NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 15.1.

INTRODUCERE

Functiile generale ale organismului sunt controlate si reglate de glandele cu se cretie interna sau glandelor endocrine: hipofiza, epifiza, tiroida, paratiroidel e, suprarenalele si glandele genitale, - masculine si feminine. în functie de nece sitatile organismului, ele secreta hormoni, ale caror atributii sunt în prezent bi ne stabilite, astfel, glandele suprarenale sunt glandele vitale pentru organism. Hipofiza, prin hormonul de crestere, si glanda tiroida au un rol important în pro cesul de crestere si de dezvoltare a organismului, în timp ce hormonii gonadotropi hipofizari si glandele genitale - ovarele si testicolele - sunt implicate în proc esul de reproducere. 15.2. NOÞIUNI DE ANATOMIE sl FIZIOLOGIE 15.2.1. HIPOFIZA ac Situata la baza creierului, într-o depresiune osoasa denumita saua turceasca hipof iza -una dintre cele mai importante glande de organism - este alcatuita din doi lobi - unul anterior si altul posterior, - cu origine embrionara diferita. Lobul anterior secreta urmatorii hormoni: - hormonul de crestere sau hormonul somatotrop, denumit prescurtat STH, stimulea za cresterea tesuturilor, mobilizeaza grasimile si intervine în metabolismul miner al; - hormonul tireotrop, denumit prescurtat TSH, stimuleaza functia glandei tiroide ; - hormonul corticotrop, denumit prescurtat ACTH, stimuleaza activitatea glandel or suprarenale; - hormonii gonadotropi sunt în numar de doi. Ei actioneaza asupra gonadelor mascul ine si feminine, având un rol important în sexualizare si în procesul de reproducere. Hormonul foliculostimulant sau FSH stimuleaza la femeie secretia foliculilor ovarieni. La barbat, activeaza si mentine spermatogeneza. Hormonul luteinizant, denumit pres curtat LH sau ICSH, actioneaza la femei asupra corpului galben al ovarului, iar la barbat asupra tesutului interstitial al testiculului, stimulând formarea hormon ului masculin - testosteronul; - hormonul luteotrop sau mamotrop, denumit prescurtat LTH, actioneaza sinergie cu cei doi hormoni gonadotropi, producând cresterea glandei mamare si secretia lac tata. Lobul anterior mai secreta hormonul melanotrop, sau hormonul pigmentatiei, care stimuleaza formarea pigmentilor din piele. Secretia hormonilor elaborati de hipofiza anterioara este reglata de centri nerv osi din creier, prin intermediul unor neurohormoni sintetizati la nivelul hipota lamusului. Cei mai multi hormoni hipofizari pot fi dozati în sânge prin metode moder ne si precise, radio-imunologice; tehnica fiind însa dificila, acest procedeu este utilizat numai în centre specializate.

NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE

631

Lobul posterior al hipofizei secreta doi hormoni, ocitocina si vasopresina, care de fapt sunt hormoni neurohipofizari, deoarece sunt sintetizati în centrii nervos i din hipota-latnus. Ocitotocina intervine la nastere, contactând uterul în faza fin ala a sarcinii. Contracta de asemenea canalele glandelor mamaie, contribuind la eliminarea laptelui. Vasopresina are o puternica actiune antidiuretica de unde s i denumirea de hormon antidiu-retic, prescurtat ADH. Când hormonul antidiuretic li pseste, se produce o diureza masiva, cu urini foarte diluate. 15.2.2. EPIFIZA Epifiza sau glanda pineala este situata deasupra hipofizei, între cele doua emisfe re cerebrale. Functia epifizei a constituit una dintre cele mai dezbatute proble me ale endocrinologiei. Cercetarile scolii românesti de endocrinologie (st. M. Mil cu si Ioana Milcu) au demonstrat rolul de glanda endocrina al pinealei. Alaturi de hipofiza, ea intervine în functia glandelor genitale (rol inhibitor antisexual) , a suprarenalelor, în metabolismul zaharului (scade glicemia), al apei si al saru rilor. în ultimele decenii au fost izolate din epifiza serotonina, norerepinefrina si melatonina. S-a dovedit recent ca actiunea anti-sexuala a epifizei s-ar dato ria melatoninei. 15.2.3. GLANDELE SUPRARENALE Cele doua glande suprarenale, situate deasupra rinichilor, sunt alcatuite din do ua structuri: corticala si medulara. Structura corticala sau corticosuprarenala consta din trei zone: a) zona glomerulara, care secreta ca hormon principal aldo steronul, cu proprietati mineralocorticoide (retine apa si sarea); b) zona fasci culara care secreta cortizolul si hidrocortizonul, hormon eliminat în urina sub fo rma 17-hidrocorticosteroizilor. Cortizolul este indispensabil vietii, contribuin d la formarea glucozei din proteine - fenomen cunoscut sub denumirea de gluconeo geneza; zona fasciculara mai secreta corticostero-nul, hormon mineralocorticoid; c) zona reticulara, care secreta hormoni androgeni, eliminati în urina sub forma 17-cetosteroizilor, si hormoni estrogeni. Amintim ca acesti hormoni sunt secreta ti si de ovare si de testicule. Secretia glandelor suprarenale este dependenta d e hormonul corticotrop hipofizar sau ACTH. La rândul ei, medulosuprarenala secreta doua substante, denumite catecolamine, si anume adrenalina sau epinefrina si no redrenalina sau noropinefrina. în anumite situatii, ca de pilda în stari de tensiune psihica sau emotii puternice, glanda .suprarenala secreta cantitati crescute de adrenalina si noradrenalina. Acestea produc fenomene de vasoconstrictie (paloar e, hipertensiune arteriala, frisoane, tahicardie). ¦':'; 15.2.4. TIROIDA Tiroida, situata la baza gâtului, înaintea traheii, secreta mai multi hormoni, dintr e care cei mai importanti sunt tiroxina sau tetraiodotironina si triiodotironina . Ambii hormoni stimuleaza oxidarile în organism si ajuta cresterea. Ei sunt neces ari cresterii normale a organismului, maturizarii scheletului si dezvoltarii cre ierului. Lipsa lor se rasfrânge nefavorabil asupra evolutiei proceselor fiziologic e normale. Functia glandei tiroide este controlata de hormonul tireotrop hipofiz ar si de centri nervosi din hipotalamusul anterior. 632 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ

Asa se explica de ce anumite dereglari nervoase se însotesc de perturbari însemnate ale functiei glandei tiroide.

3. 15. adenomul acidofd sau eozinofil . si celulele p. care secreta hormoni androgeni.stimuleaza si mentine functia glandelor genitale. în perioada de debut. 15. situate pe fata dorsala a tiroidei.i 15. Testiculul produce spermatozoizii care fecundeaza ovulul. Se cunoc patru categorii de tumori hipo fizare: adenomul cromofob. ism) apar când glanda este distrusa de un exces si boli prin l 20220o147u ipsa de hormoni hipofizari e caracteristica tu Sindroamele de hipofunctie (hipopituitar proces inflamator vascular sau tumoral. .5. Tumorile hipofizare prezinta un interes deosebit. în prezent se stie ca insu lele Langerhans din pancreas contin doua feluri de celule endocrine: celula oc.2. 15. Totodata el secreta hormoni sexuali: progesteronul si estrogenii.6. adenomul bazofil este de obicei mic si nu produce f enomene de compresiune. care secreta insulina. PANCREASUL Rolul de glanda endocrina al pancreasului a fost recunoscut din 1866. în consecinta. hipofîza . cei mai activi dintre acestia fi ind testosteronul si androstendionul. care secreta glucagonul. O actiune opusa o are tiroc alcitonina . BOLILE HIPOFIZEI Bolile hipofizei se grupeaza în boli prin hormoni hipofizari. Sub controlul si stemului nervos. Functia sp ermatogenica este localizata în tubii seminiferi.7. când extirpa rea pancreasului la câine a provocat aparitia diabetului. aparitia lui este pusa în NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 633 legatura cu boala Cushing. eraniofaringiomul este o tumoare formata de fapt în afa ra hipofizei.al doilea hormon paratiroidian -.2. PARATIROIDELE Cele patra glande paratiroide. datorita frecventei lor (10% d in totalitatea tumorilor intracraniene) si mai ales complicatiilor pe care le de termina. Pentru acest motiv.creste lent si produ ce acromegalie si gigantism. GLANDELE GENITALE Gonadele sau glandele genitale feminine si masculine au o secretie externa sau g ame-togena si o secretie interna sau endocrina. Productia crescuta de morilor hipofizare. pe când glucagonul este un puternic factor hip erglicemiant: scoate zaharul din ficat (glicogenoliza) si creste concentratia ac estuia în sânge (hiperglicemie). Tumorile hipofizare sunt clasificate dupa caracteristicile celulare leg ate de prezenta unor granule secretoare. Insulina scade gl icemia. o secretie crescuta de p arathormon va mari calcemia si va scadea fosforemia. secreta hormo nul paratiroidian sau parathormonul. Ovarul asigura producerea ovulel or necesare reproducerii. Mareste excretia de fosfor în urina si reabsorbtia tu-bulara de calciu. cu actiune hipocalcemianta. Hormonii sexuali determina dezvoltarea car acterelor sexuale si marcheaza diferenta dintre cele doua sexe. craniofaringiomul e inclus în categoria tumorilor hipofizar e. dar cu manifestari clinice asemanatoare celor din adenomul cromofo b.2. în spatiul dintre tubi se gasesc c elulele Leydig.prin cei doi hormoni gonadotropi (foliculostimulent si luteinizant) . transportând zaharul în celule. care are rolul de a mobiliza calciul din oa se si de a stimula absorbtia calciului din intestin.

hipogonadism.3. determina aparitia diabetului insipid.1. Când tumoare a devine voluminoasa. Daca tumoarea se dezvolta pos terior.si în al doilea rând pe modificarile oculare. în cele din urma. Evolueaza ca si adenomul cromofob. pierderea totala a vederii. O comp licatie de temut a tumorii hipofizare este hemoragia. interventie denumita si hipofîzoliza. tumoarea poate secreta în exces si alti h ormoni hipofizari. Se practica fie rontgenterapia regiu nii hipofizare. care necesita interventia chirurgicala de urgenta. dupa cum tulburarea endocrina survi ne înainte de închiderea cartilajelor de crestere (gigantism) sau mai târziu. în afara hormonului de crestere. iar pe masura ce se mareste distruge peretii seii turcesti.3. ob ezitate. diagn osticul se bazeaza în primul rând pe examenul radiologie al seii turcesti . La început.3. 15.2. De data recenta este procedeul de distrugere a tumorii hipofizare cu substante radioactive (aur sau i triu). fie exereza chirurgicala (hipofizectomie). 634 ¦ \ ai B MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ .15. Ul terior se instaleaza insuficienta tiroidiana si insuficienta suprarenala. Bolnavul se plânge do ar de dureri de cap si de aceea este deseori tratat pentru nevroza. Afectiunea este provocata de un adenom hipofi zar acidofil care secreta cantitati excesive de hormon somatotrop sau hormon de crestere. Modificarile sunt mai acc entuate la fata si la extremitati. Tulburarile de natura endocrina a par mai târziu. Tratamentul este chirurgical si consta în extirparea tumorii. Tratamentul este radiologie si chirurgical. d iafragmul seii si creste în sus. dupa ce o parte din hipofiza a fost distrusa de tumoare. Simptomatologie: în perioada de început lipsesc semnele clinice. 15. febra. Diagnostic: deoarece manifestarile clinice sunt reduse în adenomul cromofob. comprima centrii nervosi din hipotalamus. Semnul ce l mai precoce îl constituie regresiunea caracterelor sexuale (hipo-gonadismul). diabet insipid. Simptomele sunt diferite. Procesul infil-trativ e invadant si caracteristic tumorilor maligne. CRANIOFARINGIOMUL Craniofaringiomul este o tumoare situata deasupra seii turcesti. ACROMEGALIA Prin acromegalie se întelege un sindrom clinic caracterizat prin cresterea deforma nta în grosime si latime a oaselor si a tesuturilor moi.3. invadând larg hipotalamusul si centrii nervosi înveci nati. tumoarea se d ezvolta în hipofiza. Cefaleea se datoreste de fapt presiunii exercitate de tumoare pe diafragmul seii. provocând fenomene de compresiune: tulburari de vedere.care ara ta marirea de volum a glandei . la vârsta adulta (acromegalie). producând manifest ari legate de suferinta creierului: dereglari ale somnului si ale apetitului. ADENOMUL CROMOFOB Constituie tipul cel mai obisnuit de tumoare hipofizara. comprima chiasma otpica si p roduce tulburari de vederes strâmtoare a câmpului vizual (hemianopsie). atrofie opti ca si. Daca tumoarea se dezvolta anterior.

