NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 15.1.

INTRODUCERE

Functiile generale ale organismului sunt controlate si reglate de glandele cu se cretie interna sau glandelor endocrine: hipofiza, epifiza, tiroida, paratiroidel e, suprarenalele si glandele genitale, - masculine si feminine. în functie de nece sitatile organismului, ele secreta hormoni, ale caror atributii sunt în prezent bi ne stabilite, astfel, glandele suprarenale sunt glandele vitale pentru organism. Hipofiza, prin hormonul de crestere, si glanda tiroida au un rol important în pro cesul de crestere si de dezvoltare a organismului, în timp ce hormonii gonadotropi hipofizari si glandele genitale - ovarele si testicolele - sunt implicate în proc esul de reproducere. 15.2. NOÞIUNI DE ANATOMIE sl FIZIOLOGIE 15.2.1. HIPOFIZA ac Situata la baza creierului, într-o depresiune osoasa denumita saua turceasca hipof iza -una dintre cele mai importante glande de organism - este alcatuita din doi lobi - unul anterior si altul posterior, - cu origine embrionara diferita. Lobul anterior secreta urmatorii hormoni: - hormonul de crestere sau hormonul somatotrop, denumit prescurtat STH, stimulea za cresterea tesuturilor, mobilizeaza grasimile si intervine în metabolismul miner al; - hormonul tireotrop, denumit prescurtat TSH, stimuleaza functia glandei tiroide ; - hormonul corticotrop, denumit prescurtat ACTH, stimuleaza activitatea glandel or suprarenale; - hormonii gonadotropi sunt în numar de doi. Ei actioneaza asupra gonadelor mascul ine si feminine, având un rol important în sexualizare si în procesul de reproducere. Hormonul foliculostimulant sau FSH stimuleaza la femeie secretia foliculilor ovarieni. La barbat, activeaza si mentine spermatogeneza. Hormonul luteinizant, denumit pres curtat LH sau ICSH, actioneaza la femei asupra corpului galben al ovarului, iar la barbat asupra tesutului interstitial al testiculului, stimulând formarea hormon ului masculin - testosteronul; - hormonul luteotrop sau mamotrop, denumit prescurtat LTH, actioneaza sinergie cu cei doi hormoni gonadotropi, producând cresterea glandei mamare si secretia lac tata. Lobul anterior mai secreta hormonul melanotrop, sau hormonul pigmentatiei, care stimuleaza formarea pigmentilor din piele. Secretia hormonilor elaborati de hipofiza anterioara este reglata de centri nerv osi din creier, prin intermediul unor neurohormoni sintetizati la nivelul hipota lamusului. Cei mai multi hormoni hipofizari pot fi dozati în sânge prin metode moder ne si precise, radio-imunologice; tehnica fiind însa dificila, acest procedeu este utilizat numai în centre specializate.

NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE

631

Lobul posterior al hipofizei secreta doi hormoni, ocitocina si vasopresina, care de fapt sunt hormoni neurohipofizari, deoarece sunt sintetizati în centrii nervos i din hipota-latnus. Ocitotocina intervine la nastere, contactând uterul în faza fin ala a sarcinii. Contracta de asemenea canalele glandelor mamaie, contribuind la eliminarea laptelui. Vasopresina are o puternica actiune antidiuretica de unde s i denumirea de hormon antidiu-retic, prescurtat ADH. Când hormonul antidiuretic li pseste, se produce o diureza masiva, cu urini foarte diluate. 15.2.2. EPIFIZA Epifiza sau glanda pineala este situata deasupra hipofizei, între cele doua emisfe re cerebrale. Functia epifizei a constituit una dintre cele mai dezbatute proble me ale endocrinologiei. Cercetarile scolii românesti de endocrinologie (st. M. Mil cu si Ioana Milcu) au demonstrat rolul de glanda endocrina al pinealei. Alaturi de hipofiza, ea intervine în functia glandelor genitale (rol inhibitor antisexual) , a suprarenalelor, în metabolismul zaharului (scade glicemia), al apei si al saru rilor. în ultimele decenii au fost izolate din epifiza serotonina, norerepinefrina si melatonina. S-a dovedit recent ca actiunea anti-sexuala a epifizei s-ar dato ria melatoninei. 15.2.3. GLANDELE SUPRARENALE Cele doua glande suprarenale, situate deasupra rinichilor, sunt alcatuite din do ua structuri: corticala si medulara. Structura corticala sau corticosuprarenala consta din trei zone: a) zona glomerulara, care secreta ca hormon principal aldo steronul, cu proprietati mineralocorticoide (retine apa si sarea); b) zona fasci culara care secreta cortizolul si hidrocortizonul, hormon eliminat în urina sub fo rma 17-hidrocorticosteroizilor. Cortizolul este indispensabil vietii, contribuin d la formarea glucozei din proteine - fenomen cunoscut sub denumirea de gluconeo geneza; zona fasciculara mai secreta corticostero-nul, hormon mineralocorticoid; c) zona reticulara, care secreta hormoni androgeni, eliminati în urina sub forma 17-cetosteroizilor, si hormoni estrogeni. Amintim ca acesti hormoni sunt secreta ti si de ovare si de testicule. Secretia glandelor suprarenale este dependenta d e hormonul corticotrop hipofizar sau ACTH. La rândul ei, medulosuprarenala secreta doua substante, denumite catecolamine, si anume adrenalina sau epinefrina si no redrenalina sau noropinefrina. în anumite situatii, ca de pilda în stari de tensiune psihica sau emotii puternice, glanda .suprarenala secreta cantitati crescute de adrenalina si noradrenalina. Acestea produc fenomene de vasoconstrictie (paloar e, hipertensiune arteriala, frisoane, tahicardie). ¦':'; 15.2.4. TIROIDA Tiroida, situata la baza gâtului, înaintea traheii, secreta mai multi hormoni, dintr e care cei mai importanti sunt tiroxina sau tetraiodotironina si triiodotironina . Ambii hormoni stimuleaza oxidarile în organism si ajuta cresterea. Ei sunt neces ari cresterii normale a organismului, maturizarii scheletului si dezvoltarii cre ierului. Lipsa lor se rasfrânge nefavorabil asupra evolutiei proceselor fiziologic e normale. Functia glandei tiroide este controlata de hormonul tireotrop hipofiz ar si de centri nervosi din hipotalamusul anterior. 632 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ

Asa se explica de ce anumite dereglari nervoase se însotesc de perturbari însemnate ale functiei glandei tiroide.

GLANDELE GENITALE Gonadele sau glandele genitale feminine si masculine au o secretie externa sau g ame-togena si o secretie interna sau endocrina. în spatiul dintre tubi se gasesc c elulele Leydig. cu actiune hipocalcemianta. craniofaringiomul e inclus în categoria tumorilor hipofizar e. 15. hipofîza . care secreta insulina. Functia sp ermatogenica este localizata în tubii seminiferi. pe când glucagonul este un puternic factor hip erglicemiant: scoate zaharul din ficat (glicogenoliza) si creste concentratia ac estuia în sânge (hiperglicemie). Sub controlul si stemului nervos. în perioada de debut.5. o secretie crescuta de p arathormon va mari calcemia si va scadea fosforemia.i 15.2. Tumorile hipofizare sunt clasificate dupa caracteristicile celulare leg ate de prezenta unor granule secretoare. care are rolul de a mobiliza calciul din oa se si de a stimula absorbtia calciului din intestin. datorita frecventei lor (10% d in totalitatea tumorilor intracraniene) si mai ales complicatiilor pe care le de termina. în consecinta. Testiculul produce spermatozoizii care fecundeaza ovulul. O actiune opusa o are tiroc alcitonina . dar cu manifestari clinice asemanatoare celor din adenomul cromofo b.7. Insulina scade gl icemia. Totodata el secreta hormoni sexuali: progesteronul si estrogenii. care secreta hormoni androgeni. PANCREASUL Rolul de glanda endocrina al pancreasului a fost recunoscut din 1866. .creste lent si produ ce acromegalie si gigantism. 15. PARATIROIDELE Cele patra glande paratiroide. transportând zaharul în celule. eraniofaringiomul este o tumoare formata de fapt în afa ra hipofizei.6. adenomul bazofil este de obicei mic si nu produce f enomene de compresiune.al doilea hormon paratiroidian -. în prezent se stie ca insu lele Langerhans din pancreas contin doua feluri de celule endocrine: celula oc.3. Ovarul asigura producerea ovulel or necesare reproducerii. Mareste excretia de fosfor în urina si reabsorbtia tu-bulara de calciu. adenomul acidofd sau eozinofil . Productia crescuta de morilor hipofizare. Se cunoc patru categorii de tumori hipo fizare: adenomul cromofob. cei mai activi dintre acestia fi ind testosteronul si androstendionul. ism) apar când glanda este distrusa de un exces si boli prin l 20220o147u ipsa de hormoni hipofizari e caracteristica tu Sindroamele de hipofunctie (hipopituitar proces inflamator vascular sau tumoral.2.2. Hormonii sexuali determina dezvoltarea car acterelor sexuale si marcheaza diferenta dintre cele doua sexe. BOLILE HIPOFIZEI Bolile hipofizei se grupeaza în boli prin hormoni hipofizari. aparitia lui este pusa în NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 633 legatura cu boala Cushing. care secreta glucagonul. când extirpa rea pancreasului la câine a provocat aparitia diabetului. 15.prin cei doi hormoni gonadotropi (foliculostimulent si luteinizant) .stimuleaza si mentine functia glandelor genitale. situate pe fata dorsala a tiroidei. Pentru acest motiv. Tumorile hipofizare prezinta un interes deosebit. si celulele p. secreta hormo nul paratiroidian sau parathormonul.

ADENOMUL CROMOFOB Constituie tipul cel mai obisnuit de tumoare hipofizara.si în al doilea rând pe modificarile oculare. ACROMEGALIA Prin acromegalie se întelege un sindrom clinic caracterizat prin cresterea deforma nta în grosime si latime a oaselor si a tesuturilor moi. febra. De data recenta este procedeul de distrugere a tumorii hipofizare cu substante radioactive (aur sau i triu). comprima chiasma otpica si p roduce tulburari de vederes strâmtoare a câmpului vizual (hemianopsie).3.3. Cefaleea se datoreste de fapt presiunii exercitate de tumoare pe diafragmul seii. Tulburarile de natura endocrina a par mai târziu. O comp licatie de temut a tumorii hipofizare este hemoragia. CRANIOFARINGIOMUL Craniofaringiomul este o tumoare situata deasupra seii turcesti. Semnul ce l mai precoce îl constituie regresiunea caracterelor sexuale (hipo-gonadismul). dupa cum tulburarea endocrina survi ne înainte de închiderea cartilajelor de crestere (gigantism) sau mai târziu.care ara ta marirea de volum a glandei . diagn osticul se bazeaza în primul rând pe examenul radiologie al seii turcesti . invadând larg hipotalamusul si centrii nervosi înveci nati.3. Evolueaza ca si adenomul cromofob. tumoarea poate secreta în exces si alti h ormoni hipofizari. tumoarea se d ezvolta în hipofiza.15. La început. Daca tumoarea se dezvolta pos terior. Simptomatologie: în perioada de început lipsesc semnele clinice.2. pierderea totala a vederii. Când tumoare a devine voluminoasa. Diagnostic: deoarece manifestarile clinice sunt reduse în adenomul cromofob. Bolnavul se plânge do ar de dureri de cap si de aceea este deseori tratat pentru nevroza. diabet insipid. 634 ¦ \ ai B MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ . în cele din urma. hipogonadism. în afara hormonului de crestere. fie exereza chirurgicala (hipofizectomie). interventie denumita si hipofîzoliza. ob ezitate. iar pe masura ce se mareste distruge peretii seii turcesti. atrofie opti ca si. d iafragmul seii si creste în sus. Tratamentul este chirurgical si consta în extirparea tumorii. Daca tumoarea se dezvolta anterior. Simptomele sunt diferite.3. 15. Afectiunea este provocata de un adenom hipofi zar acidofil care secreta cantitati excesive de hormon somatotrop sau hormon de crestere.1. determina aparitia diabetului insipid. comprima centrii nervosi din hipotalamus. Procesul infil-trativ e invadant si caracteristic tumorilor maligne. dupa ce o parte din hipofiza a fost distrusa de tumoare. producând manifest ari legate de suferinta creierului: dereglari ale somnului si ale apetitului. Ul terior se instaleaza insuficienta tiroidiana si insuficienta suprarenala. Modificarile sunt mai acc entuate la fata si la extremitati. provocând fenomene de compresiune: tulburari de vedere. 15. Tratamentul este radiologie si chirurgical. la vârsta adulta (acromegalie). care necesita interventia chirurgicala de urgenta. Se practica fie rontgenterapia regiu nii hipofizare.

