NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 15.1.

INTRODUCERE

Functiile generale ale organismului sunt controlate si reglate de glandele cu se cretie interna sau glandelor endocrine: hipofiza, epifiza, tiroida, paratiroidel e, suprarenalele si glandele genitale, - masculine si feminine. în functie de nece sitatile organismului, ele secreta hormoni, ale caror atributii sunt în prezent bi ne stabilite, astfel, glandele suprarenale sunt glandele vitale pentru organism. Hipofiza, prin hormonul de crestere, si glanda tiroida au un rol important în pro cesul de crestere si de dezvoltare a organismului, în timp ce hormonii gonadotropi hipofizari si glandele genitale - ovarele si testicolele - sunt implicate în proc esul de reproducere. 15.2. NOÞIUNI DE ANATOMIE sl FIZIOLOGIE 15.2.1. HIPOFIZA ac Situata la baza creierului, într-o depresiune osoasa denumita saua turceasca hipof iza -una dintre cele mai importante glande de organism - este alcatuita din doi lobi - unul anterior si altul posterior, - cu origine embrionara diferita. Lobul anterior secreta urmatorii hormoni: - hormonul de crestere sau hormonul somatotrop, denumit prescurtat STH, stimulea za cresterea tesuturilor, mobilizeaza grasimile si intervine în metabolismul miner al; - hormonul tireotrop, denumit prescurtat TSH, stimuleaza functia glandei tiroide ; - hormonul corticotrop, denumit prescurtat ACTH, stimuleaza activitatea glandel or suprarenale; - hormonii gonadotropi sunt în numar de doi. Ei actioneaza asupra gonadelor mascul ine si feminine, având un rol important în sexualizare si în procesul de reproducere. Hormonul foliculostimulant sau FSH stimuleaza la femeie secretia foliculilor ovarieni. La barbat, activeaza si mentine spermatogeneza. Hormonul luteinizant, denumit pres curtat LH sau ICSH, actioneaza la femei asupra corpului galben al ovarului, iar la barbat asupra tesutului interstitial al testiculului, stimulând formarea hormon ului masculin - testosteronul; - hormonul luteotrop sau mamotrop, denumit prescurtat LTH, actioneaza sinergie cu cei doi hormoni gonadotropi, producând cresterea glandei mamare si secretia lac tata. Lobul anterior mai secreta hormonul melanotrop, sau hormonul pigmentatiei, care stimuleaza formarea pigmentilor din piele. Secretia hormonilor elaborati de hipofiza anterioara este reglata de centri nerv osi din creier, prin intermediul unor neurohormoni sintetizati la nivelul hipota lamusului. Cei mai multi hormoni hipofizari pot fi dozati în sânge prin metode moder ne si precise, radio-imunologice; tehnica fiind însa dificila, acest procedeu este utilizat numai în centre specializate.

NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE

631

Lobul posterior al hipofizei secreta doi hormoni, ocitocina si vasopresina, care de fapt sunt hormoni neurohipofizari, deoarece sunt sintetizati în centrii nervos i din hipota-latnus. Ocitotocina intervine la nastere, contactând uterul în faza fin ala a sarcinii. Contracta de asemenea canalele glandelor mamaie, contribuind la eliminarea laptelui. Vasopresina are o puternica actiune antidiuretica de unde s i denumirea de hormon antidiu-retic, prescurtat ADH. Când hormonul antidiuretic li pseste, se produce o diureza masiva, cu urini foarte diluate. 15.2.2. EPIFIZA Epifiza sau glanda pineala este situata deasupra hipofizei, între cele doua emisfe re cerebrale. Functia epifizei a constituit una dintre cele mai dezbatute proble me ale endocrinologiei. Cercetarile scolii românesti de endocrinologie (st. M. Mil cu si Ioana Milcu) au demonstrat rolul de glanda endocrina al pinealei. Alaturi de hipofiza, ea intervine în functia glandelor genitale (rol inhibitor antisexual) , a suprarenalelor, în metabolismul zaharului (scade glicemia), al apei si al saru rilor. în ultimele decenii au fost izolate din epifiza serotonina, norerepinefrina si melatonina. S-a dovedit recent ca actiunea anti-sexuala a epifizei s-ar dato ria melatoninei. 15.2.3. GLANDELE SUPRARENALE Cele doua glande suprarenale, situate deasupra rinichilor, sunt alcatuite din do ua structuri: corticala si medulara. Structura corticala sau corticosuprarenala consta din trei zone: a) zona glomerulara, care secreta ca hormon principal aldo steronul, cu proprietati mineralocorticoide (retine apa si sarea); b) zona fasci culara care secreta cortizolul si hidrocortizonul, hormon eliminat în urina sub fo rma 17-hidrocorticosteroizilor. Cortizolul este indispensabil vietii, contribuin d la formarea glucozei din proteine - fenomen cunoscut sub denumirea de gluconeo geneza; zona fasciculara mai secreta corticostero-nul, hormon mineralocorticoid; c) zona reticulara, care secreta hormoni androgeni, eliminati în urina sub forma 17-cetosteroizilor, si hormoni estrogeni. Amintim ca acesti hormoni sunt secreta ti si de ovare si de testicule. Secretia glandelor suprarenale este dependenta d e hormonul corticotrop hipofizar sau ACTH. La rândul ei, medulosuprarenala secreta doua substante, denumite catecolamine, si anume adrenalina sau epinefrina si no redrenalina sau noropinefrina. în anumite situatii, ca de pilda în stari de tensiune psihica sau emotii puternice, glanda .suprarenala secreta cantitati crescute de adrenalina si noradrenalina. Acestea produc fenomene de vasoconstrictie (paloar e, hipertensiune arteriala, frisoane, tahicardie). ¦':'; 15.2.4. TIROIDA Tiroida, situata la baza gâtului, înaintea traheii, secreta mai multi hormoni, dintr e care cei mai importanti sunt tiroxina sau tetraiodotironina si triiodotironina . Ambii hormoni stimuleaza oxidarile în organism si ajuta cresterea. Ei sunt neces ari cresterii normale a organismului, maturizarii scheletului si dezvoltarii cre ierului. Lipsa lor se rasfrânge nefavorabil asupra evolutiei proceselor fiziologic e normale. Functia glandei tiroide este controlata de hormonul tireotrop hipofiz ar si de centri nervosi din hipotalamusul anterior. 632 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ

Asa se explica de ce anumite dereglari nervoase se însotesc de perturbari însemnate ale functiei glandei tiroide.

2. Sub controlul si stemului nervos. în perioada de debut. dar cu manifestari clinice asemanatoare celor din adenomul cromofo b.7. Hormonii sexuali determina dezvoltarea car acterelor sexuale si marcheaza diferenta dintre cele doua sexe.creste lent si produ ce acromegalie si gigantism. Tumorile hipofizare prezinta un interes deosebit. Productia crescuta de morilor hipofizare.prin cei doi hormoni gonadotropi (foliculostimulent si luteinizant) .6. care secreta hormoni androgeni. datorita frecventei lor (10% d in totalitatea tumorilor intracraniene) si mai ales complicatiilor pe care le de termina. cei mai activi dintre acestia fi ind testosteronul si androstendionul. 15. în consecinta. Insulina scade gl icemia. craniofaringiomul e inclus în categoria tumorilor hipofizar e. când extirpa rea pancreasului la câine a provocat aparitia diabetului. pe când glucagonul este un puternic factor hip erglicemiant: scoate zaharul din ficat (glicogenoliza) si creste concentratia ac estuia în sânge (hiperglicemie). adenomul acidofd sau eozinofil . BOLILE HIPOFIZEI Bolile hipofizei se grupeaza în boli prin hormoni hipofizari. 15. Pentru acest motiv. Functia sp ermatogenica este localizata în tubii seminiferi. care are rolul de a mobiliza calciul din oa se si de a stimula absorbtia calciului din intestin. situate pe fata dorsala a tiroidei. eraniofaringiomul este o tumoare formata de fapt în afa ra hipofizei.stimuleaza si mentine functia glandelor genitale.2. cu actiune hipocalcemianta.3.al doilea hormon paratiroidian -. 15. în spatiul dintre tubi se gasesc c elulele Leydig. transportând zaharul în celule. Ovarul asigura producerea ovulel or necesare reproducerii. o secretie crescuta de p arathormon va mari calcemia si va scadea fosforemia. care secreta insulina.2. O actiune opusa o are tiroc alcitonina .i 15. Se cunoc patru categorii de tumori hipo fizare: adenomul cromofob. aparitia lui este pusa în NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 633 legatura cu boala Cushing. ism) apar când glanda este distrusa de un exces si boli prin l 20220o147u ipsa de hormoni hipofizari e caracteristica tu Sindroamele de hipofunctie (hipopituitar proces inflamator vascular sau tumoral. GLANDELE GENITALE Gonadele sau glandele genitale feminine si masculine au o secretie externa sau g ame-togena si o secretie interna sau endocrina. hipofîza . secreta hormo nul paratiroidian sau parathormonul. Tumorile hipofizare sunt clasificate dupa caracteristicile celulare leg ate de prezenta unor granule secretoare. în prezent se stie ca insu lele Langerhans din pancreas contin doua feluri de celule endocrine: celula oc. PANCREASUL Rolul de glanda endocrina al pancreasului a fost recunoscut din 1866. Totodata el secreta hormoni sexuali: progesteronul si estrogenii. PARATIROIDELE Cele patra glande paratiroide. adenomul bazofil este de obicei mic si nu produce f enomene de compresiune. Mareste excretia de fosfor în urina si reabsorbtia tu-bulara de calciu. care secreta glucagonul. Testiculul produce spermatozoizii care fecundeaza ovulul. si celulele p.5. .

la vârsta adulta (acromegalie). Simptomele sunt diferite. 15. Evolueaza ca si adenomul cromofob. fie exereza chirurgicala (hipofizectomie). Procesul infil-trativ e invadant si caracteristic tumorilor maligne. ob ezitate. determina aparitia diabetului insipid. Daca tumoarea se dezvolta pos terior. Modificarile sunt mai acc entuate la fata si la extremitati. comprima centrii nervosi din hipotalamus. interventie denumita si hipofîzoliza. Ul terior se instaleaza insuficienta tiroidiana si insuficienta suprarenala. d iafragmul seii si creste în sus. Tulburarile de natura endocrina a par mai târziu. Bolnavul se plânge do ar de dureri de cap si de aceea este deseori tratat pentru nevroza. diabet insipid. tumoarea poate secreta în exces si alti h ormoni hipofizari. Când tumoare a devine voluminoasa. producând manifest ari legate de suferinta creierului: dereglari ale somnului si ale apetitului. 15. Se practica fie rontgenterapia regiu nii hipofizare. Daca tumoarea se dezvolta anterior.3. dupa ce o parte din hipofiza a fost distrusa de tumoare.3.15.si în al doilea rând pe modificarile oculare. CRANIOFARINGIOMUL Craniofaringiomul este o tumoare situata deasupra seii turcesti. La început.3. De data recenta este procedeul de distrugere a tumorii hipofizare cu substante radioactive (aur sau i triu). iar pe masura ce se mareste distruge peretii seii turcesti. hipogonadism. în afara hormonului de crestere. ADENOMUL CROMOFOB Constituie tipul cel mai obisnuit de tumoare hipofizara. invadând larg hipotalamusul si centrii nervosi înveci nati. Tratamentul este chirurgical si consta în extirparea tumorii.3. Afectiunea este provocata de un adenom hipofi zar acidofil care secreta cantitati excesive de hormon somatotrop sau hormon de crestere. O comp licatie de temut a tumorii hipofizare este hemoragia.1. Semnul ce l mai precoce îl constituie regresiunea caracterelor sexuale (hipo-gonadismul). Cefaleea se datoreste de fapt presiunii exercitate de tumoare pe diafragmul seii.2. diagn osticul se bazeaza în primul rând pe examenul radiologie al seii turcesti . Diagnostic: deoarece manifestarile clinice sunt reduse în adenomul cromofob. ACROMEGALIA Prin acromegalie se întelege un sindrom clinic caracterizat prin cresterea deforma nta în grosime si latime a oaselor si a tesuturilor moi. Simptomatologie: în perioada de început lipsesc semnele clinice. provocând fenomene de compresiune: tulburari de vedere. în cele din urma. febra. atrofie opti ca si. 634 ¦ \ ai B MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ . Tratamentul este radiologie si chirurgical.care ara ta marirea de volum a glandei . pierderea totala a vederii. tumoarea se d ezvolta în hipofiza. dupa cum tulburarea endocrina survi ne înainte de închiderea cartilajelor de crestere (gigantism) sau mai târziu. comprima chiasma otpica si p roduce tulburari de vederes strâmtoare a câmpului vizual (hemianopsie). care necesita interventia chirurgicala de urgenta.

aspectul acromegalului este destul de caracteristic pentru a fi usor recunoscut la examenul clinic. Se introduce în hipofiza Y sau Au. Diagnosticul este dificil doar în faza de început. La barba t.dovada a act ivitatii crescute a glandelor suprarenale. Când fosforemia si calciuria sunt crescute. dar sarcina este posibila. Tumoarea se mai însoteste de tulbur ari de vedere. înseamna ca tumoarea este activa. tulburarile în sfera genitala devin evidente abia în faza avansata a bolii. De data relativ recenta în tratamentul tumorilor hipofizar e este aplicarea radioizotopilor. Pe prim-plan si cea mai accesibila este roententgerapia hipofizara. splina. . deformarile tesuturilor moi si ale scheletului fiind progresive. în prezent. mai ales la femei dupa menopauza. între tulburari le endocrine asociate se constata frecvent dezvoltarea parului pe corp la barbat (hipertricoza) si aparitia parului pe fata la femeie (hirsutism) . în acr omegalie se gasesc valori crescute. O analiza im portanta este si dozarea radioimunologica a hormonului de crestere în plasma. când deformarile osoase sunt putin vizibile. se prefera extirparea chirurgicala (hipofizect omie). buzele si limba (macroglosie). aspectul acromegalului este destul de caracteristic. osteoporoza). La examinarea bolnavului se constata marirea de volum a organelor (cord.20 de ani. Aparitia greturilor si a varsaturilor indica o irita tie meningiana. La femeie.se situeaza si dozarile de fosfor si calciu în sânge si urina. Are eficacitate doar în stadiul de început. ca urmare a cresterii tumorii. menstrele devin neregulate. O alta dovada a evoluti ei boli o constituie cresterea extremitatilor de la un an la altul. Muschii sunt de obicei hipertrofiati. Voce a capata un timbru grav. datorita efectului hiper-glicemian t al hormonului de crestere. la fel nasul.20 pâna la 500 ug/ml (valori normale =1-10). între investigatiile efectuate curent în ace asta boala. Tratament: exista în prezent mai multe procedee terapeutice la îndemâna medicului.12 luni.4. ficat.3. 15. Daca tumoarea creste rapid si produce leziuni oculare. deoarece spatiile interdentare se distanteaza si dintii nu se mai suprapun. toracele este de asemen ea latit si deformat.12 000 r la p iele. forta musculara este diminuata. în decurs de ani. trasaturile fetei se schimba. Rezultatele sunt încurajatoare. Mâinile si picioarele sunt groase si late. Deformarile fetei si ale extremitatilor se produc treptat.care arata prezenta tumorii hipofizar e . Ceea ce atrage în primul rând atentia este deformarea oaselor fetei. muscat ura devine dificila. în decurs de 15 . (pahidermie). Iradierea se repeta dupa un interval de 6 . în afara examenului radiologie . diabetul zaharat se întâlneste în 25% din cazuri. ceea ce explica frecventa durerilor osoase si articulare la acesti bolnavi. La acromegali. Functia gona-dotropa este si ea dereg lata. intestin si pancreas). cavernos. de dereglari nevrotice. riscurile operatorii au scazut mult datorita tehnicilor chirurg icale. Mai târziu. psihice si neurovegetative. Datorita îngrosarii oaselor.U i Simptomatologie: boala apare cu precadere între 30 si 50 de ani. modificari ale articulat iilor (artropatii) si ale vertebrelor (cifoscolioza. Cefaleea est e puternica si persistenta. Mandibula creste mult în lungime (prognatism). Tegume ntele se îngroasa. GIGANTISMUL . fiind târziu sesizate de bolnav si de anturajul acestuia. Examenul ra diologie arata în-grosarea oaselor lungi si a falangelor. mult ameliorate. Pacientrul constata de pilda ca îi creste picior ul si ca trebuie sa schimbe în fiecare an numarul de pantof. devenind proeminenta. lordoza. Cu toate acestea. Doza totala administrata este de 10 000 . în faza constituita a bolii. Cresterea excesiva se rasfrânge asupra întregii conformatii a individului. fara a putea gasi exp licatia acestui fenomen. Semnele locale se datoresc extinderii tumorii în afara seii turcesti. Boala evolueaza foarte lent.

ale hipofizei ( encefalite. meningoencefalite) si bolile degenerative ale sistemului nervos. iar pubertatea nu are loc... dar procesul hipertrofie poate aparea si mai târziu (între 12 si 18 ani). Gigantismul se caracterizeaza prin cresterea exagerata în înaltime. Ca si în cazul acromegaliei. Deficitul de hormon de crestere este determinat de l eziuni tumo-rale sau netumorale. Daca tumoa rea devine voluminoasa. Dupa o scurta perioada de forta fizica. interesând diferite sisteme si organe (muschi si visce re)."hi -- .3. gigantismul se asociaza cu deformarea ext remitatilor în latime. obezitate.AI. care grabesc închiderea cartilajelor epifizare. cum este cazul craniofaringiomului. pastrând însa proportiile normale . Viscerele sunt mari. în forma complicata cu acromegalie. Organele genitale ramân infantile. boala este provocata de o NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 635 tumoare hipofizara acidofila. inflamatorii. tulburari vizuale. Patogenie: gigantismul este consecinta hipersecretiei de hormon somatotrop. apar tulburari neurologice si fenomene de compresiune. Gigantismul afecteaza întreg organismul. disproportionat de lungi fata de trunch i . Membrele cresc mult în lungime. în cea de-a doua categorie sunt cuprinse leziunile netumorale. De aceea. urmeaza etapa de s labiciune musculara. Cresterea în lungime continua în adolescenta si la vârsta adulta. ca cifoscoli oza si osteoporoza. Tratamentul curativ consta în extirparea tumorii hipofizare si în administrarea de hormoni sexuali. gigantis mul cu eunuchism si gigantismul cu acromegalie. Profilaxia trebuie sa aiba în vedere prev enirea complicatiilor inevitabile în gigantism (tuberculoza. dau înfatisarea eunucoida a co rpului. cu scaderea rezistentei la efort si la boli infectioase. Forme clinice: se cunosc mai multe forme de gigantism: gigantismul pur. depasind cu cel putin 20% media staturala. dar corespunzatoare înaltimii. înaltimea gigantului depaseste 2 m. în af ara categoriilor mentionate. Datorita cresterii excesive se produc modificari ale scheletului.aspect cunoscut sub denumirea de macroschelie-. Tumorile hipofizare perturbeaza cresterea. a ca rui actiune se exercita înainte de închiderea cartilajelor epifizare determinând crest erea în lungime a oaselor. Craniul este mare. mai exista un al treilea grup -acela al nanismelor idiopatice. se ¦ . dar pot produ ce si alte manifestari: diabet insipid. Tratamentul este profilactic si curativ. oprind astfel pr ocesul de crestere. în gigantismul cu eunuchism nu se produce dezvoltarea sexuala. . permitân d performante fizice. Evolutie: cresterea este rapida înca din copilarie. care secreta în exces hormon somatotrop. iar fetelor hormo ni estrogeni. Baietilor li se va administra Testosteron. care însot este frecvent nanismul. La examenul radiologie se constata închiderea târzie a cartilajelor de crest ere. boli cardiovasculare) .5. Oasele lungi continua sa creasca un timp îndelungat. Din prima categorie fac parte chisturi sau tumo ri situate în hipofiza sau în afara ei. NANISMUL HIPOFIZAR : Nanismul sau nedezvoltarea staturala este de obicei consecinta secretiei insufic iente de hormon somatotrop. nemaifiind oprite în d ezvoltare de hormonii sexuali. Musculatura gigantului este Ia început bine dezvoltata. membrele. Se vor reduce proteinele din alimentatie. denumite astfel deaorece mijloacele de investigare nu reusesc sa des . desi proportionat fata de restul corpului. cel mai adesea gigantii nu ating vârsta de 40 de ani.. 15.

Aceasta repartiza re a grasimii da baietilor un aspect feminin.estrogeni si Progesteron la f ete si Testosteron la baieti. dureri de cap. Acon-droplazia este o alta afectiune care afecteaza c resterea. Testosteronul si derivatii sai au avantajul ca sti muleaza anabolismul proteic. testiculele sunt de asemenea mici sau nu coboara în punga scro SINDROMUL ADIPOZO-GENITAL (sindromul Babinski-Frohlich) . Se mai semnaleaza ameteli. extracte tiroidiene . Nu rareori apar fenomene de îmbatrânire precoce a tegumentelor. Afectiunea este provo cata de o tumoare sau de un proces inflamator cu sediul în regiunea hipotalamo-hip ofizara. cresterea încetineste. tulburari digestive) . a junsi la vârsta pubertatii. Tratament: între mijloacele terapeutice. Expresia fetei r 636 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ este juvenila. proportional. în functie de localizarea si întinderea leziunii apar diverse simptome nerv oase si endocrine.Tiroxina sau Tiroton . înaltimea definitiva nu depaseste 1. dezvolta musculatura si statura. Tegumentele sunt fine. palide. boala Cushing. de pilda. în practica medicala se aplica tratamentul cu hormoni periferici (insulina. dar cum acesta se procura greu si este scump. Capul este mic. regiuna pu-biana. abdomenul. Nanismul poate însoti. afectiuni cardiace si infectii cu caracter cronic. grasimea are o distributie particulara. Diagnosticul nanismului hipofizar se bazeaza pe talia redusa a bolnavului si pe modificarile radiologice ale seii turcesti. Simptomatologie endocrina: tulburarea endocrina caracteristica sindromului este insuficienta genitala. Diferitele segmente ale c orpului se dezvolta armonios. se adauga tratament cu hormoni sexuali . Nanicii par totdeauna mai tineri decât sunt în realitate. Daca nanismul este însotit de infantilis m sexual. dar se deosebeste de la început de nanismul hipofizar prin aspectul disp roportionat al corpului si prin deformarile membrelor. la fel si extremitatile (acromicri e). La copii. Simptomatologie: în general. Ceeea ce atrage în mod deosebit atenti a este gracilitatea acestora.20 sau 1. care a fost descris în 1901. Oprirea cresterii mai poa te fi provocata de carente alimentare (diabet. are ca semne caracteristice obezitatea si infantilismul genital. La baieti. dar comportamentul ramâne pueril. Deseori. radacinile membrelor. boli de rinichi. locul principal îl detine hormonul de crest ere.50 m.6. nanicii nu se maturizeaza sexual.si hormoni steroizi anabolici). apatie. boli end ocrine ca: mixedemul. deoarece au afect virilizant. care apar la copiii de ambele sexe. copiii cu nanism au o greutate normala la nastere.copere cauza. ea este semnalata de timpuriu: penisul este mi c. sindromul adreno-genital. Nu trebuie uitat însa ca numeroase alte afectiuni pot perturba la copil procesul de crestere. cuprinzând sânii. înfundat în grasime. insomni i. copilul ramânând mereu în urma celor de aceeasi vârsta. Trebuie totusi adm inistrati cu prudenta la copii. care indica existenta unor leziuni s au a unei tumori hipofizare. i z Sindromul. 15. tuberculoza. Du pa vârsta de 1 an. Simptomatologie hipotalamica: obezitatea este o dovada a suferintei hipotalamusu lui.3. Inteligenta este cel mai des normala. soldurile si coapsele. Aspectul este cunosc ut sub denumirea de infantilism sexual. pubertatea precoc e sau disgenezia gonadica. transpiratii abundente si diabet insipid.

sa se abtina de la dulciuri si sa nu faca e xcese alimentare.3. impotenta sexuala la barbat si regresiunea organelor genitale. producând la pacientii de ambele sexe fenomene de hipopituit arism partial sau total (panhipopituitarism). infantil ismul genital evolueaza benign. care produce scadere a irigatiei în hipotalamus si hipofiza. în aceasta ordine de idei. Pentru aprecierea activitatii glandelor genitale se doze aza 17-CS în urina. sânii sunt mici. Sindro mul Babinski-Frohlich nu trebuie confundat cu pseu-dosindromul adipozo-genital. toropeala. având putin tesut gl andular. a spectul clinic fiind cel al hipogonadismului.atât la barbat. insuficienta hipofizara se ma nifesta prin insuficienta tuturor glandelor periferice (tiroida. Distrugerea sau necroza gl andei reprezinta consecinta hemoragiei din timpul sarcinii. pentru explorarea glandei suprarenale se fac dozari de 17-hidroxicorticosteroizi si 17-cetosteroi zi în urina de 24 de ore. micoze. Leatoarea. caderea par ului axilar si pubian . . mai multa miscare. Simptomatologie: la femeie. care este destul de frecvent întâlnit la copii si se datoreste supraalimentatiei ace stora si nicidecum unor leizuni hipotalamo-hipofîzare. organele genital e involiieaza. soc si hemoragie. . tuberculoza.). Deosebit de import ant este regimul hipocaloric.fenomene frecvente la aceste bolnave . medicul si personalul aux iliar trebuie sa-i instruiasca pe parinti în privinta felului alimentatiei . infantilismul genital este depistat abia la vârsta pubertatii: mens tra nu apare. sensibilitatea la rece. iar la femei se determina estro-genii si pregnandiolul urinar.se baz eaza în primul rând pe involutia organelor genitale si a caracterelor sexuale. Pierderea libido-ului si a potentei este însotita de regresiunea organelor genitale (atrofie testiculara). mens-trele se raresc. brucelo-ze etc.si cu hormoni gonadotropi corionici (de tipul Gonacorulu i). Diagnosticul de insuficienta hipofizara. întrucât dozarile directe d e hormoni hipofizari sunt deocamdata dificile. tumorile hipofizare p ot distruge hipofiza. primele semne de insuficienta hipofizara. La barbat. grasimilor si excesului de fainoase -. La fete. 15. Astfel. Leziunile inflamatorii vasculare sau degenerativ e (diabet. datorita ameliorarii practicilor obstetricale. rtum) INSUFICIENÞA HIPOFIZARÃ (sindromul Sheehan) (necroza saii infarctul postpa Sindromul Sheehan este provocat de distrugerea glandei hipofizare în cursul unei n asteri complicate cu hipertensiune. Copilul trebuie sfatuit sa faca gimnastica. în majoritatea cazurilor se asociaza si hormoni tiroidieni. go nade). Exista si un sindrom adipozo-genital al adultului. în ultimul timp. sifilis. Insuficienta hipofi zara poate exista si la barbat. în astfel de cazuri. Se vor recomanda de asemenea cultura fizica si sportul moderat. cât si la femeie .evita rea cu precadere a dulciurilor. Predomina însa deficitul de hormoni gonadotropi.dovedesc deficitu l de hormoni tiroidieni si suprarenali. cât si asup ra cantitatilor de alimente permise. suprarenale. Ulterior. în afara hormonilor gonadotropi. se recurge în mod curent la dozarea hormonilor periferici. Insuficienta genitala se combate cu hormoni sexuali-f eminini sau masculini . care îsi fac aparitia imediat dupa nastere.tala. Bolnava se plânge de slabiciune fizica marcata si persistenta. cân d etiologia este tumorala. incidenta necrozei post-par tum a scazut. organele genitale ramân infantile.7. necesitând o aparatura speciala. Diagn osticul clinic este completat de examenele de laborator. NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 637 Tratamentul sindromului adipozo-genital consta în extirparea tumorii hipofizare. sunt involutia sânilor si lipsa lactatiei. care se caracterizea za prin obezitate si hipogonadism: caderea perilor pubieni si auxilari amenoree la femeie. depingmetarea pielii. disparând la pubertate. Concomitent apar si alte tulburari care dov edesc insuficienta celorlalti hormoni hipofizari.

datorita deficitului de hormon antidiuretic. Aceasta afectiune apare la bolnavi cu tulburari psihice. io demia si iodocaptarea tiroidiana (a se vedea capitolele respective). Testul este periculos. Bolnavul constata la un moment dat ca elimina 5 1 si chiar 20 1 de urina pe zi. DIABETUL INSIPID Manifestarea principala a bolii consta în eliminarea unor mari cantitati de urina. 638 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ 15. Se stie. densitate a urinii este normala.Pentru explorarea functiei glandei tiroide se efectueaza metabolismul bazai. Diagnosticul afectiunii se bazeaza pe cele doua simptome majore: poliuria si pol idip-sia. iar examenele de laborator arata prezenta zaharului în sânge si urina. incolora. restabileste fertilitatea. acestia tolereaza lipsa de apa si ra spund normal la testele utilizate pentru diagnosticul diabetului insipid. în plus.determina aparitia menstrelor.8. Daca exista semne de insuficienta suprarenala. De aceea. facute în cazul tumorilor hipofizare. uscaciunea gurii si a pielii. în clinica se utilizeaza urmatoarele teste : Cel mai simplu test este cel al restrictiei de apa. chinuitoare. de pilda. personalul sanitar auxiliar trebuie sa supravegheze bolnav ul cu multa atentie. apare setea intensa ( polidipsie). deoarece produce o deshidratare importanta a or ganismului. Insuficient a uneia sau mai multor glande periferice este o dovada a deficitului de hormoni hipofizari. Etiopatogenie: Orice leziune organica . Bolnavul trebuie cântarit din ora în ora. Ei au o continua senzatie de s ete nesatisfacuta si poliurie consecutiva ingerarii cantitatilor mari de apa. în acest ultim caz. inflamatorie. se asociaz a cortizon. Ca o consecinta a poliuriei. Tratament: practica a dovedit importanta administrarii de preparate hormonale su bsti-tuitive pentru recuperarea bolnavilor cu insuficienta hipofizara.traumatica. constip atie. tiroxina si triiodotironina (denumire a comerciala Tiroton). Poliuria se instaleaza brusc si dramatic. Tratamentul cu hormoni sexuali -estrogeni la femeie si testosteron l a barbat . D aca deshidratarea este excesiva (uscaciune a tegumentelor si mucoaselor) si daca .3. iar la barb at refece vigoarea fizica si potenta. Pierderea masiva de lichide din organ ism antreneaza stari de oboseala. tumorala sau d egenerativa . timp de 6 ore sau cel mult 2 4 de ore. dupa un tratament îndelungat cu cortizon si în diabetul zaharat. Diabetul insipid mai poate fi confundat cu polidipsia psihogena. în tot timpul probei. ameteli. întrucât manifestari similare pot exista si în alte afectiuni. Poliur ia mai poate fi observata în hipercalcemii. Urina este diluata.localizata la nivelul hipofizei posterioare sau la nivelul nucleil or din hipo-talamus care sintetizeaza vasopresina poate declansa aparitia diabet ului insipid. în lipsa prelungita de potasiu. ziua si noaptea. dar rinichiul este incapabil de a concentra urina. O cauza frecventa în zi lele noastre o constituie loviturile la cap si interventiile chirurgicale pe hip ofiza. poliuri a este mai putin intensa (pâna la 5 1/24 de ore). înainte de a înce pe tratamentul este necesar sa se stabileasca natura acestor tulburari. Rezultate le sunt rapide si spectaculare. Spre deosebire de diabetul insipid. Pentru precizarea diagnosticului bolii. iar den sitatea ei nu depaseste 1005. iar densitatea urinei oscileaza în tre 1 008 si 1 012. poliuria nu este modificata de administrarea de vasop resina. Insuficienta tiroidiana se trateaza cu extracte de glanda tiroida sau preparate sintetice. Secretia de vasopresina în astfel de cazuri este normala. ca unele afectiuni renale (insuficienta renala cronica) se însotesc de poliurie. Sp re deosebire de bolnavii cu diabet insipid.

1. în care exista deficit de hormon antidiuretic. cu solutie hipertonica de clorura de sodiu 2. Se face perfuzie i. cât si la 30 de minute dupa terminarea ei. apoi este frânata de excesul de hormoni androg eni. debitul urinar NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 639 fiind apreciat în mililitri pe minut. a unei solutii se salicilat sau tartrat de nicotina. în mod normal.4. varsaturi si ameteli. dar mai putin preci sa: se recomanda bolnavului sa fumeze 1-3 tigari. Mai cunoscut. se da bolnavului s a bea apa. adica circa 300 ml la fiec are sfert de ora. ¦ Tratamentul cu pulbere de retrohipofiza corecteaza poliuria din diabetul insipid. care reduc în mod substantial poliuria. Se urmareste diureza pe minut. deoarece nicotina prod uce greturi. în mod normal. în d iabetul insipid. urina se strânge si se masoara la fieca re 15 minute. în cantitate egala cu cantitatea de apa pe care o elimina în acest interval de t imp.4. timp de 45 de minute. bolnavul bea apa la fiecare 15 minu te. în poliu riile cu componenta psihica se utilizeaza tranchilizante si se face psihoterapie . chiar daca se intervine ch irurgical. cantitatea de urin a se mentine crescuta. dupa ce urineaza. Daca nu scade. este sindromul de pubertate precoce sau macrogenitosomia precoce. Testul consta în injectarea i. BOLILE EPIFIZEI 15. aparitia spermatogenezei. 15. daca bolnavul are 60 kg. MACROGENITOSOMIA PRECOCE (sindromul Pelizzi) Bolile epifizei sunt destul de rare. aparitia parului sexu al si facial. dezvoltarea organelor genitale. deoarece face distinctia între diabetul insipid si poliuria întâlnita în afectiunile r enale. timp de 3 . timp de 15 minute. Proba propriu-zisa se începe când debitul urinar ajunge la 10 ml/min. desi rar întâlnit. între alte indicatii. Mortalitatea este mare. Semnul principal al bolii este maturizarea sexula precoce. Prognosticul bolii este grav. Recent. timp de o ora de la administrarea nicotinei. d ebitul urinar trebuie sa scada brusc. s-au introdus în tratamentul diabetului insipid substante diuretice (ca de ex. în diabetul insipid. Tratamentul medical este ineficace.m. un rol important îl detine dieta saraca în sare. Aceasta metoda simpla este valoroasa . Exista o varianta simpla. Doza administrata este de 1 mg pentru nef umatori si de 3 mg pentru fumatori.scaderea în greutate depaseste 3 . dupa cum este sau nu fumator. Se administreaza pulbere de lob posterior de hipofiza.5%.toate acestea având efect de stimulare a diurezei. Proba la hormonul antidiuretic consta în administrarea i. în prize nazale. Clortiazida). Crestere a în înaltime este la început accelerata.v.5 minute. care contine hormon antidiuretic. care produc închiderea precoce a cartilajelor la crestere. Se mai poate administra si sub fo rma injectabila. nicotina descarca vasopresina si cantitatea de urina scade. Se dau 20 . sub actiunea hormo nului. în comert se gases te preparatul denumit Retrohipofiza. alc ool . se presupune existenta unui diabet insipid. . Se pare ca sindromul apare în exclusivitate la baieti sub 10 ani. care distruge epifiza si determina leziuni în centrii hipotalami ci.50 mg la intervale de 4 ore. Testul la nicotina se bazeaza pe proprietatea nicotinei de a stimula secretia va sopre-sinei. Testul este neplacut.v. Un alt test frecvent utilizat în diabetul insipid este proba cu clorura de sodiu: în ainte de proba se suspenda orice medicatie.v. atât în timpul perfuziei. de hormon ant i-diuretic. proba se întrerupe. sau i. si anume 5 ml/kilocorp.5% din greutatea corpului. Debitul urinar se masoara la fiecare 15 minut e. provocata de o tumoare cereb rala (pi-nealom). proteine. cantitatea de urina se normalizeaza.

scolioza.j. O particularitate a bolii este distributia gra simii. BOLILE GLANDELOR SUPRARENALE în conditii de boala. Boala Cushing este grava prin manifestarile si complicatiile sale: topirea osoasa care determina f racturi spontane. Hipersecretia de aldosteron det ermina aparitia hiperal-dosteronismului sau a sindromului Conn. Boal a mai poate fi provocata si de tumori ale suprarenalelor . în schimb. Ceea ce atrage în primul rând atentia este fata rotunda. Pe spate apare f recvent acnee. dând nast ere la o varietate de boli endocrine. sindromul adreno-genital. 640 T Etiologie: cea mai frecventa cauza a bolii este hiperplazia suprarenalelor. buza superioara si pe obraji (hirsutism). se gasesc valori crescute ale glicemiei pe n emâncate.5. îndeosebi pe membre. aspect cunoscut sub denumirea de diabet steroid. excesul de estro-geni. tulburarile psihice importante. care secreta cantitati excesive de cortizol.5. insuficienta renala. glandele suprarenale secreta în exces anumiti hormoni. uscata si cu aspect marmorat. extremitatile sunt subtiri. hipersecretia de cortizol produce sindromul Cushing. tulbur arile în sfera genitala si infertilitatea devin mai evidente în faza înaintata a bolii . cu pometii r osii. 15. pe când la barbat se remarca t endinta la feminizare (ginecomastie). Simptomatologie: boala este mai des întâlnita la femei decât la barbati. Grasimea este localizata la fata . La femei ele constau în neregularitati ale ciclului menstrua l. mergând pâna la sinucidere. La 50% din bolnavi exista tulburari psihic e. diabetul zaharat. la abdomen. prezenta parului pe barba. gât si la radacinile mem brelor. ceafa.15. la femei.adenom sau cancer al suprarenalelor -sau de un adenom bazofil hipofizar. Diagnosticul este sugerat de aspectul clinic al bolnavului si anume de topirea m usculaturii. excesul de cortizol produce virilizare. atrofica. Modificarile în sfera gen itala sunt frecvente. hipersecretia de hormoni androgeni. O al ta manifestare a bolii este osteoporoza . anxietate. Boala Cushing se datoreste hiperactivitatii glandelor suprarenale. datorita topirii maselor musculare. distributia particulara a grasimii. caracterizate prin stari depresive. Valorile tensiunii sistolice ajung la 200 mm Hg.dând aspectul de "luna plina" -. fese. Decalcifierea se extinde la coaste si la craniu. Ca urmare a actiunii cortizonu lui asupra metabolismului glucidic. la care se adauga. tulburari de memorie etc. prezenta striurilor rosii si de MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ . brate si în axile apar vergeturi sau striuri de cul oare rosie-violacee. Pielea este subtire. Când glandele supr arenale sunt distruse. care confera bolnavului o obezitate aparenta. La barbat. Hipertensiunea arteriala este un semn obisnuit al bolii. infectiile acute si gra ve. La femei. . sindromul de feminizare. apare insuficienta suprarenala sau boala Addison. semne distinctive ale hipercorticis-mului. Procesul de decalifiere determina cu timpul turtiri ale vertebrelo r si deformari mari ale coloanei vertebrale: cifoza.consecinta a decalcifierii considerabi le a oaselor. Pe regiunea abdominala.1. cu dureri mari do rso-lombare. Astfel. BOALA CUSHING . mergând pâna la pierderea menstrelor (amenoree) si sterilitate. Boala Cushing a mai fost sem nalata la bolnavi care au primit doze mari si prelungite de cortizon. conferind o înf atisare destul de caracteristica.

2. E xamenul radiologie al regiunii lombare pune în evidenta în astfel de cazuri existent a unei tumori si o localizeaza. steroizii urinari scad cu peste 50% din valoarea initiala. sub influenta hormonilor androgeni se produce dezvoltarea precoce a caracterelor sexuale.4 an . cu uretra peni-ana. Se cunosc doua aspe cte ale sindromului. pe când în adenomul suprarenal 17-CS se elimina în concentratii normal e. Un alt procedeu de diagnostic este retropneumoperiton eul (a se vedea descrierea tehnicii la capitolul rezervat feocro-mocitomului). Deosebit de importante pentru diagnostic sunt probele hormonale. dar valorile 17-OHCS sunt crescute. înainte si la sfârsitul probei. realizând starea de intersexualitate. în boala Cushing se gasesc valori crescute ale 17-CS (valori normale = 7 . SINDROMUL ADRENO-GENITAL Sindromul adreno-genital se caracterizeaza prin secretia anormala (cantitativ si calitativ) de hormoni andogreni de provenienta suprarenala. Exista dive rse grade de masculinizare a organelor genitale. Mai exista si o varianta a probe i cu 8 mg superprednol/zi. perorai. în mod norma l. este cel mai puternic inhibitor al secretiei de ho rmon corticotrop. mergând de la forme usoare pâna la masculinizarea completa. concentratiile 17-CS sunt foarte mari.constatarea hipertensiunii arteriale si a hiperglicemiei. câte 2 mg superprednol/zi (câte 0. adica în ziua a doua a probei. dupa superpred nol. concentratia steroizilor din urina de zi trebuie sa fie mai mult de jumatate din total. în boala Cushing.5. valorile în urina de zi si cea de noapte sunt egale.5 mg la 6 ore). Su perprednolul. fetii de sex feminin se nasc cu anomalii ale org anelor genitale de tip masculin. se determina în urina 17-CS si 17-OHCS. La baieti. cât si din partea persona lului care îl supravegheaza si care duce analizele la laborator. în mod normal. De la 2 . Sindromul adreno-genital congenital este provocat de o hiperplazie a glandelor s uprarenale. Se dozeaza separat 17-OHCS în cele doua borcane. în alt borcan se aduna urina de noapte. Dozarile în plasma snut laborioase s i se practica numai în servicii de specialitate. Chiar înainte de nastere. Tehnica: într-un borcan spalat. Pentru aprecierea activitatii glandelor suprarenale se cerceteaza concentratia metabolitilor horm onilor steroizi suprarenali în plasma si urina. 15. ajungând la 10 0 mg/24 de ore.9 mg l a femeie si 12 .14 mg la barbat) si ale 17-OHCS (valori normale = 4-8 mg) /24 d e ore. Recoltarea prob elor cere o deosebita atentie. O particularitate hormonala în boala Cushin g este pierderea ritmului nictemeral. Testul se face administrând timp de doua zile. deoarece tumorile se d ezvolta oarecum independent de glanda hipofiza. Tratamentul bolii Cushing este chirurgical. de la ora 19 pâna a doua NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 641 zi la ora 7 dimineata. De aceea. eliminarile de hormoni steroizi scad semnificativ. curat si bine degresat se colecteaza urina de la 7 dimineata pâna la ora 19. pe când în tumorile sup rarenale (adenom sau cancer) modificarile sunt neînsemnate. în hiperplazia sup rarenala. Ori de câte ori se presupune ca exista o secretie crescuta de hormon corticotrop s au de steroizi suprarenali se efectueaza testul de inhibitie cu superprednol. atât din partea bolanvului. în cancerul suprarenal. în mod obisnuit se fac dozari de 17 -cetosteroizi (17-CS) si 17-hidrocorti-costeroizi (16-OHCS) în urina de 24 de ore. ia r adunate dau valori crescute. Se stie ca secretia de hormoni suprarenali este mai crescuta dimineata. decât seara si ca deci concentratia de 17-OHCS este mai mare în timpul zile. decât în cursul noptii. hormon steroid. suprarenalele secreta o cantitate anormala d e hormoni an-dropeni. si anume: forma congenitala si forma dobândita sau capatata.

BOALA ADDISON Boala Addison sau insuficienta cronica a glandelor suprarenale se datoreste inca pacitatii suprarenalelor de a produce si secreta hormoni în cantitatea ceruta de n evoile organismului.5. Tratament: în cazurile usoare se administreaza Cortizon acetat sau Prednison. dar. 15. aceste tum ori sunt de natura maligna. în loc de hormoni androgeni.5. pleurez ie. HIPERALDOSTERONISMUL Hiperaldosteronismul primar sau sindromul Conn este o afectiune determinata de o tumoare suprarenala. 15. Dozarile hormonale arata valori crescute ale 17-CS urinari. Organele genitale pot fi no rmale la nastere. pierderea potentiei sexuale es te un simptom frecvent al bolii. boala este provocat . prognosticul bol ii este grav. nu rareori. Urinile sunt dilu ate si abundente. Testicule le ramân însa mici. Informa dobândita sau capatata. he patice sau renale.5. se pro cedeaza la extirparea chirurgicala a acesteia. SINDROMUL DE FEMINIZARE în cazuri mai rare. Excesul de hormoni estrogeni determina la barbat apa ritia semnelor de feminizare: ginecomastie voluminoasa. scaderea pota-siului în sânge (sub 3 mEq) si poliurie. acestea se corecteaza chirurgical. Tratamentul hiperaldosteronismului primar consta în ingerare de potasiu. tumoarea maligna a suprarenalelor secreta. Datorita malignitatii tumorii. crampe si.4.). poliuria nu este infl uentata de tratamentul cu hormon antidiu-retic. Când exista malformatii importante ale gland elor genitale.5. datorita excesului de hormoni sexuali. care secreta aldosteron. virilizarea la fete apare dupa nastere. Cu timpul însa. se dezvolta penisul si prostata si apar erectii. dar poate secr eta totodata si alti hormoni corticosteroizi. de crize de p aralizie. Daca sindromul este provocat de o tumoare suprarenala. de obicei benigna.3. Mai exista un hiperaldosteronism secundar. Apare frecvent între 30 si 50 de ani si se manifesta clinic prin triada simptomatica: hipertensiune arteriala cu dur eri de cap. cel mai adesea de natura tuberculoasa. în forma severa de sindrom adren o-genital. tuberculoza pulmonara etc. se accelereaza. apare parul pubian. regresi unea caracterelor sexuale si atrofie testiculara. Etiologie: insuficienta suprarenala este urmarea unui proces distructiv al supra renalelor. De cele mai multe ori. 642 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ 15. hormoni mineraloc orticoizi (preparatul ADC sau acetat de dezoxicorticosteron) si se fac perfuzii cu solutii saline. Ea se dato -reste unei tumori sau hiperplazii a suprarenalelor. O cauza frecventa este si atrofia glandelor sup rarenale. care se manifesta de la nastere cu pierderi importante de sodiu. administrare de spironolactona (prepatatul denumit Aldactone) si în exti rparea chirurgicala a tumorii suprarenale. iar cresterea în înaltime. se administreaza cortizon. ca urmare a unui proces de autoimunizare. Este determinat de afectiuni severe. dato rita lipsei de hormoni suprarenali. subtierea vocii. Manifestarile sunt însotite uneori de semne mai mult sau mai putin severe de insuficienta suprarenala. fapt pentru care orice addison ian trebuie întrebat daca a avut o afectiune bacilara (infiltrat pulmonar. care determina normalizarea sexualizarii. hormoni estrogeni. clitorisul se hipertrofiaza. Scaderea concentratiei de potasi u în sânge este urmata de slabiciune musculara. caracterizat prin imposibil itatea rinichiului de a concentra urina.i apare parul pubian. Mai rar. spre deosebire de diabetul insipid. vocea se îngroasa.

pe fata. tratamentul cu cor tizon trebuie prescris cu multa precautie. tensiunea arteriala este scazuta sub 100 mmHg. bolnavul nu se mai poate alimenta si poate intra în coma. la nivelul liniil or palmare* si al eventualelor cicatrice operatorii. O atentie deosebita trebuie sa acorde personalul auxiliar sanitar modului de rec oltare a urinei pentru dozarile hormonale. Deosebit de valoroase pentru diagnostic sunt examenele de laborator si dozarile de hormoni steroizi suprarenali. La ora 7 dimineata urineaz a si arunca urina. în insuficie nta suprarenala se gasesc valori crescute ale potasiului în sânge (peste 4. este un fenomen constant în boala NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 643 Addison. fiind mai pronuntate în cursul diminetii. sarcina este un factor agravant al bolii. varsaturi. Atât bolnavul.toata urina din cursul zilei si din cursul noptii. Oboseala fizica si cea intelectuala devine intensa. pe care un organism sanatos le suporta cu usurinta. Tratamentul cu cortizon re mediaza în buna parte tulburarile ivite în sfera sexuala. 17-CS reprezinta metabolitii hormonilor androgeni (2/3 provin din suprarenala. genunchi. datorita tulburarilor digestive (anorexie. lipsa poftei de mâncare. în astfel de cazuri. apar varsaturi si diaree. Cu câteva zile înainte de proba. ca eforturile fizice si intelectuale. anxietate. Diagnostic: boala Addison trebuie suspectata la toti hipotensivii care se plâng de oboseala. frigul si caldura excesive dezechilibreaza usor organis mul. Hiperpig mentarea este cu atât mai intensa. lipsa de pofta de mâncare si de pierdere în greutate. inclusiv cea de-a doua zi la ora 7. Strânge apoi .5 mEq/l) si concentratii scazute ale sodiului sanguin (sub 142 mEq/l). dupa care urina este dusa la laborat . în aceste conditii. Concentratia sodiului si a potas iului reflecta activitatea hormonilor mineralocorticoizi suprarenali. int erventiile chirurgicale. Aceasta este "criza addisoniana". este bine sa stea în repaus. O manife stare tipica a bolii este hiper-pigmentarea tegumentelor si mucoaselor. bolnavul nu trebuie sa ia nici un medicament. stare a generala a addisonianului se înrarutateste brusc. Tensiunea generala se prabuses te. Tulburarile în sfera sexuala (scaderea sau pierderea potentiei si afertilitatii) sunt frecvente la barbatii addisonieni . La încep ut exista simptome ca: oboseala. Pierderea în greutate. Addisonienii au diverse m anifestari nervoase: iritabiitate. Se masoar a toata cantitatea din urina din 24 de ore. în special. în toate ca zurile. locul principal îl de tin dozarile de sodiu si potasiu în sânge si urina.într-unui sau mai multe borcane . La femei. Simptome: boala a fost descrisa pentru prima data în 1855 de catre Addison. iar 1/3 din testicul). care nu au nimic caracteristic si de aceea boala poate fi confundata cu afecti uni care au manifestari similare. fiind consecinta deshidratarii prin pierdere excesiva de clorura de sod iu. Starea bolnavului se învioreaza spre seara. impune internar ea de urgenta a bolnavului si administrarea unor doze mari de cortizon. 17-OHCS sau 17-hidroxicor-ticosteroizii reprezinta metab olitii urinari ai cortizonului. dar si ai altor hormoni glucocorticoiz i din suprarenala. bolile febrile. simptomele se accentueaza si ala rmeaza pe bolnav. Ulcerul duoden al este frecvent asociat cu boala Addison. Un semn importa nt pentru recunoasterea afectiunii îl constituie prezenta petelor pigmentare pe mu coasa bucala si pe gingii. în cursul zilei va bea lichide în mod obisnuit. Pentru aprecierea hormonilor steroizi suprarenali se dozeaza în urina din 24 de ore 17-CS si 17-OHCS . coate. Atentia este retinuta de prezenta unor pete pigmentare de culoare bruna-cenusie pe partile descoperite ale corpului.a de sifilis sau de o hemoragie in-traglandulara. apatie. usoara scadere în greutate . negativism. denutritie). valorile steroizilor urinari sunt semnificati v scazute. Este caracteristica de asem enea hiperpigmentatia bruna a areolelor si a organelor genitale. cu cât insuficienta suprarenala este mai severa. care prin gravitatea ei. Numerosi factori. Cu timpul însa. cât si personal ul sanitar care-1 îngrijeste trebuie sa stie ca addisonienii sunt deosebit de frag ili. în ziua recoltarii urinei. în boala Addison. între analizele de laborator.

în mod normal. deci la ora 4 dimineata. bol navul trebuie sa mareasca doza de Prednison. Daca sub influenta Prednisonului eliminarea apei se face n ormal. eliminarea este sub 50%. în doze conform prescriptii lor medicale. Tratament: aplicarea în ultimele decenii. bolnavul primeste 50 -100 mg Cortizon acetat sau 20 .7.5. con. se poate afirma existenta insuficientei corticosuprarenale. bolnavul bea la ora 8 dimineata 1 1 apa în 20 de minute. Un procedeu la îndemâna est e administrarea i. dar si în hipotiroi dism si în insuficienta hepatica si renala. îtî mod normal. pe motivul ca este prea multa.m sau cu Cortizon adaugat în perfuzii de solutie salina cu solutie glucozata 5 %. în astfel de cazuri apar ma nifestarile cunoscute din boala Addison. se dozeaza 17-CS si 17-OHCS în urin a din 24 de ore. Se va atrage atentia bolnavului sa nu arunce din urina. cu injectii de Cortizo n i. pe scara larga. Insuficienta suprarenala benigna apare în boli digestive cu c aracter cronic. Insuficienta suprarenala se mai instaleaz a si dupa operatii pe suprarenale (suprarenalectomie). se aplica un tratament specific cu cortizon. care se datoresc altor cau ze decât tuberculozei. facând dintr-o boala grava. dupa ce în prealabil a urinat: se strânge separat urina dupa 2 ore si dupa 4 ore si se noteaza cantitatile. Thorn a propus urmatorul test: diminea ta. odata co nstituita. se ia sânge pentru numararea eozinofilelor. Personalul sanitar are rolul de a instrui bolnavul. înainte de proba si în ultima zi a probei. ACTH. în criza addisoniana se intervine de urgenta. Exista mai multe variante ale aceste probe. apa ingerata în exces se elimina în decurs de 4 ore.orul de hormonologie. de preferinta dat pe cal e bucala (în comert exista preparatul românesc Prednison).5 ori. Prednison) si mineralocorticoizi (ADC) a simplificat mult tratamentul bolii Addison. sub influenta hormonului corticotrop.5. a unui preparat de ACTH (Synacten). Testul se apl ica în doua etape: în prima. exista probabilitate a unei insuficiente suprarenale: pentru mai multa precizie se trece la cea de-a doua etapa. INSUFICIENÞA SUPRARENALÃ CRONICÃ BENIGNÃ Exista si forme atenuate de insuficienta suprarenala. a preparatelor sintetice de glucocorticoizi (cortizon. în proportie de peste 80%. eozinofilele trebuie sa scada la jumatate din valoarea lor initiala . Daca suprarenala function eaza normal. Se injecteaza apoi int ramuscular 25 u. O alta proba care apreciaza activitatea suprarenalelor este p roba eozinopeniei provocate cu ACTH (proba Thorn). deoarece calculul se raporteaza la volumul urinei. valorile horm onilor steroizi cresc de 3 . în formele latente. numai ca înainte cu 4 ore de a bea apa. 15. Este de asemenea necesara cresterea ratiei de sare în alimentatie.6.m. Testul de încarcare cu apa (Robinson-Power-Kepler) se bazeaza pe diureza scazuta a addisonienilor.ca de exemplu eforturi suplimentare. în care valorile steroizilor urinari nu sunt semnificativ scazut e. Tratamentul preventiv consta în tratarea la timp si cu toa ta seriozitatea a oricarui proces tuberculos. se efectueaza proba dinamica de stimulare a suprarenalelor cu hormon corticotrop (ACTH). pe nemâncate. care se efectueaza la fel ca prima. supuratii cronice etc. daca suma lor este mai mica de 50%. în insuficienta suprarenala. o afectiun e compatibila cu viata. întrucât ACTH stimuleaza suprarenala. 15.30 mg Prednison. Insuficienta suprarenala. Dupa 4 ore se 644 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ recolteaza din nou sânge pentru numararea eozinofilelor. FEOCROMOCITOMUL . în conditii speciale . cresterea nu mai are loc sau este foarte mica. Se stie ca. atragându-i atentia asupra rezistentei sale scazute si asupra necesitatii de a purta în permanenta cu el tabl ete de prednison. în boala Addison.tractarea unei stari gripale sau cu ocazia unei interventii chirurgicale -. pe o perioada de 2 sau 4 zile. care se bazeaza pe faptul ca dupa administrarea de hormoni suprarenali scade numarul eozinofilelor în sângele cir culant. acetat.

Pe film se vede clar conturul tumorii. Se face apoi radiografia regiunii suprarenale. o alta persoana mas oara tensiunea arteriala la fiecare jumatate de minut. Vomitarile si tulburarile vizuale sunt frec vente în timpul crizelor. ca de exemplu preparate pe baza de vanilie. este posibil ca în peri oadele dintre crize valorile catecolaminelor sa fie în limite normale. Prin punctie ano-cocc igiana.g). în afara glandei. 10 mg regitina. la celalalt brat. în timpul crizel or paroxistice.3 ore. Hipertensiunea poate avea caracter permanent sau poate surveni în crize. sa nu aiba gaze în intestin. boln avul trebuie pregatit dinainte. Retropneumoperitoneul sau insuficienta retroperitoneala a glandelor suprarenale pune în evidenta tumoarea si o localizeaza. pâna la 280 sau chiar 300 mmHg.peste 50 \ig (n ormal =1-20 p. Testul fiind riscant. k. Dispneea si durerile cardiace care însotesc criza se pot t ermina fatal. e ste contraindicat la cei cu afectiuni ale coronarelor. Simptomatologie: manifestarea cea mai caracteristica a bolii este hipertensiunea arteriala. Se mai obisnuieste sa se dozeze în urina acidul vanilmandelic produs metabolic al celor doua catecolamine. O alta proba este testul la histamina. Diagnosticul se bazeaza în special pe probele de laborator.g/24 de ore (norm al = 10 . Acid acetilsal icilic. în caz de feocromocitom. .). Fe ocro-mocitomul este o tumoare benigna care se dezvolta în medulara suprarenala. are palpitatii si tremuraturi în tot corpul si s e plânge de dureri de cap. Dozarile de catecolami ne în urina si plasma dau informatii pretioase cu privire la existenta feocromocit ului. Concentratia noradrenalinei depaseste 150 (i. Pentru stabilirea diagnosticului de ferocromoc itom se mai utilizeaza o serie de probe: Proba de blocare cu fentolamina (regitina) se bazeaza pe proprietatea acestei su bstante de a scadea hipertensiunea arteriala provocata de catecolamine. în acest timp. Tetraciclina. transpira. înainte de analiza. Se admin istreaza i. NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 645 bolnavul devine palid. boln avul trebuie avizat sa nu ia substante si medicamente capabile sa modifice rezul tatele. producând cresterea tensiunii arteriale. Ca urmare a efectelor metabolice ale catecolaminelor. mai ales când tumoarea secreta cantitati im portante de adrenalina. Daca hipertensiunea este permanenta. da r poate avea si alte localizari.v. Urina pentru analiza este strânsa ca si pentru dozarile hormonale. Valorile urinare peste 9 \ig sugere aza existenta ferocromocitomului. în feocromoci tom se gasesc valori mari ale adrenalinei în urina din 24 de ore . într-un borcan care contine un fixator (acid sulfuric).Fiziologia medulosuprarenalei este în atentia clinicienilor.1 200 ml oxigen sau bioxid de carbon. s e produc hipergli-cemie si glicozurie. este greu de deoseb it de hipertensiunea esentiala sau maligna. Când simptomele apar sub forma de crize paroxistice. bineînteles daca aceasta este destul de mare. Cr iza apare brusc si este de obicei declansata de emotii puternice. Aceasta substanta elibereaza adrenalina d in feocromocitom. te nsiunea arteriala trebuie sa scada în urmatoarele minute cu cel putin 40 mm Hg si sa mentina scazuta timp de 2 . timp de 24 de o re. Pentru efectuarea acestui examen. cu un ac lung.70 u. care poate atinge valori maxime de 220 mmHg. se introduc între rect si coccis 800 . întrucât tumorile dezvolt ate în aceasta zona dau nastere unor sindroame clinice distincte si importante. Tumoarea secreta cantitati apre ciabile de cateco-lamine (adrenalina sau epinefrina si noradrenalina sau norepin efrina). cu edem pulmonar acut. în practica curenta se masoara catecolaminele în urina din 24 de ore.

formele grave sunt rare. Tahicardia este importanta. iar. La acestia. 15. în care exista nodului tiroidian si tireotoxicoza. hipertiroidismului este mai ridicata în regiunile cu gusa ede -mica. To t în acest capitol sunt cuprinse gusa endemica.60 mm Hg. punctul de plecare al dereglarilor hormonale nu este tiroida. pulsul ajungând la 140 de batai si chiar mai mult/min. în prezent. incita glanda tiroida sa secrete cantitati mari de hormoni tiroi dieni. Boala apare mai frecvent la femei decât la barbati. faza ultima este cea casectica. Semnele legate de tireotoxicoza sunt comune celor trei forme clinice . Bolnavul este tratat deseori în mod gresit ca un nevrotic. boala Basedow si adenomul toxic: pierderea în greutate este rapida si însemna ta (10-20 kg în câteva luni). Forme si manifestari clinice: se cunosc trei aspecte ale hipertiroidismului: hip erti-roidismul propriu-zis. scadere în greutate . care stimuleaza productia de hormon hipofizar tiretrop si acest a.se caracterizeaza prin suferinta diverselor organe (ficat. în astfel de cazu ri. Pielea este calda si umeda.astenie. Scaunele sunt frec vente. Bolnavul are tremuraturi vizibile ale extremitatilor. Date fiind manifestarile variate ale bolii. tiroiditele si cancerul tiroidian. Numerosi factori pot de termina 646 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ aparitia bolii. care se a ccentueaza când tine mâinile întinse. tireotoxicoza si exoftalmia (proeminenta globilor ocul ari) si adenomul toxic. Faza a patra .hipertiro idism. ci centrii ner vosi din creier. Hg. Deseori tremura tot corpul. Milcu a descris mai multe eta pe în evolutia hipertiroidismului. boala Based ow. St. deoarece boala es te tratata la timp.unde sunt însotite de sufl u . Bolnavul este într-o continua stare de agitatie. diareice. având ca simptome gusa. la rândul sau. insomnie. M. In aceast a perioada apar semnele clinice de tireotoxicoza.1. nervozitate. în tireotoxicoza.denumita si vis cerala . la efort. Faza a treia este dominata de hipersecretie de hormoni tiroidieni. fara mo dificari oculare. Tahicardia nu se modifica în repaus si nici la efo rt. BOLILE TIROIDEI Bolile tiroidei se grupeaza în boli prin exces de hormoni tiroidieni (hipertiroidi smul) si boli prin l 20220o147u ipsa hormonilor tiroidieni (hipotiroidismul). Debutul hipertiroidismului nu poate fi precizat în timp. Etio patogenie. valorile minime coboara la 40 . cu toate ca apetitul este exagerat. nevrotica. tensiunea arteriala creste la 180 mm. Pulsatiile vaselor p eriferice sunt puternice si vizibile la nivelul gusii . Prima etapa. este urmata de o faza neuro-hormonala.6. Caracteristice hipertiro idei sunt tulburari cardio-vasculare. Tulburarile cardiovasculare predomina la ba trâni. deoarece hipertiroidianul transpira necontenit. Se cunosc îmbolnaviri provocate de traume psihice. caracterizat prin gusa si tireotoxicoza. având manifestarile menti onate. 15.si la nivelul aortei abdominale.incidenta.6. Est . ceea ce constituie un criteriu important de diagnostic.nu sunt sp ecifice bolii. caracterizata prin excesul de horm on.Tratament: extirparea chirugicala a tumorii este urmata de disparitia simptomelo r si de restabilirea completa a bolnavului. cu toata starea de oboseala. Subiectiv se manifesta prin palpitatii si respiratie dificila. fibrilafia atriala este deseori confundata cu o cardiopatie izo lata si tratata ca atare. ideatia este rapida. inima). în genere. HIPERTIROIDISMUL sl BOALA BASEDOW Hipertiroidismul este consecinta producerii anormale de hormoni tiroidieni. creând astfel tabloul clinic al tireotoxicozei. Manifes tarile de început .

dar si la nevrotivi si anxiosi. atrofie grava sa u. La început. Rezultatele pot fi influentate chiar de iodul continut în substantele de contrast. nodulara. asterie extrema). Pâna nu demult. Pentru efectuare a acestui examen. Tiroid a. surm enaj). se pot ivi complicati. sa st ea linistit si sa nu consume proteine si grasimi. De asemenea. în perfuzie. bolnavul a luat substante continând iod (Mexa-form. examinarea curenta a functiei tiroidiene se facea prin determinare a metabolismului bazai.m. Tulburarile oculare se accent ueaza si exista riscul de pierdere a vederii.un simptom important în boala Basedow. substanta radioactiva fi . Tiroida poate fi moale. Tulburarile nervoase predomina la tineri. de consistenta ferma. Iodocaptarea utilizeaza testul captarii de catre tiroida a I sau I. emotiv si hipersensibil.Boala Basedow (exoftalmie si gusa). Exoftalmia este . Diagnosticul diferitelor forme de hipertiroidism se bazeaza pe semnele clinice d escrise si pe o serie de probe de laborator. cu o luna înainte. coleci sto-grafîe etc. deoarece în timpul manevre lor pe tiroida se revarsa în sânge cantitati mari de hormoni tiroidieni. sau cu Cortizon acetat administrat i. în functie de vechimea gusii. în adenomul toxic. Complicatia cea mai grava este criza de tireotoxicoza. Privirea este fixa. gusa es te dependenta de hormonul tireotrop. în plus. secretând canti tati apreciabile de hormoni tiroidieni. Oboseala musculara este uneori extrema si poate fi însotita de paralizii trecatoare. Criza se ma nifesta clinic prin intensificarea fenomenlor de tireotoxicoza (tahicardie. (fig. NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 647 Fig. crescând metabolismul b azai. difuza sau ferma. mai ales daca acestia sunt supusi la diverse agresiuni (emotii. de valoare inegala. dar ulterior devine autonoma.g/100 ml. pe când hipofunctia tiroidei diminueaza metabolismul bazai. cu o seara înainte. chiar cu 1 an înainte. în astfel de cazuri se instituie tratament de urgenta cu sedative puternice. mai rar. administrate cu ocazia unor examene radiologice (urografie. Se complica adesea cu insuficienta cardi aca si fibrilatie atriala. Tiroton). Metodele de investigare a functiei glandei tiroide cuprind: met abolismul bazai. iodocaptarea si scintigrama tiroidiana. Criza este provocata de tiroidectomie. nu se va întrebuinta iod pentru curatirea seringilor sau la tampoanele pentru dezinfectarea pielii. Personalul care recolteaza sângele bolnavului trebuie sa stie ca proba nu poate fi efectuata daca.e anxios. si anumite teste dinamice. unele destu l de grave.). de miastenie grava. O tehnica moderna si mai exacta de exp lorare functionala a tiroidei este determinarea în plasma a iodului legat de prote ine (iodemia). gusa se dezvolta progresiv si este formata dintr-un sin gur nodul. 72 . în sensul ca.împreuna cu gusa si tireotoxicoza . interventii chirurgicale. în hipertiroidis m se utilizeaza. cu deschiderea exagerata a fan tei palpebrale. 72) constituie unul dintre cele mai caracteristice semne ale bolii B asedow. Ea consta în proeminenta globilor oculari. solutie Lugol si tratament cu Hemisuccinat de hidrocorti zon. tulburarile schizoide sau paranoide sunt frecvent remarcate. Metabolismul bazai arata valori crescute la hipertiroidieni. Starile depresive. Aceasta proba masoara consumul de oxigen în conditii bazal e. a devenit rara. care. Gusa. ochii lacrimeaza si vederea este dubla (dipl opie). hipe rtensiune. Daca nu se intervine la timp în hipertiroidism. iodemia. Metabolismul bazai se face dim ineata pe nemâncate. din fer icire. Valorile normale sunt cuprinse între 4 si 8 ju. Apare la bolnavii cu tireotoxicoza severa. Exoftalmia poate evolua spre forma maligna. în special. mai rar din mai multi noduli. Hiperfunctia tiroidiana intensifica consumul de oxigen. De aceea se recomanda ca la nevrotici proba sa f ie facuta dupa administrarea de sedative. Tul burarile musculare constituie un grup important de simpotme. bolnavul trebuie pregatit.

în boala Basedow. De aceea ei treb uie menajati. Deosebit de importanta este atitudinea anturajului fata de acesti bolnavi. ca de exe mplu preparatul românesc Metiltiouracil. Tegumentele sunt aspre. Simptomele se instaleaza lent. Cel mai utilizat este testul la 2 ore (valori normale = 19 ±5) si testul iodocaptarii la 24 de ore (normal = 45%). Dozele se dau în functie de marimea gusii. Exista mai multe variante ale acestui test. Asigurarea conditiilor de liniste si de odihna. Tratamentul cu iod radioactiv se aplica în cazul gusilor care capteaza iodul. împreuna cu un regim alim entar adecvat . timp de 5 zile sau. cu e xtirparea completa a glandei. valorile iodemiei si ale iodocapta rii sunt crescute. leucopenie). în alta varianta. Boala debuteaza brusc numai dupa interventia chirugicala pe tiroida. timp de 10 z ile. în hipertiroidism.3 reprize.6. care nu mai raspund la tratament medical. exces ul de hormoni 648 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ tiroidieni administrati trebuie sa blocheze secretia de hormon tireotrop si. Tratamentul chirurgical (tiroidectomia subtotala) se aplica în gusile mari si în cel e vechi nodulare. Bolnavul cu mixedem are o înfatisare caracteristica. în decurs de ani. Tratamentul hipertiroidismului este de trei feluri: medical. în mod normal. mixedemul reprezentând forma cea mai severa de insu ficienta tiroi-diana. fapt pentru care nu pot fi efectuate decât în unitati spitalicesti specia l dotate. Cei c are-i îngrijesc trebuie sa tina seama ca hipersensibilitatea si susceptibilitatea crescute la acesti bolnavi sunt manifestari ale tireotoxicozei. acest mecanism este dereglat si Tirotonul nu reuseste sa inhibe centrii nervosi si hipofiza. chirurgical si cu r adioiod. între 40 si 60 de ani. tratati cu blândete si rabdare si feriti de emotii puternice si de s uparari. 73). Se dau în medie câte 6-10 mCi în 1 . HIPOTIROIDISMUL sl MIXEDEMUL Hipotiroidismul si mixedemul sunt sindroame clinice determinate de productia ins uficienta sau de absenta hormonilor tiroidieni. Este indicat îndeosebi la hipertiroidienii vârstnici. iodoc aptarea nu se modifica. Cele doua entitati clinice difer a între ele doar ca intensitate. Tratamentul cu antitiroidiene de sinteza are dezava ntajul ca dureaza mult (1-2 ani) si ca poate produce reactii se sensibilizare (f ebra. c u pungi la ochi (fig. existând riscul ca în cursu l tratamentului sa se produca marirea de volum a gusii. Datorita infiltratiei tegumentelor cu lichid muco-proteic. înainte si dupa terminarea probei se masoara iodocaptarea. usc . Parul este uscat si cade. Una dintre cele mai utilizate investigatii în hipertiroidie este proba d inamica a inhibitiei cu triiodotironina (proba Werner). Acesta este larg utilizat în tratamentul hi pertiroidismului si este indicat în special în formele usoare de tireotoxicoza si în g usile mici sau în cele difuze. sa scada iodocaptarea.2. 15. Tratamentul medical consta în administrarea de iod sub forma de solutie Lugol (ame stec de iodura si potasiu si de iod) sau de antitiroidiene de sinteza.constând din mese usoare si dese -completeaza cu succes tratamentu l medical. în consecinta.ind administrata pe cale orala. astfel încât afectiunea este sesizata târziu. fata este împastata. Ambele probe necesita o tehnica de lucru si o aparatura mai c omplicate. Antiti-roidienele scad sinteza de hormoni tiroidieni. Se dau 100 ug triiodotironina/zi (preparatul Tiroton). dar tot odata stimuleaza formarea în exces a hormonului tireotrop. pri n urmare. Mixedemul adultului apare la indivizi de ambele sexe.

ci în h ipofiza. Simptomele apar din primele luni de viata. de culoare palida-galbuie si reci. în ultimii ani au aparut cazuri de insuficienta tiroidiana dupa tratamente cu doze mari de iod radioactiv terapie aplicata în hipertiroidism si. iar bataile inimii sunt rare (bradicardie). prezinta numeroase malformatii. cât si dezvoltarea somatica s i îndeosebi dezvoltarea sistemului nervos. constipatie. Copilul este cretin si nu creste în înaltime (nanism tiroidian). Tabloul cl inic este completat de dureri de cap. si pierderea potentei si scaderea fer tilitatii. cu a spect de imbecilitate. m ai ales. Dezvoltarea sa este disarmonica.ate. la barbat. în cancerul tiroidian. La femei. palida. apare ceva mai târziu. O alta particularitate a hip otiroidismului o constituie lentoarea psihica. în aceste cazuri se pare ca procesul autoimun (prezenta de anticorpi a ntitiroidieni care distrug tesutul glandular) are o deosebita importanta în produc erea sindromului. debutul se situeaza în viata intrauterina. Metabolismul bazai (normal ± 10%) este mult scaz ut în mixedem. Diagnostic: pentru diagnosticul hipotiroidismului se utilizeaza testele specific e explorarii functiei tiroidiene. Un alt semn distinctiv îl constituie aparitia în sânge de hematii co . Mixedemul infantil: la copii. Temperatura corpului este de ob icei scazuta (hipotermie) si bolnavii sunt foarte sensibili la frig. Etiopatogenie: mixedemul apare cu predilectie în regiunile cu gusa endemica. acestea din urma fiind în mod gresit atribuite reumatismului. în copilar ie. ca di sgenezia epifizara. Exista doua forme clinice disti ncte. abdomenul balonat. Pielea este îngrosata. cariati. Valorile colesterolului sa nguin sunt semnificativ crescute. f apt pentru care merita o descriere separata. leziunile sistemului nervos devin ireversib ile. Mixedemul infantil este una dintre cele mai frecvente boli endocrine ale copilar iei. excesul de antitiroidiene luate de mama în timpul sarcinii sau absenta congenit ala a unor enzime care intervin în formarea hormonilor tiroidieni. vocea se îngroasa. care secreta cantitati insuficiente de hormon tireotrop. Un criteriu pretios de diagnostic îl constituie închiderea tardiva a fontanelelor si aparitia târzie a nucleilor de osificare. dupa momentul instalarii hipotiroidismului: mixedemul infantil si mixedemu l juvenil. în care punctul de plecare nu este în tiroida. ajungând la valori de -20% sau chiar -45%. spre deosebire de cel infantil. dureri musculare. Mixedemul infantil are drept cauze lipsa de iod în alimentati e. afectând atât cresterea. manifestata prin somnolenta torpo are. Insuficienta tiroidiNOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 649 ana mai poate fi produsa de leziuni inflamatorii ale tiroidei (tiroidite acute s i cronice). caren ta în iod si substantele gusogene fiind factori favorizanti pentru aparitia sa. Un semn constant întâlnit este rarirea sprânce nelor la extremitati. Capul este mare. Tulburarile în sfera genitala con stau în menoragii si sterilitatea. înde partarea chirurgicala totala a glandei duce la instalarea rapida a mixedemului. Dintii. întârzierea în crestere si în dezvoltarea mintala este mai putin accentuata. mergând pâna la 300 mg si chiar la 600 mg% (normal = 180 -220 mg%). Evolutia si manifestarile bolii sunt mai severe. Tulburarile sunt grave. cu hernie ombilicala. caracterizata prin calcifieri multiple si neregulate ale car tilajelor epifizare. Mixedemul juvenil. în forma cea mai severa. încetinire a proceselor mintale si greutate în vorbire (bradilalie). Mai exi sta o forma clinica de mixedem. Se mai adauga si alte anomalii. la femei. cu absenta congenitala a tiroidei (mixedem congenita l). Daca tratamentul t iroidian nu este instituit din timp. membrele fiind disproportionat de scurte în raport cu trunchiul . Cordul este marit. fata inexpresiva. mixedemul îmbraca forme diferite de ale adultului. Simptomele sun t mai putin manifeste decât în hipertiroidismuî primar.

Se îngrasa cu usurinta. Me tabolismul bazai este doar uneori scazut. idiotia mixedematoasa. 15. 650 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ devine mai vioi si îsi poate relua activitatea întrerupta. Milcu a propus termenul de distrofi e endemica tireopata . Tratamentul mixedemului este simplu si eficace. de subalimentatie. Simptomatologia nu are nimic specific. Singura în masura sa precizeze diagnosticul este p roba terapeutica cu hormoni tiroidieni. de stul de frecventa. tulburari de memo rie si somnolenta.denumita prescurtat DET .ntractate. surdomutit atea si tulburarile de crestere (nanism) fac parte din aceasta categorie.si le-a clasificat în trei grade sau forme clinice: . Fig.varza. Doza si durata tratamentului sunt apreciate de catre medic de la caz la caz. Valorile iodemiei scad pâna la 1 g/100 ml. cu tulburari neurolog ice si cu suferinte ale organelor. HIPOTIROIDISMUL CRONIC BENIGN Hipotiroidismul cronic benign este o forma usoara de insuficienta tiroidiana. Acestea dispar sub tratamentul tiroid ian. dar greu de diagnosticat. iar cele iodocaptarii sunt cu atât m ai scazute. ca de exemplu gusa cu mixedem sau gusa hipotiroi-dizata.în DET de gradid III (forma neuropata) predomina leziunile sistemului nervos ce ntral.6. care nu sunt însotite de fenomene de compresiune si nici de tulburari endocrine. La adult se obtin rezultate surp rinzatoare.6.3. 15. Aici sunt cuprinse formele cu deficit mintal sever. 73 . Celelalte teste pentru explorarea func tiei tiroidiene pot fi normale. Etiopatogenie: factorul determinat în constituirea gusii este carenta de iod. Gusa poate fi însotita de tulburari endocrine sau nervo ase. interesând 10% din populatie (fig.în DET de gradul I sunt cuprinse gusile simple. Bolnavul este friguros. bolnavul se s imte bine si tulburarile dispar. 74). cu margini dintate si ondulate.Mixedem: edem si împastare a fetei. Sub tratamentul tiroidian. se plânge vesnic de oboseala. . conopida. napi -. M. putând fi observata în multe alte afectiuni. . Tratamentul consta în admin istrarea perorala de pulbere de glanda tiroida sau produse hormonale sintetice: tiroxina sau triiodotironina (aceasta se gaseste în comert sub denumirea de Tiroto n). GUsA sl CRETINISMUL ENDEMIC HHfflfflmi Termenul de gusa endemica se refera la marirea de volum a glandei tiroide. st. constipat. cu cât deficitul tiroidian este mai sever. Pentru diferitele forme de gusa. epilepsia. în special de carenta proteica si de calitatea proasta a apei. manif estare întâlnita în anumite zone geografice. iar tegumentele sunt uscate si reci.în DET de gradul II intra gusile de dereglari endocrine (forma endocrinopata). Hipe rtrofia glandei tiroide mai este favorizata [ si de factori alimentari gusogeni . surditatea. .4. Sub tratamentul tiroidian. Cretinismul. Gus a apare cu predilectie în zonele de munte si de deal. mixedematosul îsi schimba complet înfatisarea .

Pot exista forme de cancer si cu noduli de consistent a moale. Printre fenomenele de compresiune se mai numara si jena la deglutitie. adica noduli care nu capteaza iodu . Cretinismul se caracter izeaza prin întârziere în dezvoltarea organismului si. daca pe scintigrama apar noduli "reci". La noi în tara a existat. La cretini. care a s tudiat si a combatut gusa endemica. cu unul sau ma i multi noduli. Formele acut e se trateaza cu antibiotice si cortizon.5. în cazul unei gusi vechi. nedureroasa. în gusile recente. subacute si cronice (de natura tuberculoasa. Tratamentul curativ consta în tratament medical si chirugical.6. care în mod normal are aspect de flu ture. nodulara. TIROIDITELE Sunt afectiuni ale tiroidei caracterizate prin mflamatii cronice sau acute ale g landei. este suspecta de cancer. Pentru precizarea d iagnosticului se recurge la o serie de teste. datorita severitatii afectiuni i. nodulare. greutatea la respiratie. în formele acute. dar se deosebeste de cancerul tiroidian pri n faptul ca este dureroasa la de-glutitie si la palpare. Suspiciunea creste când glanda se dezvolt a rapid sau când. tiroida devine dura. Cel mai important este testul scin tigramei tiroi-diene: se da bolnavului sa bea o cantitate anumita de iod radioac tiv si se cerceteaza apoi profilul tiroidian. Diagnosticul clinic de cancer tiroidian este doar prezumtiv. durerea este mai putin intensa. Tiroiditele se clasifica în acute (supura te sau nesupurate). Alaturi de prof ilaxie iodata. în formele cronice. mai ales. Duritatea gusii este de obicei un semn de degenerare maligna. crescând. pe care o comprima atunci când tumoarea atinge dimensiuni mari. luetica etc. de natura virala sau microbiana. Semnul constant si obligatoriu este gusa. Gusa nodulara. Tiroida este de obicei marita.). gusa nu este obligatorie. 74 Gusa voluminoasa la o femeie dintr-o regiune endemica. Tratament: profilaxia detine primul loc în lupta împotriva gusii endemice si a creti nismului.6. se da solutie de iodura de potasiu. Tratamentul chirurgical are indicatii în gusile mari. în tiroiditele cronice se aplica fie roe ntgenterapie. Este o stare morbida congenitala si familiala si se datoresteiipsei de hormon i tiroidieni în timFig. o retea endocrinologica. un rol important îl detine ameliorarea conditiilor de viata în zonele cu focare endemice. aparând îndeosebi la purtatorii de gus a. Iodul mai poate fi dat sub forma de tablete io-date continând 1 mg iodura de potasiu. se constata cresterea brusca a acesteia. comp rima vasele. aderenta la trahee. în prezent.Cretinismul endemic prezinta un interes deosebit. traheea si nervii din vecinatate. Compresiunea nervului recurent provoaca raguseala. 15. fie se procedeaza la extirparea chirugicala a glandei. incidenta sa a scazut mult datorit a masurilor organizatorice întreprinse. NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 651 pul vietii fetale. care. senzatia de tuse . prin lipsa de dezvolt are mintala. deoarece produce paralizia coardei vocale. înca din 1949. surditate sau surdomutitate. cu fenomene de hipotiroidism. Tiroxina si Tiro ton. Se însoteste de febra si dureri musculare.6. 15. Cel mai eficace mijloc de profilaxie iodat a îl constituie administrarea de sare iodata în zonele endemice. CANCERUL TIROIDIAN Este o afectiune endocrina relativ frecventa.

se elimina prin urina cantitati mari de calciu (hipercalciurie). în co nsecinta. La nivelul tesuturilo r moi . eliminarile de calciu în urina sunt în jurul a 150 mg/zi. dar numai în faza avansata a bolii. se pot obtine supravietuiri apre ciabile. în h iperparatiroidism. fa pt care se traduce prin oboseala musculara si hipotonie. Bilantul este normal daca omul nu elimina mai mult calciu decât inge . HIPERPARATIROIDISMUL (boala Reeklinghausen) Boala se datoreste secretiei excesive de hormon paratiroidian. stomac . Ambele sindro ame au comun alterari ale metabolismului fosfo-calcic. 652 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ în ultimul timp se aplica tot mai mult terapia cu iod radioactiv în doze mari si rep etate. Daca tratamentul este instituit precoce. în etapa finala a bolii survin demineralizarea scheletul ui si atrofia oaselor. Din cauza demi-neralizarii. BOLILE PARATIROIDELOR ¦ i ¦ Patologia paratiroidelor cuprinde doua sindroame: hipoparatiroidismul sau tetani a paratiroidiana si hiperparatiroidismul sau boala Reeklinghausen. Examenul radiologie are mare valoare diagnostica.vase. Dozarea calciului în sânge este prima si cea mai importanta analiza.se depun cristale de fosfat de calciu. care se p rezinta la examenul radiologie sub forma de calcifieri. fracturile si osteoporoza. eroziuni ale falangelor si osteoporoz a craniului. La nivelul oaselor lungi apar chisturi si se produc cu usurinta fracturi. se presupune existenta unei tumori maligne. Simptomatologie: excesul de hormon paratiroidian duce la cresterea calciului din sânge (hipercalcemie si la scaderea depozitelor de calciu si fosfor din oase. datorita opacitatilor dispuse neregulat pe supra fata craniului.l. cu aspect laptos. calota prezinta la examenul radiologie un aspect particular. Diagnostic: prezenta calculilor renali la un bolnav poate sugera existenta hiper pa-ratiroidismului. Diagnosticul de certitudine este dat însa numai de examenul histologic al tesutului tiroidian. când apar chisturile. Se gasesc valor i crescute ale calcemiei si concentratii scazute de fosfor sanguin. care se poate complica cu pielonefrita si calcifierea difuza a tubilor renali. mai rar de cancer sau de hi perplazia paratiroidelor. Mai complicat este testul bilan tului calcic. bolnavul devenind cu timpul un infirm. mai ales în formele cu malignitate redusa. Un ef ect imediat al acestui proces este eliminarea unor cantitati mari de urina (poli urie).7. 15. Hiperpara tiroidismul poate fi recunoscut totusi mai devreme gratie investigarilor de labo rator. Se stie ca dupa un regim a limentar sarac în calciu. Muschii sunt si ei afectati. Excretia uri nara de calciu este apreciata prin testul Sulcowitch.7. Apar dureri osoase.1. "vatuit". în 90% din cazuri a fectiunea este provocata de un adenom paratiroidian. Tratamentul cancerului tiroidian este operator si consta în extirparea glandei în to talitate (tiroidectomie totala) si a eventualilor ganglioni cervicali. 15. care apreciaza diferenta dintre aportul si excretia de calciu în uri na si fecale. valorile sunt mult peste 150. rinichi. Vom prezenta pe scurt câteva dintre ele. Caracteristica acestei b oli este calculoza renala. în caz de m etastazare. însotita de sete mare (polidipsie).

înseamna ca exista pierdere de calciu. în comportamentul lor fata de bolnav. NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 653 15. Aceasta duce la cresterea excitabilitatii sistemului nervos central . furnicaturi si amorteli. crampe moderate si furnicaturi în corp. Cataracta este o manifestare obisnuita a bolii. O atentie deosebita trebuie acordata în timpul efectuarii injectiilo r i. în timpul crizelor se vor da bolnavului sedative si tranchilizante. O alta proba utilizata în diagnosticul hiperparatiroidismul este clearance-ul fosforului. indiferent de natura insuficient ei paratiroidiene. spasmul laringian poate fi confundat cu astmul bronsic. Spasmele generalizate se însotesc de fotofobie. pâine. anxietate. iar eczemele ap ar frecvent. alcatuit di n oua. o boseala. infectie sau ir adierea tiroidei cu raze Rontgen sau cu iod radioactiv. Daca eliminarea de calciu es te de peste 150 mg. bilantul este negativ. clo-rura sau lactat de calciu). Mai ra r. Bolnavul se plânge de slabiciune musculara.ra. Este obligatoriu ca tratamentul cu calciu sa fie as ociat cu vitamina D2. în a patra zi a probei se dau din nou la laborator pentru analiza urina si materiile fecale. zahar. Daca substanta iese afara din vena. care da mâinii aspectul descris sub denumirea de "mâna de mamos".7. scaderea secretiei de parathormon micsoreaza concentratia cal ciului în sânge. cianoza.v. declansata de îndepartarea chirurgicala a unui adenom paratiroidian. Tetania se iveste la câteva zile dupa operatie. înainte de proba se dozeaza calciul în urina din 24 de ore si în fecale.uscaciunea pielii si a parului. în cazuri severe apar tulburari în respiratie. în toate cazurile. Se mai utilizeaza preparatul A. Asistentel e medicale.. în tetania latenta.1 200 000 u de 1 . administrate în injectii i.m. afectiunea se datoreste distrugerii glandelor prin hemoragie. trebuie sa tina seama de faptul . i.v.T. manifesta rile sunt mai reduse ca intensitate. Tratamentul preventiv se refera la o serie de precautii care trebuie luate în curs ul operatiilor pe tiroida si paratiroide. unghiile se rup usor. Cel mai adesea însa tetania este latenta. Cariile dentare sun t numeroase. Când exista pierdere de calciu prin urina. de clorura de calciu. Simptomatologie: cele mai multe cazuri de tetanie se întâlnesc la copii. T ulburarile psihice sunt frecvente. în tetania acuta. 10 sau Tachystin. pâna la delir si stupoare. spasm piloric). bolnavul trebuie scos rapid din cri za. sufocare si moarte. care apare în nevroze. La adult. sau per oral. ceai. iar episoa dele acute sunt provocate de oboseala sau de emotii. Exist a si o tetanie neurogena (spasmofilie). Scaderea calciului în sânge se combate cu saruri de calc iu (gluconat. Graviditatea este u n factor agravant al tetaniei. care este un hipercalcemiant m ai puternic decât vitamina D2. Uneori cauza hipoparatir oidismului nu poate fi gasita.3 ori pe saptamâna. cu injectii i. Contractura la mâna se traduce prin spas mul carpopedal. în doze de 600 000 . iar manifestarile sunt dramatice. La copil apare destul de frecvent spasmul laringian. timp de 3 zile. amorteli. a membrelor. Tratamentul hiperparatiroidismului este chirurgical si consta în îndepartarea tumori i paratiroidiene. unt. depresi une si panica. simetrica.2. Manifestare a tipica a bolii o constituie contractara spastica. HIPOPARATIROIDISMUL (tetania paratiroidiana) Cauza cea mai obisnuita a hipoparatiroidismului o constituie lezarea sau îndeparta rea chirugicala a glandelor paratiroide în cursul unei operatii pe tiroida. Exista o forma acuta a bolii. mergând de la iritabilitate. greut ate în vorbire (disartrie) si spasme viscerale (tetanie astrica. Tehnica este urmatoarea: se da un regim alimentar care sa contina 150 mg calciu. fructe. favorizând astfel aparitia crizelor de tetanie.v. datorita pierderii de calciu în timpul sarcinii. în forma cronica a tetaniei apar tulburari trofice . de clorura de gluconat de calciu si cu sedative. prec edata de crampe. produce dureri mari si necroza tesuturilor. Manifestari similare po t aparea dupa diaree cronica si varsaturi repetate cu pierderea de calciu.

toate acestea secretând în exces si continu u insulina. datorita scaderii importante a zaharului sanguin. Simp tomele hipoglicemice sunt similare cu cele produse de injectarea insulinei: senz atia de gol în stomac. Daca pacientul se alimenteaza. sunt anxiosi si iritabili si de aceea trebuie sa li se ofere conditii de liniste si repaus. motiv pentru care nu revenim asupr a lui. Crizele de hipoglicemie apar la câteva ore dupa mese sau în primele ore de dimineata.8. care se datoreste secretiei exagerate de insulina.. Este bine sa evite meseriile care i-ar supune unor eforturi mari fizice si intel ectuale. BOLILE PANCREASULUI ENDOCRIN Bolile endocrine legate de pancreas sunt consecinta fie a lipsei de insulina. deoarece bolnavul poate intra în coma. HIPERINSULINISMUL ¦ . Pentru precizarea diagnosticului au fost propuse mai multe teste: Proba foamei prelungite consta în tinerea la post timp de 24 sau 72 ore a bolnavul ui suspect de tumoare pancreatica. Hiperi nsulinismul organic sau insulinomul este o boala foarte rara. se prezint a sub doua forme: organica si functionala. Daca glicemia scade sub 50 mg% si continua sa scada. transpiratii. fapt pentru care se considera în mod gresit ca bolnavul are isterie. foame. paloare."Este tratat la capitolul bolilor de nutritie.1.4 ore dupa mese. 15. Mai frecvente în clinica sunt hipoglicemiile funtionale. De aceea. epilepsie sau o tumoare cerebrala. La cei cu ulcer duodenal.. sau la opera ti de stomac apar adeseori fenomene de hipoglicemie la 2 . diagnosticul este sigur. uneori chi ar tulburari mintale. Administrarea zaharului sau chiar simpla alimentare a bo lnavului fac sa dispara fenomenele. mai rar de un cancer sau de o adenomatoza difuza a pancreasului. fi e a producerii acesteia în exces ducând. convulsii etc. de ingerarea de acid acetilsalicilic. DIABETUL ZAHARAT . . crizele cede aza. Hiperinsulinismul organic este determinat de un adenom. Hipoglicemia se manifesta cu somnolenta.2. 15. Proba trebuie efectuata sub stricta supravegher e. tre-muraturi. ameteli mergând pân a la stari de agitatie. cu stari de confuzie. Ele pot fi provocate de s upra-dozajul de insulina. la cop ii. .8.110 mg). de administrarea de alcool sau. la diabetul zaharat si la hiperi nsulinism sau la sindromul hipoglicemic. respectiv. pierderi de cunostinta. Diagnostic: insulinomul trebuie suspectat ori de câte ori se gasesc valori scazute ale glicemiei pe nemâncate. Tratamentul este chirurgical si consta în extirparea adenomului pancreatic. Hiperinsulinismul. valorile glicemiei dimineata pe nemâncate sunt foarte scazut e. de Tolbutamida. de 50 mg% (normal 80 . 654 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ 15. nevroza.ca hipo-paratiroidienii au un sistem nervos dereglat: obosesc usor.8.

se manifesta prin involutia organelor genitale. mergând pâna la pierderea menstrelor (amenoree ). se disting o forma prepubertara si o forma postpubertara. HIPOGONADISMUL . G landele genitale sunt prezente. insomnii. lipsesc sa u sunt ascunse în abdomen (criptorhidie). Tabloul clinic este dominat d e nedezvoltarea sexuala. ele duc la aparitia sindromului de precocitate sexuala sau pubertate precoce. Menstrele n u apar. La fete.. nedezvoltat.determinat a de lipsa gonadelor. Pilozitatea sexuala si pe corp nu se dezvolta. astenie.15. caderea parului sexual si de pe corp.9. La adult. iar muschii slab dezvoltati. hormonii sexuali împiedica regre . aparuta dupa pubertate.congenitala sau dobândita . caderea parului sexual.2. maturizarea sexuala nu se produce. talia înalta. La toate acestea se mai adauga numeroas e tulburari neurovegetative: ameteli. H ipo-gonadismul primar este determinat de nedezvoltarea gonadelor. la vârsta pubertatii.9. diversele forme clinice sunt cuprins e sub denumirea de hipogonadism. La sexul masculin. datorita lipsei de hormoni se xuali. O complic atie relativ frecventa a hipogonadismului la femeia adulta este osteoporoza. ¦ Se caracterizeaza prin insuficienta functiile ovariene sau testiculare si cuprin de cea mai mare parte a tulburarilor sexuale la indivizii de ambele sexe. Ei produc maturizare a sexuala si opresc cresterea în lungime. mustati si pe corp. nervozitate. pierderea libi-doului si sterilitate. 15. dar sunt deficitare ca functie si structura. La femei. Membrele cresc mult în lungime. In functie de momentul instalarii hipogonadismului. iar organele genitale externe si interne (uter. la barba. vagin) ra mân infantile. Tratamentul hipogonadismului consta în administrarea de hormoni sexuali . pierderea l i-bidoului si a potentei si sterilitate. închiderea cartilajelor de crestere se face cu întârziere. acestea dau nastere starilor de inter sexualitate. Penisul este mic. cu productie insuficienta de hormoni gonadotropi. c) tu lburari constând în anomalii în diferentierea sexuala. O cauza obisnuita la femei o constituie inflamatia organelor genitale. b) tulburari prin exces de hormoni sexuali.Testoste ron la barbat si estrogeni naturali si sintetici la femeie. ovarele sau testiculele (hipogonadism primar). 15. în sindromul prepubertar. iar expresi a fetei este infantila.1. iritabilitate. Hipogona-dismul secundar este provocat de leziuni distructive tumorale sau netum orale în regiunea NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 655 hipofizara sau hipotalamica. creând statura eunocoida. de lipsa lor s au de leziuni la acest nivel. insomnii. cast rarea chirugicala sau iradierea pe ovare. sânii sunt mici. disproportionat fata de trunchi. Vocea nu se îngroasa. Caracterele psihice sunt infantile.9. Etiologie: insuficienta genitala poate avea ca punct de plecare hipofiza. Scheletul est e gracil. EUNUCHISMUL sl EUNUCOIDISMUL Termenul de eunuchism se refera la starea . iar parul lipseste la pube. Insuficienta genitala se poate instala însa si dupa pubert ate. pierderea functiei ovariene se manifesta cu tulburari menstruale. testiculele sunt mici. Regresiunea car acterelor sexuale (micsorarea uterului si a vaginului) se însoteste de tulburari v egetative destul de intense: valuri de caldura. La baieti. Eunucoidismul este o stare mai atenuata a eunuchismului. insuficienta genitala. BOLILE GONADELOR Tulburarile functiilor genitale se împart în trei mari categorii: a) insuficienta de hormoni sexuali sau insuficienta genitala. hipota lamusul (hipogonadism secundar).

congestii premenstruale ale sânilor si ovarelor. Se da-toreste pierderii. ALTE AFECÞIUNI în afara hipogonadismului se remarca la femei o serie de tulburari care sunt trata te de ginecolog si de endocrinolog ca fiind interferente.si tulburari visce rale (colecistite etc. . apoi stagneaza. Amenoreea sau oprirea menstrelor are si alte cauze în afara leziunilor ovariene: l eziuni ale mucoasei uterine (tuberculoza. prognosticul este mai sever. stari depresive. Manifestarile principale s unt: amenoree. PRECOCITATEA SEXUALÃ în precocitatea sexuala semnul distinctiv îl constituie aparitia precoce a pubertati i. se dezvolta sânii si sarcina este posibila.4. 15. 15. chiuretaje repetate). Tratamentul consta în administrari de sedative. produce cicluri menstruale scurte. Apar secretia de sperma si spermatozoizii. de exemplu deasupra pubisului (ectop ie). Cresterea copilului este la început accelerata. La fete ap are menstra. Criptorhidia este unilaterala sau bilaterala. nervozitate.3. Hiperfoliculinismul. existând riscul sterilitatii si al hipogonadismului. provocat de secretia excesiva de hormoni estrogeni. necroza post-partum). mai ales. In criptorhidiile bilaterale. un factor fi ziologic al amenoreei este sarcina. Vocea se îngroasa. Menopauza este o etapa fiziologica de mari perturbari hormonale si nervoase. migre ne. dereglari nervoase (amenoree psihica).9. musculatura se dezvolta la baieti.9. în formele mai severe apar tulburari circulatorii accentuate. Daca insuficienta genitala este de natura hipofizara se asociaza un tratament cu gonadotrofina corionica (preparatul românesc Gonacor).siunea caracterelor sexuale. palpitatii . CRIPTORHIDIA Este o afectiune care merita o descriere aparte. Prin criptorhidie se întelege necoborârea testicul elor în scrot. Exista o pubertate precoce si una falsa (pseudopubert ate precoce). sexualizarea este normala si spermatogeneza s e mentine. Anomalia se constata devreme. Testiculele criptorhidice pot fi situate în canalul ingh inal. datorita testiculului aflat în scrot. transpiratii abundente. restabilesc capacitatea d e procreare. uneori. întrucât în mod normal testiculele trebuie sa fie coborâte la nastere. înainte de vârsta de 9 ani. în atitudinea terapeutica sunt impo rtante depistarea la timp a anomaliei si coborârea chirurgicala a testiculului înain te de vârsta pubertatii. 15. Pubertatea precoce adevarata este provocata de obicei de tumori cerebrale sau de tumori situate în hipotalamus. ale hipofizei (t umori.). cu oscilatii mar i tensionale. urmarilor sale.insomnii.9. în criptorhidiile unilaterale. în abdomen sau pot fi în afara canalului. întrucât unul din testicule 656 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ esfe coborât si functioneaza normal. valuri de caldura. datorita frecventei sale la bai eti si. Organele genital e se dezvolta ca la adult. cu vârsta a activitatii ovarelor. refac potenta si. tulbu rari vegetative marcate . foliculina etc.5.

biopsia de mucoasa uterina si explorarile hormonale. Metoda e ste însa dificila si este utilizata mai mult pentru cercetare. La barbat. zilnic.9. 17-cetosteroizi si testosteron în urina si în sânge) si biopsia testiculara. Ex amenul ginecologic nu se face în timpul menstrelor. La femei exista diferite procedee pentru aprecierea functiei ovariene.6. . NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 15. Este o metoda valoroasa în diagnosticul bolilor test iculare. 15. dar spre deosebire de pu bertatea precoce adevarata. la baieti testiculele sunt mici. în mod normal se gasesc 60 000 000 . o metoda precisa de apreciere a functiei endocrine a testiculului consta în dozarea testosteronului în sânge si urina. în grupul interse xualitatilor intra pseudohermafroditismul feminin si cel masculin. Exista numeroase variante clinice ale starilor de intersexualitate. iar rezultatul se noteaza pe o fisa speciala. unele provocate de anomalii c romozomiale. examenul citohormonal. examenul sp ermei.Pseudopubertatea precoce apare în hiperplaziile suprarenale. în acest ultim caz. hermafroditis mul si disgeneziile gonadice de tipul sindromului Turner si sindromului Klinefel ter. la sculare. în tumori suprarenale s au în tumori testiculare. Dimineat a. iar la fet e nu se dezvolta sânii si nu apare menstra. Copiii se sexualizeaza devreme. Sperma este recoltata prin contact sexual întrerupt sau prin masturbare. Curba temperaturii bazale prezin ta variatii în cursul ciclului menstrual. Analiza se face dupa o prealabila abstinenta sexuala de 3 . sterilitatea este certa.120 000 000 de sper matozoizi/ml. Determinarea hormonilor gonadotropi se face în mod curent în urina din 24 de ore. Tratamentul insuficientelor testiculare depinde de felul leziunilor gas ite la examenul histologic. Cazurile sunt relativ rare si ele apartin domeniului endocrinologiei genetice. în hipogonadismul de natura hipofizara. masurata în conditii bazale. INTERSEXUALITATEA Un capitol aparte este cel al intersexualitatilor. Prin intersexualitate se înteleg e prezenta la un individ a caracterelor apartinând sexului opus. temperatura bazala. în insuficientele testiculare.5 zile. dozarile hormonale (hormoni gonadotropi. Cele mai obisnuite sunt: examenul ginecologic. Lichidul spermatic trebuie colectat în totalit ate si examinat proaspat.7. 657 METODE DE INVESTIGARE ÎN AFECÞIUNILE GLANDELOR GENITALE Investigatiile care dau indicatii cu privire la functiile glandelor genitale la barbat sunt: examenul clinic (dezvoltarea genitala si sexualizarea). Examenul spermei sau spermograma da indicatii cu privire la functia spermatoge-n etica a testiculului si asupra capacitatii de fecundare. pentru a aprecia gradul lor de dezvoltare si eventualele malformatii. valorile gonadotropil or urinari sunt subnormale. pr in metoda biologica. Temperatura bazala este temperatura interna. Examenul ginecologic endocrin consta în examinarea organelor genitale externe si i nterne. se introduce termometrul în vagin sau rect timp de 5 minute . Curba termica da indicatii asupra fazei ciclului menstrual si poate servi pentru indicatii terapeutice. numarul lor este mult redus (oligospe rmie) sau se constata absenta lor (azoos-permie).9. imature. altele de tulburari în producerea hormonilor sexuali. Examenul histologic al testiculului se face dupa recoltarea unui fragment de gla nda prin biopsie testiculara.

recoltata în decurs de 24 de ore.Examenul cito-hormonal sau cito-vaginal consta în recoltarea frotiului din vagin. Constituie o metoda de explorare hormonala. Biopsia de mucoasa uterina se face prin chiuretaj uterin. Pentru dozarea estrogenilor se folosesc metode biologice . Metodele chimice sun t cele mai precise. . Frotiul se recolteaza din fundul de sac posterior. Explorarile hormonale. a 14-a si a 21-a a ciclului. Cu 24 de ore înainte femeia sa nu fi facut spalaturi vaginale si sa nu fi avut vre un raport sexual. în conditii riguroase de asepsie. metode fizice si chimice. Ea da i ndicatii cu privire la secretia de hormoni estrogeni si progesteronici si la mom entul ovulatiei. La femeile cu menstre regulate. Exame nul cito-vaginal este o analiza hormonala valoroasa în caz de sterilitate. fluorometrice si colorimetrice. constau în dozarea estrogenilor din urina totala. în ziua a 21-a a ciclului. Examinarea si prelevarea frotiurilor se fac în ziua a 7-a. recoltarea urinii se face în a 21-a zi a ciclului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful