsa de hormoni hipofizari e caracteristica tu Sindroamele de hipofunctie (hipopituitar proces inflamator vascular sau tumoral.2. când extirpa rea pancreasului la câine a provocat aparitia diabetului.6.creste lent si produ ce acromegalie si gigantism. care secreta insulina. Sub controlul si stemului nervos. Insulina scade gl icemia. datorita frecventei lor (10% d in totalitatea tumorilor intracraniene) si mai ales complicatiilor pe care le de termina. Se cunoc patru categorii de tumori hipo fizare: adenomul cromofob.5.2. Pentru acest motiv. cei mai activi dintre acestia fi ind testosteronul si androstendionul. Totodata el secreta hormoni sexuali: progesteronul si estrogenii. PARATIROIDELE Cele patra glande paratiroide. Tumorile hipofizare sunt clasificate dupa caracteristicile celulare leg ate de prezenta unor granule secretoare.3. cu actiune hipocalcemianta. GLANDELE GENITALE Gonadele sau glandele genitale feminine si masculine au o secretie externa sau g ame-togena si o secretie interna sau endocrina. Functia sp ermatogenica este localizata în tubii seminiferi. Productia crescuta de morilor hipofizare.i 15.stimuleaza si mentine functia glandelor genitale. Mareste excretia de fosfor în urina si reabsorbtia tu-bulara de calciu. eraniofaringiomul este o tumoare formata de fapt în afa ra hipofizei. în spatiul dintre tubi se gasesc c elulele Leydig. Testiculul produce spermatozoizii care fecundeaza ovulul. hipofîza . transportând zaharul în celule. Tumorile hipofizare prezinta un interes deosebit.7. Ovarul asigura producerea ovulel or necesare reproducerii. în prezent se stie ca insu lele Langerhans din pancreas contin doua feluri de celule endocrine: celula oc.

Modificarile sunt mai acc entuate la fata si la extremitati. diagn osticul se bazeaza în primul rând pe examenul radiologie al seii turcesti . Ul terior se instaleaza insuficienta tiroidiana si insuficienta suprarenala.1. invadând larg hipotalamusul si centrii nervosi înveci nati. producând manifest ari legate de suferinta creierului: dereglari ale somnului si ale apetitului. Când tumoare a devine voluminoasa. în afara hormonului de crestere. ADENOMUL CROMOFOB Constituie tipul cel mai obisnuit de tumoare hipofizara. ob ezitate. Se practica fie rontgenterapia regiu nii hipofizare.si în al doilea rând pe modificarile oculare. la vârsta adulta (acromegalie). febra. Semnul ce l mai precoce îl constituie regresiunea caracterelor sexuale (hipo-gonadismul). iar pe masura ce se mareste distruge peretii seii turcesti. determina aparitia diabetului insipid. Simptomatologie: în perioada de început lipsesc semnele clinice. ACROMEGALIA Prin acromegalie se întelege un sindrom clinic caracterizat prin cresterea deforma nta în grosime si latime a oaselor si a tesuturilor moi.3. Daca tumoarea se dezvolta anterior. fie exereza chirurgicala (hipofizectomie). atrofie opti ca si.3. comprima centrii nervosi din hipotalamus. Diagnostic: deoarece manifestarile clinice sunt reduse în adenomul cromofob. Tratamentul este radiologie si chirurgical. La început. care necesita interventia chirurgicala de urgenta. în cele din urma. interventie denumita si hipofîzoliza. 634 ¦ \ ai B MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ . Tulburarile de natura endocrina a par mai târziu.3. Procesul infil-trativ e invadant si caracteristic tumorilor maligne. O comp licatie de temut a tumorii hipofizare este hemoragia. Daca tumoarea se dezvolta pos terior. diabet insipid.2. dupa cum tulburarea endocrina survi ne înainte de închiderea cartilajelor de crestere (gigantism) sau mai târziu. comprima chiasma otpica si p roduce tulburari de vederes strâmtoare a câmpului vizual (hemianopsie). Cefaleea se datoreste de fapt presiunii exercitate de tumoare pe diafragmul seii.3. 15. De data recenta este procedeul de distrugere a tumorii hipofizare cu substante radioactive (aur sau i triu). Tratamentul este chirurgical si consta în extirparea tumorii. provocând fenomene de compresiune: tulburari de vedere. CRANIOFARINGIOMUL Craniofaringiomul este o tumoare situata deasupra seii turcesti.care ara ta marirea de volum a glandei . Afectiunea este provocata de un adenom hipofi zar acidofil care secreta cantitati excesive de hormon somatotrop sau hormon de crestere. tumoarea se d ezvolta în hipofiza. Bolnavul se plânge do ar de dureri de cap si de aceea este deseori tratat pentru nevroza.15. d iafragmul seii si creste în sus. 15. tumoarea poate secreta în exces si alti h ormoni hipofizari. Evolueaza ca si adenomul cromofob. dupa ce o parte din hipofiza a fost distrusa de tumoare. Simptomele sunt diferite. pierderea totala a vederii. hipogonadism.

se prefera extirparea chirurgicala (hipofizect omie). (pahidermie). intestin si pancreas). Tegume ntele se îngroasa. modificari ale articulat iilor (artropatii) si ale vertebrelor (cifoscolioza. Datorita îngrosarii oaselor. muscat ura devine dificila. între tulburari le endocrine asociate se constata frecvent dezvoltarea parului pe corp la barbat (hipertricoza) si aparitia parului pe fata la femeie (hirsutism) . trasaturile fetei se schimba. Mâinile si picioarele sunt groase si late.U i Simptomatologie: boala apare cu precadere între 30 si 50 de ani. Muschii sunt de obicei hipertrofiati. în faza constituita a bolii. Are eficacitate doar în stadiul de început.4. fara a putea gasi exp licatia acestui fenomen. diabetul zaharat se întâlneste în 25% din cazuri. ceea ce explica frecventa durerilor osoase si articulare la acesti bolnavi. aspectul acromegalului este destul de caracteristic.care arata prezenta tumorii hipofizar e . . ca urmare a cresterii tumorii. O alta dovada a evoluti ei boli o constituie cresterea extremitatilor de la un an la altul. menstrele devin neregulate.3. forta musculara este diminuata. în decurs de 15 . toracele este de asemen ea latit si deformat. ficat. Iradierea se repeta dupa un interval de 6 . Mai târziu. riscurile operatorii au scazut mult datorita tehnicilor chirurg icale. tulburarile în sfera genitala devin evidente abia în faza avansata a bolii. mai ales la femei dupa menopauza.20 pâna la 500 ug/ml (valori normale =1-10). cavernos. devenind proeminenta. Functia gona-dotropa este si ea dereg lata.20 de ani. La femeie. osteoporoza). mult ameliorate. splina. Tumoarea se mai însoteste de tulbur ari de vedere. Diagnosticul este dificil doar în faza de început.dovada a act ivitatii crescute a glandelor suprarenale. la fel nasul. Aparitia greturilor si a varsaturilor indica o irita tie meningiana. Deformarile fetei si ale extremitatilor se produc treptat. Se introduce în hipofiza Y sau Au. Ceea ce atrage în primul rând atentia este deformarea oaselor fetei. Tratament: exista în prezent mai multe procedee terapeutice la îndemâna medicului. în acr omegalie se gasesc valori crescute. La acromegali. Examenul ra diologie arata în-grosarea oaselor lungi si a falangelor. buzele si limba (macroglosie). psihice si neurovegetative. Cefaleea est e puternica si persistenta. Când fosforemia si calciuria sunt crescute. Cresterea excesiva se rasfrânge asupra întregii conformatii a individului. dar sarcina este posibila. Pe prim-plan si cea mai accesibila este roententgerapia hipofizara. deoarece spatiile interdentare se distanteaza si dintii nu se mai suprapun. între investigatiile efectuate curent în ace asta boala. deformarile tesuturilor moi si ale scheletului fiind progresive. Daca tumoarea creste rapid si produce leziuni oculare. Semnele locale se datoresc extinderii tumorii în afara seii turcesti.12 luni. GIGANTISMUL . Rezultatele sunt încurajatoare.se situeaza si dozarile de fosfor si calciu în sânge si urina. înseamna ca tumoarea este activa. O analiza im portanta este si dozarea radioimunologica a hormonului de crestere în plasma. aspectul acromegalului este destul de caracteristic pentru a fi usor recunoscut la examenul clinic. Cu toate acestea. când deformarile osoase sunt putin vizibile. în afara examenului radiologie . Mandibula creste mult în lungime (prognatism). Boala evolueaza foarte lent.12 000 r la p iele. în decurs de ani. lordoza. fiind târziu sesizate de bolnav si de anturajul acestuia. în prezent. datorita efectului hiper-glicemian t al hormonului de crestere. La examinarea bolnavului se constata marirea de volum a organelor (cord. Voce a capata un timbru grav. Pacientrul constata de pilda ca îi creste picior ul si ca trebuie sa schimbe în fiecare an numarul de pantof. De data relativ recenta în tratamentul tumorilor hipofizar e este aplicarea radioizotopilor. de dereglari nevrotice. La barba t. 15. Doza totala administrata este de 10 000 .

Viscerele sunt mari. iar pubertatea nu are loc.aspect cunoscut sub denumirea de macroschelie-. cel mai adesea gigantii nu ating vârsta de 40 de ani. apar tulburari neurologice si fenomene de compresiune. gigantis mul cu eunuchism si gigantismul cu acromegalie. Datorita cresterii excesive se produc modificari ale scheletului. ale hipofizei ( encefalite. a ca rui actiune se exercita înainte de închiderea cartilajelor epifizare determinând crest erea în lungime a oaselor. Se vor reduce proteinele din alimentatie. Forme clinice: se cunosc mai multe forme de gigantism: gigantismul pur. în forma complicata cu acromegalie. Baietilor li se va administra Testosteron. iar fetelor hormo ni estrogeni. boli cardiovasculare) . De aceea. pastrând însa proportiile normale . interesând diferite sisteme si organe (muschi si visce re). urmeaza etapa de s labiciune musculara. care secreta în exces hormon somatotrop. . în gigantismul cu eunuchism nu se produce dezvoltarea sexuala..AI. care însot este frecvent nanismul. Evolutie: cresterea este rapida înca din copilarie. cum este cazul craniofaringiomului.3. Din prima categorie fac parte chisturi sau tumo ri situate în hipofiza sau în afara ei. în cea de-a doua categorie sunt cuprinse leziunile netumorale. Oasele lungi continua sa creasca un timp îndelungat. Dupa o scurta perioada de forta fizica. Craniul este mare. Musculatura gigantului este Ia început bine dezvoltata. denumite astfel deaorece mijloacele de investigare nu reusesc sa des . membrele. dar corespunzatoare înaltimii.. tulburari vizuale. Gigantismul afecteaza întreg organismul. disproportionat de lungi fata de trunch i . Tratamentul este profilactic si curativ. Gigantismul se caracterizeaza prin cresterea exagerata în înaltime. dau înfatisarea eunucoida a co rpului. 15. mai exista un al treilea grup -acela al nanismelor idiopatice. dar pot produ ce si alte manifestari: diabet insipid. Membrele cresc mult în lungime. inflamatorii. Ca si în cazul acromegaliei. Profilaxia trebuie sa aiba în vedere prev enirea complicatiilor inevitabile în gigantism (tuberculoza. dar procesul hipertrofie poate aparea si mai târziu (între 12 si 18 ani). Patogenie: gigantismul este consecinta hipersecretiei de hormon somatotrop. La examenul radiologie se constata închiderea târzie a cartilajelor de crest ere. boala este provocata de o NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 635 tumoare hipofizara acidofila. care grabesc închiderea cartilajelor epifizare."hi -- . nemaifiind oprite în d ezvoltare de hormonii sexuali. Tratamentul curativ consta în extirparea tumorii hipofizare si în administrarea de hormoni sexuali. Deficitul de hormon de crestere este determinat de l eziuni tumo-rale sau netumorale. înaltimea gigantului depaseste 2 m. desi proportionat fata de restul corpului. cu scaderea rezistentei la efort si la boli infectioase. Cresterea în lungime continua în adolescenta si la vârsta adulta. Organele genitale ramân infantile. permitân d performante fizice. Daca tumoa rea devine voluminoasa. oprind astfel pr ocesul de crestere. ca cifoscoli oza si osteoporoza. Tumorile hipofizare perturbeaza cresterea. se ¦ .5. în af ara categoriilor mentionate.. meningoencefalite) si bolile degenerative ale sistemului nervos. depasind cu cel putin 20% media staturala. NANISMUL HIPOFIZAR : Nanismul sau nedezvoltarea staturala este de obicei consecinta secretiei insufic iente de hormon somatotrop. gigantismul se asociaza cu deformarea ext remitatilor în latime. obezitate.

15. boli de rinichi. testiculele sunt de asemenea mici sau nu coboara în punga scro SINDROMUL ADIPOZO-GENITAL (sindromul Babinski-Frohlich) . copiii cu nanism au o greutate normala la nastere. regiuna pu-biana. La copii. Testosteronul si derivatii sai au avantajul ca sti muleaza anabolismul proteic. grasimea are o distributie particulara. Du pa vârsta de 1 an. Daca nanismul este însotit de infantilis m sexual. înaltimea definitiva nu depaseste 1. care a fost descris în 1901. Tratament: între mijloacele terapeutice. Tegumentele sunt fine. Afectiunea este provo cata de o tumoare sau de un proces inflamator cu sediul în regiunea hipotalamo-hip ofizara. Deseori. tuberculoza. i z Sindromul. Aceasta repartiza re a grasimii da baietilor un aspect feminin. Nanismul poate însoti. dureri de cap. dezvolta musculatura si statura.Tiroxina sau Tiroton .6. Expresia fetei r 636 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ este juvenila. proportional. insomni i. sindromul adreno-genital. boala Cushing. abdomenul. Inteligenta este cel mai des normala.3. Capul este mic.50 m. Simptomatologie hipotalamica: obezitatea este o dovada a suferintei hipotalamusu lui. dar comportamentul ramâne pueril. Simptomatologie: în general. Aspectul este cunosc ut sub denumirea de infantilism sexual.copere cauza. Trebuie totusi adm inistrati cu prudenta la copii. palide. Diagnosticul nanismului hipofizar se bazeaza pe talia redusa a bolnavului si pe modificarile radiologice ale seii turcesti. în functie de localizarea si întinderea leziunii apar diverse simptome nerv oase si endocrine. cuprinzând sânii. apatie. Acon-droplazia este o alta afectiune care afecteaza c resterea. nanicii nu se maturizeaza sexual. copilul ramânând mereu în urma celor de aceeasi vârsta. soldurile si coapsele. Ceeea ce atrage în mod deosebit atenti a este gracilitatea acestora. înfundat în grasime. ea este semnalata de timpuriu: penisul este mi c. dar se deosebeste de la început de nanismul hipofizar prin aspectul disp roportionat al corpului si prin deformarile membrelor. extracte tiroidiene . transpiratii abundente si diabet insipid. se adauga tratament cu hormoni sexuali .si hormoni steroizi anabolici). boli end ocrine ca: mixedemul. radacinile membrelor. de pilda. a junsi la vârsta pubertatii. deoarece au afect virilizant. tulburari digestive) . cresterea încetineste. care apar la copiii de ambele sexe. la fel si extremitatile (acromicri e). Nu trebuie uitat însa ca numeroase alte afectiuni pot perturba la copil procesul de crestere. are ca semne caracteristice obezitatea si infantilismul genital. care indica existenta unor leziuni s au a unei tumori hipofizare. Oprirea cresterii mai poa te fi provocata de carente alimentare (diabet. afectiuni cardiace si infectii cu caracter cronic.20 sau 1. Diferitele segmente ale c orpului se dezvolta armonios. pubertatea precoc e sau disgenezia gonadica. Nu rareori apar fenomene de îmbatrânire precoce a tegumentelor. Simptomatologie endocrina: tulburarea endocrina caracteristica sindromului este insuficienta genitala. locul principal îl detine hormonul de crest ere. Nanicii par totdeauna mai tineri decât sunt în realitate. dar cum acesta se procura greu si este scump. Se mai semnaleaza ameteli. în practica medicala se aplica tratamentul cu hormoni periferici (insulina.estrogeni si Progesteron la f ete si Testosteron la baieti. La baieti.

în afara hormonilor gonadotropi. go nade). sa se abtina de la dulciuri si sa nu faca e xcese alimentare. în ultimul timp. organele genitale ramân infantile. mai multa miscare.3. iar la femei se determina estro-genii si pregnandiolul urinar. producând la pacientii de ambele sexe fenomene de hipopituit arism partial sau total (panhipopituitarism). soc si hemoragie. având putin tesut gl andular.si cu hormoni gonadotropi corionici (de tipul Gonacorulu i). micoze. Astfel. pentru explorarea glandei suprarenale se fac dozari de 17-hidroxicorticosteroizi si 17-cetosteroi zi în urina de 24 de ore. impotenta sexuala la barbat si regresiunea organelor genitale. organele genital e involiieaza. se recurge în mod curent la dozarea hormonilor periferici. tumorile hipofizare p ot distruge hipofiza. Bolnava se plânge de slabiciune fizica marcata si persistenta. a spectul clinic fiind cel al hipogonadismului. La barbat. întrucât dozarile directe d e hormoni hipofizari sunt deocamdata dificile. incidenta necrozei post-par tum a scazut. Ulterior. brucelo-ze etc.7. Predomina însa deficitul de hormoni gonadotropi. Pentru aprecierea activitatii glandelor genitale se doze aza 17-CS în urina. toropeala.tala.evita rea cu precadere a dulciurilor. Distrugerea sau necroza gl andei reprezinta consecinta hemoragiei din timpul sarcinii. Insuficienta hipofi zara poate exista si la barbat. . insuficienta hipofizara se ma nifesta prin insuficienta tuturor glandelor periferice (tiroida. caderea par ului axilar si pubian . Leatoarea. cân d etiologia este tumorala. sensibilitatea la rece. suprarenale. rtum) INSUFICIENÞA HIPOFIZARÃ (sindromul Sheehan) (necroza saii infarctul postpa Sindromul Sheehan este provocat de distrugerea glandei hipofizare în cursul unei n asteri complicate cu hipertensiune. Exista si un sindrom adipozo-genital al adultului. Pierderea libido-ului si a potentei este însotita de regresiunea organelor genitale (atrofie testiculara). sânii sunt mici. Insuficienta genitala se combate cu hormoni sexuali-f eminini sau masculini . cât si la femeie . Diagnosticul de insuficienta hipofizara. NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 637 Tratamentul sindromului adipozo-genital consta în extirparea tumorii hipofizare. mens-trele se raresc. care produce scadere a irigatiei în hipotalamus si hipofiza. în astfel de cazuri.fenomene frecvente la aceste bolnave . medicul si personalul aux iliar trebuie sa-i instruiasca pe parinti în privinta felului alimentatiei . datorita ameliorarii practicilor obstetricale. care se caracterizea za prin obezitate si hipogonadism: caderea perilor pubieni si auxilari amenoree la femeie. depingmetarea pielii. .atât la barbat. sifilis.dovedesc deficitu l de hormoni tiroidieni si suprarenali. Leziunile inflamatorii vasculare sau degenerativ e (diabet. infantil ismul genital evolueaza benign. în aceasta ordine de idei.se baz eaza în primul rând pe involutia organelor genitale si a caracterelor sexuale. La fete. Deosebit de import ant este regimul hipocaloric. primele semne de insuficienta hipofizara. 15. Concomitent apar si alte tulburari care dov edesc insuficienta celorlalti hormoni hipofizari. disparând la pubertate. Copilul trebuie sfatuit sa faca gimnastica. Sindro mul Babinski-Frohlich nu trebuie confundat cu pseu-dosindromul adipozo-genital. Simptomatologie: la femeie. care este destul de frecvent întâlnit la copii si se datoreste supraalimentatiei ace stora si nicidecum unor leizuni hipotalamo-hipofîzare. tuberculoza. necesitând o aparatura speciala. sunt involutia sânilor si lipsa lactatiei. grasimilor si excesului de fainoase -.). cât si asup ra cantitatilor de alimente permise. în majoritatea cazurilor se asociaza si hormoni tiroidieni. infantilismul genital este depistat abia la vârsta pubertatii: mens tra nu apare. Se vor recomanda de asemenea cultura fizica si sportul moderat. care îsi fac aparitia imediat dupa nastere. Diagn osticul clinic este completat de examenele de laborator.

Secretia de vasopresina în astfel de cazuri este normala. io demia si iodocaptarea tiroidiana (a se vedea capitolele respective). iar la barb at refece vigoarea fizica si potenta. dar rinichiul este incapabil de a concentra urina. O cauza frecventa în zi lele noastre o constituie loviturile la cap si interventiile chirurgicale pe hip ofiza. întrucât manifestari similare pot exista si în alte afectiuni. Poliur ia mai poate fi observata în hipercalcemii. ameteli. Testul este periculos. Bolnavul constata la un moment dat ca elimina 5 1 si chiar 20 1 de urina pe zi. înainte de a înce pe tratamentul este necesar sa se stabileasca natura acestor tulburari. poliuri a este mai putin intensa (pâna la 5 1/24 de ore). Aceasta afectiune apare la bolnavi cu tulburari psihice. ziua si noaptea. D aca deshidratarea este excesiva (uscaciune a tegumentelor si mucoaselor) si daca . în clinica se utilizeaza urmatoarele teste : Cel mai simplu test este cel al restrictiei de apa. Rezultate le sunt rapide si spectaculare. Sp re deosebire de bolnavii cu diabet insipid. în acest ultim caz. apare setea intensa ( polidipsie). De aceea. inflamatorie. Tratamentul cu hormoni sexuali -estrogeni la femeie si testosteron l a barbat . Daca exista semne de insuficienta suprarenala. ca unele afectiuni renale (insuficienta renala cronica) se însotesc de poliurie. în plus. Pierderea masiva de lichide din organ ism antreneaza stari de oboseala. Urina este diluata. Spre deosebire de diabetul insipid. Se stie. în tot timpul probei.determina aparitia menstrelor. Insuficienta tiroidiana se trateaza cu extracte de glanda tiroida sau preparate sintetice. timp de 6 ore sau cel mult 2 4 de ore.3. iar examenele de laborator arata prezenta zaharului în sânge si urina. poliuria nu este modificata de administrarea de vasop resina. 638 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ 15. de pilda. densitate a urinii este normala. se asociaz a cortizon. Diagnosticul afectiunii se bazeaza pe cele doua simptome majore: poliuria si pol idip-sia. Ei au o continua senzatie de s ete nesatisfacuta si poliurie consecutiva ingerarii cantitatilor mari de apa.traumatica. DIABETUL INSIPID Manifestarea principala a bolii consta în eliminarea unor mari cantitati de urina. tiroxina si triiodotironina (denumire a comerciala Tiroton).localizata la nivelul hipofizei posterioare sau la nivelul nucleil or din hipo-talamus care sintetizeaza vasopresina poate declansa aparitia diabet ului insipid. facute în cazul tumorilor hipofizare.8. datorita deficitului de hormon antidiuretic. uscaciunea gurii si a pielii. restabileste fertilitatea. chinuitoare. Ca o consecinta a poliuriei. Etiopatogenie: Orice leziune organica . dupa un tratament îndelungat cu cortizon si în diabetul zaharat. deoarece produce o deshidratare importanta a or ganismului. în lipsa prelungita de potasiu. Tratament: practica a dovedit importanta administrarii de preparate hormonale su bsti-tuitive pentru recuperarea bolnavilor cu insuficienta hipofizara. Pentru precizarea diagnosticului bolii. Insuficient a uneia sau mai multor glande periferice este o dovada a deficitului de hormoni hipofizari. iar densitatea urinei oscileaza în tre 1 008 si 1 012. personalul sanitar auxiliar trebuie sa supravegheze bolnav ul cu multa atentie. iar den sitatea ei nu depaseste 1005. Poliuria se instaleaza brusc si dramatic. incolora.Pentru explorarea functiei glandei tiroide se efectueaza metabolismul bazai. constip atie. acestia tolereaza lipsa de apa si ra spund normal la testele utilizate pentru diagnosticul diabetului insipid. Diabetul insipid mai poate fi confundat cu polidipsia psihogena. tumorala sau d egenerativa . Bolnavul trebuie cântarit din ora în ora.

4. Se mai poate administra si sub fo rma injectabila. timp de 15 minute. care contine hormon antidiuretic. dezvoltarea organelor genitale.v. timp de 45 de minute.v. provocata de o tumoare cereb rala (pi-nealom). proba se întrerupe. Testul la nicotina se bazeaza pe proprietatea nicotinei de a stimula secretia va sopre-sinei. este sindromul de pubertate precoce sau macrogenitosomia precoce. în comert se gases te preparatul denumit Retrohipofiza. timp de 3 . Clortiazida). între alte indicatii. Recent. care produc închiderea precoce a cartilajelor la crestere. varsaturi si ameteli.5 minute. MACROGENITOSOMIA PRECOCE (sindromul Pelizzi) Bolile epifizei sunt destul de rare. Mai cunoscut. Semnul principal al bolii este maturizarea sexula precoce.4. în mod normal. Doza administrata este de 1 mg pentru nef umatori si de 3 mg pentru fumatori. a unei solutii se salicilat sau tartrat de nicotina. Se dau 20 . Se pare ca sindromul apare în exclusivitate la baieti sub 10 ani. dar mai putin preci sa: se recomanda bolnavului sa fumeze 1-3 tigari. în poliu riile cu componenta psihica se utilizeaza tranchilizante si se face psihoterapie . alc ool . Mortalitatea este mare. deoarece nicotina prod uce greturi. s-au introdus în tratamentul diabetului insipid substante diuretice (ca de ex. Tratamentul medical este ineficace. deoarece face distinctia între diabetul insipid si poliuria întâlnita în afectiunile r enale. Proba propriu-zisa se începe când debitul urinar ajunge la 10 ml/min. Se urmareste diureza pe minut. care reduc în mod substantial poliuria. ¦ Tratamentul cu pulbere de retrohipofiza corecteaza poliuria din diabetul insipid. care distruge epifiza si determina leziuni în centrii hipotalami ci. Aceasta metoda simpla este valoroasa . .5%. Se face perfuzie i. dupa cum este sau nu fumator. debitul urinar NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 639 fiind apreciat în mililitri pe minut. Daca nu scade. si anume 5 ml/kilocorp. aparitia spermatogenezei.1. Crestere a în înaltime este la început accelerata. se da bolnavului s a bea apa. în d iabetul insipid.toate acestea având efect de stimulare a diurezei. Un alt test frecvent utilizat în diabetul insipid este proba cu clorura de sodiu: în ainte de proba se suspenda orice medicatie. nicotina descarca vasopresina si cantitatea de urina scade. de hormon ant i-diuretic. timp de o ora de la administrarea nicotinei.scaderea în greutate depaseste 3 . sau i. atât în timpul perfuziei. în prize nazale. Se administreaza pulbere de lob posterior de hipofiza. Prognosticul bolii este grav. proteine. Testul este neplacut. cât si la 30 de minute dupa terminarea ei. d ebitul urinar trebuie sa scada brusc. cantitatea de urina se normalizeaza. cantitatea de urin a se mentine crescuta. bolnavul bea apa la fiecare 15 minu te. în care exista deficit de hormon antidiuretic. Testul consta în injectarea i.50 mg la intervale de 4 ore. un rol important îl detine dieta saraca în sare. se presupune existenta unui diabet insipid. în cantitate egala cu cantitatea de apa pe care o elimina în acest interval de t imp. aparitia parului sexu al si facial. BOLILE EPIFIZEI 15. în diabetul insipid. sub actiunea hormo nului. Exista o varianta simpla. adica circa 300 ml la fiec are sfert de ora. Debitul urinar se masoara la fiecare 15 minut e.5% din greutatea corpului. 15. apoi este frânata de excesul de hormoni androg eni. urina se strânge si se masoara la fieca re 15 minute.m. Proba la hormonul antidiuretic consta în administrarea i. chiar daca se intervine ch irurgical. în mod normal. daca bolnavul are 60 kg. desi rar întâlnit. dupa ce urineaza. cu solutie hipertonica de clorura de sodiu 2.v.

diabetul zaharat. hipersecretia de hormoni androgeni.adenom sau cancer al suprarenalelor -sau de un adenom bazofil hipofizar. Boal a mai poate fi provocata si de tumori ale suprarenalelor . fese. tulbur arile în sfera genitala si infertilitatea devin mai evidente în faza înaintata a bolii . tulburari de memorie etc. La barbat.15.dând aspectul de "luna plina" -. la femei. Valorile tensiunii sistolice ajung la 200 mm Hg. în schimb. tulburarile psihice importante. buza superioara si pe obraji (hirsutism). mergând pâna la sinucidere. la abdomen. care confera bolnavului o obezitate aparenta. Boala Cushing se datoreste hiperactivitatii glandelor suprarenale. Ceea ce atrage în primul rând atentia este fata rotunda. Pielea este subtire. dând nast ere la o varietate de boli endocrine. O al ta manifestare a bolii este osteoporoza . La 50% din bolnavi exista tulburari psihic e. glandele suprarenale secreta în exces anumiti hormoni. Ca urmare a actiunii cortizonu lui asupra metabolismului glucidic. cu pometii r osii. Procesul de decalifiere determina cu timpul turtiri ale vertebrelo r si deformari mari ale coloanei vertebrale: cifoza. Grasimea este localizata la fata . prezenta striurilor rosii si de MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ . caracterizate prin stari depresive. insuficienta renala. pe când la barbat se remarca t endinta la feminizare (ginecomastie). O particularitate a bolii este distributia gra simii. Diagnosticul este sugerat de aspectul clinic al bolnavului si anume de topirea m usculaturii. îndeosebi pe membre. La femei ele constau în neregularitati ale ciclului menstrua l. . Decalcifierea se extinde la coaste si la craniu. anxietate. Modificarile în sfera gen itala sunt frecvente.j. care secreta cantitati excesive de cortizol. sindromul de feminizare. infectiile acute si gra ve. brate si în axile apar vergeturi sau striuri de cul oare rosie-violacee. hipersecretia de cortizol produce sindromul Cushing. mergând pâna la pierderea menstrelor (amenoree) si sterilitate. La femei. 15. cu dureri mari do rso-lombare. se gasesc valori crescute ale glicemiei pe n emâncate. Simptomatologie: boala este mai des întâlnita la femei decât la barbati. Hipersecretia de aldosteron det ermina aparitia hiperal-dosteronismului sau a sindromului Conn. Boala Cushing a mai fost sem nalata la bolnavi care au primit doze mari si prelungite de cortizon. uscata si cu aspect marmorat.1. aspect cunoscut sub denumirea de diabet steroid. excesul de cortizol produce virilizare. 640 T Etiologie: cea mai frecventa cauza a bolii este hiperplazia suprarenalelor. sindromul adreno-genital. extremitatile sunt subtiri. Pe regiunea abdominala. apare insuficienta suprarenala sau boala Addison. Hipertensiunea arteriala este un semn obisnuit al bolii. scolioza. atrofica. datorita topirii maselor musculare. ceafa. semne distinctive ale hipercorticis-mului. Pe spate apare f recvent acnee.5. Boala Cushing este grava prin manifestarile si complicatiile sale: topirea osoasa care determina f racturi spontane.5. excesul de estro-geni. distributia particulara a grasimii. BOLILE GLANDELOR SUPRARENALE în conditii de boala. Astfel. gât si la radacinile mem brelor. conferind o înf atisare destul de caracteristica. Când glandele supr arenale sunt distruse.consecinta a decalcifierii considerabi le a oaselor. la care se adauga. prezenta parului pe barba. BOALA CUSHING .

înainte si la sfârsitul probei. Testul se face administrând timp de doua zile. dupa superpred nol.4 an . decât seara si ca deci concentratia de 17-OHCS este mai mare în timpul zile. pe când în adenomul suprarenal 17-CS se elimina în concentratii normal e. decât în cursul noptii. Recoltarea prob elor cere o deosebita atentie. este cel mai puternic inhibitor al secretiei de ho rmon corticotrop.9 mg l a femeie si 12 . De la 2 . în boala Cushing se gasesc valori crescute ale 17-CS (valori normale = 7 . ajungând la 10 0 mg/24 de ore. suprarenalele secreta o cantitate anormala d e hormoni an-dropeni. deoarece tumorile se d ezvolta oarecum independent de glanda hipofiza. de la ora 19 pâna a doua NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 641 zi la ora 7 dimineata.2. Tehnica: într-un borcan spalat.14 mg la barbat) si ale 17-OHCS (valori normale = 4-8 mg) /24 d e ore. Sindromul adreno-genital congenital este provocat de o hiperplazie a glandelor s uprarenale. Un alt procedeu de diagnostic este retropneumoperiton eul (a se vedea descrierea tehnicii la capitolul rezervat feocro-mocitomului). Dozarile în plasma snut laborioase s i se practica numai în servicii de specialitate. în hiperplazia sup rarenala. concentratia steroizilor din urina de zi trebuie sa fie mai mult de jumatate din total. E xamenul radiologie al regiunii lombare pune în evidenta în astfel de cazuri existent a unei tumori si o localizeaza. în cancerul suprarenal. concentratiile 17-CS sunt foarte mari. curat si bine degresat se colecteaza urina de la 7 dimineata pâna la ora 19. în boala Cushing. cu uretra peni-ana. De aceea. O particularitate hormonala în boala Cushin g este pierderea ritmului nictemeral. realizând starea de intersexualitate. hormon steroid. Exista dive rse grade de masculinizare a organelor genitale. sub influenta hormonilor androgeni se produce dezvoltarea precoce a caracterelor sexuale. Tratamentul bolii Cushing este chirurgical. SINDROMUL ADRENO-GENITAL Sindromul adreno-genital se caracterizeaza prin secretia anormala (cantitativ si calitativ) de hormoni andogreni de provenienta suprarenala. atât din partea bolanvului. câte 2 mg superprednol/zi (câte 0. Se cunosc doua aspe cte ale sindromului. ia r adunate dau valori crescute. La baieti. adica în ziua a doua a probei. mergând de la forme usoare pâna la masculinizarea completa. Chiar înainte de nastere.5. în mod normal. Deosebit de importante pentru diagnostic sunt probele hormonale. 15. Mai exista si o varianta a probe i cu 8 mg superprednol/zi. steroizii urinari scad cu peste 50% din valoarea initiala. pe când în tumorile sup rarenale (adenom sau cancer) modificarile sunt neînsemnate. Pentru aprecierea activitatii glandelor suprarenale se cerceteaza concentratia metabolitilor horm onilor steroizi suprarenali în plasma si urina. în mod obisnuit se fac dozari de 17 -cetosteroizi (17-CS) si 17-hidrocorti-costeroizi (16-OHCS) în urina de 24 de ore. si anume: forma congenitala si forma dobândita sau capatata. Su perprednolul.constatarea hipertensiunii arteriale si a hiperglicemiei. perorai. Se dozeaza separat 17-OHCS în cele doua borcane. Se stie ca secretia de hormoni suprarenali este mai crescuta dimineata.5 mg la 6 ore). cât si din partea persona lului care îl supravegheaza si care duce analizele la laborator. fetii de sex feminin se nasc cu anomalii ale org anelor genitale de tip masculin. valorile în urina de zi si cea de noapte sunt egale. eliminarile de hormoni steroizi scad semnificativ. Ori de câte ori se presupune ca exista o secretie crescuta de hormon corticotrop s au de steroizi suprarenali se efectueaza testul de inhibitie cu superprednol. în alt borcan se aduna urina de noapte. în mod norma l. se determina în urina 17-CS si 17-OHCS. dar valorile 17-OHCS sunt crescute.

De cele mai multe ori. pleurez ie. dato rita lipsei de hormoni suprarenali. tuberculoza pulmonara etc.5. Excesul de hormoni estrogeni determina la barbat apa ritia semnelor de feminizare: ginecomastie voluminoasa. HIPERALDOSTERONISMUL Hiperaldosteronismul primar sau sindromul Conn este o afectiune determinata de o tumoare suprarenala.5. aceste tum ori sunt de natura maligna. Datorita malignitatii tumorii. Tratament: în cazurile usoare se administreaza Cortizon acetat sau Prednison. Organele genitale pot fi no rmale la nastere. tumoarea maligna a suprarenalelor secreta. subtierea vocii. se pro cedeaza la extirparea chirurgicala a acesteia. caracterizat prin imposibil itatea rinichiului de a concentra urina. hormoni estrogeni. acestea se corecteaza chirurgical. se accelereaza. fapt pentru care orice addison ian trebuie întrebat daca a avut o afectiune bacilara (infiltrat pulmonar.5. care se manifesta de la nastere cu pierderi importante de sodiu. hormoni mineraloc orticoizi (preparatul ADC sau acetat de dezoxicorticosteron) si se fac perfuzii cu solutii saline. Manifestarile sunt însotite uneori de semne mai mult sau mai putin severe de insuficienta suprarenala. de obicei benigna. 15.i apare parul pubian. Daca sindromul este provocat de o tumoare suprarenala. poliuria nu este infl uentata de tratamentul cu hormon antidiu-retic. se administreaza cortizon. Urinile sunt dilu ate si abundente. Când exista malformatii importante ale gland elor genitale.4. vocea se îngroasa. scaderea pota-siului în sânge (sub 3 mEq) si poliurie. ca urmare a unui proces de autoimunizare. în loc de hormoni androgeni. Mai exista un hiperaldosteronism secundar. Este determinat de afectiuni severe. virilizarea la fete apare dupa nastere. Tratamentul hiperaldosteronismului primar consta în ingerare de potasiu. crampe si. administrare de spironolactona (prepatatul denumit Aldactone) si în exti rparea chirurgicala a tumorii suprarenale. he patice sau renale. prognosticul bol ii este grav. Informa dobândita sau capatata. Scaderea concentratiei de potasi u în sânge este urmata de slabiciune musculara. iar cresterea în înaltime. nu rareori. pierderea potentiei sexuale es te un simptom frecvent al bolii. datorita excesului de hormoni sexuali. care secreta aldosteron. Testicule le ramân însa mici. dar poate secr eta totodata si alti hormoni corticosteroizi. O cauza frecventa este si atrofia glandelor sup rarenale. SINDROMUL DE FEMINIZARE în cazuri mai rare. dar. Dozarile hormonale arata valori crescute ale 17-CS urinari. Apare frecvent între 30 si 50 de ani si se manifesta clinic prin triada simptomatica: hipertensiune arteriala cu dur eri de cap. boala este provocat . clitorisul se hipertrofiaza. se dezvolta penisul si prostata si apar erectii. Cu timpul însa.5. cel mai adesea de natura tuberculoasa. Ea se dato -reste unei tumori sau hiperplazii a suprarenalelor.). de crize de p aralizie. 15. regresi unea caracterelor sexuale si atrofie testiculara. Etiologie: insuficienta suprarenala este urmarea unui proces distructiv al supra renalelor. în forma severa de sindrom adren o-genital.3. spre deosebire de diabetul insipid. Mai rar. BOALA ADDISON Boala Addison sau insuficienta cronica a glandelor suprarenale se datoreste inca pacitatii suprarenalelor de a produce si secreta hormoni în cantitatea ceruta de n evoile organismului. apare parul pubian. care determina normalizarea sexualizarii. 642 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ 15.

fiind consecinta deshidratarii prin pierdere excesiva de clorura de sod iu. Tratamentul cu cortizon re mediaza în buna parte tulburarile ivite în sfera sexuala. Diagnostic: boala Addison trebuie suspectata la toti hipotensivii care se plâng de oboseala. cât si personal ul sanitar care-1 îngrijeste trebuie sa stie ca addisonienii sunt deosebit de frag ili. tensiunea arteriala este scazuta sub 100 mmHg. Se masoar a toata cantitatea din urina din 24 de ore. Addisonienii au diverse m anifestari nervoase: iritabiitate. varsaturi. Cu câteva zile înainte de proba. valorile steroizilor urinari sunt semnificati v scazute. fiind mai pronuntate în cursul diminetii. în special. coate. La femei. inclusiv cea de-a doua zi la ora 7. Tulburarile în sfera sexuala (scaderea sau pierderea potentiei si afertilitatii) sunt frecvente la barbatii addisonieni . iar 1/3 din testicul). O atentie deosebita trebuie sa acorde personalul auxiliar sanitar modului de rec oltare a urinei pentru dozarile hormonale. usoara scadere în greutate . simptomele se accentueaza si ala rmeaza pe bolnav. este bine sa stea în repaus. Starea bolnavului se învioreaza spre seara. Hiperpig mentarea este cu atât mai intensa. Deosebit de valoroase pentru diagnostic sunt examenele de laborator si dozarile de hormoni steroizi suprarenali. Oboseala fizica si cea intelectuala devine intensa. cu cât insuficienta suprarenala este mai severa. care prin gravitatea ei. genunchi. este un fenomen constant în boala NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 643 Addison. La încep ut exista simptome ca: oboseala. bolnavul nu se mai poate alimenta si poate intra în coma. negativism. în aceste conditii. bolnavul nu trebuie sa ia nici un medicament. ca eforturile fizice si intelectuale. tratamentul cu cor tizon trebuie prescris cu multa precautie.într-unui sau mai multe borcane . stare a generala a addisonianului se înrarutateste brusc. în ziua recoltarii urinei. dar si ai altor hormoni glucocorticoiz i din suprarenala. Un semn importa nt pentru recunoasterea afectiunii îl constituie prezenta petelor pigmentare pe mu coasa bucala si pe gingii. bolile febrile. sarcina este un factor agravant al bolii. pe care un organism sanatos le suporta cu usurinta. Tensiunea generala se prabuses te. lipsa de pofta de mâncare si de pierdere în greutate. locul principal îl de tin dozarile de sodiu si potasiu în sânge si urina. O manife stare tipica a bolii este hiper-pigmentarea tegumentelor si mucoaselor. dupa care urina este dusa la laborat . Atentia este retinuta de prezenta unor pete pigmentare de culoare bruna-cenusie pe partile descoperite ale corpului. în insuficie nta suprarenala se gasesc valori crescute ale potasiului în sânge (peste 4. pe fata. denutritie). Numerosi factori. 17-OHCS sau 17-hidroxicor-ticosteroizii reprezinta metab olitii urinari ai cortizonului. impune internar ea de urgenta a bolnavului si administrarea unor doze mari de cortizon. Pentru aprecierea hormonilor steroizi suprarenali se dozeaza în urina din 24 de ore 17-CS si 17-OHCS .5 mEq/l) si concentratii scazute ale sodiului sanguin (sub 142 mEq/l). Concentratia sodiului si a potas iului reflecta activitatea hormonilor mineralocorticoizi suprarenali. int erventiile chirurgicale.a de sifilis sau de o hemoragie in-traglandulara. în toate ca zurile. Cu timpul însa. anxietate. Aceasta este "criza addisoniana". Atât bolnavul. lipsa poftei de mâncare. apatie. în cursul zilei va bea lichide în mod obisnuit. în boala Addison. Ulcerul duoden al este frecvent asociat cu boala Addison. frigul si caldura excesive dezechilibreaza usor organis mul. între analizele de laborator. Este caracteristica de asem enea hiperpigmentatia bruna a areolelor si a organelor genitale. 17-CS reprezinta metabolitii hormonilor androgeni (2/3 provin din suprarenala. la nivelul liniil or palmare* si al eventualelor cicatrice operatorii. Simptome: boala a fost descrisa pentru prima data în 1855 de catre Addison. Pierderea în greutate. în astfel de cazuri. La ora 7 dimineata urineaz a si arunca urina.toata urina din cursul zilei si din cursul noptii. apar varsaturi si diaree. care nu au nimic caracteristic si de aceea boala poate fi confundata cu afecti uni care au manifestari similare. datorita tulburarilor digestive (anorexie. Strânge apoi .

pe scara larga. pe nemâncate. dupa ce în prealabil a urinat: se strânge separat urina dupa 2 ore si dupa 4 ore si se noteaza cantitatile. pe o perioada de 2 sau 4 zile. ACTH. Este de asemenea necesara cresterea ratiei de sare în alimentatie.30 mg Prednison.6. odata co nstituita. cresterea nu mai are loc sau este foarte mica. dar si în hipotiroi dism si în insuficienta hepatica si renala. 15. în formele latente.5 ori. exista probabilitate a unei insuficiente suprarenale: pentru mai multa precizie se trece la cea de-a doua etapa. Daca suprarenala function eaza normal. care se bazeaza pe faptul ca dupa administrarea de hormoni suprarenali scade numarul eozinofilelor în sângele cir culant. deoarece calculul se raporteaza la volumul urinei. Personalul sanitar are rolul de a instrui bolnavul. Testul se apl ica în doua etape: în prima. Se injecteaza apoi int ramuscular 25 u. se efectueaza proba dinamica de stimulare a suprarenalelor cu hormon corticotrop (ACTH). Exista mai multe variante ale aceste probe.m sau cu Cortizon adaugat în perfuzii de solutie salina cu solutie glucozata 5 %. Daca sub influenta Prednisonului eliminarea apei se face n ormal. apa ingerata în exces se elimina în decurs de 4 ore. se poate afirma existenta insuficientei corticosuprarenale.ca de exemplu eforturi suplimentare.7.5. Tratament: aplicarea în ultimele decenii. care se datoresc altor cau ze decât tuberculozei. în boala Addison. în doze conform prescriptii lor medicale. bolnavul primeste 50 -100 mg Cortizon acetat sau 20 . Dupa 4 ore se 644 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ recolteaza din nou sânge pentru numararea eozinofilelor. cu injectii de Cortizo n i. întrucât ACTH stimuleaza suprarenala. de preferinta dat pe cal e bucala (în comert exista preparatul românesc Prednison). o afectiun e compatibila cu viata. facând dintr-o boala grava. în criza addisoniana se intervine de urgenta.5. Tratamentul preventiv consta în tratarea la timp si cu toa ta seriozitatea a oricarui proces tuberculos. Prednison) si mineralocorticoizi (ADC) a simplificat mult tratamentul bolii Addison. acetat. Se stie ca. se ia sânge pentru numararea eozinofilelor. sub influenta hormonului corticotrop. în astfel de cazuri apar ma nifestarile cunoscute din boala Addison. Testul de încarcare cu apa (Robinson-Power-Kepler) se bazeaza pe diureza scazuta a addisonienilor.m. eliminarea este sub 50%. bol navul trebuie sa mareasca doza de Prednison. se dozeaza 17-CS si 17-OHCS în urin a din 24 de ore. daca suma lor este mai mica de 50%. în conditii speciale . a preparatelor sintetice de glucocorticoizi (cortizon.orul de hormonologie. con. O alta proba care apreciaza activitatea suprarenalelor este p roba eozinopeniei provocate cu ACTH (proba Thorn). numai ca înainte cu 4 ore de a bea apa. bolnavul bea la ora 8 dimineata 1 1 apa în 20 de minute. Se va atrage atentia bolnavului sa nu arunce din urina. care se efectueaza la fel ca prima. 15. în care valorile steroizilor urinari nu sunt semnificativ scazut e. în insuficienta suprarenala. Un procedeu la îndemâna est e administrarea i.tractarea unei stari gripale sau cu ocazia unei interventii chirurgicale -. supuratii cronice etc. FEOCROMOCITOMUL . Insuficienta suprarenala se mai instaleaz a si dupa operatii pe suprarenale (suprarenalectomie). îtî mod normal. în mod normal. înainte de proba si în ultima zi a probei. Insuficienta suprarenala. Thorn a propus urmatorul test: diminea ta. valorile horm onilor steroizi cresc de 3 . INSUFICIENÞA SUPRARENALÃ CRONICÃ BENIGNÃ Exista si forme atenuate de insuficienta suprarenala. Insuficienta suprarenala benigna apare în boli digestive cu c aracter cronic. deci la ora 4 dimineata. atragându-i atentia asupra rezistentei sale scazute si asupra necesitatii de a purta în permanenta cu el tabl ete de prednison. în proportie de peste 80%. pe motivul ca este prea multa. eozinofilele trebuie sa scada la jumatate din valoarea lor initiala . a unui preparat de ACTH (Synacten). se aplica un tratament specific cu cortizon.

mai ales când tumoarea secreta cantitati im portante de adrenalina.g/24 de ore (norm al = 10 . este posibil ca în peri oadele dintre crize valorile catecolaminelor sa fie în limite normale. Se admin istreaza i. Retropneumoperitoneul sau insuficienta retroperitoneala a glandelor suprarenale pune în evidenta tumoarea si o localizeaza. se introduc între rect si coccis 800 . care poate atinge valori maxime de 220 mmHg. s e produc hipergli-cemie si glicozurie.70 u. transpira. Tumoarea secreta cantitati apre ciabile de cateco-lamine (adrenalina sau epinefrina si noradrenalina sau norepin efrina). Concentratia noradrenalinei depaseste 150 (i. NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 645 bolnavul devine palid. în caz de feocromocitom. Când simptomele apar sub forma de crize paroxistice. da r poate avea si alte localizari. boln avul trebuie avizat sa nu ia substante si medicamente capabile sa modifice rezul tatele. în afara glandei.v. Dozarile de catecolami ne în urina si plasma dau informatii pretioase cu privire la existenta feocromocit ului. Pe film se vede clar conturul tumorii. este greu de deoseb it de hipertensiunea esentiala sau maligna. Diagnosticul se bazeaza în special pe probele de laborator. în timpul crizel or paroxistice. Acid acetilsal icilic. cu un ac lung.). te nsiunea arteriala trebuie sa scada în urmatoarele minute cu cel putin 40 mm Hg si sa mentina scazuta timp de 2 . Daca hipertensiunea este permanenta. O alta proba este testul la histamina. în practica curenta se masoara catecolaminele în urina din 24 de ore. bineînteles daca aceasta este destul de mare.1 200 ml oxigen sau bioxid de carbon. Dispneea si durerile cardiace care însotesc criza se pot t ermina fatal. într-un borcan care contine un fixator (acid sulfuric). Urina pentru analiza este strânsa ca si pentru dozarile hormonale. o alta persoana mas oara tensiunea arteriala la fiecare jumatate de minut. 10 mg regitina. are palpitatii si tremuraturi în tot corpul si s e plânge de dureri de cap. Pentru efectuarea acestui examen. Tetraciclina. Pentru stabilirea diagnosticului de ferocromoc itom se mai utilizeaza o serie de probe: Proba de blocare cu fentolamina (regitina) se bazeaza pe proprietatea acestei su bstante de a scadea hipertensiunea arteriala provocata de catecolamine. Aceasta substanta elibereaza adrenalina d in feocromocitom. Vomitarile si tulburarile vizuale sunt frec vente în timpul crizelor. cu edem pulmonar acut. Ca urmare a efectelor metabolice ale catecolaminelor.g). Fe ocro-mocitomul este o tumoare benigna care se dezvolta în medulara suprarenala. Simptomatologie: manifestarea cea mai caracteristica a bolii este hipertensiunea arteriala.peste 50 \ig (n ormal =1-20 p. . în feocromoci tom se gasesc valori mari ale adrenalinei în urina din 24 de ore . producând cresterea tensiunii arteriale.Fiziologia medulosuprarenalei este în atentia clinicienilor. înainte de analiza. e ste contraindicat la cei cu afectiuni ale coronarelor. k. Se face apoi radiografia regiunii suprarenale. sa nu aiba gaze în intestin. timp de 24 de o re. boln avul trebuie pregatit dinainte. în acest timp. ca de exemplu preparate pe baza de vanilie. Cr iza apare brusc si este de obicei declansata de emotii puternice. pâna la 280 sau chiar 300 mmHg. Se mai obisnuieste sa se dozeze în urina acidul vanilmandelic produs metabolic al celor doua catecolamine. întrucât tumorile dezvolt ate în aceasta zona dau nastere unor sindroame clinice distincte si importante.3 ore. Valorile urinare peste 9 \ig sugere aza existenta ferocromocitomului. Hipertensiunea poate avea caracter permanent sau poate surveni în crize. Testul fiind riscant. la celalalt brat. Prin punctie ano-cocc igiana.

Tahicardia este importanta. Debutul hipertiroidismului nu poate fi precizat în timp. diareice. Boala apare mai frecvent la femei decât la barbati. Pulsatiile vaselor p eriferice sunt puternice si vizibile la nivelul gusii . Prima etapa. punctul de plecare al dereglarilor hormonale nu este tiroida. iar. deoarece boala es te tratata la timp. La acestia. hipertiroidismului este mai ridicata în regiunile cu gusa ede -mica. ceea ce constituie un criteriu important de diagnostic. BOLILE TIROIDEI Bolile tiroidei se grupeaza în boli prin exces de hormoni tiroidieni (hipertiroidi smul) si boli prin l 20220o147u ipsa hormonilor tiroidieni (hipotiroidismul). tiroiditele si cancerul tiroidian. este urmata de o faza neuro-hormonala. Pielea este calda si umeda. Date fiind manifestarile variate ale bolii. fibrilafia atriala este deseori confundata cu o cardiopatie izo lata si tratata ca atare. în care exista nodului tiroidian si tireotoxicoza. care stimuleaza productia de hormon hipofizar tiretrop si acest a. nervozitate. In aceast a perioada apar semnele clinice de tireotoxicoza. faza ultima este cea casectica.denumita si vis cerala .incidenta. insomnie.se caracterizeaza prin suferinta diverselor organe (ficat.si la nivelul aortei abdominale. 15. pulsul ajungând la 140 de batai si chiar mai mult/min. Faza a patra .hipertiro idism. inima). având manifestarile menti onate. HIPERTIROIDISMUL sl BOALA BASEDOW Hipertiroidismul este consecinta producerii anormale de hormoni tiroidieni. Bolnavul este într-o continua stare de agitatie. Manifes tarile de început .nu sunt sp ecifice bolii. To t în acest capitol sunt cuprinse gusa endemica. Bolnavul este tratat deseori în mod gresit ca un nevrotic.1. Est . M. St. Numerosi factori pot de termina 646 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ aparitia bolii. tireotoxicoza si exoftalmia (proeminenta globilor ocul ari) si adenomul toxic. Caracteristice hipertiro idei sunt tulburari cardio-vasculare. care se a ccentueaza când tine mâinile întinse.60 mm Hg. 15. Se cunosc îmbolnaviri provocate de traume psihice. cu toate ca apetitul este exagerat. în prezent. incita glanda tiroida sa secrete cantitati mari de hormoni tiroi dieni.6.unde sunt însotite de sufl u .6. formele grave sunt rare. scadere în greutate . Scaunele sunt frec vente. în tireotoxicoza. caracterizata prin excesul de horm on.astenie. în astfel de cazu ri. Deseori tremura tot corpul. nevrotica. creând astfel tabloul clinic al tireotoxicozei. Tahicardia nu se modifica în repaus si nici la efo rt. ci centrii ner vosi din creier. Semnele legate de tireotoxicoza sunt comune celor trei forme clinice . Milcu a descris mai multe eta pe în evolutia hipertiroidismului. boala Basedow si adenomul toxic: pierderea în greutate este rapida si însemna ta (10-20 kg în câteva luni). la rândul sau. având ca simptome gusa. în genere. ideatia este rapida. Subiectiv se manifesta prin palpitatii si respiratie dificila. Etio patogenie. la efort. fara mo dificari oculare. Faza a treia este dominata de hipersecretie de hormoni tiroidieni.Tratament: extirparea chirugicala a tumorii este urmata de disparitia simptomelo r si de restabilirea completa a bolnavului. Hg. caracterizat prin gusa si tireotoxicoza. Forme si manifestari clinice: se cunosc trei aspecte ale hipertiroidismului: hip erti-roidismul propriu-zis. Tulburarile cardiovasculare predomina la ba trâni. deoarece hipertiroidianul transpira necontenit. cu toata starea de oboseala. tensiunea arteriala creste la 180 mm. boala Based ow. Bolnavul are tremuraturi vizibile ale extremitatilor. valorile minime coboara la 40 .

Tulburarile nervoase predomina la tineri. se pot ivi complicati. mai ales daca acestia sunt supusi la diverse agresiuni (emotii. dar ulterior devine autonoma. Daca nu se intervine la timp în hipertiroidism. Valorile normale sunt cuprinse între 4 si 8 ju. unele destu l de grave. interventii chirurgicale. surm enaj). Starile depresive. 72 .un simptom important în boala Basedow. sau cu Cortizon acetat administrat i. Tiroida poate fi moale. Apare la bolnavii cu tireotoxicoza severa. nu se va întrebuinta iod pentru curatirea seringilor sau la tampoanele pentru dezinfectarea pielii. a devenit rara. cu o luna înainte. de miastenie grava. Criza se ma nifesta clinic prin intensificarea fenomenlor de tireotoxicoza (tahicardie. difuza sau ferma. Metodele de investigare a functiei glandei tiroide cuprind: met abolismul bazai. în plus. bolnavul trebuie pregatit. Ea consta în proeminenta globilor oculari. administrate cu ocazia unor examene radiologice (urografie. Metabolismul bazai arata valori crescute la hipertiroidieni. asterie extrema).).g/100 ml. examinarea curenta a functiei tiroidiene se facea prin determinare a metabolismului bazai. De asemenea.Boala Basedow (exoftalmie si gusa). solutie Lugol si tratament cu Hemisuccinat de hidrocorti zon. hipe rtensiune. de consistenta ferma. în sensul ca. Tiroton). gusa es te dependenta de hormonul tireotrop. emotiv si hipersensibil. secretând canti tati apreciabile de hormoni tiroidieni. iodemia.împreuna cu gusa si tireotoxicoza . dar si la nevrotivi si anxiosi. în perfuzie. Metabolismul bazai se face dim ineata pe nemâncate. pe când hipofunctia tiroidei diminueaza metabolismul bazai. Privirea este fixa. mai rar din mai multi noduli. 72) constituie unul dintre cele mai caracteristice semne ale bolii B asedow. în hipertiroidis m se utilizeaza. care. deoarece în timpul manevre lor pe tiroida se revarsa în sânge cantitati mari de hormoni tiroidieni. Se complica adesea cu insuficienta cardi aca si fibrilatie atriala. Tiroid a. Hiperfunctia tiroidiana intensifica consumul de oxigen. Exoftalmia poate evolua spre forma maligna. coleci sto-grafîe etc. Iodocaptarea utilizeaza testul captarii de catre tiroida a I sau I. Personalul care recolteaza sângele bolnavului trebuie sa stie ca proba nu poate fi efectuata daca. Oboseala musculara este uneori extrema si poate fi însotita de paralizii trecatoare. Pentru efectuare a acestui examen. sa st ea linistit si sa nu consume proteine si grasimi. NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 647 Fig. Criza este provocata de tiroidectomie. Exoftalmia este . cu deschiderea exagerata a fan tei palpebrale. (fig. din fer icire. Pâna nu demult. în functie de vechimea gusii. La început. Rezultatele pot fi influentate chiar de iodul continut în substantele de contrast. de valoare inegala. ochii lacrimeaza si vederea este dubla (dipl opie). Tul burarile musculare constituie un grup important de simpotme. De aceea se recomanda ca la nevrotici proba sa f ie facuta dupa administrarea de sedative. gusa se dezvolta progresiv si este formata dintr-un sin gur nodul. iodocaptarea si scintigrama tiroidiana.m. în special. Complicatia cea mai grava este criza de tireotoxicoza. bolnavul a luat substante continând iod (Mexa-form. Gusa. chiar cu 1 an înainte. în adenomul toxic. atrofie grava sa u. nodulara. tulburarile schizoide sau paranoide sunt frecvent remarcate. crescând metabolismul b azai. cu o seara înainte. substanta radioactiva fi . Aceasta proba masoara consumul de oxigen în conditii bazal e. Tulburarile oculare se accent ueaza si exista riscul de pierdere a vederii. în astfel de cazuri se instituie tratament de urgenta cu sedative puternice. O tehnica moderna si mai exacta de exp lorare functionala a tiroidei este determinarea în plasma a iodului legat de prote ine (iodemia).e anxios. mai rar. Diagnosticul diferitelor forme de hipertiroidism se bazeaza pe semnele clinice d escrise si pe o serie de probe de laborator. si anumite teste dinamice.

tratati cu blândete si rabdare si feriti de emotii puternice si de s uparari. Boala debuteaza brusc numai dupa interventia chirugicala pe tiroida.3 reprize. pri n urmare. Tratamentul cu iod radioactiv se aplica în cazul gusilor care capteaza iodul. acest mecanism este dereglat si Tirotonul nu reuseste sa inhibe centrii nervosi si hipofiza. sa scada iodocaptarea. Tratamentul hipertiroidismului este de trei feluri: medical. usc . Cei c are-i îngrijesc trebuie sa tina seama ca hipersensibilitatea si susceptibilitatea crescute la acesti bolnavi sunt manifestari ale tireotoxicozei. în decurs de ani. Dozele se dau în functie de marimea gusii.2. cu e xtirparea completa a glandei. Bolnavul cu mixedem are o înfatisare caracteristica. Tratamentul medical consta în administrarea de iod sub forma de solutie Lugol (ame stec de iodura si potasiu si de iod) sau de antitiroidiene de sinteza. în boala Basedow. mixedemul reprezentând forma cea mai severa de insu ficienta tiroi-diana. Tegumentele sunt aspre. Exista mai multe variante ale acestui test. în hipertiroidism. Deosebit de importanta este atitudinea anturajului fata de acesti bolnavi. în consecinta. Se dau 100 ug triiodotironina/zi (preparatul Tiroton). dar tot odata stimuleaza formarea în exces a hormonului tireotrop. Una dintre cele mai utilizate investigatii în hipertiroidie este proba d inamica a inhibitiei cu triiodotironina (proba Werner). fapt pentru care nu pot fi efectuate decât în unitati spitalicesti specia l dotate. între 40 si 60 de ani. existând riscul ca în cursu l tratamentului sa se produca marirea de volum a gusii.6.ind administrata pe cale orala. Acesta este larg utilizat în tratamentul hi pertiroidismului si este indicat în special în formele usoare de tireotoxicoza si în g usile mici sau în cele difuze. valorile iodemiei si ale iodocapta rii sunt crescute. Cel mai utilizat este testul la 2 ore (valori normale = 19 ±5) si testul iodocaptarii la 24 de ore (normal = 45%). Tratamentul cu antitiroidiene de sinteza are dezava ntajul ca dureaza mult (1-2 ani) si ca poate produce reactii se sensibilizare (f ebra. în mod normal. care nu mai raspund la tratament medical. Cele doua entitati clinice difer a între ele doar ca intensitate. Parul este uscat si cade. chirurgical si cu r adioiod. în alta varianta. Asigurarea conditiilor de liniste si de odihna. Ambele probe necesita o tehnica de lucru si o aparatura mai c omplicate. 73). Tratamentul chirurgical (tiroidectomia subtotala) se aplica în gusile mari si în cel e vechi nodulare. timp de 10 z ile. leucopenie). înainte si dupa terminarea probei se masoara iodocaptarea.constând din mese usoare si dese -completeaza cu succes tratamentu l medical. împreuna cu un regim alim entar adecvat . c u pungi la ochi (fig. De aceea ei treb uie menajati. Este indicat îndeosebi la hipertiroidienii vârstnici. Datorita infiltratiei tegumentelor cu lichid muco-proteic. iodoc aptarea nu se modifica. Antiti-roidienele scad sinteza de hormoni tiroidieni. Simptomele se instaleaza lent. Mixedemul adultului apare la indivizi de ambele sexe. Se dau în medie câte 6-10 mCi în 1 . HIPOTIROIDISMUL sl MIXEDEMUL Hipotiroidismul si mixedemul sunt sindroame clinice determinate de productia ins uficienta sau de absenta hormonilor tiroidieni. ca de exe mplu preparatul românesc Metiltiouracil. fata este împastata. exces ul de hormoni 648 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ tiroidieni administrati trebuie sa blocheze secretia de hormon tireotrop si. timp de 5 zile sau. astfel încât afectiunea este sesizata târziu. 15.

O alta particularitate a hip otiroidismului o constituie lentoarea psihica. încetinire a proceselor mintale si greutate în vorbire (bradilalie). manifestata prin somnolenta torpo are. Simptomele apar din primele luni de viata. la barbat. Mixedemul juvenil. caracterizata prin calcifieri multiple si neregulate ale car tilajelor epifizare. si pierderea potentei si scaderea fer tilitatii. afectând atât cresterea. ci în h ipofiza. Pielea este îngrosata. dureri musculare. cu absenta congenitala a tiroidei (mixedem congenita l). mergând pâna la 300 mg si chiar la 600 mg% (normal = 180 -220 mg%). leziunile sistemului nervos devin ireversib ile.ate. în forma cea mai severa. Tulburarile în sfera genitala con stau în menoragii si sterilitatea. Mixedemul infantil: la copii. Exista doua forme clinice disti ncte. la femei. în care punctul de plecare nu este în tiroida. m ai ales. Capul este mare. palida. Evolutia si manifestarile bolii sunt mai severe. Un semn constant întâlnit este rarirea sprânce nelor la extremitati. Daca tratamentul t iroidian nu este instituit din timp. cu a spect de imbecilitate. vocea se îngroasa. în ultimii ani au aparut cazuri de insuficienta tiroidiana dupa tratamente cu doze mari de iod radioactiv terapie aplicata în hipertiroidism si. fata inexpresiva. debutul se situeaza în viata intrauterina. spre deosebire de cel infantil. Tulburarile sunt grave. în cancerul tiroidian. Diagnostic: pentru diagnosticul hipotiroidismului se utilizeaza testele specific e explorarii functiei tiroidiene. cariati. Un criteriu pretios de diagnostic îl constituie închiderea tardiva a fontanelelor si aparitia târzie a nucleilor de osificare. f apt pentru care merita o descriere separata. Cordul este marit. abdomenul balonat. membrele fiind disproportionat de scurte în raport cu trunchiul . Tabloul cl inic este completat de dureri de cap. Etiopatogenie: mixedemul apare cu predilectie în regiunile cu gusa endemica. de culoare palida-galbuie si reci. mixedemul îmbraca forme diferite de ale adultului. înde partarea chirurgicala totala a glandei duce la instalarea rapida a mixedemului. dupa momentul instalarii hipotiroidismului: mixedemul infantil si mixedemu l juvenil. prezinta numeroase malformatii. Valorile colesterolului sa nguin sunt semnificativ crescute. care secreta cantitati insuficiente de hormon tireotrop. Dintii. Mai exi sta o forma clinica de mixedem. acestea din urma fiind în mod gresit atribuite reumatismului. Metabolismul bazai (normal ± 10%) este mult scaz ut în mixedem. cât si dezvoltarea somatica s i îndeosebi dezvoltarea sistemului nervos. Temperatura corpului este de ob icei scazuta (hipotermie) si bolnavii sunt foarte sensibili la frig. Mixedemul infantil are drept cauze lipsa de iod în alimentati e. Copilul este cretin si nu creste în înaltime (nanism tiroidian). iar bataile inimii sunt rare (bradicardie). în aceste cazuri se pare ca procesul autoimun (prezenta de anticorpi a ntitiroidieni care distrug tesutul glandular) are o deosebita importanta în produc erea sindromului. ajungând la valori de -20% sau chiar -45%. Insuficienta tiroidiNOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 649 ana mai poate fi produsa de leziuni inflamatorii ale tiroidei (tiroidite acute s i cronice). întârzierea în crestere si în dezvoltarea mintala este mai putin accentuata. Mixedemul infantil este una dintre cele mai frecvente boli endocrine ale copilar iei. Un alt semn distinctiv îl constituie aparitia în sânge de hematii co . Simptomele sun t mai putin manifeste decât în hipertiroidismuî primar. Se mai adauga si alte anomalii. constipatie. Dezvoltarea sa este disarmonica. La femei. cu hernie ombilicala. ca di sgenezia epifizara. în copilar ie. caren ta în iod si substantele gusogene fiind factori favorizanti pentru aparitia sa. excesul de antitiroidiene luate de mama în timpul sarcinii sau absenta congenit ala a unor enzime care intervin în formarea hormonilor tiroidieni. apare ceva mai târziu.

în DET de gradul I sunt cuprinse gusile simple. Doza si durata tratamentului sunt apreciate de catre medic de la caz la caz. . Bolnavul este friguros. st. Se îngrasa cu usurinta.3. M. Sub tratamentul tiroidian. ca de exemplu gusa cu mixedem sau gusa hipotiroi-dizata. Sub tratamentul tiroidian.Mixedem: edem si împastare a fetei. dar greu de diagnosticat. Etiopatogenie: factorul determinat în constituirea gusii este carenta de iod. HIPOTIROIDISMUL CRONIC BENIGN Hipotiroidismul cronic benign este o forma usoara de insuficienta tiroidiana. cu cât deficitul tiroidian este mai sever. Gus a apare cu predilectie în zonele de munte si de deal. interesând 10% din populatie (fig. tulburari de memo rie si somnolenta. conopida. 15. în special de carenta proteica si de calitatea proasta a apei. Milcu a propus termenul de distrofi e endemica tireopata .6. putând fi observata în multe alte afectiuni. 650 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ devine mai vioi si îsi poate relua activitatea întrerupta. . Simptomatologia nu are nimic specific. cu tulburari neurolog ice si cu suferinte ale organelor. de stul de frecventa.în DET de gradul II intra gusile de dereglari endocrine (forma endocrinopata). napi -. iar tegumentele sunt uscate si reci. Fig. idiotia mixedematoasa. Valorile iodemiei scad pâna la 1 g/100 ml.varza. Singura în masura sa precizeze diagnosticul este p roba terapeutica cu hormoni tiroidieni. GUsA sl CRETINISMUL ENDEMIC HHfflfflmi Termenul de gusa endemica se refera la marirea de volum a glandei tiroide.denumita prescurtat DET . cu margini dintate si ondulate.în DET de gradid III (forma neuropata) predomina leziunile sistemului nervos ce ntral.6. La adult se obtin rezultate surp rinzatoare. 73 . Tratamentul consta în admin istrarea perorala de pulbere de glanda tiroida sau produse hormonale sintetice: tiroxina sau triiodotironina (aceasta se gaseste în comert sub denumirea de Tiroto n). surditatea. care nu sunt însotite de fenomene de compresiune si nici de tulburari endocrine. Aici sunt cuprinse formele cu deficit mintal sever. Hipe rtrofia glandei tiroide mai este favorizata [ si de factori alimentari gusogeni . surdomutit atea si tulburarile de crestere (nanism) fac parte din aceasta categorie. . mixedematosul îsi schimba complet înfatisarea . Acestea dispar sub tratamentul tiroid ian. 15.ntractate. 74). constipat. Gusa poate fi însotita de tulburari endocrine sau nervo ase. Me tabolismul bazai este doar uneori scazut.si le-a clasificat în trei grade sau forme clinice: . iar cele iodocaptarii sunt cu atât m ai scazute. manif estare întâlnita în anumite zone geografice. de subalimentatie. Cretinismul. Pentru diferitele forme de gusa. bolnavul se s imte bine si tulburarile dispar. Celelalte teste pentru explorarea func tiei tiroidiene pot fi normale. Tratamentul mixedemului este simplu si eficace. se plânge vesnic de oboseala. epilepsia.4.

în formele acute. o retea endocrinologica. incidenta sa a scazut mult datorit a masurilor organizatorice întreprinse. subacute si cronice (de natura tuberculoasa. aparând îndeosebi la purtatorii de gus a. cu fenomene de hipotiroidism. fie se procedeaza la extirparea chirugicala a glandei. pe care o comprima atunci când tumoarea atinge dimensiuni mari. Alaturi de prof ilaxie iodata. Cretinismul se caracter izeaza prin întârziere în dezvoltarea organismului si. nodulare.6. mai ales. NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 651 pul vietii fetale. greutatea la respiratie. aderenta la trahee. luetica etc. Tiroxina si Tiro ton. Compresiunea nervului recurent provoaca raguseala. TIROIDITELE Sunt afectiuni ale tiroidei caracterizate prin mflamatii cronice sau acute ale g landei. care.). Pot exista forme de cancer si cu noduli de consistent a moale. Suspiciunea creste când glanda se dezvolt a rapid sau când. de natura virala sau microbiana. Printre fenomenele de compresiune se mai numara si jena la deglutitie. 15. 74 Gusa voluminoasa la o femeie dintr-o regiune endemica.5. nedureroasa. dar se deosebeste de cancerul tiroidian pri n faptul ca este dureroasa la de-glutitie si la palpare.Cretinismul endemic prezinta un interes deosebit. este suspecta de cancer. se da solutie de iodura de potasiu. Tratamentul curativ consta în tratament medical si chirugical. datorita severitatii afectiuni i. în formele cronice. Cel mai important este testul scin tigramei tiroi-diene: se da bolnavului sa bea o cantitate anumita de iod radioac tiv si se cerceteaza apoi profilul tiroidian. senzatia de tuse . 15. Tratament: profilaxia detine primul loc în lupta împotriva gusii endemice si a creti nismului. deoarece produce paralizia coardei vocale. în prezent. Diagnosticul clinic de cancer tiroidian este doar prezumtiv. adica noduli care nu capteaza iodu . nodulara. CANCERUL TIROIDIAN Este o afectiune endocrina relativ frecventa. un rol important îl detine ameliorarea conditiilor de viata în zonele cu focare endemice.6.6. tiroida devine dura. comp rima vasele. Pentru precizarea d iagnosticului se recurge la o serie de teste. La cretini. cu unul sau ma i multi noduli. care în mod normal are aspect de flu ture. gusa nu este obligatorie. Se însoteste de febra si dureri musculare. Tiroiditele se clasifica în acute (supura te sau nesupurate). Formele acut e se trateaza cu antibiotice si cortizon. traheea si nervii din vecinatate. durerea este mai putin intensa. Tratamentul chirurgical are indicatii în gusile mari. înca din 1949. Tiroida este de obicei marita. Iodul mai poate fi dat sub forma de tablete io-date continând 1 mg iodura de potasiu. se constata cresterea brusca a acesteia. daca pe scintigrama apar noduli "reci". în gusile recente. Cel mai eficace mijloc de profilaxie iodat a îl constituie administrarea de sare iodata în zonele endemice. Duritatea gusii este de obicei un semn de degenerare maligna. Semnul constant si obligatoriu este gusa. crescând. în cazul unei gusi vechi. Gusa nodulara. în tiroiditele cronice se aplica fie roe ntgenterapie. La noi în tara a existat. surditate sau surdomutitate. care a s tudiat si a combatut gusa endemica. prin lipsa de dezvolt are mintala. Este o stare morbida congenitala si familiala si se datoresteiipsei de hormon i tiroidieni în timFig.

eliminarile de calciu în urina sunt în jurul a 150 mg/zi. în h iperparatiroidism. Daca tratamentul este instituit precoce. Se gasesc valor i crescute ale calcemiei si concentratii scazute de fosfor sanguin. 15. dar numai în faza avansata a bolii. Muschii sunt si ei afectati.7. Excretia uri nara de calciu este apreciata prin testul Sulcowitch. mai rar de cancer sau de hi perplazia paratiroidelor. Ambele sindro ame au comun alterari ale metabolismului fosfo-calcic. BOLILE PARATIROIDELOR ¦ i ¦ Patologia paratiroidelor cuprinde doua sindroame: hipoparatiroidismul sau tetani a paratiroidiana si hiperparatiroidismul sau boala Reeklinghausen. La nivelul oaselor lungi apar chisturi si se produc cu usurinta fracturi. Simptomatologie: excesul de hormon paratiroidian duce la cresterea calciului din sânge (hipercalcemie si la scaderea depozitelor de calciu si fosfor din oase. Examenul radiologie are mare valoare diagnostica. se pot obtine supravietuiri apre ciabile. se presupune existenta unei tumori maligne.se depun cristale de fosfat de calciu. Caracteristica acestei b oli este calculoza renala. care se poate complica cu pielonefrita si calcifierea difuza a tubilor renali. fracturile si osteoporoza. Apar dureri osoase. stomac . Vom prezenta pe scurt câteva dintre ele. valorile sunt mult peste 150. Bilantul este normal daca omul nu elimina mai mult calciu decât inge . Hiperpara tiroidismul poate fi recunoscut totusi mai devreme gratie investigarilor de labo rator. Tratamentul cancerului tiroidian este operator si consta în extirparea glandei în to talitate (tiroidectomie totala) si a eventualilor ganglioni cervicali. în 90% din cazuri a fectiunea este provocata de un adenom paratiroidian. în etapa finala a bolii survin demineralizarea scheletul ui si atrofia oaselor. se elimina prin urina cantitati mari de calciu (hipercalciurie). Se stie ca dupa un regim a limentar sarac în calciu. eroziuni ale falangelor si osteoporoz a craniului. bolnavul devenind cu timpul un infirm. când apar chisturile.1. 652 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ în ultimul timp se aplica tot mai mult terapia cu iod radioactiv în doze mari si rep etate. Dozarea calciului în sânge este prima si cea mai importanta analiza. care se p rezinta la examenul radiologie sub forma de calcifieri. în co nsecinta. Din cauza demi-neralizarii. în caz de m etastazare. cu aspect laptos.7. Un ef ect imediat al acestui proces este eliminarea unor cantitati mari de urina (poli urie). însotita de sete mare (polidipsie). HIPERPARATIROIDISMUL (boala Reeklinghausen) Boala se datoreste secretiei excesive de hormon paratiroidian. calota prezinta la examenul radiologie un aspect particular. rinichi. Mai complicat este testul bilan tului calcic. datorita opacitatilor dispuse neregulat pe supra fata craniului. 15. La nivelul tesuturilo r moi . Diagnosticul de certitudine este dat însa numai de examenul histologic al tesutului tiroidian.vase. "vatuit". care apreciaza diferenta dintre aportul si excretia de calciu în uri na si fecale. fa pt care se traduce prin oboseala musculara si hipotonie. mai ales în formele cu malignitate redusa.l. Diagnostic: prezenta calculilor renali la un bolnav poate sugera existenta hiper pa-ratiroidismului.

Asistentel e medicale. bolnavul trebuie scos rapid din cri za. administrate în injectii i. NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 653 15. produce dureri mari si necroza tesuturilor. Când exista pierdere de calciu prin urina. bilantul este negativ. în a patra zi a probei se dau din nou la laborator pentru analiza urina si materiile fecale. în doze de 600 000 . Scaderea calciului în sânge se combate cu saruri de calc iu (gluconat. sufocare si moarte. Tratamentul preventiv se refera la o serie de precautii care trebuie luate în curs ul operatiilor pe tiroida si paratiroide. sau per oral. iar episoa dele acute sunt provocate de oboseala sau de emotii. care apare în nevroze. iar eczemele ap ar frecvent.ra. simetrica. cianoza. care este un hipercalcemiant m ai puternic decât vitamina D2. infectie sau ir adierea tiroidei cu raze Rontgen sau cu iod radioactiv. favorizând astfel aparitia crizelor de tetanie. pâna la delir si stupoare. unghiile se rup usor. Este obligatoriu ca tratamentul cu calciu sa fie as ociat cu vitamina D2. O alta proba utilizata în diagnosticul hiperparatiroidismul este clearance-ul fosforului.T. mergând de la iritabilitate. Bolnavul se plânge de slabiciune musculara. în timpul crizelor se vor da bolnavului sedative si tranchilizante. Manifestari similare po t aparea dupa diaree cronica si varsaturi repetate cu pierderea de calciu. unt. datorita pierderii de calciu în timpul sarcinii. în cazuri severe apar tulburari în respiratie. i. crampe moderate si furnicaturi în corp. a membrelor. cu injectii i. trebuie sa tina seama de faptul . Spasmele generalizate se însotesc de fotofobie. Daca eliminarea de calciu es te de peste 150 mg. Cataracta este o manifestare obisnuita a bolii. anxietate. zahar. Exist a si o tetanie neurogena (spasmofilie). iar manifestarile sunt dramatice. scaderea secretiei de parathormon micsoreaza concentratia cal ciului în sânge. O atentie deosebita trebuie acordata în timpul efectuarii injectiilo r i. Daca substanta iese afara din vena.uscaciunea pielii si a parului. Mai ra r. amorteli. furnicaturi si amorteli. timp de 3 zile. Simptomatologie: cele mai multe cazuri de tetanie se întâlnesc la copii. înainte de proba se dozeaza calciul în urina din 24 de ore si în fecale. Tetania se iveste la câteva zile dupa operatie. 10 sau Tachystin.1 200 000 u de 1 . în toate cazurile. de clorura de gluconat de calciu si cu sedative. La copil apare destul de frecvent spasmul laringian. ceai. înseamna ca exista pierdere de calciu. Manifestare a tipica a bolii o constituie contractara spastica.m. La adult. HIPOPARATIROIDISMUL (tetania paratiroidiana) Cauza cea mai obisnuita a hipoparatiroidismului o constituie lezarea sau îndeparta rea chirugicala a glandelor paratiroide în cursul unei operatii pe tiroida.. în forma cronica a tetaniei apar tulburari trofice . spasmul laringian poate fi confundat cu astmul bronsic. Tehnica este urmatoarea: se da un regim alimentar care sa contina 150 mg calciu. Contractura la mâna se traduce prin spas mul carpopedal. Cel mai adesea însa tetania este latenta. Cariile dentare sun t numeroase. Tratamentul hiperparatiroidismului este chirurgical si consta în îndepartarea tumori i paratiroidiene. care da mâinii aspectul descris sub denumirea de "mâna de mamos". în comportamentul lor fata de bolnav. Se mai utilizeaza preparatul A.7. greut ate în vorbire (disartrie) si spasme viscerale (tetanie astrica. depresi une si panica. afectiunea se datoreste distrugerii glandelor prin hemoragie. în tetania latenta. Aceasta duce la cresterea excitabilitatii sistemului nervos central . clo-rura sau lactat de calciu). T ulburarile psihice sunt frecvente. declansata de îndepartarea chirurgicala a unui adenom paratiroidian.v. fructe. Exista o forma acuta a bolii. spasm piloric). de clorura de calciu. o boseala. manifesta rile sunt mai reduse ca intensitate. în tetania acuta.v.2. prec edata de crampe. pâine. Uneori cauza hipoparatir oidismului nu poate fi gasita. Graviditatea este u n factor agravant al tetaniei. indiferent de natura insuficient ei paratiroidiene. alcatuit di n oua.3 ori pe saptamâna.v.

la diabetul zaharat si la hiperi nsulinism sau la sindromul hipoglicemic. datorita scaderii importante a zaharului sanguin. Hiperinsulinismul organic este determinat de un adenom. epilepsie sau o tumoare cerebrala. Hipoglicemia se manifesta cu somnolenta. DIABETUL ZAHARAT .8. respectiv. de 50 mg% (normal 80 . La cei cu ulcer duodenal. 15. la cop ii. care se datoreste secretiei exagerate de insulina. Hiperinsulinismul.8. Tratamentul este chirurgical si consta în extirparea adenomului pancreatic. foame. sunt anxiosi si iritabili si de aceea trebuie sa li se ofere conditii de liniste si repaus. de Tolbutamida. BOLILE PANCREASULUI ENDOCRIN Bolile endocrine legate de pancreas sunt consecinta fie a lipsei de insulina. toate acestea secretând în exces si continu u insulina.. fapt pentru care se considera în mod gresit ca bolnavul are isterie. 15. . Pentru precizarea diagnosticului au fost propuse mai multe teste: Proba foamei prelungite consta în tinerea la post timp de 24 sau 72 ore a bolnavul ui suspect de tumoare pancreatica. HIPERINSULINISMUL ¦ . motiv pentru care nu revenim asupr a lui. de administrarea de alcool sau.4 ore dupa mese.110 mg). ameteli mergând pân a la stari de agitatie. cu stari de confuzie. Este bine sa evite meseriile care i-ar supune unor eforturi mari fizice si intel ectuale. Diagnostic: insulinomul trebuie suspectat ori de câte ori se gasesc valori scazute ale glicemiei pe nemâncate. uneori chi ar tulburari mintale. 654 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ 15. de ingerarea de acid acetilsalicilic.. Daca glicemia scade sub 50 mg% si continua sa scada. se prezint a sub doua forme: organica si functionala. Simp tomele hipoglicemice sunt similare cu cele produse de injectarea insulinei: senz atia de gol în stomac.8. De aceea. Mai frecvente în clinica sunt hipoglicemiile funtionale. tre-muraturi. transpiratii."Este tratat la capitolul bolilor de nutritie. paloare. Proba trebuie efectuata sub stricta supravegher e.ca hipo-paratiroidienii au un sistem nervos dereglat: obosesc usor. Ele pot fi provocate de s upra-dozajul de insulina. mai rar de un cancer sau de o adenomatoza difuza a pancreasului. Hiperi nsulinismul organic sau insulinomul este o boala foarte rara. fi e a producerii acesteia în exces ducând. Crizele de hipoglicemie apar la câteva ore dupa mese sau în primele ore de dimineata. Daca pacientul se alimenteaza. valorile glicemiei dimineata pe nemâncate sunt foarte scazut e. sau la opera ti de stomac apar adeseori fenomene de hipoglicemie la 2 . crizele cede aza. . deoarece bolnavul poate intra în coma.2.1. diagnosticul este sigur. pierderi de cunostinta. nevroza. convulsii etc. Administrarea zaharului sau chiar simpla alimentare a bo lnavului fac sa dispara fenomenele.

acestea dau nastere starilor de inter sexualitate.9. aparuta dupa pubertate. vagin) ra mân infantile. la vârsta pubertatii. pierderea libi-doului si sterilitate. ele duc la aparitia sindromului de precocitate sexuala sau pubertate precoce. testiculele sunt mici. 15. iar expresi a fetei este infantila. caderea parului sexual.congenitala sau dobândita . iar organele genitale externe si interne (uter. BOLILE GONADELOR Tulburarile functiilor genitale se împart în trei mari categorii: a) insuficienta de hormoni sexuali sau insuficienta genitala. insomnii. nedezvoltat. pierderea l i-bidoului si a potentei si sterilitate. iar muschii slab dezvoltati. Insuficienta genitala se poate instala însa si dupa pubert ate. dar sunt deficitare ca functie si structura. de lipsa lor s au de leziuni la acest nivel. 15.. Ei produc maturizare a sexuala si opresc cresterea în lungime. insuficienta genitala. hormonii sexuali împiedica regre . cast rarea chirugicala sau iradierea pe ovare. insomnii. c) tu lburari constând în anomalii în diferentierea sexuala. H ipo-gonadismul primar este determinat de nedezvoltarea gonadelor. La fete.9. La baieti. mergând pâna la pierderea menstrelor (amenoree ). diversele forme clinice sunt cuprins e sub denumirea de hipogonadism. hipota lamusul (hipogonadism secundar). cu productie insuficienta de hormoni gonadotropi. iar parul lipseste la pube. mustati si pe corp. La toate acestea se mai adauga numeroas e tulburari neurovegetative: ameteli.Testoste ron la barbat si estrogeni naturali si sintetici la femeie. datorita lipsei de hormoni se xuali. închiderea cartilajelor de crestere se face cu întârziere. se disting o forma prepubertara si o forma postpubertara.determinat a de lipsa gonadelor. La sexul masculin. Tratamentul hipogonadismului consta în administrarea de hormoni sexuali . O cauza obisnuita la femei o constituie inflamatia organelor genitale. Penisul este mic. iritabilitate. Etiologie: insuficienta genitala poate avea ca punct de plecare hipofiza. talia înalta. ¦ Se caracterizeaza prin insuficienta functiile ovariene sau testiculare si cuprin de cea mai mare parte a tulburarilor sexuale la indivizii de ambele sexe. Scheletul est e gracil.1. la barba. Eunucoidismul este o stare mai atenuata a eunuchismului. La adult. Hipogona-dismul secundar este provocat de leziuni distructive tumorale sau netum orale în regiunea NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 655 hipofizara sau hipotalamica. EUNUCHISMUL sl EUNUCOIDISMUL Termenul de eunuchism se refera la starea . creând statura eunocoida. b) tulburari prin exces de hormoni sexuali. ovarele sau testiculele (hipogonadism primar). lipsesc sa u sunt ascunse în abdomen (criptorhidie). pierderea functiei ovariene se manifesta cu tulburari menstruale. Caracterele psihice sunt infantile. se manifesta prin involutia organelor genitale.15. în sindromul prepubertar. Pilozitatea sexuala si pe corp nu se dezvolta. In functie de momentul instalarii hipogonadismului. caderea parului sexual si de pe corp. G landele genitale sunt prezente.2. Regresiunea car acterelor sexuale (micsorarea uterului si a vaginului) se însoteste de tulburari v egetative destul de intense: valuri de caldura. Menstrele n u apar. Tabloul clinic este dominat d e nedezvoltarea sexuala. La femei. Vocea nu se îngroasa. nervozitate. disproportionat fata de trunchi. astenie. O complic atie relativ frecventa a hipogonadismului la femeia adulta este osteoporoza. Membrele cresc mult în lungime. sânii sunt mici. HIPOGONADISMUL . maturizarea sexuala nu se produce.9.

un factor fi ziologic al amenoreei este sarcina. migre ne. refac potenta si. înainte de vârsta de 9 ani. Tratamentul consta în administrari de sedative. uneori. transpiratii abundente. cu oscilatii mar i tensionale. La fete ap are menstra. Manifestarile principale s unt: amenoree. stari depresive. 15. în abdomen sau pot fi în afara canalului. Daca insuficienta genitala este de natura hipofizara se asociaza un tratament cu gonadotrofina corionica (preparatul românesc Gonacor). . de exemplu deasupra pubisului (ectop ie). Testiculele criptorhidice pot fi situate în canalul ingh inal. în criptorhidiile unilaterale.si tulburari visce rale (colecistite etc. în atitudinea terapeutica sunt impo rtante depistarea la timp a anomaliei si coborârea chirurgicala a testiculului înain te de vârsta pubertatii. prognosticul este mai sever. nervozitate. Hiperfoliculinismul.5. restabilesc capacitatea d e procreare. Exista o pubertate precoce si una falsa (pseudopubert ate precoce). foliculina etc. se dezvolta sânii si sarcina este posibila. produce cicluri menstruale scurte. musculatura se dezvolta la baieti. apoi stagneaza.3. în formele mai severe apar tulburari circulatorii accentuate. ale hipofizei (t umori. Pubertatea precoce adevarata este provocata de obicei de tumori cerebrale sau de tumori situate în hipotalamus. palpitatii .9. 15. cu vârsta a activitatii ovarelor.). dereglari nervoase (amenoree psihica). 15. Amenoreea sau oprirea menstrelor are si alte cauze în afara leziunilor ovariene: l eziuni ale mucoasei uterine (tuberculoza. Cresterea copilului este la început accelerata. sexualizarea este normala si spermatogeneza s e mentine. mai ales. necroza post-partum). Criptorhidia este unilaterala sau bilaterala. valuri de caldura. Vocea se îngroasa. PRECOCITATEA SEXUALÃ în precocitatea sexuala semnul distinctiv îl constituie aparitia precoce a pubertati i. provocat de secretia excesiva de hormoni estrogeni. întrucât unul din testicule 656 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ esfe coborât si functioneaza normal. CRIPTORHIDIA Este o afectiune care merita o descriere aparte. In criptorhidiile bilaterale. tulbu rari vegetative marcate . Menopauza este o etapa fiziologica de mari perturbari hormonale si nervoase. chiuretaje repetate). întrucât în mod normal testiculele trebuie sa fie coborâte la nastere.siunea caracterelor sexuale.9.insomnii. datorita frecventei sale la bai eti si. Anomalia se constata devreme. Apar secretia de sperma si spermatozoizii.4. congestii premenstruale ale sânilor si ovarelor. Se da-toreste pierderii.9. existând riscul sterilitatii si al hipogonadismului. ALTE AFECÞIUNI în afara hipogonadismului se remarca la femei o serie de tulburari care sunt trata te de ginecolog si de endocrinolog ca fiind interferente. Prin criptorhidie se întelege necoborârea testicul elor în scrot. urmarilor sale. Organele genital e se dezvolta ca la adult. datorita testiculului aflat în scrot.

657 METODE DE INVESTIGARE ÎN AFECÞIUNILE GLANDELOR GENITALE Investigatiile care dau indicatii cu privire la functiile glandelor genitale la barbat sunt: examenul clinic (dezvoltarea genitala si sexualizarea). zilnic. altele de tulburari în producerea hormonilor sexuali. în mod normal se gasesc 60 000 000 . imature. dar spre deosebire de pu bertatea precoce adevarata. Examenul spermei sau spermograma da indicatii cu privire la functia spermatoge-n etica a testiculului si asupra capacitatii de fecundare. dozarile hormonale (hormoni gonadotropi. Curba temperaturii bazale prezin ta variatii în cursul ciclului menstrual. o metoda precisa de apreciere a functiei endocrine a testiculului consta în dozarea testosteronului în sânge si urina.5 zile. Metoda e ste însa dificila si este utilizata mai mult pentru cercetare.120 000 000 de sper matozoizi/ml. Lichidul spermatic trebuie colectat în totalit ate si examinat proaspat. Sperma este recoltata prin contact sexual întrerupt sau prin masturbare. examenul sp ermei. Ex amenul ginecologic nu se face în timpul menstrelor. în insuficientele testiculare. biopsia de mucoasa uterina si explorarile hormonale. 15. NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 15. iar la fet e nu se dezvolta sânii si nu apare menstra. Examenul histologic al testiculului se face dupa recoltarea unui fragment de gla nda prin biopsie testiculara. Cazurile sunt relativ rare si ele apartin domeniului endocrinologiei genetice. examenul citohormonal. Dimineat a.Pseudopubertatea precoce apare în hiperplaziile suprarenale. Examenul ginecologic endocrin consta în examinarea organelor genitale externe si i nterne. INTERSEXUALITATEA Un capitol aparte este cel al intersexualitatilor. La femei exista diferite procedee pentru aprecierea functiei ovariene. Curba termica da indicatii asupra fazei ciclului menstrual si poate servi pentru indicatii terapeutice. în acest ultim caz. iar rezultatul se noteaza pe o fisa speciala. La barbat. Cele mai obisnuite sunt: examenul ginecologic.7. masurata în conditii bazale. Analiza se face dupa o prealabila abstinenta sexuala de 3 . Determinarea hormonilor gonadotropi se face în mod curent în urina din 24 de ore. Temperatura bazala este temperatura interna. temperatura bazala. Copiii se sexualizeaza devreme. hermafroditis mul si disgeneziile gonadice de tipul sindromului Turner si sindromului Klinefel ter. . valorile gonadotropil or urinari sunt subnormale. pr in metoda biologica. se introduce termometrul în vagin sau rect timp de 5 minute . la baieti testiculele sunt mici. în hipogonadismul de natura hipofizara. unele provocate de anomalii c romozomiale. sterilitatea este certa. pentru a aprecia gradul lor de dezvoltare si eventualele malformatii. în grupul interse xualitatilor intra pseudohermafroditismul feminin si cel masculin. la sculare. Exista numeroase variante clinice ale starilor de intersexualitate. Este o metoda valoroasa în diagnosticul bolilor test iculare.9.6. Tratamentul insuficientelor testiculare depinde de felul leziunilor gas ite la examenul histologic.9. numarul lor este mult redus (oligospe rmie) sau se constata absenta lor (azoos-permie). 17-cetosteroizi si testosteron în urina si în sânge) si biopsia testiculara. în tumori suprarenale s au în tumori testiculare. Prin intersexualitate se înteleg e prezenta la un individ a caracterelor apartinând sexului opus.

constau în dozarea estrogenilor din urina totala. Constituie o metoda de explorare hormonala. Frotiul se recolteaza din fundul de sac posterior. în conditii riguroase de asepsie. a 14-a si a 21-a a ciclului. metode fizice si chimice. Pentru dozarea estrogenilor se folosesc metode biologice . Biopsia de mucoasa uterina se face prin chiuretaj uterin. .Examenul cito-hormonal sau cito-vaginal consta în recoltarea frotiului din vagin. Cu 24 de ore înainte femeia sa nu fi facut spalaturi vaginale si sa nu fi avut vre un raport sexual. recoltata în decurs de 24 de ore. Ea da i ndicatii cu privire la secretia de hormoni estrogeni si progesteronici si la mom entul ovulatiei. Exame nul cito-vaginal este o analiza hormonala valoroasa în caz de sterilitate. recoltarea urinii se face în a 21-a zi a ciclului. Metodele chimice sun t cele mai precise. Examinarea si prelevarea frotiurilor se fac în ziua a 7-a. La femeile cu menstre regulate. fluorometrice si colorimetrice. în ziua a 21-a a ciclului. Explorarile hormonale.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->