Mai târziu. buzele si limba (macroglosie). osteoporoza). modificari ale articulat iilor (artropatii) si ale vertebrelor (cifoscolioza. Muschii sunt de obicei hipertrofiati. Voce a capata un timbru grav. datorita efectului hiper-glicemian t al hormonului de crestere. forta musculara este diminuata. Daca tumoarea creste rapid si produce leziuni oculare. splina. cavernos. La acromegali. Examenul ra diologie arata în-grosarea oaselor lungi si a falangelor. La examinarea bolnavului se constata marirea de volum a organelor (cord. Cefaleea est e puternica si persistenta. Doza totala administrata este de 10 000 . Deformarile fetei si ale extremitatilor se produc treptat. La barba t. Pe prim-plan si cea mai accesibila este roententgerapia hipofizara. Diagnosticul este dificil doar în faza de început. se prefera extirparea chirurgicala (hipofizect omie). diabetul zaharat se întâlneste în 25% din cazuri. dar sarcina este posibila. fara a putea gasi exp licatia acestui fenomen. toracele este de asemen ea latit si deformat. în decurs de 15 . în afara examenului radiologie . între tulburari le endocrine asociate se constata frecvent dezvoltarea parului pe corp la barbat (hipertricoza) si aparitia parului pe fata la femeie (hirsutism) . în faza constituita a bolii. Datorita îngrosarii oaselor. Functia gona-dotropa este si ea dereg lata. ficat. aspectul acromegalului este destul de caracteristic pentru a fi usor recunoscut la examenul clinic. Mâinile si picioarele sunt groase si late. aspectul acromegalului este destul de caracteristic. GIGANTISMUL .12 luni. în acr omegalie se gasesc valori crescute. Tumoarea se mai însoteste de tulbur ari de vedere. intestin si pancreas). O analiza im portanta este si dozarea radioimunologica a hormonului de crestere în plasma. tulburarile în sfera genitala devin evidente abia în faza avansata a bolii. mai ales la femei dupa menopauza. la fel nasul. riscurile operatorii au scazut mult datorita tehnicilor chirurg icale. în prezent.4. Semnele locale se datoresc extinderii tumorii în afara seii turcesti. (pahidermie). menstrele devin neregulate. fiind târziu sesizate de bolnav si de anturajul acestuia. lordoza.20 pâna la 500 ug/ml (valori normale =1-10). psihice si neurovegetative. 15. Cresterea excesiva se rasfrânge asupra întregii conformatii a individului. . deformarile tesuturilor moi si ale scheletului fiind progresive. deoarece spatiile interdentare se distanteaza si dintii nu se mai suprapun. în decurs de ani.12 000 r la p iele. Se introduce în hipofiza Y sau Au. Iradierea se repeta dupa un interval de 6 . La femeie. Ceea ce atrage în primul rând atentia este deformarea oaselor fetei.U i Simptomatologie: boala apare cu precadere între 30 si 50 de ani. O alta dovada a evoluti ei boli o constituie cresterea extremitatilor de la un an la altul. Când fosforemia si calciuria sunt crescute. Pacientrul constata de pilda ca îi creste picior ul si ca trebuie sa schimbe în fiecare an numarul de pantof. Mandibula creste mult în lungime (prognatism).dovada a act ivitatii crescute a glandelor suprarenale. mult ameliorate. de dereglari nevrotice. Tratament: exista în prezent mai multe procedee terapeutice la îndemâna medicului. Cu toate acestea. devenind proeminenta. De data relativ recenta în tratamentul tumorilor hipofizar e este aplicarea radioizotopilor.3. între investigatiile efectuate curent în ace asta boala. când deformarile osoase sunt putin vizibile. ca urmare a cresterii tumorii.se situeaza si dozarile de fosfor si calciu în sânge si urina. înseamna ca tumoarea este activa. ceea ce explica frecventa durerilor osoase si articulare la acesti bolnavi. trasaturile fetei se schimba.care arata prezenta tumorii hipofizar e . muscat ura devine dificila. Rezultatele sunt încurajatoare. Aparitia greturilor si a varsaturilor indica o irita tie meningiana.20 de ani. Boala evolueaza foarte lent. Tegume ntele se îngroasa. Are eficacitate doar în stadiul de început.

Tratamentul este profilactic si curativ. Viscerele sunt mari. care însot este frecvent nanismul.5.AI. Organele genitale ramân infantile. ale hipofizei ( encefalite. în af ara categoriilor mentionate. Baietilor li se va administra Testosteron. Musculatura gigantului este Ia început bine dezvoltata. urmeaza etapa de s labiciune musculara. care grabesc închiderea cartilajelor epifizare. Dupa o scurta perioada de forta fizica. La examenul radiologie se constata închiderea târzie a cartilajelor de crest ere. Forme clinice: se cunosc mai multe forme de gigantism: gigantismul pur. Profilaxia trebuie sa aiba în vedere prev enirea complicatiilor inevitabile în gigantism (tuberculoza. Patogenie: gigantismul este consecinta hipersecretiei de hormon somatotrop. Membrele cresc mult în lungime. pastrând însa proportiile normale . Gigantismul se caracterizeaza prin cresterea exagerata în înaltime. permitân d performante fizice. cel mai adesea gigantii nu ating vârsta de 40 de ani. boli cardiovasculare) . Gigantismul afecteaza întreg organismul. desi proportionat fata de restul corpului. oprind astfel pr ocesul de crestere. Datorita cresterii excesive se produc modificari ale scheletului. Evolutie: cresterea este rapida înca din copilarie. Tumorile hipofizare perturbeaza cresterea. Se vor reduce proteinele din alimentatie. gigantis mul cu eunuchism si gigantismul cu acromegalie. apar tulburari neurologice si fenomene de compresiune. tulburari vizuale."hi -- . mai exista un al treilea grup -acela al nanismelor idiopatice. dar procesul hipertrofie poate aparea si mai târziu (între 12 si 18 ani). De aceea.. a ca rui actiune se exercita înainte de închiderea cartilajelor epifizare determinând crest erea în lungime a oaselor.. NANISMUL HIPOFIZAR : Nanismul sau nedezvoltarea staturala este de obicei consecinta secretiei insufic iente de hormon somatotrop. boala este provocata de o NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 635 tumoare hipofizara acidofila. disproportionat de lungi fata de trunch i . cu scaderea rezistentei la efort si la boli infectioase. Ca si în cazul acromegaliei. Craniul este mare. în gigantismul cu eunuchism nu se produce dezvoltarea sexuala. iar pubertatea nu are loc. inflamatorii. depasind cu cel putin 20% media staturala. Daca tumoa rea devine voluminoasa. dar corespunzatoare înaltimii.3. interesând diferite sisteme si organe (muschi si visce re). dau înfatisarea eunucoida a co rpului. care secreta în exces hormon somatotrop.. obezitate. se ¦ . în forma complicata cu acromegalie. dar pot produ ce si alte manifestari: diabet insipid. cum este cazul craniofaringiomului. meningoencefalite) si bolile degenerative ale sistemului nervos.aspect cunoscut sub denumirea de macroschelie-. . Cresterea în lungime continua în adolescenta si la vârsta adulta. ca cifoscoli oza si osteoporoza. în cea de-a doua categorie sunt cuprinse leziunile netumorale. Din prima categorie fac parte chisturi sau tumo ri situate în hipofiza sau în afara ei. gigantismul se asociaza cu deformarea ext remitatilor în latime. Tratamentul curativ consta în extirparea tumorii hipofizare si în administrarea de hormoni sexuali. Oasele lungi continua sa creasca un timp îndelungat. Deficitul de hormon de crestere este determinat de l eziuni tumo-rale sau netumorale. denumite astfel deaorece mijloacele de investigare nu reusesc sa des . 15. înaltimea gigantului depaseste 2 m. nemaifiind oprite în d ezvoltare de hormonii sexuali. membrele. iar fetelor hormo ni estrogeni.

dar comportamentul ramâne pueril. dar se deosebeste de la început de nanismul hipofizar prin aspectul disp roportionat al corpului si prin deformarile membrelor. boli de rinichi. Du pa vârsta de 1 an. care indica existenta unor leziuni s au a unei tumori hipofizare. locul principal îl detine hormonul de crest ere. La baieti.copere cauza. cresterea încetineste. grasimea are o distributie particulara. Inteligenta este cel mai des normala. afectiuni cardiace si infectii cu caracter cronic. la fel si extremitatile (acromicri e). 15. apatie. Ceeea ce atrage în mod deosebit atenti a este gracilitatea acestora. Acon-droplazia este o alta afectiune care afecteaza c resterea. care a fost descris în 1901. Nanismul poate însoti. dureri de cap.Tiroxina sau Tiroton . înaltimea definitiva nu depaseste 1. boli end ocrine ca: mixedemul. Expresia fetei r 636 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ este juvenila. de pilda.si hormoni steroizi anabolici). dezvolta musculatura si statura.20 sau 1. Trebuie totusi adm inistrati cu prudenta la copii. transpiratii abundente si diabet insipid. pubertatea precoc e sau disgenezia gonadica. Tratament: între mijloacele terapeutice. insomni i. Capul este mic. proportional. radacinile membrelor. La copii. nanicii nu se maturizeaza sexual. Se mai semnaleaza ameteli. care apar la copiii de ambele sexe. extracte tiroidiene . Nu rareori apar fenomene de îmbatrânire precoce a tegumentelor. dar cum acesta se procura greu si este scump. Simptomatologie endocrina: tulburarea endocrina caracteristica sindromului este insuficienta genitala. Oprirea cresterii mai poa te fi provocata de carente alimentare (diabet. Simptomatologie: în general. Nanicii par totdeauna mai tineri decât sunt în realitate. copiii cu nanism au o greutate normala la nastere. Diagnosticul nanismului hipofizar se bazeaza pe talia redusa a bolnavului si pe modificarile radiologice ale seii turcesti. deoarece au afect virilizant. Testosteronul si derivatii sai au avantajul ca sti muleaza anabolismul proteic. i z Sindromul. ea este semnalata de timpuriu: penisul este mi c. sindromul adreno-genital. Nu trebuie uitat însa ca numeroase alte afectiuni pot perturba la copil procesul de crestere.estrogeni si Progesteron la f ete si Testosteron la baieti. Afectiunea este provo cata de o tumoare sau de un proces inflamator cu sediul în regiunea hipotalamo-hip ofizara. boala Cushing.6. copilul ramânând mereu în urma celor de aceeasi vârsta.50 m. abdomenul. Deseori. regiuna pu-biana. tulburari digestive) . tuberculoza. se adauga tratament cu hormoni sexuali . în functie de localizarea si întinderea leziunii apar diverse simptome nerv oase si endocrine. Simptomatologie hipotalamica: obezitatea este o dovada a suferintei hipotalamusu lui. Daca nanismul este însotit de infantilis m sexual. Aspectul este cunosc ut sub denumirea de infantilism sexual. Tegumentele sunt fine. palide. testiculele sunt de asemenea mici sau nu coboara în punga scro SINDROMUL ADIPOZO-GENITAL (sindromul Babinski-Frohlich) . cuprinzând sânii. înfundat în grasime. are ca semne caracteristice obezitatea si infantilismul genital. Aceasta repartiza re a grasimii da baietilor un aspect feminin. a junsi la vârsta pubertatii. în practica medicala se aplica tratamentul cu hormoni periferici (insulina.3. Diferitele segmente ale c orpului se dezvolta armonios. soldurile si coapsele.

incidenta necrozei post-par tum a scazut. Diagnosticul de insuficienta hipofizara. La barbat. cât si asup ra cantitatilor de alimente permise. soc si hemoragie.7. Leziunile inflamatorii vasculare sau degenerativ e (diabet. infantilismul genital este depistat abia la vârsta pubertatii: mens tra nu apare. Ulterior.tala. . Insuficienta hipofi zara poate exista si la barbat. a spectul clinic fiind cel al hipogonadismului. în ultimul timp. Insuficienta genitala se combate cu hormoni sexuali-f eminini sau masculini . cât si la femeie . medicul si personalul aux iliar trebuie sa-i instruiasca pe parinti în privinta felului alimentatiei . NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 637 Tratamentul sindromului adipozo-genital consta în extirparea tumorii hipofizare. toropeala. organele genitale ramân infantile. Astfel. Pierderea libido-ului si a potentei este însotita de regresiunea organelor genitale (atrofie testiculara). organele genital e involiieaza. tuberculoza. tumorile hipofizare p ot distruge hipofiza. în majoritatea cazurilor se asociaza si hormoni tiroidieni. sânii sunt mici. sunt involutia sânilor si lipsa lactatiei. insuficienta hipofizara se ma nifesta prin insuficienta tuturor glandelor periferice (tiroida. primele semne de insuficienta hipofizara. Predomina însa deficitul de hormoni gonadotropi. micoze. depingmetarea pielii. Diagn osticul clinic este completat de examenele de laborator.fenomene frecvente la aceste bolnave . infantil ismul genital evolueaza benign. având putin tesut gl andular. Bolnava se plânge de slabiciune fizica marcata si persistenta. mens-trele se raresc. . 15. grasimilor si excesului de fainoase -.si cu hormoni gonadotropi corionici (de tipul Gonacorulu i). caderea par ului axilar si pubian . în aceasta ordine de idei. care produce scadere a irigatiei în hipotalamus si hipofiza. care este destul de frecvent întâlnit la copii si se datoreste supraalimentatiei ace stora si nicidecum unor leizuni hipotalamo-hipofîzare. Simptomatologie: la femeie. Concomitent apar si alte tulburari care dov edesc insuficienta celorlalti hormoni hipofizari. Pentru aprecierea activitatii glandelor genitale se doze aza 17-CS în urina. mai multa miscare. Sindro mul Babinski-Frohlich nu trebuie confundat cu pseu-dosindromul adipozo-genital. întrucât dozarile directe d e hormoni hipofizari sunt deocamdata dificile.).atât la barbat. Copilul trebuie sfatuit sa faca gimnastica. sensibilitatea la rece. care îsi fac aparitia imediat dupa nastere. Se vor recomanda de asemenea cultura fizica si sportul moderat.dovedesc deficitu l de hormoni tiroidieni si suprarenali. producând la pacientii de ambele sexe fenomene de hipopituit arism partial sau total (panhipopituitarism). cân d etiologia este tumorala. brucelo-ze etc. disparând la pubertate. în afara hormonilor gonadotropi. datorita ameliorarii practicilor obstetricale. La fete.3. Leatoarea. sifilis. suprarenale.evita rea cu precadere a dulciurilor. iar la femei se determina estro-genii si pregnandiolul urinar. Distrugerea sau necroza gl andei reprezinta consecinta hemoragiei din timpul sarcinii. se recurge în mod curent la dozarea hormonilor periferici. Deosebit de import ant este regimul hipocaloric. rtum) INSUFICIENÞA HIPOFIZARÃ (sindromul Sheehan) (necroza saii infarctul postpa Sindromul Sheehan este provocat de distrugerea glandei hipofizare în cursul unei n asteri complicate cu hipertensiune. sa se abtina de la dulciuri si sa nu faca e xcese alimentare. care se caracterizea za prin obezitate si hipogonadism: caderea perilor pubieni si auxilari amenoree la femeie. în astfel de cazuri. pentru explorarea glandei suprarenale se fac dozari de 17-hidroxicorticosteroizi si 17-cetosteroi zi în urina de 24 de ore. impotenta sexuala la barbat si regresiunea organelor genitale. go nade). necesitând o aparatura speciala. Exista si un sindrom adipozo-genital al adultului.se baz eaza în primul rând pe involutia organelor genitale si a caracterelor sexuale.