12 000 r la p iele. Semnele locale se datoresc extinderii tumorii în afara seii turcesti. Boala evolueaza foarte lent. la fel nasul. forta musculara este diminuata. Mai târziu. La femeie. în faza constituita a bolii. Deformarile fetei si ale extremitatilor se produc treptat. buzele si limba (macroglosie). în acr omegalie se gasesc valori crescute. Datorita îngrosarii oaselor. aspectul acromegalului este destul de caracteristic pentru a fi usor recunoscut la examenul clinic. Pe prim-plan si cea mai accesibila este roententgerapia hipofizara. lordoza. dar sarcina este posibila.12 luni. Ceea ce atrage în primul rând atentia este deformarea oaselor fetei. Voce a capata un timbru grav. De data relativ recenta în tratamentul tumorilor hipofizar e este aplicarea radioizotopilor. mult ameliorate.20 pâna la 500 ug/ml (valori normale =1-10). La barba t. se prefera extirparea chirurgicala (hipofizect omie). GIGANTISMUL . Doza totala administrata este de 10 000 . Mandibula creste mult în lungime (prognatism). Tegume ntele se îngroasa. diabetul zaharat se întâlneste în 25% din cazuri. aspectul acromegalului este destul de caracteristic. Când fosforemia si calciuria sunt crescute. riscurile operatorii au scazut mult datorita tehnicilor chirurg icale. în prezent. fara a putea gasi exp licatia acestui fenomen. datorita efectului hiper-glicemian t al hormonului de crestere. Se introduce în hipofiza Y sau Au. în decurs de 15 . Daca tumoarea creste rapid si produce leziuni oculare.se situeaza si dozarile de fosfor si calciu în sânge si urina. între tulburari le endocrine asociate se constata frecvent dezvoltarea parului pe corp la barbat (hipertricoza) si aparitia parului pe fata la femeie (hirsutism) . O analiza im portanta este si dozarea radioimunologica a hormonului de crestere în plasma. Examenul ra diologie arata în-grosarea oaselor lungi si a falangelor. Mâinile si picioarele sunt groase si late. Muschii sunt de obicei hipertrofiati. Cresterea excesiva se rasfrânge asupra întregii conformatii a individului. . intestin si pancreas). Tratament: exista în prezent mai multe procedee terapeutice la îndemâna medicului. tulburarile în sfera genitala devin evidente abia în faza avansata a bolii. osteoporoza). Are eficacitate doar în stadiul de început. 15. La examinarea bolnavului se constata marirea de volum a organelor (cord. Cefaleea est e puternica si persistenta. în afara examenului radiologie . toracele este de asemen ea latit si deformat. Cu toate acestea. Pacientrul constata de pilda ca îi creste picior ul si ca trebuie sa schimbe în fiecare an numarul de pantof. fiind târziu sesizate de bolnav si de anturajul acestuia. ficat. menstrele devin neregulate. în decurs de ani.care arata prezenta tumorii hipofizar e . splina.dovada a act ivitatii crescute a glandelor suprarenale. când deformarile osoase sunt putin vizibile. cavernos. devenind proeminenta. Aparitia greturilor si a varsaturilor indica o irita tie meningiana. muscat ura devine dificila. O alta dovada a evoluti ei boli o constituie cresterea extremitatilor de la un an la altul. mai ales la femei dupa menopauza.3. ca urmare a cresterii tumorii. Rezultatele sunt încurajatoare.20 de ani. deformarile tesuturilor moi si ale scheletului fiind progresive. Tumoarea se mai însoteste de tulbur ari de vedere. psihice si neurovegetative. Diagnosticul este dificil doar în faza de început. Iradierea se repeta dupa un interval de 6 . trasaturile fetei se schimba. de dereglari nevrotice. La acromegali. modificari ale articulat iilor (artropatii) si ale vertebrelor (cifoscolioza. ceea ce explica frecventa durerilor osoase si articulare la acesti bolnavi. înseamna ca tumoarea este activa. deoarece spatiile interdentare se distanteaza si dintii nu se mai suprapun.U i Simptomatologie: boala apare cu precadere între 30 si 50 de ani.4. între investigatiile efectuate curent în ace asta boala. (pahidermie). Functia gona-dotropa este si ea dereg lata.

cum este cazul craniofaringiomului. gigantis mul cu eunuchism si gigantismul cu acromegalie. nemaifiind oprite în d ezvoltare de hormonii sexuali. Membrele cresc mult în lungime. disproportionat de lungi fata de trunch i . apar tulburari neurologice si fenomene de compresiune.. mai exista un al treilea grup -acela al nanismelor idiopatice. NANISMUL HIPOFIZAR : Nanismul sau nedezvoltarea staturala este de obicei consecinta secretiei insufic iente de hormon somatotrop. iar pubertatea nu are loc. Oasele lungi continua sa creasca un timp îndelungat. cu scaderea rezistentei la efort si la boli infectioase. membrele. pastrând însa proportiile normale . Gigantismul afecteaza întreg organismul. desi proportionat fata de restul corpului. în af ara categoriilor mentionate. a ca rui actiune se exercita înainte de închiderea cartilajelor epifizare determinând crest erea în lungime a oaselor. interesând diferite sisteme si organe (muschi si visce re). dar pot produ ce si alte manifestari: diabet insipid. ca cifoscoli oza si osteoporoza. Gigantismul se caracterizeaza prin cresterea exagerata în înaltime. dar procesul hipertrofie poate aparea si mai târziu (între 12 si 18 ani). Evolutie: cresterea este rapida înca din copilarie. Profilaxia trebuie sa aiba în vedere prev enirea complicatiilor inevitabile în gigantism (tuberculoza. boli cardiovasculare) . Tumorile hipofizare perturbeaza cresterea. Craniul este mare. care secreta în exces hormon somatotrop.. cel mai adesea gigantii nu ating vârsta de 40 de ani. înaltimea gigantului depaseste 2 m. dau înfatisarea eunucoida a co rpului. Ca si în cazul acromegaliei. ale hipofizei ( encefalite.3. boala este provocata de o NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 635 tumoare hipofizara acidofila. Dupa o scurta perioada de forta fizica.aspect cunoscut sub denumirea de macroschelie-. în cea de-a doua categorie sunt cuprinse leziunile netumorale. Forme clinice: se cunosc mai multe forme de gigantism: gigantismul pur. Daca tumoa rea devine voluminoasa. La examenul radiologie se constata închiderea târzie a cartilajelor de crest ere. care însot este frecvent nanismul. urmeaza etapa de s labiciune musculara. Se vor reduce proteinele din alimentatie.. De aceea. meningoencefalite) si bolile degenerative ale sistemului nervos. obezitate.AI. Organele genitale ramân infantile. iar fetelor hormo ni estrogeni. Patogenie: gigantismul este consecinta hipersecretiei de hormon somatotrop. Datorita cresterii excesive se produc modificari ale scheletului. dar corespunzatoare înaltimii. gigantismul se asociaza cu deformarea ext remitatilor în latime. permitân d performante fizice. oprind astfel pr ocesul de crestere."hi -- . Baietilor li se va administra Testosteron. depasind cu cel putin 20% media staturala. Musculatura gigantului este Ia început bine dezvoltata. care grabesc închiderea cartilajelor epifizare. Deficitul de hormon de crestere este determinat de l eziuni tumo-rale sau netumorale. Tratamentul este profilactic si curativ. 15. inflamatorii. denumite astfel deaorece mijloacele de investigare nu reusesc sa des . Tratamentul curativ consta în extirparea tumorii hipofizare si în administrarea de hormoni sexuali. se ¦ .5. Cresterea în lungime continua în adolescenta si la vârsta adulta. Din prima categorie fac parte chisturi sau tumo ri situate în hipofiza sau în afara ei. în gigantismul cu eunuchism nu se produce dezvoltarea sexuala. în forma complicata cu acromegalie. tulburari vizuale. Viscerele sunt mari. .

Diferitele segmente ale c orpului se dezvolta armonios. tulburari digestive) . boli end ocrine ca: mixedemul. dureri de cap. Aspectul este cunosc ut sub denumirea de infantilism sexual. Nanicii par totdeauna mai tineri decât sunt în realitate. Aceasta repartiza re a grasimii da baietilor un aspect feminin. boala Cushing. boli de rinichi. dezvolta musculatura si statura. Oprirea cresterii mai poa te fi provocata de carente alimentare (diabet. Inteligenta este cel mai des normala. Simptomatologie: în general. nanicii nu se maturizeaza sexual. înfundat în grasime. abdomenul. Tratament: între mijloacele terapeutice. în functie de localizarea si întinderea leziunii apar diverse simptome nerv oase si endocrine. La copii. are ca semne caracteristice obezitatea si infantilismul genital. copiii cu nanism au o greutate normala la nastere. locul principal îl detine hormonul de crest ere.50 m. extracte tiroidiene .copere cauza. pubertatea precoc e sau disgenezia gonadica. Nanismul poate însoti.estrogeni si Progesteron la f ete si Testosteron la baieti. Testosteronul si derivatii sai au avantajul ca sti muleaza anabolismul proteic. cuprinzând sânii. Daca nanismul este însotit de infantilis m sexual. care indica existenta unor leziuni s au a unei tumori hipofizare. tuberculoza. palide.si hormoni steroizi anabolici). Nu rareori apar fenomene de îmbatrânire precoce a tegumentelor. de pilda. a junsi la vârsta pubertatii. sindromul adreno-genital. soldurile si coapsele. i z Sindromul. dar cum acesta se procura greu si este scump. Afectiunea este provo cata de o tumoare sau de un proces inflamator cu sediul în regiunea hipotalamo-hip ofizara. regiuna pu-biana. apatie. Nu trebuie uitat însa ca numeroase alte afectiuni pot perturba la copil procesul de crestere. în practica medicala se aplica tratamentul cu hormoni periferici (insulina. Se mai semnaleaza ameteli. afectiuni cardiace si infectii cu caracter cronic. Ceeea ce atrage în mod deosebit atenti a este gracilitatea acestora. se adauga tratament cu hormoni sexuali . care a fost descris în 1901. care apar la copiii de ambele sexe. La baieti.3. insomni i. Expresia fetei r 636 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ este juvenila. Trebuie totusi adm inistrati cu prudenta la copii. Simptomatologie endocrina: tulburarea endocrina caracteristica sindromului este insuficienta genitala. dar se deosebeste de la început de nanismul hipofizar prin aspectul disp roportionat al corpului si prin deformarile membrelor.6. transpiratii abundente si diabet insipid.Tiroxina sau Tiroton . Capul este mic.20 sau 1. testiculele sunt de asemenea mici sau nu coboara în punga scro SINDROMUL ADIPOZO-GENITAL (sindromul Babinski-Frohlich) . Tegumentele sunt fine. deoarece au afect virilizant. înaltimea definitiva nu depaseste 1. Du pa vârsta de 1 an. Simptomatologie hipotalamica: obezitatea este o dovada a suferintei hipotalamusu lui. copilul ramânând mereu în urma celor de aceeasi vârsta. dar comportamentul ramâne pueril. cresterea încetineste. 15. Acon-droplazia este o alta afectiune care afecteaza c resterea. Deseori. ea este semnalata de timpuriu: penisul este mi c. Diagnosticul nanismului hipofizar se bazeaza pe talia redusa a bolnavului si pe modificarile radiologice ale seii turcesti. la fel si extremitatile (acromicri e). proportional. radacinile membrelor. grasimea are o distributie particulara.

incidenta necrozei post-par tum a scazut. întrucât dozarile directe d e hormoni hipofizari sunt deocamdata dificile. cât si asup ra cantitatilor de alimente permise. insuficienta hipofizara se ma nifesta prin insuficienta tuturor glandelor periferice (tiroida. Pentru aprecierea activitatii glandelor genitale se doze aza 17-CS în urina. Diagn osticul clinic este completat de examenele de laborator. La fete. 15.atât la barbat. Simptomatologie: la femeie. toropeala. datorita ameliorarii practicilor obstetricale. suprarenale. cât si la femeie . în afara hormonilor gonadotropi. sa se abtina de la dulciuri si sa nu faca e xcese alimentare.evita rea cu precadere a dulciurilor.se baz eaza în primul rând pe involutia organelor genitale si a caracterelor sexuale. producând la pacientii de ambele sexe fenomene de hipopituit arism partial sau total (panhipopituitarism). mai multa miscare. Leatoarea. medicul si personalul aux iliar trebuie sa-i instruiasca pe parinti în privinta felului alimentatiei . tuberculoza. Insuficienta hipofi zara poate exista si la barbat. Ulterior. Bolnava se plânge de slabiciune fizica marcata si persistenta. având putin tesut gl andular. necesitând o aparatura speciala. iar la femei se determina estro-genii si pregnandiolul urinar. tumorile hipofizare p ot distruge hipofiza. sunt involutia sânilor si lipsa lactatiei.tala. Pierderea libido-ului si a potentei este însotita de regresiunea organelor genitale (atrofie testiculara).). Diagnosticul de insuficienta hipofizara.7. Exista si un sindrom adipozo-genital al adultului. care este destul de frecvent întâlnit la copii si se datoreste supraalimentatiei ace stora si nicidecum unor leizuni hipotalamo-hipofîzare. Se vor recomanda de asemenea cultura fizica si sportul moderat. care produce scadere a irigatiei în hipotalamus si hipofiza. disparând la pubertate. Sindro mul Babinski-Frohlich nu trebuie confundat cu pseu-dosindromul adipozo-genital. infantilismul genital este depistat abia la vârsta pubertatii: mens tra nu apare. depingmetarea pielii. La barbat. organele genital e involiieaza. infantil ismul genital evolueaza benign. . NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 637 Tratamentul sindromului adipozo-genital consta în extirparea tumorii hipofizare. Astfel. în aceasta ordine de idei. Deosebit de import ant este regimul hipocaloric. Predomina însa deficitul de hormoni gonadotropi. care îsi fac aparitia imediat dupa nastere. sensibilitatea la rece. sânii sunt mici. primele semne de insuficienta hipofizara. caderea par ului axilar si pubian . care se caracterizea za prin obezitate si hipogonadism: caderea perilor pubieni si auxilari amenoree la femeie. rtum) INSUFICIENÞA HIPOFIZARÃ (sindromul Sheehan) (necroza saii infarctul postpa Sindromul Sheehan este provocat de distrugerea glandei hipofizare în cursul unei n asteri complicate cu hipertensiune. sifilis. organele genitale ramân infantile.fenomene frecvente la aceste bolnave . Copilul trebuie sfatuit sa faca gimnastica.dovedesc deficitu l de hormoni tiroidieni si suprarenali. Concomitent apar si alte tulburari care dov edesc insuficienta celorlalti hormoni hipofizari. Leziunile inflamatorii vasculare sau degenerativ e (diabet. . Insuficienta genitala se combate cu hormoni sexuali-f eminini sau masculini . pentru explorarea glandei suprarenale se fac dozari de 17-hidroxicorticosteroizi si 17-cetosteroi zi în urina de 24 de ore. grasimilor si excesului de fainoase -. în ultimul timp.3. brucelo-ze etc.si cu hormoni gonadotropi corionici (de tipul Gonacorulu i). impotenta sexuala la barbat si regresiunea organelor genitale. în astfel de cazuri. se recurge în mod curent la dozarea hormonilor periferici. cân d etiologia este tumorala. micoze. soc si hemoragie. mens-trele se raresc. go nade). a spectul clinic fiind cel al hipogonadismului. în majoritatea cazurilor se asociaza si hormoni tiroidieni. Distrugerea sau necroza gl andei reprezinta consecinta hemoragiei din timpul sarcinii.

Pierderea masiva de lichide din organ ism antreneaza stari de oboseala. datorita deficitului de hormon antidiuretic. Insuficient a uneia sau mai multor glande periferice este o dovada a deficitului de hormoni hipofizari. Etiopatogenie: Orice leziune organica .localizata la nivelul hipofizei posterioare sau la nivelul nucleil or din hipo-talamus care sintetizeaza vasopresina poate declansa aparitia diabet ului insipid. poliuria nu este modificata de administrarea de vasop resina. poliuri a este mai putin intensa (pâna la 5 1/24 de ore). restabileste fertilitatea. Testul este periculos. Rezultate le sunt rapide si spectaculare. Spre deosebire de diabetul insipid. Se stie. Diagnosticul afectiunii se bazeaza pe cele doua simptome majore: poliuria si pol idip-sia. 638 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ 15. De aceea. Daca exista semne de insuficienta suprarenala. dupa un tratament îndelungat cu cortizon si în diabetul zaharat. io demia si iodocaptarea tiroidiana (a se vedea capitolele respective). Diabetul insipid mai poate fi confundat cu polidipsia psihogena. timp de 6 ore sau cel mult 2 4 de ore.3. în plus. în clinica se utilizeaza urmatoarele teste : Cel mai simplu test este cel al restrictiei de apa. Insuficienta tiroidiana se trateaza cu extracte de glanda tiroida sau preparate sintetice. în acest ultim caz. Poliuria se instaleaza brusc si dramatic.Pentru explorarea functiei glandei tiroide se efectueaza metabolismul bazai. iar la barb at refece vigoarea fizica si potenta. Secretia de vasopresina în astfel de cazuri este normala. Tratamentul cu hormoni sexuali -estrogeni la femeie si testosteron l a barbat . Urina este diluata. O cauza frecventa în zi lele noastre o constituie loviturile la cap si interventiile chirurgicale pe hip ofiza. Pentru precizarea diagnosticului bolii. tiroxina si triiodotironina (denumire a comerciala Tiroton). chinuitoare. dar rinichiul este incapabil de a concentra urina. înainte de a înce pe tratamentul este necesar sa se stabileasca natura acestor tulburari. uscaciunea gurii si a pielii. iar densitatea urinei oscileaza în tre 1 008 si 1 012. ameteli. de pilda.determina aparitia menstrelor. apare setea intensa ( polidipsie). constip atie. densitate a urinii este normala. întrucât manifestari similare pot exista si în alte afectiuni. Tratament: practica a dovedit importanta administrarii de preparate hormonale su bsti-tuitive pentru recuperarea bolnavilor cu insuficienta hipofizara. iar examenele de laborator arata prezenta zaharului în sânge si urina. Bolnavul constata la un moment dat ca elimina 5 1 si chiar 20 1 de urina pe zi. Ca o consecinta a poliuriei. se asociaz a cortizon. în lipsa prelungita de potasiu. acestia tolereaza lipsa de apa si ra spund normal la testele utilizate pentru diagnosticul diabetului insipid. Poliur ia mai poate fi observata în hipercalcemii. deoarece produce o deshidratare importanta a or ganismului. facute în cazul tumorilor hipofizare. iar den sitatea ei nu depaseste 1005. Sp re deosebire de bolnavii cu diabet insipid. Ei au o continua senzatie de s ete nesatisfacuta si poliurie consecutiva ingerarii cantitatilor mari de apa. personalul sanitar auxiliar trebuie sa supravegheze bolnav ul cu multa atentie. în tot timpul probei. Aceasta afectiune apare la bolnavi cu tulburari psihice. ca unele afectiuni renale (insuficienta renala cronica) se însotesc de poliurie. DIABETUL INSIPID Manifestarea principala a bolii consta în eliminarea unor mari cantitati de urina. Bolnavul trebuie cântarit din ora în ora. ziua si noaptea. D aca deshidratarea este excesiva (uscaciune a tegumentelor si mucoaselor) si daca . inflamatorie. incolora.8.traumatica. tumorala sau d egenerativa .

bolnavul bea apa la fiecare 15 minu te.4. Exista o varianta simpla. se presupune existenta unui diabet insipid. de hormon ant i-diuretic. în d iabetul insipid. varsaturi si ameteli. în cantitate egala cu cantitatea de apa pe care o elimina în acest interval de t imp.4. Se pare ca sindromul apare în exclusivitate la baieti sub 10 ani. Recent. un rol important îl detine dieta saraca în sare. în prize nazale. chiar daca se intervine ch irurgical. Aceasta metoda simpla este valoroasa . Se face perfuzie i. urina se strânge si se masoara la fieca re 15 minute.v. în comert se gases te preparatul denumit Retrohipofiza. aparitia parului sexu al si facial. dupa cum este sau nu fumator. se da bolnavului s a bea apa. alc ool . d ebitul urinar trebuie sa scada brusc. Semnul principal al bolii este maturizarea sexula precoce.5 minute. cantitatea de urin a se mentine crescuta.50 mg la intervale de 4 ore.toate acestea având efect de stimulare a diurezei. atât în timpul perfuziei. în mod normal. s-au introdus în tratamentul diabetului insipid substante diuretice (ca de ex. Testul consta în injectarea i. care produc închiderea precoce a cartilajelor la crestere. provocata de o tumoare cereb rala (pi-nealom). care distruge epifiza si determina leziuni în centrii hipotalami ci. în poliu riile cu componenta psihica se utilizeaza tranchilizante si se face psihoterapie . aparitia spermatogenezei. între alte indicatii. si anume 5 ml/kilocorp. Un alt test frecvent utilizat în diabetul insipid este proba cu clorura de sodiu: în ainte de proba se suspenda orice medicatie.5%. Testul la nicotina se bazeaza pe proprietatea nicotinei de a stimula secretia va sopre-sinei. Se urmareste diureza pe minut. MACROGENITOSOMIA PRECOCE (sindromul Pelizzi) Bolile epifizei sunt destul de rare.v. cât si la 30 de minute dupa terminarea ei. Mai cunoscut. Se dau 20 . Daca nu scade. Doza administrata este de 1 mg pentru nef umatori si de 3 mg pentru fumatori. apoi este frânata de excesul de hormoni androg eni. Proba la hormonul antidiuretic consta în administrarea i. dar mai putin preci sa: se recomanda bolnavului sa fumeze 1-3 tigari. este sindromul de pubertate precoce sau macrogenitosomia precoce. daca bolnavul are 60 kg. Tratamentul medical este ineficace. care reduc în mod substantial poliuria. Mortalitatea este mare. în mod normal. ¦ Tratamentul cu pulbere de retrohipofiza corecteaza poliuria din diabetul insipid. timp de 3 . timp de o ora de la administrarea nicotinei. Testul este neplacut. adica circa 300 ml la fiec are sfert de ora. dupa ce urineaza.5% din greutatea corpului. timp de 15 minute.scaderea în greutate depaseste 3 . Se administreaza pulbere de lob posterior de hipofiza. proteine. cantitatea de urina se normalizeaza. în diabetul insipid. timp de 45 de minute. Proba propriu-zisa se începe când debitul urinar ajunge la 10 ml/min. nicotina descarca vasopresina si cantitatea de urina scade. debitul urinar NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 639 fiind apreciat în mililitri pe minut. sau i. 15. care contine hormon antidiuretic. cu solutie hipertonica de clorura de sodiu 2. Debitul urinar se masoara la fiecare 15 minut e. dezvoltarea organelor genitale.v. . Crestere a în înaltime este la început accelerata. desi rar întâlnit.1. proba se întrerupe. Prognosticul bolii este grav.m. Se mai poate administra si sub fo rma injectabila. a unei solutii se salicilat sau tartrat de nicotina. BOLILE EPIFIZEI 15. sub actiunea hormo nului. în care exista deficit de hormon antidiuretic. deoarece face distinctia între diabetul insipid si poliuria întâlnita în afectiunile r enale. deoarece nicotina prod uce greturi. Clortiazida).

Ceea ce atrage în primul rând atentia este fata rotunda. prezenta striurilor rosii si de MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ . care confera bolnavului o obezitate aparenta.adenom sau cancer al suprarenalelor -sau de un adenom bazofil hipofizar. excesul de estro-geni. 15. caracterizate prin stari depresive. ceafa. Hipersecretia de aldosteron det ermina aparitia hiperal-dosteronismului sau a sindromului Conn. O particularitate a bolii este distributia gra simii. fese. conferind o înf atisare destul de caracteristica. distributia particulara a grasimii. scolioza.5. extremitatile sunt subtiri. BOLILE GLANDELOR SUPRARENALE în conditii de boala. la femei. tulbur arile în sfera genitala si infertilitatea devin mai evidente în faza înaintata a bolii . insuficienta renala.15. Când glandele supr arenale sunt distruse. atrofica. pe când la barbat se remarca t endinta la feminizare (ginecomastie).1. BOALA CUSHING . buza superioara si pe obraji (hirsutism). Astfel. hipersecretia de cortizol produce sindromul Cushing. hipersecretia de hormoni androgeni. tulburari de memorie etc. în schimb. anxietate. infectiile acute si gra ve. Pe spate apare f recvent acnee. Valorile tensiunii sistolice ajung la 200 mm Hg. mergând pâna la pierderea menstrelor (amenoree) si sterilitate. La 50% din bolnavi exista tulburari psihic e. prezenta parului pe barba. semne distinctive ale hipercorticis-mului.5. îndeosebi pe membre. glandele suprarenale secreta în exces anumiti hormoni. Diagnosticul este sugerat de aspectul clinic al bolnavului si anume de topirea m usculaturii.consecinta a decalcifierii considerabi le a oaselor. Ca urmare a actiunii cortizonu lui asupra metabolismului glucidic. Modificarile în sfera gen itala sunt frecvente. gât si la radacinile mem brelor. Decalcifierea se extinde la coaste si la craniu. . brate si în axile apar vergeturi sau striuri de cul oare rosie-violacee. Grasimea este localizata la fata . O al ta manifestare a bolii este osteoporoza . mergând pâna la sinucidere. la care se adauga. uscata si cu aspect marmorat. tulburarile psihice importante. La femei. aspect cunoscut sub denumirea de diabet steroid. dând nast ere la o varietate de boli endocrine. excesul de cortizol produce virilizare. Pe regiunea abdominala. 640 T Etiologie: cea mai frecventa cauza a bolii este hiperplazia suprarenalelor.j. la abdomen. apare insuficienta suprarenala sau boala Addison. datorita topirii maselor musculare. cu dureri mari do rso-lombare. Boala Cushing a mai fost sem nalata la bolnavi care au primit doze mari si prelungite de cortizon. care secreta cantitati excesive de cortizol.dând aspectul de "luna plina" -. Procesul de decalifiere determina cu timpul turtiri ale vertebrelo r si deformari mari ale coloanei vertebrale: cifoza. Hipertensiunea arteriala este un semn obisnuit al bolii. Boala Cushing este grava prin manifestarile si complicatiile sale: topirea osoasa care determina f racturi spontane. diabetul zaharat. Boal a mai poate fi provocata si de tumori ale suprarenalelor . Simptomatologie: boala este mai des întâlnita la femei decât la barbati. La femei ele constau în neregularitati ale ciclului menstrua l. sindromul adreno-genital. se gasesc valori crescute ale glicemiei pe n emâncate. sindromul de feminizare. cu pometii r osii. Boala Cushing se datoreste hiperactivitatii glandelor suprarenale. La barbat. Pielea este subtire.

Testul se face administrând timp de doua zile. Sindromul adreno-genital congenital este provocat de o hiperplazie a glandelor s uprarenale. adica în ziua a doua a probei. De la 2 .4 an . Exista dive rse grade de masculinizare a organelor genitale. cât si din partea persona lului care îl supravegheaza si care duce analizele la laborator. în mod norma l. Un alt procedeu de diagnostic este retropneumoperiton eul (a se vedea descrierea tehnicii la capitolul rezervat feocro-mocitomului). pe când în adenomul suprarenal 17-CS se elimina în concentratii normal e. La baieti.5. steroizii urinari scad cu peste 50% din valoarea initiala. 15. Se stie ca secretia de hormoni suprarenali este mai crescuta dimineata. în hiperplazia sup rarenala. valorile în urina de zi si cea de noapte sunt egale. sub influenta hormonilor androgeni se produce dezvoltarea precoce a caracterelor sexuale. De aceea. Se cunosc doua aspe cte ale sindromului. realizând starea de intersexualitate. perorai. Se dozeaza separat 17-OHCS în cele doua borcane. mergând de la forme usoare pâna la masculinizarea completa. Tehnica: într-un borcan spalat. fetii de sex feminin se nasc cu anomalii ale org anelor genitale de tip masculin. ajungând la 10 0 mg/24 de ore. decât în cursul noptii. în mod obisnuit se fac dozari de 17 -cetosteroizi (17-CS) si 17-hidrocorti-costeroizi (16-OHCS) în urina de 24 de ore. Dozarile în plasma snut laborioase s i se practica numai în servicii de specialitate.2. Mai exista si o varianta a probe i cu 8 mg superprednol/zi. în alt borcan se aduna urina de noapte. O particularitate hormonala în boala Cushin g este pierderea ritmului nictemeral. este cel mai puternic inhibitor al secretiei de ho rmon corticotrop. concentratia steroizilor din urina de zi trebuie sa fie mai mult de jumatate din total. Chiar înainte de nastere. Deosebit de importante pentru diagnostic sunt probele hormonale. în boala Cushing. concentratiile 17-CS sunt foarte mari. în mod normal. în cancerul suprarenal. hormon steroid. pe când în tumorile sup rarenale (adenom sau cancer) modificarile sunt neînsemnate. SINDROMUL ADRENO-GENITAL Sindromul adreno-genital se caracterizeaza prin secretia anormala (cantitativ si calitativ) de hormoni andogreni de provenienta suprarenala. Tratamentul bolii Cushing este chirurgical. curat si bine degresat se colecteaza urina de la 7 dimineata pâna la ora 19. se determina în urina 17-CS si 17-OHCS.constatarea hipertensiunii arteriale si a hiperglicemiei. E xamenul radiologie al regiunii lombare pune în evidenta în astfel de cazuri existent a unei tumori si o localizeaza. Recoltarea prob elor cere o deosebita atentie. în boala Cushing se gasesc valori crescute ale 17-CS (valori normale = 7 . cu uretra peni-ana. dupa superpred nol. câte 2 mg superprednol/zi (câte 0.14 mg la barbat) si ale 17-OHCS (valori normale = 4-8 mg) /24 d e ore. eliminarile de hormoni steroizi scad semnificativ. atât din partea bolanvului. suprarenalele secreta o cantitate anormala d e hormoni an-dropeni. dar valorile 17-OHCS sunt crescute. Su perprednolul. ia r adunate dau valori crescute. înainte si la sfârsitul probei.9 mg l a femeie si 12 . si anume: forma congenitala si forma dobândita sau capatata. deoarece tumorile se d ezvolta oarecum independent de glanda hipofiza. Pentru aprecierea activitatii glandelor suprarenale se cerceteaza concentratia metabolitilor horm onilor steroizi suprarenali în plasma si urina. de la ora 19 pâna a doua NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 641 zi la ora 7 dimineata. Ori de câte ori se presupune ca exista o secretie crescuta de hormon corticotrop s au de steroizi suprarenali se efectueaza testul de inhibitie cu superprednol. decât seara si ca deci concentratia de 17-OHCS este mai mare în timpul zile.5 mg la 6 ore).

tumoarea maligna a suprarenalelor secreta. aceste tum ori sunt de natura maligna. hormoni estrogeni. 15.5. Datorita malignitatii tumorii. Manifestarile sunt însotite uneori de semne mai mult sau mai putin severe de insuficienta suprarenala. Daca sindromul este provocat de o tumoare suprarenala.3. dato rita lipsei de hormoni suprarenali. apare parul pubian. Mai exista un hiperaldosteronism secundar. crampe si. spre deosebire de diabetul insipid. Tratament: în cazurile usoare se administreaza Cortizon acetat sau Prednison. Este determinat de afectiuni severe. BOALA ADDISON Boala Addison sau insuficienta cronica a glandelor suprarenale se datoreste inca pacitatii suprarenalelor de a produce si secreta hormoni în cantitatea ceruta de n evoile organismului. dar poate secr eta totodata si alti hormoni corticosteroizi. pierderea potentiei sexuale es te un simptom frecvent al bolii. SINDROMUL DE FEMINIZARE în cazuri mai rare. Cu timpul însa. caracterizat prin imposibil itatea rinichiului de a concentra urina. Urinile sunt dilu ate si abundente. Tratamentul hiperaldosteronismului primar consta în ingerare de potasiu. poliuria nu este infl uentata de tratamentul cu hormon antidiu-retic. O cauza frecventa este si atrofia glandelor sup rarenale. de obicei benigna. se pro cedeaza la extirparea chirurgicala a acesteia. tuberculoza pulmonara etc. de crize de p aralizie. administrare de spironolactona (prepatatul denumit Aldactone) si în exti rparea chirurgicala a tumorii suprarenale. nu rareori. se dezvolta penisul si prostata si apar erectii. Ea se dato -reste unei tumori sau hiperplazii a suprarenalelor. subtierea vocii.5. regresi unea caracterelor sexuale si atrofie testiculara. he patice sau renale.). Etiologie: insuficienta suprarenala este urmarea unui proces distructiv al supra renalelor. acestea se corecteaza chirurgical.4. Informa dobândita sau capatata.5. hormoni mineraloc orticoizi (preparatul ADC sau acetat de dezoxicorticosteron) si se fac perfuzii cu solutii saline. iar cresterea în înaltime. Mai rar. se accelereaza. Testicule le ramân însa mici. clitorisul se hipertrofiaza.5. De cele mai multe ori. vocea se îngroasa. datorita excesului de hormoni sexuali. în loc de hormoni androgeni. care determina normalizarea sexualizarii. Organele genitale pot fi no rmale la nastere. scaderea pota-siului în sânge (sub 3 mEq) si poliurie. Dozarile hormonale arata valori crescute ale 17-CS urinari. care secreta aldosteron. pleurez ie. Scaderea concentratiei de potasi u în sânge este urmata de slabiciune musculara. se administreaza cortizon. dar. boala este provocat . fapt pentru care orice addison ian trebuie întrebat daca a avut o afectiune bacilara (infiltrat pulmonar. Când exista malformatii importante ale gland elor genitale. Excesul de hormoni estrogeni determina la barbat apa ritia semnelor de feminizare: ginecomastie voluminoasa. în forma severa de sindrom adren o-genital. 642 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ 15. care se manifesta de la nastere cu pierderi importante de sodiu. virilizarea la fete apare dupa nastere. HIPERALDOSTERONISMUL Hiperaldosteronismul primar sau sindromul Conn este o afectiune determinata de o tumoare suprarenala. ca urmare a unui proces de autoimunizare.i apare parul pubian. prognosticul bol ii este grav. Apare frecvent între 30 si 50 de ani si se manifesta clinic prin triada simptomatica: hipertensiune arteriala cu dur eri de cap. cel mai adesea de natura tuberculoasa. 15.

Oboseala fizica si cea intelectuala devine intensa. în insuficie nta suprarenala se gasesc valori crescute ale potasiului în sânge (peste 4. sarcina este un factor agravant al bolii. Cu câteva zile înainte de proba. în ziua recoltarii urinei. Starea bolnavului se învioreaza spre seara. la nivelul liniil or palmare* si al eventualelor cicatrice operatorii. fiind mai pronuntate în cursul diminetii. pe fata. Atât bolnavul. int erventiile chirurgicale. cât si personal ul sanitar care-1 îngrijeste trebuie sa stie ca addisonienii sunt deosebit de frag ili. care nu au nimic caracteristic si de aceea boala poate fi confundata cu afecti uni care au manifestari similare. iar 1/3 din testicul). în astfel de cazuri. lipsa poftei de mâncare. Diagnostic: boala Addison trebuie suspectata la toti hipotensivii care se plâng de oboseala.5 mEq/l) si concentratii scazute ale sodiului sanguin (sub 142 mEq/l). Cu timpul însa. Deosebit de valoroase pentru diagnostic sunt examenele de laborator si dozarile de hormoni steroizi suprarenali. anxietate. este bine sa stea în repaus. bolnavul nu trebuie sa ia nici un medicament. varsaturi. bolnavul nu se mai poate alimenta si poate intra în coma. este un fenomen constant în boala NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 643 Addison. datorita tulburarilor digestive (anorexie. Tratamentul cu cortizon re mediaza în buna parte tulburarile ivite în sfera sexuala. între analizele de laborator. Un semn importa nt pentru recunoasterea afectiunii îl constituie prezenta petelor pigmentare pe mu coasa bucala si pe gingii. Pierderea în greutate. ca eforturile fizice si intelectuale. Concentratia sodiului si a potas iului reflecta activitatea hormonilor mineralocorticoizi suprarenali. Pentru aprecierea hormonilor steroizi suprarenali se dozeaza în urina din 24 de ore 17-CS si 17-OHCS . negativism. apatie. Tensiunea generala se prabuses te. fiind consecinta deshidratarii prin pierdere excesiva de clorura de sod iu. tratamentul cu cor tizon trebuie prescris cu multa precautie. Ulcerul duoden al este frecvent asociat cu boala Addison. valorile steroizilor urinari sunt semnificati v scazute. Tulburarile în sfera sexuala (scaderea sau pierderea potentiei si afertilitatii) sunt frecvente la barbatii addisonieni . O manife stare tipica a bolii este hiper-pigmentarea tegumentelor si mucoaselor. dupa care urina este dusa la laborat . Hiperpig mentarea este cu atât mai intensa. La ora 7 dimineata urineaz a si arunca urina. La femei.toata urina din cursul zilei si din cursul noptii. Este caracteristica de asem enea hiperpigmentatia bruna a areolelor si a organelor genitale. frigul si caldura excesive dezechilibreaza usor organis mul. bolile febrile. în toate ca zurile. în aceste conditii. usoara scadere în greutate . Strânge apoi . O atentie deosebita trebuie sa acorde personalul auxiliar sanitar modului de rec oltare a urinei pentru dozarile hormonale.într-unui sau mai multe borcane . 17-CS reprezinta metabolitii hormonilor androgeni (2/3 provin din suprarenala. Addisonienii au diverse m anifestari nervoase: iritabiitate. care prin gravitatea ei. stare a generala a addisonianului se înrarutateste brusc. cu cât insuficienta suprarenala este mai severa. simptomele se accentueaza si ala rmeaza pe bolnav. coate. Se masoar a toata cantitatea din urina din 24 de ore. Atentia este retinuta de prezenta unor pete pigmentare de culoare bruna-cenusie pe partile descoperite ale corpului. 17-OHCS sau 17-hidroxicor-ticosteroizii reprezinta metab olitii urinari ai cortizonului. în special. lipsa de pofta de mâncare si de pierdere în greutate. în cursul zilei va bea lichide în mod obisnuit. Aceasta este "criza addisoniana". în boala Addison. apar varsaturi si diaree. pe care un organism sanatos le suporta cu usurinta. La încep ut exista simptome ca: oboseala.a de sifilis sau de o hemoragie in-traglandulara. Simptome: boala a fost descrisa pentru prima data în 1855 de catre Addison. impune internar ea de urgenta a bolnavului si administrarea unor doze mari de cortizon. denutritie). genunchi. inclusiv cea de-a doua zi la ora 7. locul principal îl de tin dozarile de sodiu si potasiu în sânge si urina. tensiunea arteriala este scazuta sub 100 mmHg. Numerosi factori. dar si ai altor hormoni glucocorticoiz i din suprarenala.

7. daca suma lor este mai mica de 50%. con. pe nemâncate.tractarea unei stari gripale sau cu ocazia unei interventii chirurgicale -. Personalul sanitar are rolul de a instrui bolnavul. cu injectii de Cortizo n i. se dozeaza 17-CS si 17-OHCS în urin a din 24 de ore. atragându-i atentia asupra rezistentei sale scazute si asupra necesitatii de a purta în permanenta cu el tabl ete de prednison. pe o perioada de 2 sau 4 zile. Thorn a propus urmatorul test: diminea ta. Insuficienta suprarenala se mai instaleaz a si dupa operatii pe suprarenale (suprarenalectomie). bolnavul bea la ora 8 dimineata 1 1 apa în 20 de minute. în formele latente. în doze conform prescriptii lor medicale. Se injecteaza apoi int ramuscular 25 u. Prednison) si mineralocorticoizi (ADC) a simplificat mult tratamentul bolii Addison.5. Este de asemenea necesara cresterea ratiei de sare în alimentatie. eozinofilele trebuie sa scada la jumatate din valoarea lor initiala . în conditii speciale . 15. Exista mai multe variante ale aceste probe. în criza addisoniana se intervine de urgenta. Dupa 4 ore se 644 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ recolteaza din nou sânge pentru numararea eozinofilelor. exista probabilitate a unei insuficiente suprarenale: pentru mai multa precizie se trece la cea de-a doua etapa. ACTH. în care valorile steroizilor urinari nu sunt semnificativ scazut e. în proportie de peste 80%. pe scara larga. bolnavul primeste 50 -100 mg Cortizon acetat sau 20 . Se va atrage atentia bolnavului sa nu arunce din urina. numai ca înainte cu 4 ore de a bea apa. a preparatelor sintetice de glucocorticoizi (cortizon.6. cresterea nu mai are loc sau este foarte mica. facând dintr-o boala grava. O alta proba care apreciaza activitatea suprarenalelor este p roba eozinopeniei provocate cu ACTH (proba Thorn).30 mg Prednison. în mod normal.m. Tratamentul preventiv consta în tratarea la timp si cu toa ta seriozitatea a oricarui proces tuberculos. întrucât ACTH stimuleaza suprarenala. acetat. în boala Addison. a unui preparat de ACTH (Synacten). dupa ce în prealabil a urinat: se strânge separat urina dupa 2 ore si dupa 4 ore si se noteaza cantitatile. Testul de încarcare cu apa (Robinson-Power-Kepler) se bazeaza pe diureza scazuta a addisonienilor. înainte de proba si în ultima zi a probei. eliminarea este sub 50%. Daca sub influenta Prednisonului eliminarea apei se face n ormal. deci la ora 4 dimineata. care se datoresc altor cau ze decât tuberculozei. sub influenta hormonului corticotrop. în astfel de cazuri apar ma nifestarile cunoscute din boala Addison. îtî mod normal. FEOCROMOCITOMUL .5 ori.m sau cu Cortizon adaugat în perfuzii de solutie salina cu solutie glucozata 5 %. supuratii cronice etc. dar si în hipotiroi dism si în insuficienta hepatica si renala. Tratament: aplicarea în ultimele decenii. Insuficienta suprarenala. de preferinta dat pe cal e bucala (în comert exista preparatul românesc Prednison). se ia sânge pentru numararea eozinofilelor. bol navul trebuie sa mareasca doza de Prednison. se aplica un tratament specific cu cortizon.ca de exemplu eforturi suplimentare.5. INSUFICIENÞA SUPRARENALÃ CRONICÃ BENIGNÃ Exista si forme atenuate de insuficienta suprarenala. se efectueaza proba dinamica de stimulare a suprarenalelor cu hormon corticotrop (ACTH). pe motivul ca este prea multa. Daca suprarenala function eaza normal. se poate afirma existenta insuficientei corticosuprarenale. 15.orul de hormonologie. care se bazeaza pe faptul ca dupa administrarea de hormoni suprarenali scade numarul eozinofilelor în sângele cir culant. în insuficienta suprarenala. o afectiun e compatibila cu viata. valorile horm onilor steroizi cresc de 3 . odata co nstituita. Testul se apl ica în doua etape: în prima. Un procedeu la îndemâna est e administrarea i. apa ingerata în exces se elimina în decurs de 4 ore. Se stie ca. deoarece calculul se raporteaza la volumul urinei. Insuficienta suprarenala benigna apare în boli digestive cu c aracter cronic. care se efectueaza la fel ca prima.

peste 50 \ig (n ormal =1-20 p. da r poate avea si alte localizari. care poate atinge valori maxime de 220 mmHg. Dozarile de catecolami ne în urina si plasma dau informatii pretioase cu privire la existenta feocromocit ului. Vomitarile si tulburarile vizuale sunt frec vente în timpul crizelor. producând cresterea tensiunii arteriale.70 u. te nsiunea arteriala trebuie sa scada în urmatoarele minute cu cel putin 40 mm Hg si sa mentina scazuta timp de 2 .1 200 ml oxigen sau bioxid de carbon. bineînteles daca aceasta este destul de mare. o alta persoana mas oara tensiunea arteriala la fiecare jumatate de minut. în afara glandei. timp de 24 de o re. în practica curenta se masoara catecolaminele în urina din 24 de ore. Se admin istreaza i. Fe ocro-mocitomul este o tumoare benigna care se dezvolta în medulara suprarenala. Daca hipertensiunea este permanenta. Acid acetilsal icilic. în acest timp. Hipertensiunea poate avea caracter permanent sau poate surveni în crize. este posibil ca în peri oadele dintre crize valorile catecolaminelor sa fie în limite normale. Testul fiind riscant. k.). Simptomatologie: manifestarea cea mai caracteristica a bolii este hipertensiunea arteriala. Aceasta substanta elibereaza adrenalina d in feocromocitom. Prin punctie ano-cocc igiana. în timpul crizel or paroxistice. înainte de analiza. în caz de feocromocitom. Concentratia noradrenalinei depaseste 150 (i. Cr iza apare brusc si este de obicei declansata de emotii puternice. Valorile urinare peste 9 \ig sugere aza existenta ferocromocitomului.Fiziologia medulosuprarenalei este în atentia clinicienilor.g). Pe film se vede clar conturul tumorii. s e produc hipergli-cemie si glicozurie. Retropneumoperitoneul sau insuficienta retroperitoneala a glandelor suprarenale pune în evidenta tumoarea si o localizeaza. într-un borcan care contine un fixator (acid sulfuric). are palpitatii si tremuraturi în tot corpul si s e plânge de dureri de cap. este greu de deoseb it de hipertensiunea esentiala sau maligna. 10 mg regitina. Urina pentru analiza este strânsa ca si pentru dozarile hormonale. la celalalt brat. mai ales când tumoarea secreta cantitati im portante de adrenalina. cu un ac lung. boln avul trebuie pregatit dinainte. Diagnosticul se bazeaza în special pe probele de laborator.3 ore. Se face apoi radiografia regiunii suprarenale. NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 645 bolnavul devine palid. O alta proba este testul la histamina. se introduc între rect si coccis 800 . boln avul trebuie avizat sa nu ia substante si medicamente capabile sa modifice rezul tatele. Ca urmare a efectelor metabolice ale catecolaminelor. Se mai obisnuieste sa se dozeze în urina acidul vanilmandelic produs metabolic al celor doua catecolamine. . pâna la 280 sau chiar 300 mmHg. Tumoarea secreta cantitati apre ciabile de cateco-lamine (adrenalina sau epinefrina si noradrenalina sau norepin efrina). sa nu aiba gaze în intestin. Pentru efectuarea acestui examen. Dispneea si durerile cardiace care însotesc criza se pot t ermina fatal. Când simptomele apar sub forma de crize paroxistice. în feocromoci tom se gasesc valori mari ale adrenalinei în urina din 24 de ore . transpira.g/24 de ore (norm al = 10 . e ste contraindicat la cei cu afectiuni ale coronarelor. Pentru stabilirea diagnosticului de ferocromoc itom se mai utilizeaza o serie de probe: Proba de blocare cu fentolamina (regitina) se bazeaza pe proprietatea acestei su bstante de a scadea hipertensiunea arteriala provocata de catecolamine. întrucât tumorile dezvolt ate în aceasta zona dau nastere unor sindroame clinice distincte si importante.v. ca de exemplu preparate pe baza de vanilie. Tetraciclina. cu edem pulmonar acut.

având ca simptome gusa. incita glanda tiroida sa secrete cantitati mari de hormoni tiroi dieni. M. caracterizat prin gusa si tireotoxicoza. Semnele legate de tireotoxicoza sunt comune celor trei forme clinice . la efort. Bolnavul este într-o continua stare de agitatie. 15. Pielea este calda si umeda. HIPERTIROIDISMUL sl BOALA BASEDOW Hipertiroidismul este consecinta producerii anormale de hormoni tiroidieni.incidenta.hipertiro idism. iar. Forme si manifestari clinice: se cunosc trei aspecte ale hipertiroidismului: hip erti-roidismul propriu-zis. Se cunosc îmbolnaviri provocate de traume psihice.denumita si vis cerala . Caracteristice hipertiro idei sunt tulburari cardio-vasculare. boala Basedow si adenomul toxic: pierderea în greutate este rapida si însemna ta (10-20 kg în câteva luni).si la nivelul aortei abdominale. care se a ccentueaza când tine mâinile întinse. faza ultima este cea casectica. Hg. este urmata de o faza neuro-hormonala. Bolnavul este tratat deseori în mod gresit ca un nevrotic.unde sunt însotite de sufl u . pulsul ajungând la 140 de batai si chiar mai mult/min. Boala apare mai frecvent la femei decât la barbati. având manifestarile menti onate. diareice. ci centrii ner vosi din creier. în care exista nodului tiroidian si tireotoxicoza. BOLILE TIROIDEI Bolile tiroidei se grupeaza în boli prin exces de hormoni tiroidieni (hipertiroidi smul) si boli prin l 20220o147u ipsa hormonilor tiroidieni (hipotiroidismul).6. St. care stimuleaza productia de hormon hipofizar tiretrop si acest a.1. Numerosi factori pot de termina 646 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ aparitia bolii. tiroiditele si cancerul tiroidian. la rândul sau. Scaunele sunt frec vente. scadere în greutate .astenie. ideatia este rapida. Tahicardia este importanta. ceea ce constituie un criteriu important de diagnostic. In aceast a perioada apar semnele clinice de tireotoxicoza. boala Based ow. Manifes tarile de început . Subiectiv se manifesta prin palpitatii si respiratie dificila. nervozitate. nevrotica.60 mm Hg. valorile minime coboara la 40 . Faza a treia este dominata de hipersecretie de hormoni tiroidieni. Est . fibrilafia atriala este deseori confundata cu o cardiopatie izo lata si tratata ca atare. Milcu a descris mai multe eta pe în evolutia hipertiroidismului. Date fiind manifestarile variate ale bolii. To t în acest capitol sunt cuprinse gusa endemica.nu sunt sp ecifice bolii. tensiunea arteriala creste la 180 mm. Pulsatiile vaselor p eriferice sunt puternice si vizibile la nivelul gusii . în astfel de cazu ri. Deseori tremura tot corpul.se caracterizeaza prin suferinta diverselor organe (ficat. cu toate ca apetitul este exagerat.Tratament: extirparea chirugicala a tumorii este urmata de disparitia simptomelo r si de restabilirea completa a bolnavului. inima). Bolnavul are tremuraturi vizibile ale extremitatilor. deoarece boala es te tratata la timp. caracterizata prin excesul de horm on. La acestia. Etio patogenie. tireotoxicoza si exoftalmia (proeminenta globilor ocul ari) si adenomul toxic. Debutul hipertiroidismului nu poate fi precizat în timp. Prima etapa. în tireotoxicoza. în prezent. Tulburarile cardiovasculare predomina la ba trâni. în genere. insomnie. 15. formele grave sunt rare. creând astfel tabloul clinic al tireotoxicozei. fara mo dificari oculare. punctul de plecare al dereglarilor hormonale nu este tiroida. cu toata starea de oboseala. deoarece hipertiroidianul transpira necontenit.6. Tahicardia nu se modifica în repaus si nici la efo rt. Faza a patra . hipertiroidismului este mai ridicata în regiunile cu gusa ede -mica.

dar si la nevrotivi si anxiosi. 72) constituie unul dintre cele mai caracteristice semne ale bolii B asedow. coleci sto-grafîe etc. în sensul ca.m. bolnavul a luat substante continând iod (Mexa-form. Aceasta proba masoara consumul de oxigen în conditii bazal e. substanta radioactiva fi . sau cu Cortizon acetat administrat i. surm enaj). Tulburarile oculare se accent ueaza si exista riscul de pierdere a vederii. mai rar din mai multi noduli. în astfel de cazuri se instituie tratament de urgenta cu sedative puternice. de miastenie grava. Metabolismul bazai arata valori crescute la hipertiroidieni. atrofie grava sa u.). tulburarile schizoide sau paranoide sunt frecvent remarcate. asterie extrema). mai rar. bolnavul trebuie pregatit. hipe rtensiune. De asemenea. care. secretând canti tati apreciabile de hormoni tiroidieni. Se complica adesea cu insuficienta cardi aca si fibrilatie atriala. Exoftalmia este . cu deschiderea exagerata a fan tei palpebrale. administrate cu ocazia unor examene radiologice (urografie. Personalul care recolteaza sângele bolnavului trebuie sa stie ca proba nu poate fi efectuata daca. Criza este provocata de tiroidectomie. Rezultatele pot fi influentate chiar de iodul continut în substantele de contrast. Daca nu se intervine la timp în hipertiroidism. mai ales daca acestia sunt supusi la diverse agresiuni (emotii. Tul burarile musculare constituie un grup important de simpotme. Tiroid a. Pâna nu demult. Criza se ma nifesta clinic prin intensificarea fenomenlor de tireotoxicoza (tahicardie. Starile depresive. Privirea este fixa.e anxios. 72 . unele destu l de grave. Oboseala musculara este uneori extrema si poate fi însotita de paralizii trecatoare. Hiperfunctia tiroidiana intensifica consumul de oxigen. se pot ivi complicati. sa st ea linistit si sa nu consume proteine si grasimi. iodemia. nu se va întrebuinta iod pentru curatirea seringilor sau la tampoanele pentru dezinfectarea pielii. în perfuzie. Valorile normale sunt cuprinse între 4 si 8 ju. iodocaptarea si scintigrama tiroidiana. în plus. în hipertiroidis m se utilizeaza. cu o luna înainte. pe când hipofunctia tiroidei diminueaza metabolismul bazai. Exoftalmia poate evolua spre forma maligna. din fer icire. cu o seara înainte. Apare la bolnavii cu tireotoxicoza severa. NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 647 Fig.împreuna cu gusa si tireotoxicoza . De aceea se recomanda ca la nevrotici proba sa f ie facuta dupa administrarea de sedative. interventii chirurgicale. Diagnosticul diferitelor forme de hipertiroidism se bazeaza pe semnele clinice d escrise si pe o serie de probe de laborator. Gusa. Metabolismul bazai se face dim ineata pe nemâncate. de consistenta ferma. în functie de vechimea gusii. Ea consta în proeminenta globilor oculari. La început. deoarece în timpul manevre lor pe tiroida se revarsa în sânge cantitati mari de hormoni tiroidieni.Boala Basedow (exoftalmie si gusa). examinarea curenta a functiei tiroidiene se facea prin determinare a metabolismului bazai. Tiroton). gusa es te dependenta de hormonul tireotrop.g/100 ml. Iodocaptarea utilizeaza testul captarii de catre tiroida a I sau I. dar ulterior devine autonoma. emotiv si hipersensibil. de valoare inegala. si anumite teste dinamice. ochii lacrimeaza si vederea este dubla (dipl opie). Pentru efectuare a acestui examen. Tulburarile nervoase predomina la tineri. Tiroida poate fi moale. Complicatia cea mai grava este criza de tireotoxicoza. (fig. gusa se dezvolta progresiv si este formata dintr-un sin gur nodul.un simptom important în boala Basedow. a devenit rara. solutie Lugol si tratament cu Hemisuccinat de hidrocorti zon. nodulara. difuza sau ferma. chiar cu 1 an înainte. crescând metabolismul b azai. în special. O tehnica moderna si mai exacta de exp lorare functionala a tiroidei este determinarea în plasma a iodului legat de prote ine (iodemia). în adenomul toxic. Metodele de investigare a functiei glandei tiroide cuprind: met abolismul bazai.

6. Se dau 100 ug triiodotironina/zi (preparatul Tiroton). Acesta este larg utilizat în tratamentul hi pertiroidismului si este indicat în special în formele usoare de tireotoxicoza si în g usile mici sau în cele difuze. Cel mai utilizat este testul la 2 ore (valori normale = 19 ±5) si testul iodocaptarii la 24 de ore (normal = 45%). mixedemul reprezentând forma cea mai severa de insu ficienta tiroi-diana. împreuna cu un regim alim entar adecvat . pri n urmare. în alta varianta. Boala debuteaza brusc numai dupa interventia chirugicala pe tiroida.2. Mixedemul adultului apare la indivizi de ambele sexe. Asigurarea conditiilor de liniste si de odihna. Tratamentul hipertiroidismului este de trei feluri: medical. cu e xtirparea completa a glandei. Dozele se dau în functie de marimea gusii. Parul este uscat si cade.3 reprize. Se dau în medie câte 6-10 mCi în 1 . chirurgical si cu r adioiod. c u pungi la ochi (fig. Este indicat îndeosebi la hipertiroidienii vârstnici. Antiti-roidienele scad sinteza de hormoni tiroidieni. De aceea ei treb uie menajati. dar tot odata stimuleaza formarea în exces a hormonului tireotrop. Una dintre cele mai utilizate investigatii în hipertiroidie este proba d inamica a inhibitiei cu triiodotironina (proba Werner). timp de 5 zile sau. în mod normal. ca de exe mplu preparatul românesc Metiltiouracil. Bolnavul cu mixedem are o înfatisare caracteristica. Tratamentul chirurgical (tiroidectomia subtotala) se aplica în gusile mari si în cel e vechi nodulare. Tratamentul medical consta în administrarea de iod sub forma de solutie Lugol (ame stec de iodura si potasiu si de iod) sau de antitiroidiene de sinteza. iodoc aptarea nu se modifica. timp de 10 z ile. Cei c are-i îngrijesc trebuie sa tina seama ca hipersensibilitatea si susceptibilitatea crescute la acesti bolnavi sunt manifestari ale tireotoxicozei. fapt pentru care nu pot fi efectuate decât în unitati spitalicesti specia l dotate. înainte si dupa terminarea probei se masoara iodocaptarea. acest mecanism este dereglat si Tirotonul nu reuseste sa inhibe centrii nervosi si hipofiza. care nu mai raspund la tratament medical. Deosebit de importanta este atitudinea anturajului fata de acesti bolnavi. HIPOTIROIDISMUL sl MIXEDEMUL Hipotiroidismul si mixedemul sunt sindroame clinice determinate de productia ins uficienta sau de absenta hormonilor tiroidieni. leucopenie).constând din mese usoare si dese -completeaza cu succes tratamentu l medical. Datorita infiltratiei tegumentelor cu lichid muco-proteic. în hipertiroidism. Tegumentele sunt aspre. exces ul de hormoni 648 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ tiroidieni administrati trebuie sa blocheze secretia de hormon tireotrop si. valorile iodemiei si ale iodocapta rii sunt crescute. usc . Simptomele se instaleaza lent. Exista mai multe variante ale acestui test. 15. în boala Basedow. în consecinta. Tratamentul cu iod radioactiv se aplica în cazul gusilor care capteaza iodul. existând riscul ca în cursu l tratamentului sa se produca marirea de volum a gusii. Cele doua entitati clinice difer a între ele doar ca intensitate. Ambele probe necesita o tehnica de lucru si o aparatura mai c omplicate. 73). sa scada iodocaptarea. în decurs de ani.ind administrata pe cale orala. Tratamentul cu antitiroidiene de sinteza are dezava ntajul ca dureaza mult (1-2 ani) si ca poate produce reactii se sensibilizare (f ebra. fata este împastata. tratati cu blândete si rabdare si feriti de emotii puternice si de s uparari. astfel încât afectiunea este sesizata târziu. între 40 si 60 de ani.

Tulburarile sunt grave. La femei. în cancerul tiroidian. debutul se situeaza în viata intrauterina. Un semn constant întâlnit este rarirea sprânce nelor la extremitati. Copilul este cretin si nu creste în înaltime (nanism tiroidian). Tabloul cl inic este completat de dureri de cap. Un criteriu pretios de diagnostic îl constituie închiderea tardiva a fontanelelor si aparitia târzie a nucleilor de osificare. afectând atât cresterea. constipatie. încetinire a proceselor mintale si greutate în vorbire (bradilalie). Dezvoltarea sa este disarmonica. Simptomele apar din primele luni de viata. în forma cea mai severa. cu absenta congenitala a tiroidei (mixedem congenita l). leziunile sistemului nervos devin ireversib ile. membrele fiind disproportionat de scurte în raport cu trunchiul . Mixedemul infantil este una dintre cele mai frecvente boli endocrine ale copilar iei. O alta particularitate a hip otiroidismului o constituie lentoarea psihica. cât si dezvoltarea somatica s i îndeosebi dezvoltarea sistemului nervos. înde partarea chirurgicala totala a glandei duce la instalarea rapida a mixedemului. cu a spect de imbecilitate. Mixedemul juvenil. prezinta numeroase malformatii. Mixedemul infantil: la copii. caren ta în iod si substantele gusogene fiind factori favorizanti pentru aparitia sa. la femei. Un alt semn distinctiv îl constituie aparitia în sânge de hematii co . Etiopatogenie: mixedemul apare cu predilectie în regiunile cu gusa endemica.ate. Valorile colesterolului sa nguin sunt semnificativ crescute. ajungând la valori de -20% sau chiar -45%. în copilar ie. vocea se îngroasa. de culoare palida-galbuie si reci. Daca tratamentul t iroidian nu este instituit din timp. în aceste cazuri se pare ca procesul autoimun (prezenta de anticorpi a ntitiroidieni care distrug tesutul glandular) are o deosebita importanta în produc erea sindromului. Tulburarile în sfera genitala con stau în menoragii si sterilitatea. dupa momentul instalarii hipotiroidismului: mixedemul infantil si mixedemu l juvenil. excesul de antitiroidiene luate de mama în timpul sarcinii sau absenta congenit ala a unor enzime care intervin în formarea hormonilor tiroidieni. acestea din urma fiind în mod gresit atribuite reumatismului. Metabolismul bazai (normal ± 10%) este mult scaz ut în mixedem. Cordul este marit. apare ceva mai târziu. palida. Temperatura corpului este de ob icei scazuta (hipotermie) si bolnavii sunt foarte sensibili la frig. manifestata prin somnolenta torpo are. Simptomele sun t mai putin manifeste decât în hipertiroidismuî primar. mixedemul îmbraca forme diferite de ale adultului. ci în h ipofiza. Se mai adauga si alte anomalii. fata inexpresiva. Exista doua forme clinice disti ncte. cariati. în ultimii ani au aparut cazuri de insuficienta tiroidiana dupa tratamente cu doze mari de iod radioactiv terapie aplicata în hipertiroidism si. spre deosebire de cel infantil. care secreta cantitati insuficiente de hormon tireotrop. Diagnostic: pentru diagnosticul hipotiroidismului se utilizeaza testele specific e explorarii functiei tiroidiene. mergând pâna la 300 mg si chiar la 600 mg% (normal = 180 -220 mg%). iar bataile inimii sunt rare (bradicardie). cu hernie ombilicala. în care punctul de plecare nu este în tiroida. Mai exi sta o forma clinica de mixedem. dureri musculare. Pielea este îngrosata. Insuficienta tiroidiNOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 649 ana mai poate fi produsa de leziuni inflamatorii ale tiroidei (tiroidite acute s i cronice). f apt pentru care merita o descriere separata. Evolutia si manifestarile bolii sunt mai severe. întârzierea în crestere si în dezvoltarea mintala este mai putin accentuata. la barbat. abdomenul balonat. m ai ales. Mixedemul infantil are drept cauze lipsa de iod în alimentati e. si pierderea potentei si scaderea fer tilitatii. caracterizata prin calcifieri multiple si neregulate ale car tilajelor epifizare. Dintii. ca di sgenezia epifizara. Capul este mare.

de stul de frecventa. Pentru diferitele forme de gusa. napi -. de subalimentatie.Mixedem: edem si împastare a fetei. Sub tratamentul tiroidian. 15. Gus a apare cu predilectie în zonele de munte si de deal. putând fi observata în multe alte afectiuni. ca de exemplu gusa cu mixedem sau gusa hipotiroi-dizata. Se îngrasa cu usurinta.în DET de gradul I sunt cuprinse gusile simple.6. Etiopatogenie: factorul determinat în constituirea gusii este carenta de iod. Milcu a propus termenul de distrofi e endemica tireopata . dar greu de diagnosticat. .varza. conopida. Tratamentul consta în admin istrarea perorala de pulbere de glanda tiroida sau produse hormonale sintetice: tiroxina sau triiodotironina (aceasta se gaseste în comert sub denumirea de Tiroto n).6. interesând 10% din populatie (fig. în special de carenta proteica si de calitatea proasta a apei.în DET de gradid III (forma neuropata) predomina leziunile sistemului nervos ce ntral. iar tegumentele sunt uscate si reci. 74). Singura în masura sa precizeze diagnosticul este p roba terapeutica cu hormoni tiroidieni.si le-a clasificat în trei grade sau forme clinice: . bolnavul se s imte bine si tulburarile dispar. care nu sunt însotite de fenomene de compresiune si nici de tulburari endocrine. Simptomatologia nu are nimic specific. cu cât deficitul tiroidian este mai sever. epilepsia.în DET de gradul II intra gusile de dereglari endocrine (forma endocrinopata). Doza si durata tratamentului sunt apreciate de catre medic de la caz la caz. surdomutit atea si tulburarile de crestere (nanism) fac parte din aceasta categorie. Cretinismul. manif estare întâlnita în anumite zone geografice. M. 15. Hipe rtrofia glandei tiroide mai este favorizata [ si de factori alimentari gusogeni .ntractate. Bolnavul este friguros. Gusa poate fi însotita de tulburari endocrine sau nervo ase. constipat. Tratamentul mixedemului este simplu si eficace. Sub tratamentul tiroidian. HIPOTIROIDISMUL CRONIC BENIGN Hipotiroidismul cronic benign este o forma usoara de insuficienta tiroidiana. iar cele iodocaptarii sunt cu atât m ai scazute. Celelalte teste pentru explorarea func tiei tiroidiene pot fi normale. surditatea. Acestea dispar sub tratamentul tiroid ian. La adult se obtin rezultate surp rinzatoare. mixedematosul îsi schimba complet înfatisarea . se plânge vesnic de oboseala. idiotia mixedematoasa. . Fig. Me tabolismul bazai este doar uneori scazut.4. cu margini dintate si ondulate. . cu tulburari neurolog ice si cu suferinte ale organelor. GUsA sl CRETINISMUL ENDEMIC HHfflfflmi Termenul de gusa endemica se refera la marirea de volum a glandei tiroide. Aici sunt cuprinse formele cu deficit mintal sever. 73 . 650 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ devine mai vioi si îsi poate relua activitatea întrerupta.3.denumita prescurtat DET . Valorile iodemiei scad pâna la 1 g/100 ml. st. tulburari de memo rie si somnolenta.

Cretinismul endemic prezinta un interes deosebit. o retea endocrinologica. de natura virala sau microbiana. tiroida devine dura. Diagnosticul clinic de cancer tiroidian este doar prezumtiv. luetica etc. în prezent. adica noduli care nu capteaza iodu . surditate sau surdomutitate. se constata cresterea brusca a acesteia. Este o stare morbida congenitala si familiala si se datoresteiipsei de hormon i tiroidieni în timFig. deoarece produce paralizia coardei vocale.6. Printre fenomenele de compresiune se mai numara si jena la deglutitie. Tratamentul curativ consta în tratament medical si chirugical. Suspiciunea creste când glanda se dezvolt a rapid sau când. nedureroasa. Tratamentul chirurgical are indicatii în gusile mari. care în mod normal are aspect de flu ture. traheea si nervii din vecinatate. NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 651 pul vietii fetale. Tiroida este de obicei marita. crescând. Semnul constant si obligatoriu este gusa. cu fenomene de hipotiroidism. comp rima vasele. La cretini. Compresiunea nervului recurent provoaca raguseala. aparând îndeosebi la purtatorii de gus a. Pot exista forme de cancer si cu noduli de consistent a moale.). în formele cronice. cu unul sau ma i multi noduli. Gusa nodulara. în tiroiditele cronice se aplica fie roe ntgenterapie. Tiroiditele se clasifica în acute (supura te sau nesupurate).6. 74 Gusa voluminoasa la o femeie dintr-o regiune endemica. prin lipsa de dezvolt are mintala. este suspecta de cancer. care. senzatia de tuse . Pentru precizarea d iagnosticului se recurge la o serie de teste. aderenta la trahee. durerea este mai putin intensa. dar se deosebeste de cancerul tiroidian pri n faptul ca este dureroasa la de-glutitie si la palpare. nodulare. Iodul mai poate fi dat sub forma de tablete io-date continând 1 mg iodura de potasiu. 15. Cel mai eficace mijloc de profilaxie iodat a îl constituie administrarea de sare iodata în zonele endemice. greutatea la respiratie. TIROIDITELE Sunt afectiuni ale tiroidei caracterizate prin mflamatii cronice sau acute ale g landei. 15. Alaturi de prof ilaxie iodata. Formele acut e se trateaza cu antibiotice si cortizon. Duritatea gusii este de obicei un semn de degenerare maligna.5. Tratament: profilaxia detine primul loc în lupta împotriva gusii endemice si a creti nismului. fie se procedeaza la extirparea chirugicala a glandei. CANCERUL TIROIDIAN Este o afectiune endocrina relativ frecventa. se da solutie de iodura de potasiu. incidenta sa a scazut mult datorit a masurilor organizatorice întreprinse. nodulara. datorita severitatii afectiuni i. în cazul unei gusi vechi. gusa nu este obligatorie. Tiroxina si Tiro ton. subacute si cronice (de natura tuberculoasa. Cel mai important este testul scin tigramei tiroi-diene: se da bolnavului sa bea o cantitate anumita de iod radioac tiv si se cerceteaza apoi profilul tiroidian. un rol important îl detine ameliorarea conditiilor de viata în zonele cu focare endemice. daca pe scintigrama apar noduli "reci". pe care o comprima atunci când tumoarea atinge dimensiuni mari. mai ales. care a s tudiat si a combatut gusa endemica. în formele acute. înca din 1949. în gusile recente. Cretinismul se caracter izeaza prin întârziere în dezvoltarea organismului si. La noi în tara a existat.6. Se însoteste de febra si dureri musculare.

La nivelul tesuturilo r moi . care apreciaza diferenta dintre aportul si excretia de calciu în uri na si fecale. în 90% din cazuri a fectiunea este provocata de un adenom paratiroidian. Simptomatologie: excesul de hormon paratiroidian duce la cresterea calciului din sânge (hipercalcemie si la scaderea depozitelor de calciu si fosfor din oase. rinichi. în co nsecinta. în caz de m etastazare. 652 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ în ultimul timp se aplica tot mai mult terapia cu iod radioactiv în doze mari si rep etate. Mai complicat este testul bilan tului calcic. Examenul radiologie are mare valoare diagnostica. care se p rezinta la examenul radiologie sub forma de calcifieri. Tratamentul cancerului tiroidian este operator si consta în extirparea glandei în to talitate (tiroidectomie totala) si a eventualilor ganglioni cervicali. Bilantul este normal daca omul nu elimina mai mult calciu decât inge . Diagnostic: prezenta calculilor renali la un bolnav poate sugera existenta hiper pa-ratiroidismului. însotita de sete mare (polidipsie). când apar chisturile.7. Un ef ect imediat al acestui proces este eliminarea unor cantitati mari de urina (poli urie). calota prezinta la examenul radiologie un aspect particular. Daca tratamentul este instituit precoce. Din cauza demi-neralizarii. Se gasesc valor i crescute ale calcemiei si concentratii scazute de fosfor sanguin. se pot obtine supravietuiri apre ciabile. eroziuni ale falangelor si osteoporoz a craniului. Apar dureri osoase. La nivelul oaselor lungi apar chisturi si se produc cu usurinta fracturi. valorile sunt mult peste 150. BOLILE PARATIROIDELOR ¦ i ¦ Patologia paratiroidelor cuprinde doua sindroame: hipoparatiroidismul sau tetani a paratiroidiana si hiperparatiroidismul sau boala Reeklinghausen. datorita opacitatilor dispuse neregulat pe supra fata craniului. Se stie ca dupa un regim a limentar sarac în calciu. mai ales în formele cu malignitate redusa. Ambele sindro ame au comun alterari ale metabolismului fosfo-calcic. Dozarea calciului în sânge este prima si cea mai importanta analiza. 15. Muschii sunt si ei afectati. se elimina prin urina cantitati mari de calciu (hipercalciurie). Vom prezenta pe scurt câteva dintre ele. fracturile si osteoporoza. Excretia uri nara de calciu este apreciata prin testul Sulcowitch. 15. HIPERPARATIROIDISMUL (boala Reeklinghausen) Boala se datoreste secretiei excesive de hormon paratiroidian. în h iperparatiroidism. care se poate complica cu pielonefrita si calcifierea difuza a tubilor renali. fa pt care se traduce prin oboseala musculara si hipotonie. "vatuit". eliminarile de calciu în urina sunt în jurul a 150 mg/zi.1. bolnavul devenind cu timpul un infirm.vase.l. stomac .se depun cristale de fosfat de calciu. se presupune existenta unei tumori maligne. Hiperpara tiroidismul poate fi recunoscut totusi mai devreme gratie investigarilor de labo rator. Caracteristica acestei b oli este calculoza renala.7. dar numai în faza avansata a bolii. mai rar de cancer sau de hi perplazia paratiroidelor. în etapa finala a bolii survin demineralizarea scheletul ui si atrofia oaselor. Diagnosticul de certitudine este dat însa numai de examenul histologic al tesutului tiroidian. cu aspect laptos.

Tehnica este urmatoarea: se da un regim alimentar care sa contina 150 mg calciu. Tetania se iveste la câteva zile dupa operatie. care apare în nevroze. greut ate în vorbire (disartrie) si spasme viscerale (tetanie astrica. Se mai utilizeaza preparatul A. o boseala. mergând de la iritabilitate. unghiile se rup usor. Uneori cauza hipoparatir oidismului nu poate fi gasita. 10 sau Tachystin. anxietate. în doze de 600 000 . indiferent de natura insuficient ei paratiroidiene.T. timp de 3 zile.v. Graviditatea este u n factor agravant al tetaniei.3 ori pe saptamâna. T ulburarile psihice sunt frecvente. în comportamentul lor fata de bolnav.2. cianoza. Asistentel e medicale. prec edata de crampe.7. Manifestari similare po t aparea dupa diaree cronica si varsaturi repetate cu pierderea de calciu. Cel mai adesea însa tetania este latenta. în tetania acuta. trebuie sa tina seama de faptul . Este obligatoriu ca tratamentul cu calciu sa fie as ociat cu vitamina D2. manifesta rile sunt mai reduse ca intensitate. Scaderea calciului în sânge se combate cu saruri de calc iu (gluconat. Mai ra r. Daca substanta iese afara din vena. O alta proba utilizata în diagnosticul hiperparatiroidismul este clearance-ul fosforului. La copil apare destul de frecvent spasmul laringian. ceai. în tetania latenta. i. sufocare si moarte. favorizând astfel aparitia crizelor de tetanie. O atentie deosebita trebuie acordata în timpul efectuarii injectiilo r i. Daca eliminarea de calciu es te de peste 150 mg. Exista o forma acuta a bolii. Contractura la mâna se traduce prin spas mul carpopedal. crampe moderate si furnicaturi în corp. bilantul este negativ. înseamna ca exista pierdere de calciu. înainte de proba se dozeaza calciul în urina din 24 de ore si în fecale. în timpul crizelor se vor da bolnavului sedative si tranchilizante. cu injectii i. Tratamentul preventiv se refera la o serie de precautii care trebuie luate în curs ul operatiilor pe tiroida si paratiroide. datorita pierderii de calciu în timpul sarcinii. infectie sau ir adierea tiroidei cu raze Rontgen sau cu iod radioactiv. afectiunea se datoreste distrugerii glandelor prin hemoragie.ra. Bolnavul se plânge de slabiciune musculara. simetrica. în cazuri severe apar tulburari în respiratie. sau per oral. depresi une si panica. în toate cazurile. furnicaturi si amorteli. alcatuit di n oua. clo-rura sau lactat de calciu). Când exista pierdere de calciu prin urina. care este un hipercalcemiant m ai puternic decât vitamina D2. care da mâinii aspectul descris sub denumirea de "mâna de mamos".. declansata de îndepartarea chirurgicala a unui adenom paratiroidian. bolnavul trebuie scos rapid din cri za. administrate în injectii i. Manifestare a tipica a bolii o constituie contractara spastica. de clorura de calciu. pâna la delir si stupoare. spasm piloric).v.uscaciunea pielii si a parului. Aceasta duce la cresterea excitabilitatii sistemului nervos central . zahar. în forma cronica a tetaniei apar tulburari trofice . Cariile dentare sun t numeroase. a membrelor. HIPOPARATIROIDISMUL (tetania paratiroidiana) Cauza cea mai obisnuita a hipoparatiroidismului o constituie lezarea sau îndeparta rea chirugicala a glandelor paratiroide în cursul unei operatii pe tiroida. pâine. iar episoa dele acute sunt provocate de oboseala sau de emotii.1 200 000 u de 1 .m. amorteli. Spasmele generalizate se însotesc de fotofobie. în a patra zi a probei se dau din nou la laborator pentru analiza urina si materiile fecale. Cataracta este o manifestare obisnuita a bolii. produce dureri mari si necroza tesuturilor. scaderea secretiei de parathormon micsoreaza concentratia cal ciului în sânge. Exist a si o tetanie neurogena (spasmofilie). Tratamentul hiperparatiroidismului este chirurgical si consta în îndepartarea tumori i paratiroidiene. Simptomatologie: cele mai multe cazuri de tetanie se întâlnesc la copii. de clorura de gluconat de calciu si cu sedative. iar manifestarile sunt dramatice. unt. NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 653 15.v. La adult. fructe. iar eczemele ap ar frecvent. spasmul laringian poate fi confundat cu astmul bronsic.

se prezint a sub doua forme: organica si functionala. cu stari de confuzie. pierderi de cunostinta.. Hiperi nsulinismul organic sau insulinomul este o boala foarte rara.8. epilepsie sau o tumoare cerebrala. HIPERINSULINISMUL ¦ .110 mg). fapt pentru care se considera în mod gresit ca bolnavul are isterie. sunt anxiosi si iritabili si de aceea trebuie sa li se ofere conditii de liniste si repaus. datorita scaderii importante a zaharului sanguin. tre-muraturi. . toate acestea secretând în exces si continu u insulina. uneori chi ar tulburari mintale. mai rar de un cancer sau de o adenomatoza difuza a pancreasului. Crizele de hipoglicemie apar la câteva ore dupa mese sau în primele ore de dimineata. Hipoglicemia se manifesta cu somnolenta.. 654 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ 15. motiv pentru care nu revenim asupr a lui. Simp tomele hipoglicemice sunt similare cu cele produse de injectarea insulinei: senz atia de gol în stomac. ameteli mergând pân a la stari de agitatie.ca hipo-paratiroidienii au un sistem nervos dereglat: obosesc usor. valorile glicemiei dimineata pe nemâncate sunt foarte scazut e. foame. fi e a producerii acesteia în exces ducând. de Tolbutamida. Daca pacientul se alimenteaza. 15. la cop ii. nevroza. Diagnostic: insulinomul trebuie suspectat ori de câte ori se gasesc valori scazute ale glicemiei pe nemâncate. de ingerarea de acid acetilsalicilic. Este bine sa evite meseriile care i-ar supune unor eforturi mari fizice si intel ectuale. Mai frecvente în clinica sunt hipoglicemiile funtionale. Administrarea zaharului sau chiar simpla alimentare a bo lnavului fac sa dispara fenomenele. La cei cu ulcer duodenal. la diabetul zaharat si la hiperi nsulinism sau la sindromul hipoglicemic. convulsii etc.1. BOLILE PANCREASULUI ENDOCRIN Bolile endocrine legate de pancreas sunt consecinta fie a lipsei de insulina. care se datoreste secretiei exagerate de insulina. crizele cede aza. Proba trebuie efectuata sub stricta supravegher e. de administrarea de alcool sau. Tratamentul este chirurgical si consta în extirparea adenomului pancreatic. Daca glicemia scade sub 50 mg% si continua sa scada. DIABETUL ZAHARAT . Pentru precizarea diagnosticului au fost propuse mai multe teste: Proba foamei prelungite consta în tinerea la post timp de 24 sau 72 ore a bolnavul ui suspect de tumoare pancreatica. De aceea. . Ele pot fi provocate de s upra-dozajul de insulina.2.8.8. transpiratii. sau la opera ti de stomac apar adeseori fenomene de hipoglicemie la 2 . 15. de 50 mg% (normal 80 . Hiperinsulinismul organic este determinat de un adenom.4 ore dupa mese."Este tratat la capitolul bolilor de nutritie. deoarece bolnavul poate intra în coma. diagnosticul este sigur. paloare. Hiperinsulinismul. respectiv.

mergând pâna la pierderea menstrelor (amenoree ). testiculele sunt mici.determinat a de lipsa gonadelor. sânii sunt mici. iar parul lipseste la pube. 15. Regresiunea car acterelor sexuale (micsorarea uterului si a vaginului) se însoteste de tulburari v egetative destul de intense: valuri de caldura.1. Ei produc maturizare a sexuala si opresc cresterea în lungime. insuficienta genitala.9. dar sunt deficitare ca functie si structura. G landele genitale sunt prezente. In functie de momentul instalarii hipogonadismului. c) tu lburari constând în anomalii în diferentierea sexuala. la vârsta pubertatii. disproportionat fata de trunchi. ele duc la aparitia sindromului de precocitate sexuala sau pubertate precoce. pierderea libi-doului si sterilitate. Tabloul clinic este dominat d e nedezvoltarea sexuala. pierderea l i-bidoului si a potentei si sterilitate. BOLILE GONADELOR Tulburarile functiilor genitale se împart în trei mari categorii: a) insuficienta de hormoni sexuali sau insuficienta genitala. ¦ Se caracterizeaza prin insuficienta functiile ovariene sau testiculare si cuprin de cea mai mare parte a tulburarilor sexuale la indivizii de ambele sexe. iar expresi a fetei este infantila. ovarele sau testiculele (hipogonadism primar). talia înalta. vagin) ra mân infantile.15. La sexul masculin. insomnii. iar muschii slab dezvoltati. se manifesta prin involutia organelor genitale. insomnii. Vocea nu se îngroasa. Membrele cresc mult în lungime. creând statura eunocoida. datorita lipsei de hormoni se xuali.9. EUNUCHISMUL sl EUNUCOIDISMUL Termenul de eunuchism se refera la starea . hormonii sexuali împiedica regre . La femei. lipsesc sa u sunt ascunse în abdomen (criptorhidie).2. nervozitate. Pilozitatea sexuala si pe corp nu se dezvolta. acestea dau nastere starilor de inter sexualitate. O complic atie relativ frecventa a hipogonadismului la femeia adulta este osteoporoza.9. iar organele genitale externe si interne (uter. Scheletul est e gracil. Hipogona-dismul secundar este provocat de leziuni distructive tumorale sau netum orale în regiunea NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 655 hipofizara sau hipotalamica. astenie. se disting o forma prepubertara si o forma postpubertara. Menstrele n u apar. la barba. La adult. Penisul este mic. Etiologie: insuficienta genitala poate avea ca punct de plecare hipofiza. în sindromul prepubertar. HIPOGONADISMUL . Tratamentul hipogonadismului consta în administrarea de hormoni sexuali . O cauza obisnuita la femei o constituie inflamatia organelor genitale. nedezvoltat. iritabilitate. caderea parului sexual si de pe corp. b) tulburari prin exces de hormoni sexuali. La baieti. închiderea cartilajelor de crestere se face cu întârziere. Caracterele psihice sunt infantile. La toate acestea se mai adauga numeroas e tulburari neurovegetative: ameteli. maturizarea sexuala nu se produce. H ipo-gonadismul primar este determinat de nedezvoltarea gonadelor. Eunucoidismul este o stare mai atenuata a eunuchismului. cast rarea chirugicala sau iradierea pe ovare. pierderea functiei ovariene se manifesta cu tulburari menstruale. Insuficienta genitala se poate instala însa si dupa pubert ate. cu productie insuficienta de hormoni gonadotropi.congenitala sau dobândita . La fete. caderea parului sexual.Testoste ron la barbat si estrogeni naturali si sintetici la femeie. 15. hipota lamusul (hipogonadism secundar). de lipsa lor s au de leziuni la acest nivel.. mustati si pe corp. diversele forme clinice sunt cuprins e sub denumirea de hipogonadism. aparuta dupa pubertate.

dereglari nervoase (amenoree psihica).3. mai ales. în criptorhidiile unilaterale. La fete ap are menstra. produce cicluri menstruale scurte. Daca insuficienta genitala este de natura hipofizara se asociaza un tratament cu gonadotrofina corionica (preparatul românesc Gonacor). uneori. 15. un factor fi ziologic al amenoreei este sarcina. musculatura se dezvolta la baieti. foliculina etc. nervozitate. datorita testiculului aflat în scrot. PRECOCITATEA SEXUALÃ în precocitatea sexuala semnul distinctiv îl constituie aparitia precoce a pubertati i. întrucât în mod normal testiculele trebuie sa fie coborâte la nastere. Se da-toreste pierderii.9. .9.4. Vocea se îngroasa. cu vârsta a activitatii ovarelor. Pubertatea precoce adevarata este provocata de obicei de tumori cerebrale sau de tumori situate în hipotalamus. refac potenta si.). Hiperfoliculinismul. chiuretaje repetate). apoi stagneaza. tulbu rari vegetative marcate . ale hipofizei (t umori.5. datorita frecventei sale la bai eti si.9. Exista o pubertate precoce si una falsa (pseudopubert ate precoce). ALTE AFECÞIUNI în afara hipogonadismului se remarca la femei o serie de tulburari care sunt trata te de ginecolog si de endocrinolog ca fiind interferente. Testiculele criptorhidice pot fi situate în canalul ingh inal. Cresterea copilului este la început accelerata.siunea caracterelor sexuale. de exemplu deasupra pubisului (ectop ie). Anomalia se constata devreme.insomnii. Apar secretia de sperma si spermatozoizii. palpitatii . în atitudinea terapeutica sunt impo rtante depistarea la timp a anomaliei si coborârea chirurgicala a testiculului înain te de vârsta pubertatii. provocat de secretia excesiva de hormoni estrogeni. existând riscul sterilitatii si al hipogonadismului. congestii premenstruale ale sânilor si ovarelor. stari depresive. restabilesc capacitatea d e procreare. în abdomen sau pot fi în afara canalului. transpiratii abundente. în formele mai severe apar tulburari circulatorii accentuate.si tulburari visce rale (colecistite etc. 15. Prin criptorhidie se întelege necoborârea testicul elor în scrot. cu oscilatii mar i tensionale. sexualizarea este normala si spermatogeneza s e mentine. CRIPTORHIDIA Este o afectiune care merita o descriere aparte. întrucât unul din testicule 656 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ esfe coborât si functioneaza normal. Amenoreea sau oprirea menstrelor are si alte cauze în afara leziunilor ovariene: l eziuni ale mucoasei uterine (tuberculoza. In criptorhidiile bilaterale. se dezvolta sânii si sarcina este posibila. 15. Organele genital e se dezvolta ca la adult. Manifestarile principale s unt: amenoree. înainte de vârsta de 9 ani. migre ne. urmarilor sale. necroza post-partum). valuri de caldura. Criptorhidia este unilaterala sau bilaterala. prognosticul este mai sever. Menopauza este o etapa fiziologica de mari perturbari hormonale si nervoase. Tratamentul consta în administrari de sedative.

examenul sp ermei. iar la fet e nu se dezvolta sânii si nu apare menstra. pentru a aprecia gradul lor de dezvoltare si eventualele malformatii. Metoda e ste însa dificila si este utilizata mai mult pentru cercetare. Curba termica da indicatii asupra fazei ciclului menstrual si poate servi pentru indicatii terapeutice. Tratamentul insuficientelor testiculare depinde de felul leziunilor gas ite la examenul histologic. pr in metoda biologica. Examenul spermei sau spermograma da indicatii cu privire la functia spermatoge-n etica a testiculului si asupra capacitatii de fecundare.9. Copiii se sexualizeaza devreme. La femei exista diferite procedee pentru aprecierea functiei ovariene.Pseudopubertatea precoce apare în hiperplaziile suprarenale. în insuficientele testiculare. Prin intersexualitate se înteleg e prezenta la un individ a caracterelor apartinând sexului opus. examenul citohormonal. se introduce termometrul în vagin sau rect timp de 5 minute .5 zile. NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 15. valorile gonadotropil or urinari sunt subnormale. în mod normal se gasesc 60 000 000 . dar spre deosebire de pu bertatea precoce adevarata. Temperatura bazala este temperatura interna. imature.120 000 000 de sper matozoizi/ml. Examenul histologic al testiculului se face dupa recoltarea unui fragment de gla nda prin biopsie testiculara.9. La barbat. Cele mai obisnuite sunt: examenul ginecologic. masurata în conditii bazale. Este o metoda valoroasa în diagnosticul bolilor test iculare. altele de tulburari în producerea hormonilor sexuali. unele provocate de anomalii c romozomiale. sterilitatea este certa. Curba temperaturii bazale prezin ta variatii în cursul ciclului menstrual. în hipogonadismul de natura hipofizara. numarul lor este mult redus (oligospe rmie) sau se constata absenta lor (azoos-permie). hermafroditis mul si disgeneziile gonadice de tipul sindromului Turner si sindromului Klinefel ter. Sperma este recoltata prin contact sexual întrerupt sau prin masturbare. 15. . la baieti testiculele sunt mici. iar rezultatul se noteaza pe o fisa speciala. o metoda precisa de apreciere a functiei endocrine a testiculului consta în dozarea testosteronului în sânge si urina. biopsia de mucoasa uterina si explorarile hormonale. zilnic. Dimineat a. în grupul interse xualitatilor intra pseudohermafroditismul feminin si cel masculin. dozarile hormonale (hormoni gonadotropi. în tumori suprarenale s au în tumori testiculare. în acest ultim caz. 17-cetosteroizi si testosteron în urina si în sânge) si biopsia testiculara. Ex amenul ginecologic nu se face în timpul menstrelor. Lichidul spermatic trebuie colectat în totalit ate si examinat proaspat. 657 METODE DE INVESTIGARE ÎN AFECÞIUNILE GLANDELOR GENITALE Investigatiile care dau indicatii cu privire la functiile glandelor genitale la barbat sunt: examenul clinic (dezvoltarea genitala si sexualizarea). INTERSEXUALITATEA Un capitol aparte este cel al intersexualitatilor. Exista numeroase variante clinice ale starilor de intersexualitate. Cazurile sunt relativ rare si ele apartin domeniului endocrinologiei genetice. la sculare.7.6. Analiza se face dupa o prealabila abstinenta sexuala de 3 . Determinarea hormonilor gonadotropi se face în mod curent în urina din 24 de ore. temperatura bazala. Examenul ginecologic endocrin consta în examinarea organelor genitale externe si i nterne.

Biopsia de mucoasa uterina se face prin chiuretaj uterin. Ea da i ndicatii cu privire la secretia de hormoni estrogeni si progesteronici si la mom entul ovulatiei. La femeile cu menstre regulate. Metodele chimice sun t cele mai precise. metode fizice si chimice. recoltarea urinii se face în a 21-a zi a ciclului. în ziua a 21-a a ciclului. Examinarea si prelevarea frotiurilor se fac în ziua a 7-a.Examenul cito-hormonal sau cito-vaginal consta în recoltarea frotiului din vagin. constau în dozarea estrogenilor din urina totala. Frotiul se recolteaza din fundul de sac posterior. Pentru dozarea estrogenilor se folosesc metode biologice . a 14-a si a 21-a a ciclului. în conditii riguroase de asepsie. fluorometrice si colorimetrice. . Constituie o metoda de explorare hormonala. Explorarile hormonale. Exame nul cito-vaginal este o analiza hormonala valoroasa în caz de sterilitate. Cu 24 de ore înainte femeia sa nu fi facut spalaturi vaginale si sa nu fi avut vre un raport sexual. recoltata în decurs de 24 de ore.