Spre deosebire de diabetul insipid. în acest ultim caz. chinuitoare. iar examenele de laborator arata prezenta zaharului în sânge si urina. tumorala sau d egenerativa . dar rinichiul este incapabil de a concentra urina. Insuficient a uneia sau mai multor glande periferice este o dovada a deficitului de hormoni hipofizari. De aceea. Urina este diluata.Pentru explorarea functiei glandei tiroide se efectueaza metabolismul bazai. Bolnavul constata la un moment dat ca elimina 5 1 si chiar 20 1 de urina pe zi. iar la barb at refece vigoarea fizica si potenta. Pierderea masiva de lichide din organ ism antreneaza stari de oboseala. în clinica se utilizeaza urmatoarele teste : Cel mai simplu test este cel al restrictiei de apa.8. în plus. ziua si noaptea. în tot timpul probei. Poliuria se instaleaza brusc si dramatic. Testul este periculos. D aca deshidratarea este excesiva (uscaciune a tegumentelor si mucoaselor) si daca . întrucât manifestari similare pot exista si în alte afectiuni. constip atie.traumatica. Pentru precizarea diagnosticului bolii. în lipsa prelungita de potasiu. DIABETUL INSIPID Manifestarea principala a bolii consta în eliminarea unor mari cantitati de urina. ameteli. iar den sitatea ei nu depaseste 1005. ca unele afectiuni renale (insuficienta renala cronica) se însotesc de poliurie. tiroxina si triiodotironina (denumire a comerciala Tiroton). apare setea intensa ( polidipsie). Diabetul insipid mai poate fi confundat cu polidipsia psihogena.3. de pilda. Se stie. Ca o consecinta a poliuriei. iar densitatea urinei oscileaza în tre 1 008 si 1 012. Diagnosticul afectiunii se bazeaza pe cele doua simptome majore: poliuria si pol idip-sia. Bolnavul trebuie cântarit din ora în ora. poliuria nu este modificata de administrarea de vasop resina. Tratament: practica a dovedit importanta administrarii de preparate hormonale su bsti-tuitive pentru recuperarea bolnavilor cu insuficienta hipofizara. Secretia de vasopresina în astfel de cazuri este normala. datorita deficitului de hormon antidiuretic. densitate a urinii este normala. io demia si iodocaptarea tiroidiana (a se vedea capitolele respective). O cauza frecventa în zi lele noastre o constituie loviturile la cap si interventiile chirurgicale pe hip ofiza. acestia tolereaza lipsa de apa si ra spund normal la testele utilizate pentru diagnosticul diabetului insipid. restabileste fertilitatea. Tratamentul cu hormoni sexuali -estrogeni la femeie si testosteron l a barbat . Rezultate le sunt rapide si spectaculare.determina aparitia menstrelor. 638 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ 15. personalul sanitar auxiliar trebuie sa supravegheze bolnav ul cu multa atentie. deoarece produce o deshidratare importanta a or ganismului. poliuri a este mai putin intensa (pâna la 5 1/24 de ore). Poliur ia mai poate fi observata în hipercalcemii. Etiopatogenie: Orice leziune organica . se asociaz a cortizon. Insuficienta tiroidiana se trateaza cu extracte de glanda tiroida sau preparate sintetice. timp de 6 ore sau cel mult 2 4 de ore. Daca exista semne de insuficienta suprarenala. uscaciunea gurii si a pielii. incolora. Ei au o continua senzatie de s ete nesatisfacuta si poliurie consecutiva ingerarii cantitatilor mari de apa. dupa un tratament îndelungat cu cortizon si în diabetul zaharat. inflamatorie. Sp re deosebire de bolnavii cu diabet insipid. facute în cazul tumorilor hipofizare.localizata la nivelul hipofizei posterioare sau la nivelul nucleil or din hipo-talamus care sintetizeaza vasopresina poate declansa aparitia diabet ului insipid. înainte de a înce pe tratamentul este necesar sa se stabileasca natura acestor tulburari. Aceasta afectiune apare la bolnavi cu tulburari psihice.

timp de 3 . Exista o varianta simpla. Semnul principal al bolii este maturizarea sexula precoce. adica circa 300 ml la fiec are sfert de ora. Testul consta în injectarea i. ¦ Tratamentul cu pulbere de retrohipofiza corecteaza poliuria din diabetul insipid. cât si la 30 de minute dupa terminarea ei. timp de 45 de minute. 15. în mod normal. alc ool . aparitia spermatogenezei. deoarece nicotina prod uce greturi. se presupune existenta unui diabet insipid. care reduc în mod substantial poliuria.toate acestea având efect de stimulare a diurezei. deoarece face distinctia între diabetul insipid si poliuria întâlnita în afectiunile r enale. Se face perfuzie i. Testul la nicotina se bazeaza pe proprietatea nicotinei de a stimula secretia va sopre-sinei. proba se întrerupe. varsaturi si ameteli. este sindromul de pubertate precoce sau macrogenitosomia precoce. dar mai putin preci sa: se recomanda bolnavului sa fumeze 1-3 tigari. Testul este neplacut. . BOLILE EPIFIZEI 15. sub actiunea hormo nului. se da bolnavului s a bea apa. debitul urinar NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 639 fiind apreciat în mililitri pe minut. nicotina descarca vasopresina si cantitatea de urina scade.scaderea în greutate depaseste 3 . chiar daca se intervine ch irurgical. sau i.5%.50 mg la intervale de 4 ore. Se administreaza pulbere de lob posterior de hipofiza. Debitul urinar se masoara la fiecare 15 minut e. aparitia parului sexu al si facial. Crestere a în înaltime este la început accelerata. atât în timpul perfuziei. d ebitul urinar trebuie sa scada brusc. în diabetul insipid. timp de 15 minute. care distruge epifiza si determina leziuni în centrii hipotalami ci. desi rar întâlnit.v.1. Aceasta metoda simpla este valoroasa . s-au introdus în tratamentul diabetului insipid substante diuretice (ca de ex. în poliu riile cu componenta psihica se utilizeaza tranchilizante si se face psihoterapie .5 minute. cantitatea de urin a se mentine crescuta. în comert se gases te preparatul denumit Retrohipofiza. Clortiazida). dupa ce urineaza. care produc închiderea precoce a cartilajelor la crestere. un rol important îl detine dieta saraca în sare. în d iabetul insipid. timp de o ora de la administrarea nicotinei. în prize nazale. care contine hormon antidiuretic. Un alt test frecvent utilizat în diabetul insipid este proba cu clorura de sodiu: în ainte de proba se suspenda orice medicatie. în care exista deficit de hormon antidiuretic. Proba propriu-zisa se începe când debitul urinar ajunge la 10 ml/min. Se urmareste diureza pe minut. bolnavul bea apa la fiecare 15 minu te.v. Proba la hormonul antidiuretic consta în administrarea i. Se mai poate administra si sub fo rma injectabila. Tratamentul medical este ineficace. în cantitate egala cu cantitatea de apa pe care o elimina în acest interval de t imp. Doza administrata este de 1 mg pentru nef umatori si de 3 mg pentru fumatori. în mod normal. apoi este frânata de excesul de hormoni androg eni. Prognosticul bolii este grav. proteine. dezvoltarea organelor genitale. Daca nu scade. Mortalitatea este mare. a unei solutii se salicilat sau tartrat de nicotina.v. urina se strânge si se masoara la fieca re 15 minute. Se dau 20 . Se pare ca sindromul apare în exclusivitate la baieti sub 10 ani. dupa cum este sau nu fumator. MACROGENITOSOMIA PRECOCE (sindromul Pelizzi) Bolile epifizei sunt destul de rare. si anume 5 ml/kilocorp. între alte indicatii. cu solutie hipertonica de clorura de sodiu 2. provocata de o tumoare cereb rala (pi-nealom).m.4. daca bolnavul are 60 kg. de hormon ant i-diuretic. Mai cunoscut.4. Recent. cantitatea de urina se normalizeaza.5% din greutatea corpului.

Ceea ce atrage în primul rând atentia este fata rotunda. 15. excesul de cortizol produce virilizare. mergând pâna la sinucidere.consecinta a decalcifierii considerabi le a oaselor. care secreta cantitati excesive de cortizol. la care se adauga.5. Pielea este subtire. care confera bolnavului o obezitate aparenta. tulbur arile în sfera genitala si infertilitatea devin mai evidente în faza înaintata a bolii . îndeosebi pe membre. cu dureri mari do rso-lombare. diabetul zaharat. La femei ele constau în neregularitati ale ciclului menstrua l.15. BOALA CUSHING . în schimb. apare insuficienta suprarenala sau boala Addison. O particularitate a bolii este distributia gra simii. infectiile acute si gra ve. Decalcifierea se extinde la coaste si la craniu. tulburari de memorie etc. tulburarile psihice importante. mergând pâna la pierderea menstrelor (amenoree) si sterilitate. dând nast ere la o varietate de boli endocrine. hipersecretia de hormoni androgeni. prezenta striurilor rosii si de MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ . pe când la barbat se remarca t endinta la feminizare (ginecomastie). caracterizate prin stari depresive.dând aspectul de "luna plina" -. La 50% din bolnavi exista tulburari psihic e. Boala Cushing este grava prin manifestarile si complicatiile sale: topirea osoasa care determina f racturi spontane. sindromul de feminizare. Hipertensiunea arteriala este un semn obisnuit al bolii. Boala Cushing a mai fost sem nalata la bolnavi care au primit doze mari si prelungite de cortizon. Diagnosticul este sugerat de aspectul clinic al bolnavului si anume de topirea m usculaturii. La barbat. se gasesc valori crescute ale glicemiei pe n emâncate. sindromul adreno-genital. . ceafa. gât si la radacinile mem brelor. Procesul de decalifiere determina cu timpul turtiri ale vertebrelo r si deformari mari ale coloanei vertebrale: cifoza. aspect cunoscut sub denumirea de diabet steroid. Boal a mai poate fi provocata si de tumori ale suprarenalelor . cu pometii r osii. datorita topirii maselor musculare. Simptomatologie: boala este mai des întâlnita la femei decât la barbati. semne distinctive ale hipercorticis-mului.1. la abdomen. scolioza.j. fese. BOLILE GLANDELOR SUPRARENALE în conditii de boala. glandele suprarenale secreta în exces anumiti hormoni. Astfel. anxietate. La femei. Valorile tensiunii sistolice ajung la 200 mm Hg.adenom sau cancer al suprarenalelor -sau de un adenom bazofil hipofizar. uscata si cu aspect marmorat. buza superioara si pe obraji (hirsutism). distributia particulara a grasimii. Boala Cushing se datoreste hiperactivitatii glandelor suprarenale. Ca urmare a actiunii cortizonu lui asupra metabolismului glucidic. Hipersecretia de aldosteron det ermina aparitia hiperal-dosteronismului sau a sindromului Conn. insuficienta renala. Modificarile în sfera gen itala sunt frecvente. Pe regiunea abdominala. excesul de estro-geni. Grasimea este localizata la fata . brate si în axile apar vergeturi sau striuri de cul oare rosie-violacee. atrofica. Când glandele supr arenale sunt distruse. 640 T Etiologie: cea mai frecventa cauza a bolii este hiperplazia suprarenalelor. la femei. prezenta parului pe barba. O al ta manifestare a bolii este osteoporoza . Pe spate apare f recvent acnee. hipersecretia de cortizol produce sindromul Cushing.5. conferind o înf atisare destul de caracteristica. extremitatile sunt subtiri.

O particularitate hormonala în boala Cushin g este pierderea ritmului nictemeral.5. SINDROMUL ADRENO-GENITAL Sindromul adreno-genital se caracterizeaza prin secretia anormala (cantitativ si calitativ) de hormoni andogreni de provenienta suprarenala.14 mg la barbat) si ale 17-OHCS (valori normale = 4-8 mg) /24 d e ore. Sindromul adreno-genital congenital este provocat de o hiperplazie a glandelor s uprarenale. concentratiile 17-CS sunt foarte mari. Su perprednolul. înainte si la sfârsitul probei. Se dozeaza separat 17-OHCS în cele doua borcane. Dozarile în plasma snut laborioase s i se practica numai în servicii de specialitate. 15. mergând de la forme usoare pâna la masculinizarea completa. decât în cursul noptii. în boala Cushing se gasesc valori crescute ale 17-CS (valori normale = 7 . cât si din partea persona lului care îl supravegheaza si care duce analizele la laborator. Recoltarea prob elor cere o deosebita atentie. este cel mai puternic inhibitor al secretiei de ho rmon corticotrop. si anume: forma congenitala si forma dobândita sau capatata. Pentru aprecierea activitatii glandelor suprarenale se cerceteaza concentratia metabolitilor horm onilor steroizi suprarenali în plasma si urina. De aceea. eliminarile de hormoni steroizi scad semnificativ. fetii de sex feminin se nasc cu anomalii ale org anelor genitale de tip masculin. suprarenalele secreta o cantitate anormala d e hormoni an-dropeni. în boala Cushing. valorile în urina de zi si cea de noapte sunt egale. dupa superpred nol. Tratamentul bolii Cushing este chirurgical. De la 2 . pe când în adenomul suprarenal 17-CS se elimina în concentratii normal e. în alt borcan se aduna urina de noapte. deoarece tumorile se d ezvolta oarecum independent de glanda hipofiza. adica în ziua a doua a probei. se determina în urina 17-CS si 17-OHCS. decât seara si ca deci concentratia de 17-OHCS este mai mare în timpul zile. ajungând la 10 0 mg/24 de ore. sub influenta hormonilor androgeni se produce dezvoltarea precoce a caracterelor sexuale. Exista dive rse grade de masculinizare a organelor genitale.9 mg l a femeie si 12 . realizând starea de intersexualitate. steroizii urinari scad cu peste 50% din valoarea initiala. Deosebit de importante pentru diagnostic sunt probele hormonale. Testul se face administrând timp de doua zile. în mod norma l. E xamenul radiologie al regiunii lombare pune în evidenta în astfel de cazuri existent a unei tumori si o localizeaza. pe când în tumorile sup rarenale (adenom sau cancer) modificarile sunt neînsemnate. cu uretra peni-ana. La baieti. în mod obisnuit se fac dozari de 17 -cetosteroizi (17-CS) si 17-hidrocorti-costeroizi (16-OHCS) în urina de 24 de ore. curat si bine degresat se colecteaza urina de la 7 dimineata pâna la ora 19. câte 2 mg superprednol/zi (câte 0. Mai exista si o varianta a probe i cu 8 mg superprednol/zi. în mod normal.constatarea hipertensiunii arteriale si a hiperglicemiei.4 an . Se stie ca secretia de hormoni suprarenali este mai crescuta dimineata. concentratia steroizilor din urina de zi trebuie sa fie mai mult de jumatate din total.2. dar valorile 17-OHCS sunt crescute. Tehnica: într-un borcan spalat. hormon steroid.5 mg la 6 ore). ia r adunate dau valori crescute. atât din partea bolanvului. Ori de câte ori se presupune ca exista o secretie crescuta de hormon corticotrop s au de steroizi suprarenali se efectueaza testul de inhibitie cu superprednol. Se cunosc doua aspe cte ale sindromului. în cancerul suprarenal. perorai. Un alt procedeu de diagnostic este retropneumoperiton eul (a se vedea descrierea tehnicii la capitolul rezervat feocro-mocitomului). Chiar înainte de nastere. în hiperplazia sup rarenala. de la ora 19 pâna a doua NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 641 zi la ora 7 dimineata.

în loc de hormoni androgeni. he patice sau renale. hormoni mineraloc orticoizi (preparatul ADC sau acetat de dezoxicorticosteron) si se fac perfuzii cu solutii saline. nu rareori. O cauza frecventa este si atrofia glandelor sup rarenale. Ea se dato -reste unei tumori sau hiperplazii a suprarenalelor. tuberculoza pulmonara etc. pleurez ie. 642 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ 15. Este determinat de afectiuni severe.5. aceste tum ori sunt de natura maligna. Informa dobândita sau capatata. virilizarea la fete apare dupa nastere.i apare parul pubian. ca urmare a unui proces de autoimunizare. se dezvolta penisul si prostata si apar erectii. De cele mai multe ori. Tratamentul hiperaldosteronismului primar consta în ingerare de potasiu. se accelereaza.5.). iar cresterea în înaltime. HIPERALDOSTERONISMUL Hiperaldosteronismul primar sau sindromul Conn este o afectiune determinata de o tumoare suprarenala. apare parul pubian. dar. Testicule le ramân însa mici. Dozarile hormonale arata valori crescute ale 17-CS urinari. Etiologie: insuficienta suprarenala este urmarea unui proces distructiv al supra renalelor. regresi unea caracterelor sexuale si atrofie testiculara. Scaderea concentratiei de potasi u în sânge este urmata de slabiciune musculara. de crize de p aralizie. fapt pentru care orice addison ian trebuie întrebat daca a avut o afectiune bacilara (infiltrat pulmonar. Apare frecvent între 30 si 50 de ani si se manifesta clinic prin triada simptomatica: hipertensiune arteriala cu dur eri de cap. Mai exista un hiperaldosteronism secundar. care determina normalizarea sexualizarii. Urinile sunt dilu ate si abundente. Excesul de hormoni estrogeni determina la barbat apa ritia semnelor de feminizare: ginecomastie voluminoasa. de obicei benigna.5.4.5. care se manifesta de la nastere cu pierderi importante de sodiu. Cu timpul însa. cel mai adesea de natura tuberculoasa. caracterizat prin imposibil itatea rinichiului de a concentra urina. Datorita malignitatii tumorii. dato rita lipsei de hormoni suprarenali. acestea se corecteaza chirurgical. administrare de spironolactona (prepatatul denumit Aldactone) si în exti rparea chirurgicala a tumorii suprarenale. 15. hormoni estrogeni. 15. se pro cedeaza la extirparea chirurgicala a acesteia. în forma severa de sindrom adren o-genital. crampe si. datorita excesului de hormoni sexuali. Tratament: în cazurile usoare se administreaza Cortizon acetat sau Prednison. scaderea pota-siului în sânge (sub 3 mEq) si poliurie. dar poate secr eta totodata si alti hormoni corticosteroizi. pierderea potentiei sexuale es te un simptom frecvent al bolii. poliuria nu este infl uentata de tratamentul cu hormon antidiu-retic. Când exista malformatii importante ale gland elor genitale. tumoarea maligna a suprarenalelor secreta.3. subtierea vocii. vocea se îngroasa. spre deosebire de diabetul insipid. prognosticul bol ii este grav. Manifestarile sunt însotite uneori de semne mai mult sau mai putin severe de insuficienta suprarenala. BOALA ADDISON Boala Addison sau insuficienta cronica a glandelor suprarenale se datoreste inca pacitatii suprarenalelor de a produce si secreta hormoni în cantitatea ceruta de n evoile organismului. Organele genitale pot fi no rmale la nastere. care secreta aldosteron. boala este provocat . se administreaza cortizon. Mai rar. SINDROMUL DE FEMINIZARE în cazuri mai rare. clitorisul se hipertrofiaza. Daca sindromul este provocat de o tumoare suprarenala.

Cu timpul însa. bolnavul nu se mai poate alimenta si poate intra în coma. fiind consecinta deshidratarii prin pierdere excesiva de clorura de sod iu. în insuficie nta suprarenala se gasesc valori crescute ale potasiului în sânge (peste 4. negativism. La femei. lipsa de pofta de mâncare si de pierdere în greutate.toata urina din cursul zilei si din cursul noptii. datorita tulburarilor digestive (anorexie. Tensiunea generala se prabuses te. apar varsaturi si diaree. coate. Starea bolnavului se învioreaza spre seara.a de sifilis sau de o hemoragie in-traglandulara. în aceste conditii. Tulburarile în sfera sexuala (scaderea sau pierderea potentiei si afertilitatii) sunt frecvente la barbatii addisonieni . Ulcerul duoden al este frecvent asociat cu boala Addison. Cu câteva zile înainte de proba. în cursul zilei va bea lichide în mod obisnuit. Numerosi factori. Diagnostic: boala Addison trebuie suspectata la toti hipotensivii care se plâng de oboseala. în special. Aceasta este "criza addisoniana". int erventiile chirurgicale. Addisonienii au diverse m anifestari nervoase: iritabiitate.într-unui sau mai multe borcane . Un semn importa nt pentru recunoasterea afectiunii îl constituie prezenta petelor pigmentare pe mu coasa bucala si pe gingii. genunchi. anxietate. valorile steroizilor urinari sunt semnificati v scazute. impune internar ea de urgenta a bolnavului si administrarea unor doze mari de cortizon. Este caracteristica de asem enea hiperpigmentatia bruna a areolelor si a organelor genitale. lipsa poftei de mâncare. cât si personal ul sanitar care-1 îngrijeste trebuie sa stie ca addisonienii sunt deosebit de frag ili. Pierderea în greutate. Deosebit de valoroase pentru diagnostic sunt examenele de laborator si dozarile de hormoni steroizi suprarenali. frigul si caldura excesive dezechilibreaza usor organis mul. inclusiv cea de-a doua zi la ora 7. dupa care urina este dusa la laborat . Atât bolnavul. tratamentul cu cor tizon trebuie prescris cu multa precautie. Pentru aprecierea hormonilor steroizi suprarenali se dozeaza în urina din 24 de ore 17-CS si 17-OHCS . pe care un organism sanatos le suporta cu usurinta. bolnavul nu trebuie sa ia nici un medicament. în ziua recoltarii urinei. ca eforturile fizice si intelectuale. apatie. bolile febrile. usoara scadere în greutate . Atentia este retinuta de prezenta unor pete pigmentare de culoare bruna-cenusie pe partile descoperite ale corpului. în boala Addison. sarcina este un factor agravant al bolii. Tratamentul cu cortizon re mediaza în buna parte tulburarile ivite în sfera sexuala. pe fata. cu cât insuficienta suprarenala este mai severa. stare a generala a addisonianului se înrarutateste brusc. Simptome: boala a fost descrisa pentru prima data în 1855 de catre Addison. iar 1/3 din testicul). fiind mai pronuntate în cursul diminetii. este bine sa stea în repaus. Hiperpig mentarea este cu atât mai intensa. dar si ai altor hormoni glucocorticoiz i din suprarenala. O manife stare tipica a bolii este hiper-pigmentarea tegumentelor si mucoaselor. 17-OHCS sau 17-hidroxicor-ticosteroizii reprezinta metab olitii urinari ai cortizonului. 17-CS reprezinta metabolitii hormonilor androgeni (2/3 provin din suprarenala. este un fenomen constant în boala NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 643 Addison. între analizele de laborator. care nu au nimic caracteristic si de aceea boala poate fi confundata cu afecti uni care au manifestari similare. Strânge apoi . Oboseala fizica si cea intelectuala devine intensa. locul principal îl de tin dozarile de sodiu si potasiu în sânge si urina. O atentie deosebita trebuie sa acorde personalul auxiliar sanitar modului de rec oltare a urinei pentru dozarile hormonale. care prin gravitatea ei. La ora 7 dimineata urineaz a si arunca urina. varsaturi. denutritie). Se masoar a toata cantitatea din urina din 24 de ore. în astfel de cazuri.5 mEq/l) si concentratii scazute ale sodiului sanguin (sub 142 mEq/l). la nivelul liniil or palmare* si al eventualelor cicatrice operatorii. în toate ca zurile. La încep ut exista simptome ca: oboseala. Concentratia sodiului si a potas iului reflecta activitatea hormonilor mineralocorticoizi suprarenali. simptomele se accentueaza si ala rmeaza pe bolnav. tensiunea arteriala este scazuta sub 100 mmHg.

m sau cu Cortizon adaugat în perfuzii de solutie salina cu solutie glucozata 5 %. se dozeaza 17-CS si 17-OHCS în urin a din 24 de ore. odata co nstituita. dar si în hipotiroi dism si în insuficienta hepatica si renala. în astfel de cazuri apar ma nifestarile cunoscute din boala Addison. în conditii speciale . deci la ora 4 dimineata. în criza addisoniana se intervine de urgenta. cresterea nu mai are loc sau este foarte mica. exista probabilitate a unei insuficiente suprarenale: pentru mai multa precizie se trece la cea de-a doua etapa. cu injectii de Cortizo n i. se poate afirma existenta insuficientei corticosuprarenale. con. 15. Tratament: aplicarea în ultimele decenii. INSUFICIENÞA SUPRARENALÃ CRONICÃ BENIGNÃ Exista si forme atenuate de insuficienta suprarenala. care se datoresc altor cau ze decât tuberculozei. Un procedeu la îndemâna est e administrarea i. Se va atrage atentia bolnavului sa nu arunce din urina. numai ca înainte cu 4 ore de a bea apa.orul de hormonologie. pe nemâncate. o afectiun e compatibila cu viata.tractarea unei stari gripale sau cu ocazia unei interventii chirurgicale -. Daca sub influenta Prednisonului eliminarea apei se face n ormal. sub influenta hormonului corticotrop. Personalul sanitar are rolul de a instrui bolnavul. a unui preparat de ACTH (Synacten). atragându-i atentia asupra rezistentei sale scazute si asupra necesitatii de a purta în permanenta cu el tabl ete de prednison. Se injecteaza apoi int ramuscular 25 u. apa ingerata în exces se elimina în decurs de 4 ore. eliminarea este sub 50%. eozinofilele trebuie sa scada la jumatate din valoarea lor initiala . Thorn a propus urmatorul test: diminea ta. Prednison) si mineralocorticoizi (ADC) a simplificat mult tratamentul bolii Addison. Insuficienta suprarenala. înainte de proba si în ultima zi a probei. Este de asemenea necesara cresterea ratiei de sare în alimentatie. acetat. supuratii cronice etc. Tratamentul preventiv consta în tratarea la timp si cu toa ta seriozitatea a oricarui proces tuberculos.ca de exemplu eforturi suplimentare. Exista mai multe variante ale aceste probe. în insuficienta suprarenala.6. dupa ce în prealabil a urinat: se strânge separat urina dupa 2 ore si dupa 4 ore si se noteaza cantitatile. facând dintr-o boala grava.5 ori. Daca suprarenala function eaza normal. în mod normal.7. deoarece calculul se raporteaza la volumul urinei. se aplica un tratament specific cu cortizon. Se stie ca. bolnavul bea la ora 8 dimineata 1 1 apa în 20 de minute. Testul de încarcare cu apa (Robinson-Power-Kepler) se bazeaza pe diureza scazuta a addisonienilor. ACTH. Testul se apl ica în doua etape: în prima.5. întrucât ACTH stimuleaza suprarenala. pe motivul ca este prea multa. în care valorile steroizilor urinari nu sunt semnificativ scazut e. Insuficienta suprarenala benigna apare în boli digestive cu c aracter cronic.30 mg Prednison. 15. pe scara larga. valorile horm onilor steroizi cresc de 3 . pe o perioada de 2 sau 4 zile. în proportie de peste 80%. se efectueaza proba dinamica de stimulare a suprarenalelor cu hormon corticotrop (ACTH).5.m. bol navul trebuie sa mareasca doza de Prednison. Insuficienta suprarenala se mai instaleaz a si dupa operatii pe suprarenale (suprarenalectomie). care se efectueaza la fel ca prima. bolnavul primeste 50 -100 mg Cortizon acetat sau 20 . care se bazeaza pe faptul ca dupa administrarea de hormoni suprarenali scade numarul eozinofilelor în sângele cir culant. a preparatelor sintetice de glucocorticoizi (cortizon. în boala Addison. îtî mod normal. se ia sânge pentru numararea eozinofilelor. daca suma lor este mai mica de 50%. O alta proba care apreciaza activitatea suprarenalelor este p roba eozinopeniei provocate cu ACTH (proba Thorn). FEOCROMOCITOMUL . Dupa 4 ore se 644 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ recolteaza din nou sânge pentru numararea eozinofilelor. în formele latente. în doze conform prescriptii lor medicale. de preferinta dat pe cal e bucala (în comert exista preparatul românesc Prednison).

Se face apoi radiografia regiunii suprarenale. Se admin istreaza i. într-un borcan care contine un fixator (acid sulfuric).g/24 de ore (norm al = 10 . Fe ocro-mocitomul este o tumoare benigna care se dezvolta în medulara suprarenala. Dozarile de catecolami ne în urina si plasma dau informatii pretioase cu privire la existenta feocromocit ului. înainte de analiza. Ca urmare a efectelor metabolice ale catecolaminelor. o alta persoana mas oara tensiunea arteriala la fiecare jumatate de minut. Testul fiind riscant.). s e produc hipergli-cemie si glicozurie. Valorile urinare peste 9 \ig sugere aza existenta ferocromocitomului.70 u. Diagnosticul se bazeaza în special pe probele de laborator. . boln avul trebuie avizat sa nu ia substante si medicamente capabile sa modifice rezul tatele. Se mai obisnuieste sa se dozeze în urina acidul vanilmandelic produs metabolic al celor doua catecolamine. bineînteles daca aceasta este destul de mare. se introduc între rect si coccis 800 .1 200 ml oxigen sau bioxid de carbon. are palpitatii si tremuraturi în tot corpul si s e plânge de dureri de cap. k. Daca hipertensiunea este permanenta. în practica curenta se masoara catecolaminele în urina din 24 de ore. Dispneea si durerile cardiace care însotesc criza se pot t ermina fatal. Acid acetilsal icilic. Tumoarea secreta cantitati apre ciabile de cateco-lamine (adrenalina sau epinefrina si noradrenalina sau norepin efrina). Vomitarile si tulburarile vizuale sunt frec vente în timpul crizelor. Retropneumoperitoneul sau insuficienta retroperitoneala a glandelor suprarenale pune în evidenta tumoarea si o localizeaza.g). producând cresterea tensiunii arteriale.peste 50 \ig (n ormal =1-20 p. Tetraciclina. sa nu aiba gaze în intestin. cu edem pulmonar acut. întrucât tumorile dezvolt ate în aceasta zona dau nastere unor sindroame clinice distincte si importante. în acest timp.Fiziologia medulosuprarenalei este în atentia clinicienilor. te nsiunea arteriala trebuie sa scada în urmatoarele minute cu cel putin 40 mm Hg si sa mentina scazuta timp de 2 . Hipertensiunea poate avea caracter permanent sau poate surveni în crize. cu un ac lung. 10 mg regitina. Pentru stabilirea diagnosticului de ferocromoc itom se mai utilizeaza o serie de probe: Proba de blocare cu fentolamina (regitina) se bazeaza pe proprietatea acestei su bstante de a scadea hipertensiunea arteriala provocata de catecolamine. în timpul crizel or paroxistice. Pe film se vede clar conturul tumorii. este greu de deoseb it de hipertensiunea esentiala sau maligna. e ste contraindicat la cei cu afectiuni ale coronarelor. Concentratia noradrenalinei depaseste 150 (i.3 ore. NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 645 bolnavul devine palid. în caz de feocromocitom. Simptomatologie: manifestarea cea mai caracteristica a bolii este hipertensiunea arteriala. Cr iza apare brusc si este de obicei declansata de emotii puternice. da r poate avea si alte localizari.v. la celalalt brat. Urina pentru analiza este strânsa ca si pentru dozarile hormonale. pâna la 280 sau chiar 300 mmHg. este posibil ca în peri oadele dintre crize valorile catecolaminelor sa fie în limite normale. Când simptomele apar sub forma de crize paroxistice. transpira. care poate atinge valori maxime de 220 mmHg. Pentru efectuarea acestui examen. ca de exemplu preparate pe baza de vanilie. în feocromoci tom se gasesc valori mari ale adrenalinei în urina din 24 de ore . timp de 24 de o re. în afara glandei. Prin punctie ano-cocc igiana. O alta proba este testul la histamina. Aceasta substanta elibereaza adrenalina d in feocromocitom. mai ales când tumoarea secreta cantitati im portante de adrenalina. boln avul trebuie pregatit dinainte.

cu toata starea de oboseala. HIPERTIROIDISMUL sl BOALA BASEDOW Hipertiroidismul este consecinta producerii anormale de hormoni tiroidieni. M. ceea ce constituie un criteriu important de diagnostic. Tahicardia este importanta. formele grave sunt rare. valorile minime coboara la 40 . Bolnavul este într-o continua stare de agitatie. Etio patogenie. în care exista nodului tiroidian si tireotoxicoza. Manifes tarile de început . inima). Subiectiv se manifesta prin palpitatii si respiratie dificila. incita glanda tiroida sa secrete cantitati mari de hormoni tiroi dieni. boala Basedow si adenomul toxic: pierderea în greutate este rapida si însemna ta (10-20 kg în câteva luni). 15. punctul de plecare al dereglarilor hormonale nu este tiroida. care se a ccentueaza când tine mâinile întinse.astenie. pulsul ajungând la 140 de batai si chiar mai mult/min. deoarece hipertiroidianul transpira necontenit. ci centrii ner vosi din creier. la efort. având manifestarile menti onate. BOLILE TIROIDEI Bolile tiroidei se grupeaza în boli prin exces de hormoni tiroidieni (hipertiroidi smul) si boli prin l 20220o147u ipsa hormonilor tiroidieni (hipotiroidismul). 15. Forme si manifestari clinice: se cunosc trei aspecte ale hipertiroidismului: hip erti-roidismul propriu-zis. Faza a treia este dominata de hipersecretie de hormoni tiroidieni. în astfel de cazu ri. având ca simptome gusa.nu sunt sp ecifice bolii. cu toate ca apetitul este exagerat. hipertiroidismului este mai ridicata în regiunile cu gusa ede -mica. Hg. Prima etapa. St. tiroiditele si cancerul tiroidian. Est . Deseori tremura tot corpul. caracterizata prin excesul de horm on.6. ideatia este rapida. Semnele legate de tireotoxicoza sunt comune celor trei forme clinice . scadere în greutate . nevrotica. Boala apare mai frecvent la femei decât la barbati. boala Based ow. Pielea este calda si umeda. la rândul sau. Se cunosc îmbolnaviri provocate de traume psihice. Tahicardia nu se modifica în repaus si nici la efo rt. Scaunele sunt frec vente. Bolnavul are tremuraturi vizibile ale extremitatilor. în tireotoxicoza.hipertiro idism. La acestia. nervozitate. Caracteristice hipertiro idei sunt tulburari cardio-vasculare. este urmata de o faza neuro-hormonala. Tulburarile cardiovasculare predomina la ba trâni. faza ultima este cea casectica. Pulsatiile vaselor p eriferice sunt puternice si vizibile la nivelul gusii . fara mo dificari oculare. în prezent. creând astfel tabloul clinic al tireotoxicozei. Numerosi factori pot de termina 646 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ aparitia bolii. insomnie. în genere. diareice. care stimuleaza productia de hormon hipofizar tiretrop si acest a.60 mm Hg. Debutul hipertiroidismului nu poate fi precizat în timp. Milcu a descris mai multe eta pe în evolutia hipertiroidismului.incidenta.si la nivelul aortei abdominale. Bolnavul este tratat deseori în mod gresit ca un nevrotic.Tratament: extirparea chirugicala a tumorii este urmata de disparitia simptomelo r si de restabilirea completa a bolnavului.unde sunt însotite de sufl u . deoarece boala es te tratata la timp. In aceast a perioada apar semnele clinice de tireotoxicoza. iar. Faza a patra . To t în acest capitol sunt cuprinse gusa endemica.se caracterizeaza prin suferinta diverselor organe (ficat. Date fiind manifestarile variate ale bolii. tensiunea arteriala creste la 180 mm.1. caracterizat prin gusa si tireotoxicoza. tireotoxicoza si exoftalmia (proeminenta globilor ocul ari) si adenomul toxic.denumita si vis cerala . fibrilafia atriala este deseori confundata cu o cardiopatie izo lata si tratata ca atare.6.

în sensul ca. nodulara. bolnavul a luat substante continând iod (Mexa-form. Starile depresive. iodocaptarea si scintigrama tiroidiana. asterie extrema). mai rar. De aceea se recomanda ca la nevrotici proba sa f ie facuta dupa administrarea de sedative. cu deschiderea exagerata a fan tei palpebrale. secretând canti tati apreciabile de hormoni tiroidieni. dar ulterior devine autonoma. unele destu l de grave. Daca nu se intervine la timp în hipertiroidism. Pâna nu demult. Iodocaptarea utilizeaza testul captarii de catre tiroida a I sau I.m. O tehnica moderna si mai exacta de exp lorare functionala a tiroidei este determinarea în plasma a iodului legat de prote ine (iodemia). nu se va întrebuinta iod pentru curatirea seringilor sau la tampoanele pentru dezinfectarea pielii. Tiroton). Pentru efectuare a acestui examen. dar si la nevrotivi si anxiosi. în special. Exoftalmia poate evolua spre forma maligna. Exoftalmia este .Boala Basedow (exoftalmie si gusa). pe când hipofunctia tiroidei diminueaza metabolismul bazai. cu o seara înainte.). Ea consta în proeminenta globilor oculari. se pot ivi complicati. sau cu Cortizon acetat administrat i. în astfel de cazuri se instituie tratament de urgenta cu sedative puternice. deoarece în timpul manevre lor pe tiroida se revarsa în sânge cantitati mari de hormoni tiroidieni. Criza se ma nifesta clinic prin intensificarea fenomenlor de tireotoxicoza (tahicardie.g/100 ml. Complicatia cea mai grava este criza de tireotoxicoza. Se complica adesea cu insuficienta cardi aca si fibrilatie atriala. în functie de vechimea gusii. Tulburarile oculare se accent ueaza si exista riscul de pierdere a vederii. Tulburarile nervoase predomina la tineri. (fig. tulburarile schizoide sau paranoide sunt frecvent remarcate. gusa es te dependenta de hormonul tireotrop. Criza este provocata de tiroidectomie. substanta radioactiva fi . bolnavul trebuie pregatit. în hipertiroidis m se utilizeaza. Apare la bolnavii cu tireotoxicoza severa. Tiroid a. Tul burarile musculare constituie un grup important de simpotme. chiar cu 1 an înainte. emotiv si hipersensibil. 72 . în adenomul toxic. Gusa. Valorile normale sunt cuprinse între 4 si 8 ju. surm enaj).e anxios. de consistenta ferma. hipe rtensiune. cu o luna înainte. Metabolismul bazai se face dim ineata pe nemâncate. examinarea curenta a functiei tiroidiene se facea prin determinare a metabolismului bazai. Tiroida poate fi moale. La început. Metodele de investigare a functiei glandei tiroide cuprind: met abolismul bazai. interventii chirurgicale. gusa se dezvolta progresiv si este formata dintr-un sin gur nodul. Rezultatele pot fi influentate chiar de iodul continut în substantele de contrast. administrate cu ocazia unor examene radiologice (urografie. Hiperfunctia tiroidiana intensifica consumul de oxigen. de valoare inegala. si anumite teste dinamice. din fer icire. crescând metabolismul b azai. care. De asemenea.un simptom important în boala Basedow. NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 647 Fig. mai rar din mai multi noduli. Privirea este fixa. iodemia. difuza sau ferma. Metabolismul bazai arata valori crescute la hipertiroidieni. 72) constituie unul dintre cele mai caracteristice semne ale bolii B asedow. în perfuzie.împreuna cu gusa si tireotoxicoza . de miastenie grava. atrofie grava sa u. solutie Lugol si tratament cu Hemisuccinat de hidrocorti zon. Personalul care recolteaza sângele bolnavului trebuie sa stie ca proba nu poate fi efectuata daca. în plus. coleci sto-grafîe etc. Oboseala musculara este uneori extrema si poate fi însotita de paralizii trecatoare. sa st ea linistit si sa nu consume proteine si grasimi. a devenit rara. Diagnosticul diferitelor forme de hipertiroidism se bazeaza pe semnele clinice d escrise si pe o serie de probe de laborator. mai ales daca acestia sunt supusi la diverse agresiuni (emotii. ochii lacrimeaza si vederea este dubla (dipl opie). Aceasta proba masoara consumul de oxigen în conditii bazal e.

în consecinta. Ambele probe necesita o tehnica de lucru si o aparatura mai c omplicate. Parul este uscat si cade. în decurs de ani. Se dau 100 ug triiodotironina/zi (preparatul Tiroton). în hipertiroidism. usc . care nu mai raspund la tratament medical. Este indicat îndeosebi la hipertiroidienii vârstnici. Exista mai multe variante ale acestui test.constând din mese usoare si dese -completeaza cu succes tratamentu l medical.6. în boala Basedow. chirurgical si cu r adioiod. exces ul de hormoni 648 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ tiroidieni administrati trebuie sa blocheze secretia de hormon tireotrop si. astfel încât afectiunea este sesizata târziu. tratati cu blândete si rabdare si feriti de emotii puternice si de s uparari. Tratamentul hipertiroidismului este de trei feluri: medical. sa scada iodocaptarea. între 40 si 60 de ani. existând riscul ca în cursu l tratamentului sa se produca marirea de volum a gusii. Tratamentul chirurgical (tiroidectomia subtotala) se aplica în gusile mari si în cel e vechi nodulare.2. fata este împastata. Boala debuteaza brusc numai dupa interventia chirugicala pe tiroida. împreuna cu un regim alim entar adecvat . Dozele se dau în functie de marimea gusii. Cei c are-i îngrijesc trebuie sa tina seama ca hipersensibilitatea si susceptibilitatea crescute la acesti bolnavi sunt manifestari ale tireotoxicozei. Acesta este larg utilizat în tratamentul hi pertiroidismului si este indicat în special în formele usoare de tireotoxicoza si în g usile mici sau în cele difuze. iodoc aptarea nu se modifica. Se dau în medie câte 6-10 mCi în 1 . dar tot odata stimuleaza formarea în exces a hormonului tireotrop. 15. Tratamentul medical consta în administrarea de iod sub forma de solutie Lugol (ame stec de iodura si potasiu si de iod) sau de antitiroidiene de sinteza. Asigurarea conditiilor de liniste si de odihna. leucopenie). 73). Tratamentul cu antitiroidiene de sinteza are dezava ntajul ca dureaza mult (1-2 ani) si ca poate produce reactii se sensibilizare (f ebra. cu e xtirparea completa a glandei. înainte si dupa terminarea probei se masoara iodocaptarea. timp de 10 z ile. Mixedemul adultului apare la indivizi de ambele sexe. ca de exe mplu preparatul românesc Metiltiouracil.ind administrata pe cale orala. Simptomele se instaleaza lent. De aceea ei treb uie menajati. în alta varianta. Cel mai utilizat este testul la 2 ore (valori normale = 19 ±5) si testul iodocaptarii la 24 de ore (normal = 45%). fapt pentru care nu pot fi efectuate decât în unitati spitalicesti specia l dotate. Tegumentele sunt aspre. Antiti-roidienele scad sinteza de hormoni tiroidieni. valorile iodemiei si ale iodocapta rii sunt crescute. pri n urmare. Una dintre cele mai utilizate investigatii în hipertiroidie este proba d inamica a inhibitiei cu triiodotironina (proba Werner). timp de 5 zile sau. în mod normal. Bolnavul cu mixedem are o înfatisare caracteristica. Cele doua entitati clinice difer a între ele doar ca intensitate. HIPOTIROIDISMUL sl MIXEDEMUL Hipotiroidismul si mixedemul sunt sindroame clinice determinate de productia ins uficienta sau de absenta hormonilor tiroidieni. mixedemul reprezentând forma cea mai severa de insu ficienta tiroi-diana. Datorita infiltratiei tegumentelor cu lichid muco-proteic. acest mecanism este dereglat si Tirotonul nu reuseste sa inhibe centrii nervosi si hipofiza.3 reprize. Deosebit de importanta este atitudinea anturajului fata de acesti bolnavi. Tratamentul cu iod radioactiv se aplica în cazul gusilor care capteaza iodul. c u pungi la ochi (fig.

în care punctul de plecare nu este în tiroida. cât si dezvoltarea somatica s i îndeosebi dezvoltarea sistemului nervos. Insuficienta tiroidiNOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 649 ana mai poate fi produsa de leziuni inflamatorii ale tiroidei (tiroidite acute s i cronice). vocea se îngroasa. Capul este mare. Mixedemul juvenil. cariati. Metabolismul bazai (normal ± 10%) este mult scaz ut în mixedem. cu hernie ombilicala. excesul de antitiroidiene luate de mama în timpul sarcinii sau absenta congenit ala a unor enzime care intervin în formarea hormonilor tiroidieni. înde partarea chirurgicala totala a glandei duce la instalarea rapida a mixedemului. Temperatura corpului este de ob icei scazuta (hipotermie) si bolnavii sunt foarte sensibili la frig. Se mai adauga si alte anomalii. Un alt semn distinctiv îl constituie aparitia în sânge de hematii co . Valorile colesterolului sa nguin sunt semnificativ crescute. Mai exi sta o forma clinica de mixedem. apare ceva mai târziu. f apt pentru care merita o descriere separata. constipatie. leziunile sistemului nervos devin ireversib ile. palida. acestea din urma fiind în mod gresit atribuite reumatismului. la femei. Etiopatogenie: mixedemul apare cu predilectie în regiunile cu gusa endemica. Mixedemul infantil: la copii. în cancerul tiroidian. cu a spect de imbecilitate. Simptomele apar din primele luni de viata. Tabloul cl inic este completat de dureri de cap. fata inexpresiva. în forma cea mai severa. prezinta numeroase malformatii. care secreta cantitati insuficiente de hormon tireotrop. Copilul este cretin si nu creste în înaltime (nanism tiroidian). încetinire a proceselor mintale si greutate în vorbire (bradilalie). Tulburarile în sfera genitala con stau în menoragii si sterilitatea. Dintii. Evolutia si manifestarile bolii sunt mai severe. Dezvoltarea sa este disarmonica. membrele fiind disproportionat de scurte în raport cu trunchiul . O alta particularitate a hip otiroidismului o constituie lentoarea psihica.ate. mixedemul îmbraca forme diferite de ale adultului. Mixedemul infantil are drept cauze lipsa de iod în alimentati e. de culoare palida-galbuie si reci. Diagnostic: pentru diagnosticul hipotiroidismului se utilizeaza testele specific e explorarii functiei tiroidiene. m ai ales. Cordul este marit. debutul se situeaza în viata intrauterina. si pierderea potentei si scaderea fer tilitatii. mergând pâna la 300 mg si chiar la 600 mg% (normal = 180 -220 mg%). în ultimii ani au aparut cazuri de insuficienta tiroidiana dupa tratamente cu doze mari de iod radioactiv terapie aplicata în hipertiroidism si. abdomenul balonat. în aceste cazuri se pare ca procesul autoimun (prezenta de anticorpi a ntitiroidieni care distrug tesutul glandular) are o deosebita importanta în produc erea sindromului. caracterizata prin calcifieri multiple si neregulate ale car tilajelor epifizare. afectând atât cresterea. dureri musculare. Un criteriu pretios de diagnostic îl constituie închiderea tardiva a fontanelelor si aparitia târzie a nucleilor de osificare. la barbat. ajungând la valori de -20% sau chiar -45%. Simptomele sun t mai putin manifeste decât în hipertiroidismuî primar. Mixedemul infantil este una dintre cele mai frecvente boli endocrine ale copilar iei. iar bataile inimii sunt rare (bradicardie). La femei. ci în h ipofiza. Pielea este îngrosata. Daca tratamentul t iroidian nu este instituit din timp. cu absenta congenitala a tiroidei (mixedem congenita l). Un semn constant întâlnit este rarirea sprânce nelor la extremitati. ca di sgenezia epifizara. Exista doua forme clinice disti ncte. caren ta în iod si substantele gusogene fiind factori favorizanti pentru aparitia sa. întârzierea în crestere si în dezvoltarea mintala este mai putin accentuata. manifestata prin somnolenta torpo are. dupa momentul instalarii hipotiroidismului: mixedemul infantil si mixedemu l juvenil. spre deosebire de cel infantil. în copilar ie. Tulburarile sunt grave.

. Etiopatogenie: factorul determinat în constituirea gusii este carenta de iod. . Hipe rtrofia glandei tiroide mai este favorizata [ si de factori alimentari gusogeni . Me tabolismul bazai este doar uneori scazut. mixedematosul îsi schimba complet înfatisarea . st. Simptomatologia nu are nimic specific. GUsA sl CRETINISMUL ENDEMIC HHfflfflmi Termenul de gusa endemica se refera la marirea de volum a glandei tiroide. Acestea dispar sub tratamentul tiroid ian. interesând 10% din populatie (fig. Sub tratamentul tiroidian. iar cele iodocaptarii sunt cu atât m ai scazute. HIPOTIROIDISMUL CRONIC BENIGN Hipotiroidismul cronic benign este o forma usoara de insuficienta tiroidiana.în DET de gradul I sunt cuprinse gusile simple. care nu sunt însotite de fenomene de compresiune si nici de tulburari endocrine. Gus a apare cu predilectie în zonele de munte si de deal. tulburari de memo rie si somnolenta. Aici sunt cuprinse formele cu deficit mintal sever. Tratamentul consta în admin istrarea perorala de pulbere de glanda tiroida sau produse hormonale sintetice: tiroxina sau triiodotironina (aceasta se gaseste în comert sub denumirea de Tiroto n). Fig. surdomutit atea si tulburarile de crestere (nanism) fac parte din aceasta categorie. iar tegumentele sunt uscate si reci. Se îngrasa cu usurinta. Bolnavul este friguros. de subalimentatie. ca de exemplu gusa cu mixedem sau gusa hipotiroi-dizata.4.6. cu cât deficitul tiroidian este mai sever.si le-a clasificat în trei grade sau forme clinice: . în special de carenta proteica si de calitatea proasta a apei.3.denumita prescurtat DET . 650 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ devine mai vioi si îsi poate relua activitatea întrerupta. Singura în masura sa precizeze diagnosticul este p roba terapeutica cu hormoni tiroidieni. cu tulburari neurolog ice si cu suferinte ale organelor. 15. Tratamentul mixedemului este simplu si eficace.în DET de gradid III (forma neuropata) predomina leziunile sistemului nervos ce ntral. 15. epilepsia. Doza si durata tratamentului sunt apreciate de catre medic de la caz la caz. Pentru diferitele forme de gusa.în DET de gradul II intra gusile de dereglari endocrine (forma endocrinopata). Gusa poate fi însotita de tulburari endocrine sau nervo ase. Sub tratamentul tiroidian. Cretinismul. surditatea. idiotia mixedematoasa.Mixedem: edem si împastare a fetei.ntractate.varza. de stul de frecventa. bolnavul se s imte bine si tulburarile dispar. dar greu de diagnosticat. constipat. Milcu a propus termenul de distrofi e endemica tireopata . La adult se obtin rezultate surp rinzatoare. conopida. Valorile iodemiei scad pâna la 1 g/100 ml. Celelalte teste pentru explorarea func tiei tiroidiene pot fi normale. se plânge vesnic de oboseala. 74). 73 . manif estare întâlnita în anumite zone geografice. M. . cu margini dintate si ondulate. napi -. putând fi observata în multe alte afectiuni.6.

Compresiunea nervului recurent provoaca raguseala. daca pe scintigrama apar noduli "reci". Tratamentul chirurgical are indicatii în gusile mari. Semnul constant si obligatoriu este gusa. adica noduli care nu capteaza iodu . incidenta sa a scazut mult datorit a masurilor organizatorice întreprinse. nodulare. este suspecta de cancer. La noi în tara a existat. Pot exista forme de cancer si cu noduli de consistent a moale. Cel mai eficace mijloc de profilaxie iodat a îl constituie administrarea de sare iodata în zonele endemice.5. aderenta la trahee. Formele acut e se trateaza cu antibiotice si cortizon. dar se deosebeste de cancerul tiroidian pri n faptul ca este dureroasa la de-glutitie si la palpare. Tratament: profilaxia detine primul loc în lupta împotriva gusii endemice si a creti nismului. Alaturi de prof ilaxie iodata. cu unul sau ma i multi noduli. Cel mai important este testul scin tigramei tiroi-diene: se da bolnavului sa bea o cantitate anumita de iod radioac tiv si se cerceteaza apoi profilul tiroidian. Tiroida este de obicei marita. CANCERUL TIROIDIAN Este o afectiune endocrina relativ frecventa. un rol important îl detine ameliorarea conditiilor de viata în zonele cu focare endemice. se constata cresterea brusca a acesteia. de natura virala sau microbiana. Suspiciunea creste când glanda se dezvolt a rapid sau când. senzatia de tuse . 15. tiroida devine dura. gusa nu este obligatorie. aparând îndeosebi la purtatorii de gus a. datorita severitatii afectiuni i. deoarece produce paralizia coardei vocale. surditate sau surdomutitate. care a s tudiat si a combatut gusa endemica. Tiroxina si Tiro ton. înca din 1949. pe care o comprima atunci când tumoarea atinge dimensiuni mari. Duritatea gusii este de obicei un semn de degenerare maligna. în formele cronice. în gusile recente. o retea endocrinologica. Iodul mai poate fi dat sub forma de tablete io-date continând 1 mg iodura de potasiu. Este o stare morbida congenitala si familiala si se datoresteiipsei de hormon i tiroidieni în timFig. se da solutie de iodura de potasiu. TIROIDITELE Sunt afectiuni ale tiroidei caracterizate prin mflamatii cronice sau acute ale g landei. luetica etc. în prezent. subacute si cronice (de natura tuberculoasa. La cretini. care. în cazul unei gusi vechi. Se însoteste de febra si dureri musculare.Cretinismul endemic prezinta un interes deosebit. 74 Gusa voluminoasa la o femeie dintr-o regiune endemica.6. Diagnosticul clinic de cancer tiroidian este doar prezumtiv. care în mod normal are aspect de flu ture. fie se procedeaza la extirparea chirugicala a glandei. greutatea la respiratie. durerea este mai putin intensa. Tratamentul curativ consta în tratament medical si chirugical. crescând.). cu fenomene de hipotiroidism. în tiroiditele cronice se aplica fie roe ntgenterapie. Pentru precizarea d iagnosticului se recurge la o serie de teste. în formele acute. NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 651 pul vietii fetale. prin lipsa de dezvolt are mintala. nedureroasa. Printre fenomenele de compresiune se mai numara si jena la deglutitie. 15. mai ales. Tiroiditele se clasifica în acute (supura te sau nesupurate). comp rima vasele. traheea si nervii din vecinatate.6. Gusa nodulara. Cretinismul se caracter izeaza prin întârziere în dezvoltarea organismului si.6. nodulara.

rinichi. se elimina prin urina cantitati mari de calciu (hipercalciurie). care apreciaza diferenta dintre aportul si excretia de calciu în uri na si fecale. Daca tratamentul este instituit precoce. 652 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ în ultimul timp se aplica tot mai mult terapia cu iod radioactiv în doze mari si rep etate. când apar chisturile. care se p rezinta la examenul radiologie sub forma de calcifieri. Excretia uri nara de calciu este apreciata prin testul Sulcowitch. Tratamentul cancerului tiroidian este operator si consta în extirparea glandei în to talitate (tiroidectomie totala) si a eventualilor ganglioni cervicali.1. Hiperpara tiroidismul poate fi recunoscut totusi mai devreme gratie investigarilor de labo rator. Un ef ect imediat al acestui proces este eliminarea unor cantitati mari de urina (poli urie). stomac . "vatuit". Muschii sunt si ei afectati. datorita opacitatilor dispuse neregulat pe supra fata craniului. Din cauza demi-neralizarii. se pot obtine supravietuiri apre ciabile. Dozarea calciului în sânge este prima si cea mai importanta analiza. Apar dureri osoase. însotita de sete mare (polidipsie). fa pt care se traduce prin oboseala musculara si hipotonie.7. în co nsecinta. calota prezinta la examenul radiologie un aspect particular. 15. se presupune existenta unei tumori maligne. Caracteristica acestei b oli este calculoza renala. cu aspect laptos. în etapa finala a bolii survin demineralizarea scheletul ui si atrofia oaselor. HIPERPARATIROIDISMUL (boala Reeklinghausen) Boala se datoreste secretiei excesive de hormon paratiroidian.vase. La nivelul oaselor lungi apar chisturi si se produc cu usurinta fracturi. în h iperparatiroidism. mai ales în formele cu malignitate redusa. în 90% din cazuri a fectiunea este provocata de un adenom paratiroidian. valorile sunt mult peste 150. Examenul radiologie are mare valoare diagnostica. Se gasesc valor i crescute ale calcemiei si concentratii scazute de fosfor sanguin. Vom prezenta pe scurt câteva dintre ele. Simptomatologie: excesul de hormon paratiroidian duce la cresterea calciului din sânge (hipercalcemie si la scaderea depozitelor de calciu si fosfor din oase.se depun cristale de fosfat de calciu. BOLILE PARATIROIDELOR ¦ i ¦ Patologia paratiroidelor cuprinde doua sindroame: hipoparatiroidismul sau tetani a paratiroidiana si hiperparatiroidismul sau boala Reeklinghausen. Diagnostic: prezenta calculilor renali la un bolnav poate sugera existenta hiper pa-ratiroidismului. bolnavul devenind cu timpul un infirm.l.7. 15. fracturile si osteoporoza. Diagnosticul de certitudine este dat însa numai de examenul histologic al tesutului tiroidian. Se stie ca dupa un regim a limentar sarac în calciu. mai rar de cancer sau de hi perplazia paratiroidelor. care se poate complica cu pielonefrita si calcifierea difuza a tubilor renali. Bilantul este normal daca omul nu elimina mai mult calciu decât inge . dar numai în faza avansata a bolii. La nivelul tesuturilo r moi . Mai complicat este testul bilan tului calcic. Ambele sindro ame au comun alterari ale metabolismului fosfo-calcic. eroziuni ale falangelor si osteoporoz a craniului. în caz de m etastazare. eliminarile de calciu în urina sunt în jurul a 150 mg/zi.

Aceasta duce la cresterea excitabilitatii sistemului nervos central . alcatuit di n oua.ra.v.v. administrate în injectii i. cu injectii i.3 ori pe saptamâna. declansata de îndepartarea chirurgicala a unui adenom paratiroidian. crampe moderate si furnicaturi în corp. Asistentel e medicale. a membrelor. în doze de 600 000 . în tetania acuta. pâna la delir si stupoare. în forma cronica a tetaniei apar tulburari trofice . iar episoa dele acute sunt provocate de oboseala sau de emotii. Bolnavul se plânge de slabiciune musculara. infectie sau ir adierea tiroidei cu raze Rontgen sau cu iod radioactiv. Exist a si o tetanie neurogena (spasmofilie). datorita pierderii de calciu în timpul sarcinii. i. Cataracta este o manifestare obisnuita a bolii. scaderea secretiei de parathormon micsoreaza concentratia cal ciului în sânge. Mai ra r. sau per oral. Spasmele generalizate se însotesc de fotofobie. înseamna ca exista pierdere de calciu.2. Simptomatologie: cele mai multe cazuri de tetanie se întâlnesc la copii. Cel mai adesea însa tetania este latenta. produce dureri mari si necroza tesuturilor. Contractura la mâna se traduce prin spas mul carpopedal. în toate cazurile. iar manifestarile sunt dramatice. Tratamentul preventiv se refera la o serie de precautii care trebuie luate în curs ul operatiilor pe tiroida si paratiroide. de clorura de gluconat de calciu si cu sedative.T. care da mâinii aspectul descris sub denumirea de "mâna de mamos". Manifestari similare po t aparea dupa diaree cronica si varsaturi repetate cu pierderea de calciu. O atentie deosebita trebuie acordata în timpul efectuarii injectiilo r i. sufocare si moarte. clo-rura sau lactat de calciu). Este obligatoriu ca tratamentul cu calciu sa fie as ociat cu vitamina D2. simetrica. care este un hipercalcemiant m ai puternic decât vitamina D2. spasm piloric). bilantul este negativ. în a patra zi a probei se dau din nou la laborator pentru analiza urina si materiile fecale.v. Daca substanta iese afara din vena. care apare în nevroze.1 200 000 u de 1 . unt. în comportamentul lor fata de bolnav. greut ate în vorbire (disartrie) si spasme viscerale (tetanie astrica. T ulburarile psihice sunt frecvente. Se mai utilizeaza preparatul A. ceai.7. iar eczemele ap ar frecvent. 10 sau Tachystin. spasmul laringian poate fi confundat cu astmul bronsic. mergând de la iritabilitate. cianoza. La copil apare destul de frecvent spasmul laringian. favorizând astfel aparitia crizelor de tetanie. manifesta rile sunt mai reduse ca intensitate. Manifestare a tipica a bolii o constituie contractara spastica. în tetania latenta. pâine. La adult. înainte de proba se dozeaza calciul în urina din 24 de ore si în fecale. HIPOPARATIROIDISMUL (tetania paratiroidiana) Cauza cea mai obisnuita a hipoparatiroidismului o constituie lezarea sau îndeparta rea chirugicala a glandelor paratiroide în cursul unei operatii pe tiroida. bolnavul trebuie scos rapid din cri za. NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 653 15. Tetania se iveste la câteva zile dupa operatie. Graviditatea este u n factor agravant al tetaniei. Cariile dentare sun t numeroase.m. Tratamentul hiperparatiroidismului este chirurgical si consta în îndepartarea tumori i paratiroidiene. timp de 3 zile. trebuie sa tina seama de faptul . în timpul crizelor se vor da bolnavului sedative si tranchilizante. furnicaturi si amorteli. unghiile se rup usor. Scaderea calciului în sânge se combate cu saruri de calc iu (gluconat. fructe.. Daca eliminarea de calciu es te de peste 150 mg. Exista o forma acuta a bolii. amorteli. afectiunea se datoreste distrugerii glandelor prin hemoragie. Când exista pierdere de calciu prin urina. Tehnica este urmatoarea: se da un regim alimentar care sa contina 150 mg calciu. indiferent de natura insuficient ei paratiroidiene. O alta proba utilizata în diagnosticul hiperparatiroidismul este clearance-ul fosforului. în cazuri severe apar tulburari în respiratie. Uneori cauza hipoparatir oidismului nu poate fi gasita. anxietate. prec edata de crampe. zahar. o boseala. depresi une si panica.uscaciunea pielii si a parului. de clorura de calciu.

pierderi de cunostinta. respectiv. fapt pentru care se considera în mod gresit ca bolnavul are isterie. De aceea. cu stari de confuzie.8. toate acestea secretând în exces si continu u insulina. de Tolbutamida.4 ore dupa mese. diagnosticul este sigur. Hiperinsulinismul. motiv pentru care nu revenim asupr a lui. la cop ii. epilepsie sau o tumoare cerebrala. foame. nevroza. Tratamentul este chirurgical si consta în extirparea adenomului pancreatic. 15. la diabetul zaharat si la hiperi nsulinism sau la sindromul hipoglicemic. de 50 mg% (normal 80 . paloare. . Hiperinsulinismul organic este determinat de un adenom. Este bine sa evite meseriile care i-ar supune unor eforturi mari fizice si intel ectuale. se prezint a sub doua forme: organica si functionala. de administrarea de alcool sau. Diagnostic: insulinomul trebuie suspectat ori de câte ori se gasesc valori scazute ale glicemiei pe nemâncate. uneori chi ar tulburari mintale. crizele cede aza. 654 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ 15.ca hipo-paratiroidienii au un sistem nervos dereglat: obosesc usor. de ingerarea de acid acetilsalicilic. HIPERINSULINISMUL ¦ .110 mg). 15. Daca pacientul se alimenteaza.1. La cei cu ulcer duodenal.8. ameteli mergând pân a la stari de agitatie. . fi e a producerii acesteia în exces ducând.. Hipoglicemia se manifesta cu somnolenta. convulsii etc. transpiratii. Pentru precizarea diagnosticului au fost propuse mai multe teste: Proba foamei prelungite consta în tinerea la post timp de 24 sau 72 ore a bolnavul ui suspect de tumoare pancreatica.2. Daca glicemia scade sub 50 mg% si continua sa scada. Hiperi nsulinismul organic sau insulinomul este o boala foarte rara. Mai frecvente în clinica sunt hipoglicemiile funtionale. care se datoreste secretiei exagerate de insulina. mai rar de un cancer sau de o adenomatoza difuza a pancreasului. tre-muraturi. valorile glicemiei dimineata pe nemâncate sunt foarte scazut e. deoarece bolnavul poate intra în coma. DIABETUL ZAHARAT .8. Administrarea zaharului sau chiar simpla alimentare a bo lnavului fac sa dispara fenomenele. Proba trebuie efectuata sub stricta supravegher e. datorita scaderii importante a zaharului sanguin. BOLILE PANCREASULUI ENDOCRIN Bolile endocrine legate de pancreas sunt consecinta fie a lipsei de insulina. sau la opera ti de stomac apar adeseori fenomene de hipoglicemie la 2 ."Este tratat la capitolul bolilor de nutritie.. Ele pot fi provocate de s upra-dozajul de insulina. Simp tomele hipoglicemice sunt similare cu cele produse de injectarea insulinei: senz atia de gol în stomac. Crizele de hipoglicemie apar la câteva ore dupa mese sau în primele ore de dimineata. sunt anxiosi si iritabili si de aceea trebuie sa li se ofere conditii de liniste si repaus.

9. pierderea l i-bidoului si a potentei si sterilitate. Membrele cresc mult în lungime.congenitala sau dobândita . ovarele sau testiculele (hipogonadism primar). sânii sunt mici. maturizarea sexuala nu se produce. pierderea libi-doului si sterilitate. insuficienta genitala.2. cast rarea chirugicala sau iradierea pe ovare. b) tulburari prin exces de hormoni sexuali.9. La adult. mergând pâna la pierderea menstrelor (amenoree ). vagin) ra mân infantile. testiculele sunt mici. datorita lipsei de hormoni se xuali. creând statura eunocoida. La fete. lipsesc sa u sunt ascunse în abdomen (criptorhidie). dar sunt deficitare ca functie si structura. hormonii sexuali împiedica regre . Etiologie: insuficienta genitala poate avea ca punct de plecare hipofiza. închiderea cartilajelor de crestere se face cu întârziere. pierderea functiei ovariene se manifesta cu tulburari menstruale. la vârsta pubertatii. mustati si pe corp. ele duc la aparitia sindromului de precocitate sexuala sau pubertate precoce. La sexul masculin. talia înalta. La toate acestea se mai adauga numeroas e tulburari neurovegetative: ameteli. O cauza obisnuita la femei o constituie inflamatia organelor genitale. EUNUCHISMUL sl EUNUCOIDISMUL Termenul de eunuchism se refera la starea . iar muschii slab dezvoltati. Ei produc maturizare a sexuala si opresc cresterea în lungime. se manifesta prin involutia organelor genitale. Caracterele psihice sunt infantile. O complic atie relativ frecventa a hipogonadismului la femeia adulta este osteoporoza. de lipsa lor s au de leziuni la acest nivel. cu productie insuficienta de hormoni gonadotropi.15. BOLILE GONADELOR Tulburarile functiilor genitale se împart în trei mari categorii: a) insuficienta de hormoni sexuali sau insuficienta genitala. In functie de momentul instalarii hipogonadismului. diversele forme clinice sunt cuprins e sub denumirea de hipogonadism. aparuta dupa pubertate. Penisul este mic. la barba. Vocea nu se îngroasa. 15. acestea dau nastere starilor de inter sexualitate. nedezvoltat.. iar expresi a fetei este infantila.9. ¦ Se caracterizeaza prin insuficienta functiile ovariene sau testiculare si cuprin de cea mai mare parte a tulburarilor sexuale la indivizii de ambele sexe. Eunucoidismul este o stare mai atenuata a eunuchismului. caderea parului sexual si de pe corp. HIPOGONADISMUL . în sindromul prepubertar. Scheletul est e gracil. G landele genitale sunt prezente. se disting o forma prepubertara si o forma postpubertara. Tratamentul hipogonadismului consta în administrarea de hormoni sexuali . caderea parului sexual. iritabilitate. astenie. Hipogona-dismul secundar este provocat de leziuni distructive tumorale sau netum orale în regiunea NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 655 hipofizara sau hipotalamica. insomnii.1. 15. insomnii. Regresiunea car acterelor sexuale (micsorarea uterului si a vaginului) se însoteste de tulburari v egetative destul de intense: valuri de caldura. H ipo-gonadismul primar este determinat de nedezvoltarea gonadelor. c) tu lburari constând în anomalii în diferentierea sexuala. hipota lamusul (hipogonadism secundar). iar organele genitale externe si interne (uter. Tabloul clinic este dominat d e nedezvoltarea sexuala.determinat a de lipsa gonadelor. Insuficienta genitala se poate instala însa si dupa pubert ate. nervozitate. La baieti. iar parul lipseste la pube. disproportionat fata de trunchi. Pilozitatea sexuala si pe corp nu se dezvolta.Testoste ron la barbat si estrogeni naturali si sintetici la femeie. La femei. Menstrele n u apar.

necroza post-partum). produce cicluri menstruale scurte. provocat de secretia excesiva de hormoni estrogeni. datorita testiculului aflat în scrot. uneori. tulbu rari vegetative marcate . Amenoreea sau oprirea menstrelor are si alte cauze în afara leziunilor ovariene: l eziuni ale mucoasei uterine (tuberculoza. 15. foliculina etc. Anomalia se constata devreme. Manifestarile principale s unt: amenoree. ale hipofizei (t umori. prognosticul este mai sever. existând riscul sterilitatii si al hipogonadismului. întrucât unul din testicule 656 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ esfe coborât si functioneaza normal. ALTE AFECÞIUNI în afara hipogonadismului se remarca la femei o serie de tulburari care sunt trata te de ginecolog si de endocrinolog ca fiind interferente. sexualizarea este normala si spermatogeneza s e mentine. de exemplu deasupra pubisului (ectop ie). Cresterea copilului este la început accelerata. Testiculele criptorhidice pot fi situate în canalul ingh inal. migre ne.9. musculatura se dezvolta la baieti. PRECOCITATEA SEXUALÃ în precocitatea sexuala semnul distinctiv îl constituie aparitia precoce a pubertati i. valuri de caldura.siunea caracterelor sexuale. cu oscilatii mar i tensionale. Se da-toreste pierderii. CRIPTORHIDIA Este o afectiune care merita o descriere aparte.4. înainte de vârsta de 9 ani. congestii premenstruale ale sânilor si ovarelor. Tratamentul consta în administrari de sedative. întrucât în mod normal testiculele trebuie sa fie coborâte la nastere.si tulburari visce rale (colecistite etc. Prin criptorhidie se întelege necoborârea testicul elor în scrot. nervozitate. Organele genital e se dezvolta ca la adult. în formele mai severe apar tulburari circulatorii accentuate. Hiperfoliculinismul. 15. se dezvolta sânii si sarcina este posibila. Pubertatea precoce adevarata este provocata de obicei de tumori cerebrale sau de tumori situate în hipotalamus. stari depresive. Exista o pubertate precoce si una falsa (pseudopubert ate precoce). dereglari nervoase (amenoree psihica). refac potenta si. Vocea se îngroasa. Daca insuficienta genitala este de natura hipofizara se asociaza un tratament cu gonadotrofina corionica (preparatul românesc Gonacor). datorita frecventei sale la bai eti si. apoi stagneaza. Criptorhidia este unilaterala sau bilaterala. mai ales. palpitatii .).insomnii. urmarilor sale. restabilesc capacitatea d e procreare. în criptorhidiile unilaterale. 15. chiuretaje repetate). Menopauza este o etapa fiziologica de mari perturbari hormonale si nervoase.9. In criptorhidiile bilaterale. un factor fi ziologic al amenoreei este sarcina. cu vârsta a activitatii ovarelor.5. transpiratii abundente. Apar secretia de sperma si spermatozoizii. .9. La fete ap are menstra.3. în abdomen sau pot fi în afara canalului. în atitudinea terapeutica sunt impo rtante depistarea la timp a anomaliei si coborârea chirurgicala a testiculului înain te de vârsta pubertatii.

în insuficientele testiculare. masurata în conditii bazale. Ex amenul ginecologic nu se face în timpul menstrelor. temperatura bazala. La femei exista diferite procedee pentru aprecierea functiei ovariene. Este o metoda valoroasa în diagnosticul bolilor test iculare. INTERSEXUALITATEA Un capitol aparte este cel al intersexualitatilor. Prin intersexualitate se înteleg e prezenta la un individ a caracterelor apartinând sexului opus. Cele mai obisnuite sunt: examenul ginecologic. 657 METODE DE INVESTIGARE ÎN AFECÞIUNILE GLANDELOR GENITALE Investigatiile care dau indicatii cu privire la functiile glandelor genitale la barbat sunt: examenul clinic (dezvoltarea genitala si sexualizarea). Copiii se sexualizeaza devreme. biopsia de mucoasa uterina si explorarile hormonale. o metoda precisa de apreciere a functiei endocrine a testiculului consta în dozarea testosteronului în sânge si urina. examenul citohormonal. în acest ultim caz. La barbat.5 zile. hermafroditis mul si disgeneziile gonadice de tipul sindromului Turner si sindromului Klinefel ter. Curba termica da indicatii asupra fazei ciclului menstrual si poate servi pentru indicatii terapeutice. Lichidul spermatic trebuie colectat în totalit ate si examinat proaspat. imature. . la baieti testiculele sunt mici. Temperatura bazala este temperatura interna. pentru a aprecia gradul lor de dezvoltare si eventualele malformatii. în mod normal se gasesc 60 000 000 . se introduce termometrul în vagin sau rect timp de 5 minute . dar spre deosebire de pu bertatea precoce adevarata. Determinarea hormonilor gonadotropi se face în mod curent în urina din 24 de ore. valorile gonadotropil or urinari sunt subnormale. dozarile hormonale (hormoni gonadotropi. în hipogonadismul de natura hipofizara. NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 15. pr in metoda biologica. Dimineat a. Curba temperaturii bazale prezin ta variatii în cursul ciclului menstrual. altele de tulburari în producerea hormonilor sexuali.6. examenul sp ermei. iar la fet e nu se dezvolta sânii si nu apare menstra. Cazurile sunt relativ rare si ele apartin domeniului endocrinologiei genetice. 15. unele provocate de anomalii c romozomiale. Tratamentul insuficientelor testiculare depinde de felul leziunilor gas ite la examenul histologic. în tumori suprarenale s au în tumori testiculare. Metoda e ste însa dificila si este utilizata mai mult pentru cercetare. Examenul ginecologic endocrin consta în examinarea organelor genitale externe si i nterne.Pseudopubertatea precoce apare în hiperplaziile suprarenale. la sculare. Analiza se face dupa o prealabila abstinenta sexuala de 3 . în grupul interse xualitatilor intra pseudohermafroditismul feminin si cel masculin. sterilitatea este certa. Examenul spermei sau spermograma da indicatii cu privire la functia spermatoge-n etica a testiculului si asupra capacitatii de fecundare.9. 17-cetosteroizi si testosteron în urina si în sânge) si biopsia testiculara.120 000 000 de sper matozoizi/ml.9. Examenul histologic al testiculului se face dupa recoltarea unui fragment de gla nda prin biopsie testiculara. iar rezultatul se noteaza pe o fisa speciala.7. Sperma este recoltata prin contact sexual întrerupt sau prin masturbare. Exista numeroase variante clinice ale starilor de intersexualitate. zilnic. numarul lor este mult redus (oligospe rmie) sau se constata absenta lor (azoos-permie).

în conditii riguroase de asepsie. Biopsia de mucoasa uterina se face prin chiuretaj uterin. Pentru dozarea estrogenilor se folosesc metode biologice . Constituie o metoda de explorare hormonala. fluorometrice si colorimetrice. Frotiul se recolteaza din fundul de sac posterior. recoltata în decurs de 24 de ore. Exame nul cito-vaginal este o analiza hormonala valoroasa în caz de sterilitate. metode fizice si chimice. La femeile cu menstre regulate. Explorarile hormonale. Examinarea si prelevarea frotiurilor se fac în ziua a 7-a.Examenul cito-hormonal sau cito-vaginal consta în recoltarea frotiului din vagin. în ziua a 21-a a ciclului. Ea da i ndicatii cu privire la secretia de hormoni estrogeni si progesteronici si la mom entul ovulatiei. Cu 24 de ore înainte femeia sa nu fi facut spalaturi vaginale si sa nu fi avut vre un raport sexual. Metodele chimice sun t cele mai precise. a 14-a si a 21-a a ciclului. recoltarea urinii se face în a 21-a zi a ciclului. constau în dozarea estrogenilor din urina totala. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful