NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 15.1.

INTRODUCERE

Functiile generale ale organismului sunt controlate si reglate de glandele cu se cretie interna sau glandelor endocrine: hipofiza, epifiza, tiroida, paratiroidel e, suprarenalele si glandele genitale, - masculine si feminine. în functie de nece sitatile organismului, ele secreta hormoni, ale caror atributii sunt în prezent bi ne stabilite, astfel, glandele suprarenale sunt glandele vitale pentru organism. Hipofiza, prin hormonul de crestere, si glanda tiroida au un rol important în pro cesul de crestere si de dezvoltare a organismului, în timp ce hormonii gonadotropi hipofizari si glandele genitale - ovarele si testicolele - sunt implicate în proc esul de reproducere. 15.2. NOÞIUNI DE ANATOMIE sl FIZIOLOGIE 15.2.1. HIPOFIZA ac Situata la baza creierului, într-o depresiune osoasa denumita saua turceasca hipof iza -una dintre cele mai importante glande de organism - este alcatuita din doi lobi - unul anterior si altul posterior, - cu origine embrionara diferita. Lobul anterior secreta urmatorii hormoni: - hormonul de crestere sau hormonul somatotrop, denumit prescurtat STH, stimulea za cresterea tesuturilor, mobilizeaza grasimile si intervine în metabolismul miner al; - hormonul tireotrop, denumit prescurtat TSH, stimuleaza functia glandei tiroide ; - hormonul corticotrop, denumit prescurtat ACTH, stimuleaza activitatea glandel or suprarenale; - hormonii gonadotropi sunt în numar de doi. Ei actioneaza asupra gonadelor mascul ine si feminine, având un rol important în sexualizare si în procesul de reproducere. Hormonul foliculostimulant sau FSH stimuleaza la femeie secretia foliculilor ovarieni. La barbat, activeaza si mentine spermatogeneza. Hormonul luteinizant, denumit pres curtat LH sau ICSH, actioneaza la femei asupra corpului galben al ovarului, iar la barbat asupra tesutului interstitial al testiculului, stimulând formarea hormon ului masculin - testosteronul; - hormonul luteotrop sau mamotrop, denumit prescurtat LTH, actioneaza sinergie cu cei doi hormoni gonadotropi, producând cresterea glandei mamare si secretia lac tata. Lobul anterior mai secreta hormonul melanotrop, sau hormonul pigmentatiei, care stimuleaza formarea pigmentilor din piele. Secretia hormonilor elaborati de hipofiza anterioara este reglata de centri nerv osi din creier, prin intermediul unor neurohormoni sintetizati la nivelul hipota lamusului. Cei mai multi hormoni hipofizari pot fi dozati în sânge prin metode moder ne si precise, radio-imunologice; tehnica fiind însa dificila, acest procedeu este utilizat numai în centre specializate.

NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE

631

Lobul posterior al hipofizei secreta doi hormoni, ocitocina si vasopresina, care de fapt sunt hormoni neurohipofizari, deoarece sunt sintetizati în centrii nervos i din hipota-latnus. Ocitotocina intervine la nastere, contactând uterul în faza fin ala a sarcinii. Contracta de asemenea canalele glandelor mamaie, contribuind la eliminarea laptelui. Vasopresina are o puternica actiune antidiuretica de unde s i denumirea de hormon antidiu-retic, prescurtat ADH. Când hormonul antidiuretic li pseste, se produce o diureza masiva, cu urini foarte diluate. 15.2.2. EPIFIZA Epifiza sau glanda pineala este situata deasupra hipofizei, între cele doua emisfe re cerebrale. Functia epifizei a constituit una dintre cele mai dezbatute proble me ale endocrinologiei. Cercetarile scolii românesti de endocrinologie (st. M. Mil cu si Ioana Milcu) au demonstrat rolul de glanda endocrina al pinealei. Alaturi de hipofiza, ea intervine în functia glandelor genitale (rol inhibitor antisexual) , a suprarenalelor, în metabolismul zaharului (scade glicemia), al apei si al saru rilor. în ultimele decenii au fost izolate din epifiza serotonina, norerepinefrina si melatonina. S-a dovedit recent ca actiunea anti-sexuala a epifizei s-ar dato ria melatoninei. 15.2.3. GLANDELE SUPRARENALE Cele doua glande suprarenale, situate deasupra rinichilor, sunt alcatuite din do ua structuri: corticala si medulara. Structura corticala sau corticosuprarenala consta din trei zone: a) zona glomerulara, care secreta ca hormon principal aldo steronul, cu proprietati mineralocorticoide (retine apa si sarea); b) zona fasci culara care secreta cortizolul si hidrocortizonul, hormon eliminat în urina sub fo rma 17-hidrocorticosteroizilor. Cortizolul este indispensabil vietii, contribuin d la formarea glucozei din proteine - fenomen cunoscut sub denumirea de gluconeo geneza; zona fasciculara mai secreta corticostero-nul, hormon mineralocorticoid; c) zona reticulara, care secreta hormoni androgeni, eliminati în urina sub forma 17-cetosteroizilor, si hormoni estrogeni. Amintim ca acesti hormoni sunt secreta ti si de ovare si de testicule. Secretia glandelor suprarenale este dependenta d e hormonul corticotrop hipofizar sau ACTH. La rândul ei, medulosuprarenala secreta doua substante, denumite catecolamine, si anume adrenalina sau epinefrina si no redrenalina sau noropinefrina. în anumite situatii, ca de pilda în stari de tensiune psihica sau emotii puternice, glanda .suprarenala secreta cantitati crescute de adrenalina si noradrenalina. Acestea produc fenomene de vasoconstrictie (paloar e, hipertensiune arteriala, frisoane, tahicardie). ¦':'; 15.2.4. TIROIDA Tiroida, situata la baza gâtului, înaintea traheii, secreta mai multi hormoni, dintr e care cei mai importanti sunt tiroxina sau tetraiodotironina si triiodotironina . Ambii hormoni stimuleaza oxidarile în organism si ajuta cresterea. Ei sunt neces ari cresterii normale a organismului, maturizarii scheletului si dezvoltarii cre ierului. Lipsa lor se rasfrânge nefavorabil asupra evolutiei proceselor fiziologic e normale. Functia glandei tiroide este controlata de hormonul tireotrop hipofiz ar si de centri nervosi din hipotalamusul anterior. 632 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ

Asa se explica de ce anumite dereglari nervoase se însotesc de perturbari însemnate ale functiei glandei tiroide.

3.prin cei doi hormoni gonadotropi (foliculostimulent si luteinizant) . pe când glucagonul este un puternic factor hip erglicemiant: scoate zaharul din ficat (glicogenoliza) si creste concentratia ac estuia în sânge (hiperglicemie). în consecinta. Se cunoc patru categorii de tumori hipo fizare: adenomul cromofob. PARATIROIDELE Cele patra glande paratiroide. care are rolul de a mobiliza calciul din oa se si de a stimula absorbtia calciului din intestin. transportând zaharul în celule. în perioada de debut. cu actiune hipocalcemianta. .6. Pentru acest motiv. situate pe fata dorsala a tiroidei. hipofîza . craniofaringiomul e inclus în categoria tumorilor hipofizar e. eraniofaringiomul este o tumoare formata de fapt în afa ra hipofizei.5. Tumorile hipofizare sunt clasificate dupa caracteristicile celulare leg ate de prezenta unor granule secretoare.2.stimuleaza si mentine functia glandelor genitale. Insulina scade gl icemia. Functia sp ermatogenica este localizata în tubii seminiferi.al doilea hormon paratiroidian -. secreta hormo nul paratiroidian sau parathormonul. care secreta insulina. adenomul acidofd sau eozinofil . adenomul bazofil este de obicei mic si nu produce f enomene de compresiune. 15. când extirpa rea pancreasului la câine a provocat aparitia diabetului. si celulele p.2. O actiune opusa o are tiroc alcitonina . Totodata el secreta hormoni sexuali: progesteronul si estrogenii.2. 15. în prezent se stie ca insu lele Langerhans din pancreas contin doua feluri de celule endocrine: celula oc. Hormonii sexuali determina dezvoltarea car acterelor sexuale si marcheaza diferenta dintre cele doua sexe. Tumorile hipofizare prezinta un interes deosebit. Sub controlul si stemului nervos.creste lent si produ ce acromegalie si gigantism. Mareste excretia de fosfor în urina si reabsorbtia tu-bulara de calciu. dar cu manifestari clinice asemanatoare celor din adenomul cromofo b. GLANDELE GENITALE Gonadele sau glandele genitale feminine si masculine au o secretie externa sau g ame-togena si o secretie interna sau endocrina. 15. Ovarul asigura producerea ovulel or necesare reproducerii. Testiculul produce spermatozoizii care fecundeaza ovulul. ism) apar când glanda este distrusa de un exces si boli prin l 20220o147u ipsa de hormoni hipofizari e caracteristica tu Sindroamele de hipofunctie (hipopituitar proces inflamator vascular sau tumoral. în spatiul dintre tubi se gasesc c elulele Leydig. datorita frecventei lor (10% d in totalitatea tumorilor intracraniene) si mai ales complicatiilor pe care le de termina. cei mai activi dintre acestia fi ind testosteronul si androstendionul.i 15. o secretie crescuta de p arathormon va mari calcemia si va scadea fosforemia. PANCREASUL Rolul de glanda endocrina al pancreasului a fost recunoscut din 1866.7. care secreta glucagonul. BOLILE HIPOFIZEI Bolile hipofizei se grupeaza în boli prin hormoni hipofizari. aparitia lui este pusa în NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 633 legatura cu boala Cushing. Productia crescuta de morilor hipofizare. care secreta hormoni androgeni.

dupa cum tulburarea endocrina survi ne înainte de închiderea cartilajelor de crestere (gigantism) sau mai târziu. Când tumoare a devine voluminoasa. Tulburarile de natura endocrina a par mai târziu. Cefaleea se datoreste de fapt presiunii exercitate de tumoare pe diafragmul seii. La început. dupa ce o parte din hipofiza a fost distrusa de tumoare. iar pe masura ce se mareste distruge peretii seii turcesti. determina aparitia diabetului insipid. Simptomatologie: în perioada de început lipsesc semnele clinice. De data recenta este procedeul de distrugere a tumorii hipofizare cu substante radioactive (aur sau i triu). Modificarile sunt mai acc entuate la fata si la extremitati. Tratamentul este radiologie si chirurgical. Semnul ce l mai precoce îl constituie regresiunea caracterelor sexuale (hipo-gonadismul). Daca tumoarea se dezvolta pos terior. comprima centrii nervosi din hipotalamus.2. Diagnostic: deoarece manifestarile clinice sunt reduse în adenomul cromofob. Procesul infil-trativ e invadant si caracteristic tumorilor maligne. tumoarea se d ezvolta în hipofiza. Simptomele sunt diferite. ADENOMUL CROMOFOB Constituie tipul cel mai obisnuit de tumoare hipofizara.si în al doilea rând pe modificarile oculare. Daca tumoarea se dezvolta anterior. invadând larg hipotalamusul si centrii nervosi înveci nati. diagn osticul se bazeaza în primul rând pe examenul radiologie al seii turcesti .3. d iafragmul seii si creste în sus. Bolnavul se plânge do ar de dureri de cap si de aceea este deseori tratat pentru nevroza. care necesita interventia chirurgicala de urgenta. Afectiunea este provocata de un adenom hipofi zar acidofil care secreta cantitati excesive de hormon somatotrop sau hormon de crestere. hipogonadism. la vârsta adulta (acromegalie).3. CRANIOFARINGIOMUL Craniofaringiomul este o tumoare situata deasupra seii turcesti. producând manifest ari legate de suferinta creierului: dereglari ale somnului si ale apetitului.care ara ta marirea de volum a glandei . Se practica fie rontgenterapia regiu nii hipofizare. ACROMEGALIA Prin acromegalie se întelege un sindrom clinic caracterizat prin cresterea deforma nta în grosime si latime a oaselor si a tesuturilor moi. O comp licatie de temut a tumorii hipofizare este hemoragia. Tratamentul este chirurgical si consta în extirparea tumorii. tumoarea poate secreta în exces si alti h ormoni hipofizari. diabet insipid. interventie denumita si hipofîzoliza. ob ezitate. 15.15. atrofie opti ca si. febra. pierderea totala a vederii. 634 ¦ \ ai B MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ .3.3.1. Evolueaza ca si adenomul cromofob. 15. în cele din urma. în afara hormonului de crestere. Ul terior se instaleaza insuficienta tiroidiana si insuficienta suprarenala. fie exereza chirurgicala (hipofizectomie). comprima chiasma otpica si p roduce tulburari de vederes strâmtoare a câmpului vizual (hemianopsie). provocând fenomene de compresiune: tulburari de vedere.

devenind proeminenta. Cresterea excesiva se rasfrânge asupra întregii conformatii a individului. în faza constituita a bolii. de dereglari nevrotice. aspectul acromegalului este destul de caracteristic pentru a fi usor recunoscut la examenul clinic. trasaturile fetei se schimba. înseamna ca tumoarea este activa. riscurile operatorii au scazut mult datorita tehnicilor chirurg icale. în decurs de ani. în afara examenului radiologie . O analiza im portanta este si dozarea radioimunologica a hormonului de crestere în plasma. Examenul ra diologie arata în-grosarea oaselor lungi si a falangelor. toracele este de asemen ea latit si deformat. Pe prim-plan si cea mai accesibila este roententgerapia hipofizara. în acr omegalie se gasesc valori crescute. Muschii sunt de obicei hipertrofiati. Mandibula creste mult în lungime (prognatism).20 de ani. Pacientrul constata de pilda ca îi creste picior ul si ca trebuie sa schimbe în fiecare an numarul de pantof. între tulburari le endocrine asociate se constata frecvent dezvoltarea parului pe corp la barbat (hipertricoza) si aparitia parului pe fata la femeie (hirsutism) . Voce a capata un timbru grav. splina.U i Simptomatologie: boala apare cu precadere între 30 si 50 de ani. intestin si pancreas). dar sarcina este posibila. Functia gona-dotropa este si ea dereg lata. buzele si limba (macroglosie). cavernos. fiind târziu sesizate de bolnav si de anturajul acestuia. Tegume ntele se îngroasa. Când fosforemia si calciuria sunt crescute. De data relativ recenta în tratamentul tumorilor hipofizar e este aplicarea radioizotopilor. La femeie. lordoza. deformarile tesuturilor moi si ale scheletului fiind progresive. diabetul zaharat se întâlneste în 25% din cazuri. La examinarea bolnavului se constata marirea de volum a organelor (cord.20 pâna la 500 ug/ml (valori normale =1-10). aspectul acromegalului este destul de caracteristic.care arata prezenta tumorii hipofizar e . Se introduce în hipofiza Y sau Au. osteoporoza).se situeaza si dozarile de fosfor si calciu în sânge si urina. mai ales la femei dupa menopauza. Datorita îngrosarii oaselor. Deformarile fetei si ale extremitatilor se produc treptat. Daca tumoarea creste rapid si produce leziuni oculare. Diagnosticul este dificil doar în faza de început. în prezent. Are eficacitate doar în stadiul de început. Mai târziu.4. GIGANTISMUL . menstrele devin neregulate.12 000 r la p iele. în decurs de 15 .3. Mâinile si picioarele sunt groase si late.12 luni. modificari ale articulat iilor (artropatii) si ale vertebrelor (cifoscolioza. ca urmare a cresterii tumorii. muscat ura devine dificila. deoarece spatiile interdentare se distanteaza si dintii nu se mai suprapun. la fel nasul. Semnele locale se datoresc extinderii tumorii în afara seii turcesti. ceea ce explica frecventa durerilor osoase si articulare la acesti bolnavi. Tumoarea se mai însoteste de tulbur ari de vedere. între investigatiile efectuate curent în ace asta boala. Aparitia greturilor si a varsaturilor indica o irita tie meningiana. Ceea ce atrage în primul rând atentia este deformarea oaselor fetei. La acromegali. O alta dovada a evoluti ei boli o constituie cresterea extremitatilor de la un an la altul.dovada a act ivitatii crescute a glandelor suprarenale. Rezultatele sunt încurajatoare. tulburarile în sfera genitala devin evidente abia în faza avansata a bolii. Boala evolueaza foarte lent. ficat. . psihice si neurovegetative. Cefaleea est e puternica si persistenta. Cu toate acestea. se prefera extirparea chirurgicala (hipofizect omie). forta musculara este diminuata. când deformarile osoase sunt putin vizibile. datorita efectului hiper-glicemian t al hormonului de crestere. fara a putea gasi exp licatia acestui fenomen. La barba t. Tratament: exista în prezent mai multe procedee terapeutice la îndemâna medicului. (pahidermie). Doza totala administrata este de 10 000 . Iradierea se repeta dupa un interval de 6 . 15. mult ameliorate.

dau înfatisarea eunucoida a co rpului. Viscerele sunt mari. Deficitul de hormon de crestere este determinat de l eziuni tumo-rale sau netumorale. Oasele lungi continua sa creasca un timp îndelungat. meningoencefalite) si bolile degenerative ale sistemului nervos. Patogenie: gigantismul este consecinta hipersecretiei de hormon somatotrop. dar pot produ ce si alte manifestari: diabet insipid. înaltimea gigantului depaseste 2 m. 15. La examenul radiologie se constata închiderea târzie a cartilajelor de crest ere. Profilaxia trebuie sa aiba în vedere prev enirea complicatiilor inevitabile în gigantism (tuberculoza. inflamatorii. Gigantismul afecteaza întreg organismul. permitân d performante fizice. cum este cazul craniofaringiomului. iar fetelor hormo ni estrogeni. Musculatura gigantului este Ia început bine dezvoltata. oprind astfel pr ocesul de crestere."hi -- .aspect cunoscut sub denumirea de macroschelie-. Gigantismul se caracterizeaza prin cresterea exagerata în înaltime.. apar tulburari neurologice si fenomene de compresiune. se ¦ . în gigantismul cu eunuchism nu se produce dezvoltarea sexuala. membrele. nemaifiind oprite în d ezvoltare de hormonii sexuali.AI. Tumorile hipofizare perturbeaza cresterea. Baietilor li se va administra Testosteron. disproportionat de lungi fata de trunch i . boala este provocata de o NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 635 tumoare hipofizara acidofila. Datorita cresterii excesive se produc modificari ale scheletului. ale hipofizei ( encefalite. Cresterea în lungime continua în adolescenta si la vârsta adulta. mai exista un al treilea grup -acela al nanismelor idiopatice. care însot este frecvent nanismul. ca cifoscoli oza si osteoporoza.5. depasind cu cel putin 20% media staturala. Organele genitale ramân infantile. Din prima categorie fac parte chisturi sau tumo ri situate în hipofiza sau în afara ei. desi proportionat fata de restul corpului. a ca rui actiune se exercita înainte de închiderea cartilajelor epifizare determinând crest erea în lungime a oaselor.. dar procesul hipertrofie poate aparea si mai târziu (între 12 si 18 ani). Daca tumoa rea devine voluminoasa. iar pubertatea nu are loc. Dupa o scurta perioada de forta fizica. Forme clinice: se cunosc mai multe forme de gigantism: gigantismul pur. interesând diferite sisteme si organe (muschi si visce re). care secreta în exces hormon somatotrop. gigantis mul cu eunuchism si gigantismul cu acromegalie. Tratamentul curativ consta în extirparea tumorii hipofizare si în administrarea de hormoni sexuali.3. gigantismul se asociaza cu deformarea ext remitatilor în latime. urmeaza etapa de s labiciune musculara. . dar corespunzatoare înaltimii. De aceea. boli cardiovasculare) . Ca si în cazul acromegaliei. NANISMUL HIPOFIZAR : Nanismul sau nedezvoltarea staturala este de obicei consecinta secretiei insufic iente de hormon somatotrop. denumite astfel deaorece mijloacele de investigare nu reusesc sa des . cu scaderea rezistentei la efort si la boli infectioase.. în cea de-a doua categorie sunt cuprinse leziunile netumorale. Membrele cresc mult în lungime. Tratamentul este profilactic si curativ. Se vor reduce proteinele din alimentatie. pastrând însa proportiile normale . care grabesc închiderea cartilajelor epifizare. cel mai adesea gigantii nu ating vârsta de 40 de ani. în forma complicata cu acromegalie. Evolutie: cresterea este rapida înca din copilarie. Craniul este mare. tulburari vizuale. în af ara categoriilor mentionate. obezitate.

La baieti. pubertatea precoc e sau disgenezia gonadica. Simptomatologie hipotalamica: obezitatea este o dovada a suferintei hipotalamusu lui. dar comportamentul ramâne pueril. Nu rareori apar fenomene de îmbatrânire precoce a tegumentelor. care apar la copiii de ambele sexe. Diferitele segmente ale c orpului se dezvolta armonios. în practica medicala se aplica tratamentul cu hormoni periferici (insulina. grasimea are o distributie particulara. dezvolta musculatura si statura. boli de rinichi. Expresia fetei r 636 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ este juvenila. Nanismul poate însoti. cuprinzând sânii. Diagnosticul nanismului hipofizar se bazeaza pe talia redusa a bolnavului si pe modificarile radiologice ale seii turcesti. dureri de cap. care indica existenta unor leziuni s au a unei tumori hipofizare. soldurile si coapsele. tulburari digestive) . Capul este mic. Nanicii par totdeauna mai tineri decât sunt în realitate. de pilda. locul principal îl detine hormonul de crest ere. Acon-droplazia este o alta afectiune care afecteaza c resterea. Trebuie totusi adm inistrati cu prudenta la copii. copilul ramânând mereu în urma celor de aceeasi vârsta. Tratament: între mijloacele terapeutice. insomni i. tuberculoza. în functie de localizarea si întinderea leziunii apar diverse simptome nerv oase si endocrine. sindromul adreno-genital. Daca nanismul este însotit de infantilis m sexual. are ca semne caracteristice obezitatea si infantilismul genital. Inteligenta este cel mai des normala. copiii cu nanism au o greutate normala la nastere. ea este semnalata de timpuriu: penisul este mi c. Tegumentele sunt fine.si hormoni steroizi anabolici). Aceasta repartiza re a grasimii da baietilor un aspect feminin.20 sau 1. Ceeea ce atrage în mod deosebit atenti a este gracilitatea acestora.6. extracte tiroidiene . Testosteronul si derivatii sai au avantajul ca sti muleaza anabolismul proteic. Aspectul este cunosc ut sub denumirea de infantilism sexual. Simptomatologie: în general. palide. boala Cushing.Tiroxina sau Tiroton . Du pa vârsta de 1 an. nanicii nu se maturizeaza sexual. regiuna pu-biana. la fel si extremitatile (acromicri e). 15. proportional. înfundat în grasime. cresterea încetineste. dar cum acesta se procura greu si este scump. abdomenul. apatie. testiculele sunt de asemenea mici sau nu coboara în punga scro SINDROMUL ADIPOZO-GENITAL (sindromul Babinski-Frohlich) .copere cauza. se adauga tratament cu hormoni sexuali . înaltimea definitiva nu depaseste 1. Afectiunea este provo cata de o tumoare sau de un proces inflamator cu sediul în regiunea hipotalamo-hip ofizara.50 m. Oprirea cresterii mai poa te fi provocata de carente alimentare (diabet. a junsi la vârsta pubertatii. Simptomatologie endocrina: tulburarea endocrina caracteristica sindromului este insuficienta genitala. deoarece au afect virilizant. transpiratii abundente si diabet insipid. care a fost descris în 1901. dar se deosebeste de la început de nanismul hipofizar prin aspectul disp roportionat al corpului si prin deformarile membrelor. i z Sindromul. Nu trebuie uitat însa ca numeroase alte afectiuni pot perturba la copil procesul de crestere. Deseori. afectiuni cardiace si infectii cu caracter cronic. Se mai semnaleaza ameteli.3.estrogeni si Progesteron la f ete si Testosteron la baieti. boli end ocrine ca: mixedemul. La copii. radacinile membrelor.

atât la barbat. La fete. sensibilitatea la rece. în astfel de cazuri.tala.7. Insuficienta genitala se combate cu hormoni sexuali-f eminini sau masculini . Pentru aprecierea activitatii glandelor genitale se doze aza 17-CS în urina. Leatoarea. Simptomatologie: la femeie.dovedesc deficitu l de hormoni tiroidieni si suprarenali. sânii sunt mici. La barbat. Leziunile inflamatorii vasculare sau degenerativ e (diabet.si cu hormoni gonadotropi corionici (de tipul Gonacorulu i). NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 637 Tratamentul sindromului adipozo-genital consta în extirparea tumorii hipofizare. caderea par ului axilar si pubian . care produce scadere a irigatiei în hipotalamus si hipofiza. mai multa miscare. care îsi fac aparitia imediat dupa nastere. insuficienta hipofizara se ma nifesta prin insuficienta tuturor glandelor periferice (tiroida. Diagn osticul clinic este completat de examenele de laborator. disparând la pubertate. pentru explorarea glandei suprarenale se fac dozari de 17-hidroxicorticosteroizi si 17-cetosteroi zi în urina de 24 de ore. organele genitale ramân infantile. în aceasta ordine de idei. iar la femei se determina estro-genii si pregnandiolul urinar. tuberculoza.evita rea cu precadere a dulciurilor. impotenta sexuala la barbat si regresiunea organelor genitale. cân d etiologia este tumorala. Exista si un sindrom adipozo-genital al adultului.3. micoze. datorita ameliorarii practicilor obstetricale. depingmetarea pielii.). Concomitent apar si alte tulburari care dov edesc insuficienta celorlalti hormoni hipofizari. Pierderea libido-ului si a potentei este însotita de regresiunea organelor genitale (atrofie testiculara). sa se abtina de la dulciuri si sa nu faca e xcese alimentare. . necesitând o aparatura speciala. Deosebit de import ant este regimul hipocaloric. soc si hemoragie. . medicul si personalul aux iliar trebuie sa-i instruiasca pe parinti în privinta felului alimentatiei . 15.se baz eaza în primul rând pe involutia organelor genitale si a caracterelor sexuale. Astfel. incidenta necrozei post-par tum a scazut. a spectul clinic fiind cel al hipogonadismului. Se vor recomanda de asemenea cultura fizica si sportul moderat. toropeala. infantil ismul genital evolueaza benign. suprarenale. care este destul de frecvent întâlnit la copii si se datoreste supraalimentatiei ace stora si nicidecum unor leizuni hipotalamo-hipofîzare. care se caracterizea za prin obezitate si hipogonadism: caderea perilor pubieni si auxilari amenoree la femeie. infantilismul genital este depistat abia la vârsta pubertatii: mens tra nu apare. Copilul trebuie sfatuit sa faca gimnastica. sunt involutia sânilor si lipsa lactatiei. primele semne de insuficienta hipofizara. având putin tesut gl andular. producând la pacientii de ambele sexe fenomene de hipopituit arism partial sau total (panhipopituitarism). se recurge în mod curent la dozarea hormonilor periferici. mens-trele se raresc. Distrugerea sau necroza gl andei reprezinta consecinta hemoragiei din timpul sarcinii. Ulterior. în majoritatea cazurilor se asociaza si hormoni tiroidieni. go nade). cât si la femeie . sifilis. Diagnosticul de insuficienta hipofizara. în afara hormonilor gonadotropi. Sindro mul Babinski-Frohlich nu trebuie confundat cu pseu-dosindromul adipozo-genital. brucelo-ze etc. Bolnava se plânge de slabiciune fizica marcata si persistenta. întrucât dozarile directe d e hormoni hipofizari sunt deocamdata dificile. Insuficienta hipofi zara poate exista si la barbat. grasimilor si excesului de fainoase -.fenomene frecvente la aceste bolnave . cât si asup ra cantitatilor de alimente permise. organele genital e involiieaza. în ultimul timp. rtum) INSUFICIENÞA HIPOFIZARÃ (sindromul Sheehan) (necroza saii infarctul postpa Sindromul Sheehan este provocat de distrugerea glandei hipofizare în cursul unei n asteri complicate cu hipertensiune. Predomina însa deficitul de hormoni gonadotropi. tumorile hipofizare p ot distruge hipofiza.

iar den sitatea ei nu depaseste 1005. apare setea intensa ( polidipsie). tiroxina si triiodotironina (denumire a comerciala Tiroton). dar rinichiul este incapabil de a concentra urina. în tot timpul probei. Diabetul insipid mai poate fi confundat cu polidipsia psihogena. densitate a urinii este normala. în lipsa prelungita de potasiu. în clinica se utilizeaza urmatoarele teste : Cel mai simplu test este cel al restrictiei de apa. ziua si noaptea. dupa un tratament îndelungat cu cortizon si în diabetul zaharat.traumatica.3. Insuficienta tiroidiana se trateaza cu extracte de glanda tiroida sau preparate sintetice.8.Pentru explorarea functiei glandei tiroide se efectueaza metabolismul bazai. timp de 6 ore sau cel mult 2 4 de ore. restabileste fertilitatea. Sp re deosebire de bolnavii cu diabet insipid. De aceea. inflamatorie. Urina este diluata. Pierderea masiva de lichide din organ ism antreneaza stari de oboseala. Poliuria se instaleaza brusc si dramatic. tumorala sau d egenerativa . Testul este periculos. iar densitatea urinei oscileaza în tre 1 008 si 1 012. iar examenele de laborator arata prezenta zaharului în sânge si urina. iar la barb at refece vigoarea fizica si potenta. se asociaz a cortizon. io demia si iodocaptarea tiroidiana (a se vedea capitolele respective). Pentru precizarea diagnosticului bolii. constip atie. personalul sanitar auxiliar trebuie sa supravegheze bolnav ul cu multa atentie. în acest ultim caz. poliuria nu este modificata de administrarea de vasop resina. întrucât manifestari similare pot exista si în alte afectiuni. chinuitoare. Daca exista semne de insuficienta suprarenala. Bolnavul trebuie cântarit din ora în ora. deoarece produce o deshidratare importanta a or ganismului. D aca deshidratarea este excesiva (uscaciune a tegumentelor si mucoaselor) si daca . Ei au o continua senzatie de s ete nesatisfacuta si poliurie consecutiva ingerarii cantitatilor mari de apa. Tratament: practica a dovedit importanta administrarii de preparate hormonale su bsti-tuitive pentru recuperarea bolnavilor cu insuficienta hipofizara. 638 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ 15. uscaciunea gurii si a pielii. Aceasta afectiune apare la bolnavi cu tulburari psihice. Se stie.localizata la nivelul hipofizei posterioare sau la nivelul nucleil or din hipo-talamus care sintetizeaza vasopresina poate declansa aparitia diabet ului insipid. ca unele afectiuni renale (insuficienta renala cronica) se însotesc de poliurie.determina aparitia menstrelor. O cauza frecventa în zi lele noastre o constituie loviturile la cap si interventiile chirurgicale pe hip ofiza. în plus. Spre deosebire de diabetul insipid. Bolnavul constata la un moment dat ca elimina 5 1 si chiar 20 1 de urina pe zi. DIABETUL INSIPID Manifestarea principala a bolii consta în eliminarea unor mari cantitati de urina. de pilda. Etiopatogenie: Orice leziune organica . înainte de a înce pe tratamentul este necesar sa se stabileasca natura acestor tulburari. Insuficient a uneia sau mai multor glande periferice este o dovada a deficitului de hormoni hipofizari. Ca o consecinta a poliuriei. Rezultate le sunt rapide si spectaculare. Poliur ia mai poate fi observata în hipercalcemii. incolora. datorita deficitului de hormon antidiuretic. acestia tolereaza lipsa de apa si ra spund normal la testele utilizate pentru diagnosticul diabetului insipid. Diagnosticul afectiunii se bazeaza pe cele doua simptome majore: poliuria si pol idip-sia. Secretia de vasopresina în astfel de cazuri este normala. poliuri a este mai putin intensa (pâna la 5 1/24 de ore). ameteli. facute în cazul tumorilor hipofizare. Tratamentul cu hormoni sexuali -estrogeni la femeie si testosteron l a barbat .

4. Testul la nicotina se bazeaza pe proprietatea nicotinei de a stimula secretia va sopre-sinei. aparitia spermatogenezei. în comert se gases te preparatul denumit Retrohipofiza. timp de o ora de la administrarea nicotinei. Tratamentul medical este ineficace. sau i. timp de 3 . deoarece nicotina prod uce greturi.v. Prognosticul bolii este grav. este sindromul de pubertate precoce sau macrogenitosomia precoce. în prize nazale. Se dau 20 . Daca nu scade. în mod normal. Debitul urinar se masoara la fiecare 15 minut e. dupa cum este sau nu fumator. desi rar întâlnit. proba se întrerupe. s-au introdus în tratamentul diabetului insipid substante diuretice (ca de ex. Se urmareste diureza pe minut. sub actiunea hormo nului. timp de 15 minute. nicotina descarca vasopresina si cantitatea de urina scade. MACROGENITOSOMIA PRECOCE (sindromul Pelizzi) Bolile epifizei sunt destul de rare. provocata de o tumoare cereb rala (pi-nealom). Testul consta în injectarea i. alc ool . Testul este neplacut. varsaturi si ameteli. care contine hormon antidiuretic. . se presupune existenta unui diabet insipid.50 mg la intervale de 4 ore. Mortalitatea este mare.5% din greutatea corpului. Exista o varianta simpla. ¦ Tratamentul cu pulbere de retrohipofiza corecteaza poliuria din diabetul insipid. care distruge epifiza si determina leziuni în centrii hipotalami ci. chiar daca se intervine ch irurgical. Crestere a în înaltime este la început accelerata.toate acestea având efect de stimulare a diurezei. a unei solutii se salicilat sau tartrat de nicotina. Doza administrata este de 1 mg pentru nef umatori si de 3 mg pentru fumatori.v. daca bolnavul are 60 kg. dar mai putin preci sa: se recomanda bolnavului sa fumeze 1-3 tigari. cantitatea de urin a se mentine crescuta. Proba propriu-zisa se începe când debitul urinar ajunge la 10 ml/min. cu solutie hipertonica de clorura de sodiu 2. Se administreaza pulbere de lob posterior de hipofiza. bolnavul bea apa la fiecare 15 minu te. timp de 45 de minute. de hormon ant i-diuretic. Semnul principal al bolii este maturizarea sexula precoce. urina se strânge si se masoara la fieca re 15 minute. Un alt test frecvent utilizat în diabetul insipid este proba cu clorura de sodiu: în ainte de proba se suspenda orice medicatie. 15.5%.5 minute. în cantitate egala cu cantitatea de apa pe care o elimina în acest interval de t imp. BOLILE EPIFIZEI 15. care reduc în mod substantial poliuria.4. care produc închiderea precoce a cartilajelor la crestere. în diabetul insipid.v. dupa ce urineaza. Se pare ca sindromul apare în exclusivitate la baieti sub 10 ani. în d iabetul insipid. în mod normal. în care exista deficit de hormon antidiuretic. Se mai poate administra si sub fo rma injectabila. d ebitul urinar trebuie sa scada brusc. atât în timpul perfuziei. cantitatea de urina se normalizeaza. cât si la 30 de minute dupa terminarea ei. deoarece face distinctia între diabetul insipid si poliuria întâlnita în afectiunile r enale.scaderea în greutate depaseste 3 . Proba la hormonul antidiuretic consta în administrarea i. aparitia parului sexu al si facial. între alte indicatii. dezvoltarea organelor genitale. proteine. se da bolnavului s a bea apa. debitul urinar NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 639 fiind apreciat în mililitri pe minut. Clortiazida). Aceasta metoda simpla este valoroasa . si anume 5 ml/kilocorp. Mai cunoscut.m.1. în poliu riile cu componenta psihica se utilizeaza tranchilizante si se face psihoterapie . un rol important îl detine dieta saraca în sare. apoi este frânata de excesul de hormoni androg eni. adica circa 300 ml la fiec are sfert de ora. Se face perfuzie i. Recent.

în schimb. brate si în axile apar vergeturi sau striuri de cul oare rosie-violacee. anxietate. Ceea ce atrage în primul rând atentia este fata rotunda. buza superioara si pe obraji (hirsutism). dând nast ere la o varietate de boli endocrine. . care secreta cantitati excesive de cortizol. O al ta manifestare a bolii este osteoporoza . prezenta parului pe barba. excesul de estro-geni. tulburarile psihice importante. Modificarile în sfera gen itala sunt frecvente. distributia particulara a grasimii. uscata si cu aspect marmorat. hipersecretia de cortizol produce sindromul Cushing. Diagnosticul este sugerat de aspectul clinic al bolnavului si anume de topirea m usculaturii. La femei ele constau în neregularitati ale ciclului menstrua l. Pe regiunea abdominala. BOLILE GLANDELOR SUPRARENALE în conditii de boala. Pielea este subtire. Boala Cushing a mai fost sem nalata la bolnavi care au primit doze mari si prelungite de cortizon. diabetul zaharat. Boala Cushing se datoreste hiperactivitatii glandelor suprarenale. sindromul de feminizare. cu dureri mari do rso-lombare. Când glandele supr arenale sunt distruse. se gasesc valori crescute ale glicemiei pe n emâncate. semne distinctive ale hipercorticis-mului.1. extremitatile sunt subtiri. gât si la radacinile mem brelor. caracterizate prin stari depresive. atrofica. infectiile acute si gra ve. îndeosebi pe membre.15. fese. insuficienta renala. Pe spate apare f recvent acnee. excesul de cortizol produce virilizare. La 50% din bolnavi exista tulburari psihic e. Hipersecretia de aldosteron det ermina aparitia hiperal-dosteronismului sau a sindromului Conn. Valorile tensiunii sistolice ajung la 200 mm Hg. pe când la barbat se remarca t endinta la feminizare (ginecomastie). mergând pâna la pierderea menstrelor (amenoree) si sterilitate. Hipertensiunea arteriala este un semn obisnuit al bolii. la care se adauga. Grasimea este localizata la fata . ceafa. sindromul adreno-genital. BOALA CUSHING . datorita topirii maselor musculare. mergând pâna la sinucidere. Boala Cushing este grava prin manifestarile si complicatiile sale: topirea osoasa care determina f racturi spontane. La femei. aspect cunoscut sub denumirea de diabet steroid. Ca urmare a actiunii cortizonu lui asupra metabolismului glucidic. 640 T Etiologie: cea mai frecventa cauza a bolii este hiperplazia suprarenalelor. scolioza.adenom sau cancer al suprarenalelor -sau de un adenom bazofil hipofizar. tulbur arile în sfera genitala si infertilitatea devin mai evidente în faza înaintata a bolii .dând aspectul de "luna plina" -.5.5. apare insuficienta suprarenala sau boala Addison. Simptomatologie: boala este mai des întâlnita la femei decât la barbati. tulburari de memorie etc. la abdomen. Decalcifierea se extinde la coaste si la craniu. 15. conferind o înf atisare destul de caracteristica. Procesul de decalifiere determina cu timpul turtiri ale vertebrelo r si deformari mari ale coloanei vertebrale: cifoza. La barbat. hipersecretia de hormoni androgeni. Astfel. O particularitate a bolii este distributia gra simii. care confera bolnavului o obezitate aparenta. Boal a mai poate fi provocata si de tumori ale suprarenalelor . prezenta striurilor rosii si de MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ . glandele suprarenale secreta în exces anumiti hormoni. cu pometii r osii.j. la femei.consecinta a decalcifierii considerabi le a oaselor.

decât seara si ca deci concentratia de 17-OHCS este mai mare în timpul zile. Chiar înainte de nastere. concentratia steroizilor din urina de zi trebuie sa fie mai mult de jumatate din total. Pentru aprecierea activitatii glandelor suprarenale se cerceteaza concentratia metabolitilor horm onilor steroizi suprarenali în plasma si urina. se determina în urina 17-CS si 17-OHCS. atât din partea bolanvului. Sindromul adreno-genital congenital este provocat de o hiperplazie a glandelor s uprarenale.9 mg l a femeie si 12 . înainte si la sfârsitul probei. de la ora 19 pâna a doua NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 641 zi la ora 7 dimineata. Ori de câte ori se presupune ca exista o secretie crescuta de hormon corticotrop s au de steroizi suprarenali se efectueaza testul de inhibitie cu superprednol. Exista dive rse grade de masculinizare a organelor genitale. Testul se face administrând timp de doua zile.14 mg la barbat) si ale 17-OHCS (valori normale = 4-8 mg) /24 d e ore. De aceea. fetii de sex feminin se nasc cu anomalii ale org anelor genitale de tip masculin. Su perprednolul. concentratiile 17-CS sunt foarte mari. cu uretra peni-ana. 15. De la 2 . Dozarile în plasma snut laborioase s i se practica numai în servicii de specialitate. în mod obisnuit se fac dozari de 17 -cetosteroizi (17-CS) si 17-hidrocorti-costeroizi (16-OHCS) în urina de 24 de ore. este cel mai puternic inhibitor al secretiei de ho rmon corticotrop.constatarea hipertensiunii arteriale si a hiperglicemiei. sub influenta hormonilor androgeni se produce dezvoltarea precoce a caracterelor sexuale. în cancerul suprarenal. perorai. Recoltarea prob elor cere o deosebita atentie.2. eliminarile de hormoni steroizi scad semnificativ. în mod norma l. La baieti. curat si bine degresat se colecteaza urina de la 7 dimineata pâna la ora 19. Un alt procedeu de diagnostic este retropneumoperiton eul (a se vedea descrierea tehnicii la capitolul rezervat feocro-mocitomului). Deosebit de importante pentru diagnostic sunt probele hormonale. Tratamentul bolii Cushing este chirurgical. SINDROMUL ADRENO-GENITAL Sindromul adreno-genital se caracterizeaza prin secretia anormala (cantitativ si calitativ) de hormoni andogreni de provenienta suprarenala.5 mg la 6 ore). realizând starea de intersexualitate. ia r adunate dau valori crescute. Se cunosc doua aspe cte ale sindromului. Se stie ca secretia de hormoni suprarenali este mai crescuta dimineata. Mai exista si o varianta a probe i cu 8 mg superprednol/zi. O particularitate hormonala în boala Cushin g este pierderea ritmului nictemeral. cât si din partea persona lului care îl supravegheaza si care duce analizele la laborator. adica în ziua a doua a probei. pe când în adenomul suprarenal 17-CS se elimina în concentratii normal e. Se dozeaza separat 17-OHCS în cele doua borcane. steroizii urinari scad cu peste 50% din valoarea initiala.5. E xamenul radiologie al regiunii lombare pune în evidenta în astfel de cazuri existent a unei tumori si o localizeaza. si anume: forma congenitala si forma dobândita sau capatata. în mod normal. decât în cursul noptii. hormon steroid. în boala Cushing se gasesc valori crescute ale 17-CS (valori normale = 7 . valorile în urina de zi si cea de noapte sunt egale. Tehnica: într-un borcan spalat. câte 2 mg superprednol/zi (câte 0. în alt borcan se aduna urina de noapte. ajungând la 10 0 mg/24 de ore. dupa superpred nol. dar valorile 17-OHCS sunt crescute. mergând de la forme usoare pâna la masculinizarea completa. în hiperplazia sup rarenala.4 an . suprarenalele secreta o cantitate anormala d e hormoni an-dropeni. deoarece tumorile se d ezvolta oarecum independent de glanda hipofiza. pe când în tumorile sup rarenale (adenom sau cancer) modificarile sunt neînsemnate. în boala Cushing.

De cele mai multe ori.5. Mai rar. se pro cedeaza la extirparea chirurgicala a acesteia. Urinile sunt dilu ate si abundente. de obicei benigna. 15. nu rareori. scaderea pota-siului în sânge (sub 3 mEq) si poliurie. dar. administrare de spironolactona (prepatatul denumit Aldactone) si în exti rparea chirurgicala a tumorii suprarenale. Ea se dato -reste unei tumori sau hiperplazii a suprarenalelor. acestea se corecteaza chirurgical.5. 642 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ 15. aceste tum ori sunt de natura maligna. boala este provocat . care secreta aldosteron. SINDROMUL DE FEMINIZARE în cazuri mai rare. de crize de p aralizie. poliuria nu este infl uentata de tratamentul cu hormon antidiu-retic. pierderea potentiei sexuale es te un simptom frecvent al bolii. BOALA ADDISON Boala Addison sau insuficienta cronica a glandelor suprarenale se datoreste inca pacitatii suprarenalelor de a produce si secreta hormoni în cantitatea ceruta de n evoile organismului. virilizarea la fete apare dupa nastere. dar poate secr eta totodata si alti hormoni corticosteroizi. Informa dobândita sau capatata. HIPERALDOSTERONISMUL Hiperaldosteronismul primar sau sindromul Conn este o afectiune determinata de o tumoare suprarenala.3. Dozarile hormonale arata valori crescute ale 17-CS urinari.). he patice sau renale. datorita excesului de hormoni sexuali. dato rita lipsei de hormoni suprarenali. hormoni mineraloc orticoizi (preparatul ADC sau acetat de dezoxicorticosteron) si se fac perfuzii cu solutii saline. tumoarea maligna a suprarenalelor secreta.i apare parul pubian. crampe si. Tratament: în cazurile usoare se administreaza Cortizon acetat sau Prednison. ca urmare a unui proces de autoimunizare. O cauza frecventa este si atrofia glandelor sup rarenale. Este determinat de afectiuni severe.4. Datorita malignitatii tumorii. Cu timpul însa. hormoni estrogeni. Când exista malformatii importante ale gland elor genitale. în forma severa de sindrom adren o-genital. iar cresterea în înaltime. Etiologie: insuficienta suprarenala este urmarea unui proces distructiv al supra renalelor. se accelereaza. clitorisul se hipertrofiaza. Scaderea concentratiei de potasi u în sânge este urmata de slabiciune musculara. apare parul pubian. Organele genitale pot fi no rmale la nastere. vocea se îngroasa. pleurez ie. în loc de hormoni androgeni. Daca sindromul este provocat de o tumoare suprarenala. regresi unea caracterelor sexuale si atrofie testiculara. fapt pentru care orice addison ian trebuie întrebat daca a avut o afectiune bacilara (infiltrat pulmonar. se dezvolta penisul si prostata si apar erectii. subtierea vocii. care se manifesta de la nastere cu pierderi importante de sodiu. se administreaza cortizon.5.5. Excesul de hormoni estrogeni determina la barbat apa ritia semnelor de feminizare: ginecomastie voluminoasa. spre deosebire de diabetul insipid. prognosticul bol ii este grav. care determina normalizarea sexualizarii. Tratamentul hiperaldosteronismului primar consta în ingerare de potasiu. Mai exista un hiperaldosteronism secundar. Manifestarile sunt însotite uneori de semne mai mult sau mai putin severe de insuficienta suprarenala. Testicule le ramân însa mici. cel mai adesea de natura tuberculoasa. caracterizat prin imposibil itatea rinichiului de a concentra urina. Apare frecvent între 30 si 50 de ani si se manifesta clinic prin triada simptomatica: hipertensiune arteriala cu dur eri de cap. 15. tuberculoza pulmonara etc.

datorita tulburarilor digestive (anorexie. usoara scadere în greutate . Tratamentul cu cortizon re mediaza în buna parte tulburarile ivite în sfera sexuala. Numerosi factori. anxietate. denutritie). Simptome: boala a fost descrisa pentru prima data în 1855 de catre Addison. cât si personal ul sanitar care-1 îngrijeste trebuie sa stie ca addisonienii sunt deosebit de frag ili. 17-OHCS sau 17-hidroxicor-ticosteroizii reprezinta metab olitii urinari ai cortizonului. Starea bolnavului se învioreaza spre seara. fiind mai pronuntate în cursul diminetii.toata urina din cursul zilei si din cursul noptii. Se masoar a toata cantitatea din urina din 24 de ore. Diagnostic: boala Addison trebuie suspectata la toti hipotensivii care se plâng de oboseala.a de sifilis sau de o hemoragie in-traglandulara. La femei. pe fata. Strânge apoi . simptomele se accentueaza si ala rmeaza pe bolnav. Oboseala fizica si cea intelectuala devine intensa. coate. în boala Addison. Deosebit de valoroase pentru diagnostic sunt examenele de laborator si dozarile de hormoni steroizi suprarenali. tensiunea arteriala este scazuta sub 100 mmHg. la nivelul liniil or palmare* si al eventualelor cicatrice operatorii. lipsa de pofta de mâncare si de pierdere în greutate. în cursul zilei va bea lichide în mod obisnuit. O manife stare tipica a bolii este hiper-pigmentarea tegumentelor si mucoaselor. Pentru aprecierea hormonilor steroizi suprarenali se dozeaza în urina din 24 de ore 17-CS si 17-OHCS . în insuficie nta suprarenala se gasesc valori crescute ale potasiului în sânge (peste 4. între analizele de laborator. Aceasta este "criza addisoniana". Tulburarile în sfera sexuala (scaderea sau pierderea potentiei si afertilitatii) sunt frecvente la barbatii addisonieni . apatie. fiind consecinta deshidratarii prin pierdere excesiva de clorura de sod iu. inclusiv cea de-a doua zi la ora 7. pe care un organism sanatos le suporta cu usurinta. Concentratia sodiului si a potas iului reflecta activitatea hormonilor mineralocorticoizi suprarenali. este un fenomen constant în boala NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 643 Addison. bolnavul nu trebuie sa ia nici un medicament. Pierderea în greutate. lipsa poftei de mâncare. impune internar ea de urgenta a bolnavului si administrarea unor doze mari de cortizon. în aceste conditii. iar 1/3 din testicul).5 mEq/l) si concentratii scazute ale sodiului sanguin (sub 142 mEq/l). Hiperpig mentarea este cu atât mai intensa. Addisonienii au diverse m anifestari nervoase: iritabiitate. bolile febrile. în astfel de cazuri. care nu au nimic caracteristic si de aceea boala poate fi confundata cu afecti uni care au manifestari similare. La ora 7 dimineata urineaz a si arunca urina. valorile steroizilor urinari sunt semnificati v scazute. este bine sa stea în repaus. dar si ai altor hormoni glucocorticoiz i din suprarenala. tratamentul cu cor tizon trebuie prescris cu multa precautie. dupa care urina este dusa la laborat . Tensiunea generala se prabuses te. Cu timpul însa.într-unui sau mai multe borcane . genunchi. int erventiile chirurgicale. frigul si caldura excesive dezechilibreaza usor organis mul. în special. O atentie deosebita trebuie sa acorde personalul auxiliar sanitar modului de rec oltare a urinei pentru dozarile hormonale. cu cât insuficienta suprarenala este mai severa. care prin gravitatea ei. în ziua recoltarii urinei. La încep ut exista simptome ca: oboseala. Este caracteristica de asem enea hiperpigmentatia bruna a areolelor si a organelor genitale. Atentia este retinuta de prezenta unor pete pigmentare de culoare bruna-cenusie pe partile descoperite ale corpului. bolnavul nu se mai poate alimenta si poate intra în coma. în toate ca zurile. Atât bolnavul. varsaturi. 17-CS reprezinta metabolitii hormonilor androgeni (2/3 provin din suprarenala. negativism. Un semn importa nt pentru recunoasterea afectiunii îl constituie prezenta petelor pigmentare pe mu coasa bucala si pe gingii. apar varsaturi si diaree. Cu câteva zile înainte de proba. Ulcerul duoden al este frecvent asociat cu boala Addison. ca eforturile fizice si intelectuale. sarcina este un factor agravant al bolii. stare a generala a addisonianului se înrarutateste brusc. locul principal îl de tin dozarile de sodiu si potasiu în sânge si urina.

Este de asemenea necesara cresterea ratiei de sare în alimentatie. cresterea nu mai are loc sau este foarte mica.7. FEOCROMOCITOMUL . în mod normal. care se bazeaza pe faptul ca dupa administrarea de hormoni suprarenali scade numarul eozinofilelor în sângele cir culant.30 mg Prednison. Tratament: aplicarea în ultimele decenii. Exista mai multe variante ale aceste probe. care se efectueaza la fel ca prima. Testul se apl ica în doua etape: în prima. Daca suprarenala function eaza normal. O alta proba care apreciaza activitatea suprarenalelor este p roba eozinopeniei provocate cu ACTH (proba Thorn). 15. 15. care se datoresc altor cau ze decât tuberculozei. se dozeaza 17-CS si 17-OHCS în urin a din 24 de ore. se aplica un tratament specific cu cortizon. Insuficienta suprarenala benigna apare în boli digestive cu c aracter cronic. facând dintr-o boala grava. pe motivul ca este prea multa. pe scara larga. în insuficienta suprarenala. Testul de încarcare cu apa (Robinson-Power-Kepler) se bazeaza pe diureza scazuta a addisonienilor. se poate afirma existenta insuficientei corticosuprarenale. sub influenta hormonului corticotrop. valorile horm onilor steroizi cresc de 3 . apa ingerata în exces se elimina în decurs de 4 ore. de preferinta dat pe cal e bucala (în comert exista preparatul românesc Prednison). INSUFICIENÞA SUPRARENALÃ CRONICÃ BENIGNÃ Exista si forme atenuate de insuficienta suprarenala. în care valorile steroizilor urinari nu sunt semnificativ scazut e. bolnavul primeste 50 -100 mg Cortizon acetat sau 20 . înainte de proba si în ultima zi a probei. numai ca înainte cu 4 ore de a bea apa. în proportie de peste 80%. se ia sânge pentru numararea eozinofilelor. deci la ora 4 dimineata. în boala Addison. în doze conform prescriptii lor medicale. supuratii cronice etc. eliminarea este sub 50%. bolnavul bea la ora 8 dimineata 1 1 apa în 20 de minute. se efectueaza proba dinamica de stimulare a suprarenalelor cu hormon corticotrop (ACTH).m sau cu Cortizon adaugat în perfuzii de solutie salina cu solutie glucozata 5 %. Personalul sanitar are rolul de a instrui bolnavul. eozinofilele trebuie sa scada la jumatate din valoarea lor initiala . cu injectii de Cortizo n i. bol navul trebuie sa mareasca doza de Prednison. Se va atrage atentia bolnavului sa nu arunce din urina. daca suma lor este mai mica de 50%. a unui preparat de ACTH (Synacten). Prednison) si mineralocorticoizi (ADC) a simplificat mult tratamentul bolii Addison.5 ori. ACTH. îtî mod normal. con. Thorn a propus urmatorul test: diminea ta. acetat.6. dupa ce în prealabil a urinat: se strânge separat urina dupa 2 ore si dupa 4 ore si se noteaza cantitatile. Se stie ca. pe nemâncate. în astfel de cazuri apar ma nifestarile cunoscute din boala Addison.ca de exemplu eforturi suplimentare. atragându-i atentia asupra rezistentei sale scazute si asupra necesitatii de a purta în permanenta cu el tabl ete de prednison. deoarece calculul se raporteaza la volumul urinei.5.orul de hormonologie. Tratamentul preventiv consta în tratarea la timp si cu toa ta seriozitatea a oricarui proces tuberculos.m. a preparatelor sintetice de glucocorticoizi (cortizon. Daca sub influenta Prednisonului eliminarea apei se face n ormal. în conditii speciale . Un procedeu la îndemâna est e administrarea i. exista probabilitate a unei insuficiente suprarenale: pentru mai multa precizie se trece la cea de-a doua etapa. dar si în hipotiroi dism si în insuficienta hepatica si renala. odata co nstituita. Dupa 4 ore se 644 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ recolteaza din nou sânge pentru numararea eozinofilelor. pe o perioada de 2 sau 4 zile. întrucât ACTH stimuleaza suprarenala. în criza addisoniana se intervine de urgenta. Insuficienta suprarenala se mai instaleaz a si dupa operatii pe suprarenale (suprarenalectomie).5.tractarea unei stari gripale sau cu ocazia unei interventii chirurgicale -. Insuficienta suprarenala. în formele latente. o afectiun e compatibila cu viata. Se injecteaza apoi int ramuscular 25 u.

da r poate avea si alte localizari. la celalalt brat. Pentru efectuarea acestui examen. Acid acetilsal icilic. Se admin istreaza i.g/24 de ore (norm al = 10 . Pentru stabilirea diagnosticului de ferocromoc itom se mai utilizeaza o serie de probe: Proba de blocare cu fentolamina (regitina) se bazeaza pe proprietatea acestei su bstante de a scadea hipertensiunea arteriala provocata de catecolamine. Cr iza apare brusc si este de obicei declansata de emotii puternice. Dispneea si durerile cardiace care însotesc criza se pot t ermina fatal. în feocromoci tom se gasesc valori mari ale adrenalinei în urina din 24 de ore .v. boln avul trebuie pregatit dinainte. Când simptomele apar sub forma de crize paroxistice. Fe ocro-mocitomul este o tumoare benigna care se dezvolta în medulara suprarenala. sa nu aiba gaze în intestin. Diagnosticul se bazeaza în special pe probele de laborator. în acest timp. în afara glandei. în timpul crizel or paroxistice. Urina pentru analiza este strânsa ca si pentru dozarile hormonale. ca de exemplu preparate pe baza de vanilie. Se face apoi radiografia regiunii suprarenale. s e produc hipergli-cemie si glicozurie. Hipertensiunea poate avea caracter permanent sau poate surveni în crize. e ste contraindicat la cei cu afectiuni ale coronarelor. se introduc între rect si coccis 800 . producând cresterea tensiunii arteriale. Retropneumoperitoneul sau insuficienta retroperitoneala a glandelor suprarenale pune în evidenta tumoarea si o localizeaza. Concentratia noradrenalinei depaseste 150 (i. cu un ac lung. întrucât tumorile dezvolt ate în aceasta zona dau nastere unor sindroame clinice distincte si importante. Testul fiind riscant. înainte de analiza. într-un borcan care contine un fixator (acid sulfuric). Tetraciclina. Vomitarile si tulburarile vizuale sunt frec vente în timpul crizelor. k. Simptomatologie: manifestarea cea mai caracteristica a bolii este hipertensiunea arteriala. are palpitatii si tremuraturi în tot corpul si s e plânge de dureri de cap. Aceasta substanta elibereaza adrenalina d in feocromocitom. boln avul trebuie avizat sa nu ia substante si medicamente capabile sa modifice rezul tatele. o alta persoana mas oara tensiunea arteriala la fiecare jumatate de minut. Valorile urinare peste 9 \ig sugere aza existenta ferocromocitomului. Tumoarea secreta cantitati apre ciabile de cateco-lamine (adrenalina sau epinefrina si noradrenalina sau norepin efrina). pâna la 280 sau chiar 300 mmHg. Dozarile de catecolami ne în urina si plasma dau informatii pretioase cu privire la existenta feocromocit ului. O alta proba este testul la histamina. NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 645 bolnavul devine palid. bineînteles daca aceasta este destul de mare. cu edem pulmonar acut. Ca urmare a efectelor metabolice ale catecolaminelor. 10 mg regitina. este greu de deoseb it de hipertensiunea esentiala sau maligna. .peste 50 \ig (n ormal =1-20 p.g). timp de 24 de o re. Daca hipertensiunea este permanenta.1 200 ml oxigen sau bioxid de carbon. Prin punctie ano-cocc igiana. în caz de feocromocitom. mai ales când tumoarea secreta cantitati im portante de adrenalina. te nsiunea arteriala trebuie sa scada în urmatoarele minute cu cel putin 40 mm Hg si sa mentina scazuta timp de 2 .). este posibil ca în peri oadele dintre crize valorile catecolaminelor sa fie în limite normale.70 u.3 ore. Pe film se vede clar conturul tumorii. care poate atinge valori maxime de 220 mmHg. Se mai obisnuieste sa se dozeze în urina acidul vanilmandelic produs metabolic al celor doua catecolamine. transpira. în practica curenta se masoara catecolaminele în urina din 24 de ore.Fiziologia medulosuprarenalei este în atentia clinicienilor.

iar. Numerosi factori pot de termina 646 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ aparitia bolii. boala Based ow. Debutul hipertiroidismului nu poate fi precizat în timp. Tulburarile cardiovasculare predomina la ba trâni. faza ultima este cea casectica. la efort. BOLILE TIROIDEI Bolile tiroidei se grupeaza în boli prin exces de hormoni tiroidieni (hipertiroidi smul) si boli prin l 20220o147u ipsa hormonilor tiroidieni (hipotiroidismul). diareice. în astfel de cazu ri.Tratament: extirparea chirugicala a tumorii este urmata de disparitia simptomelo r si de restabilirea completa a bolnavului.60 mm Hg. hipertiroidismului este mai ridicata în regiunile cu gusa ede -mica. Semnele legate de tireotoxicoza sunt comune celor trei forme clinice . boala Basedow si adenomul toxic: pierderea în greutate este rapida si însemna ta (10-20 kg în câteva luni). Se cunosc îmbolnaviri provocate de traume psihice. cu toate ca apetitul este exagerat. deoarece hipertiroidianul transpira necontenit.si la nivelul aortei abdominale. Faza a patra .nu sunt sp ecifice bolii.6. 15.6. 15.unde sunt însotite de sufl u . nevrotica. Scaunele sunt frec vente.1.se caracterizeaza prin suferinta diverselor organe (ficat. Milcu a descris mai multe eta pe în evolutia hipertiroidismului. fara mo dificari oculare. Bolnavul are tremuraturi vizibile ale extremitatilor. Bolnavul este într-o continua stare de agitatie. Tahicardia este importanta.astenie. la rândul sau. Tahicardia nu se modifica în repaus si nici la efo rt. valorile minime coboara la 40 . Pulsatiile vaselor p eriferice sunt puternice si vizibile la nivelul gusii . ci centrii ner vosi din creier. Manifes tarile de început . Date fiind manifestarile variate ale bolii. cu toata starea de oboseala. în care exista nodului tiroidian si tireotoxicoza. M. Faza a treia este dominata de hipersecretie de hormoni tiroidieni. deoarece boala es te tratata la timp.incidenta. Bolnavul este tratat deseori în mod gresit ca un nevrotic. Deseori tremura tot corpul.denumita si vis cerala . formele grave sunt rare. insomnie. St. To t în acest capitol sunt cuprinse gusa endemica. La acestia. care stimuleaza productia de hormon hipofizar tiretrop si acest a. inima). Subiectiv se manifesta prin palpitatii si respiratie dificila. care se a ccentueaza când tine mâinile întinse. având manifestarile menti onate. Etio patogenie. incita glanda tiroida sa secrete cantitati mari de hormoni tiroi dieni. caracterizat prin gusa si tireotoxicoza. ceea ce constituie un criteriu important de diagnostic. nervozitate. creând astfel tabloul clinic al tireotoxicozei. Forme si manifestari clinice: se cunosc trei aspecte ale hipertiroidismului: hip erti-roidismul propriu-zis. Prima etapa. Caracteristice hipertiro idei sunt tulburari cardio-vasculare. în prezent. ideatia este rapida. Boala apare mai frecvent la femei decât la barbati. în tireotoxicoza. tensiunea arteriala creste la 180 mm. punctul de plecare al dereglarilor hormonale nu este tiroida. tireotoxicoza si exoftalmia (proeminenta globilor ocul ari) si adenomul toxic. HIPERTIROIDISMUL sl BOALA BASEDOW Hipertiroidismul este consecinta producerii anormale de hormoni tiroidieni. în genere.hipertiro idism. tiroiditele si cancerul tiroidian. Pielea este calda si umeda. scadere în greutate . Est . Hg. pulsul ajungând la 140 de batai si chiar mai mult/min. caracterizata prin excesul de horm on. fibrilafia atriala este deseori confundata cu o cardiopatie izo lata si tratata ca atare. In aceast a perioada apar semnele clinice de tireotoxicoza. este urmata de o faza neuro-hormonala. având ca simptome gusa.

Exoftalmia poate evolua spre forma maligna. Rezultatele pot fi influentate chiar de iodul continut în substantele de contrast. Aceasta proba masoara consumul de oxigen în conditii bazal e. 72 . Tulburarile oculare se accent ueaza si exista riscul de pierdere a vederii. gusa se dezvolta progresiv si este formata dintr-un sin gur nodul. Pâna nu demult.). 72) constituie unul dintre cele mai caracteristice semne ale bolii B asedow. si anumite teste dinamice. Hiperfunctia tiroidiana intensifica consumul de oxigen. Complicatia cea mai grava este criza de tireotoxicoza. NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 647 Fig. de valoare inegala. Tul burarile musculare constituie un grup important de simpotme. (fig. Metodele de investigare a functiei glandei tiroide cuprind: met abolismul bazai.g/100 ml. difuza sau ferma. solutie Lugol si tratament cu Hemisuccinat de hidrocorti zon. substanta radioactiva fi . Oboseala musculara este uneori extrema si poate fi însotita de paralizii trecatoare. Starile depresive. unele destu l de grave. sa st ea linistit si sa nu consume proteine si grasimi. bolnavul a luat substante continând iod (Mexa-form.un simptom important în boala Basedow. în functie de vechimea gusii. sau cu Cortizon acetat administrat i. Privirea este fixa. bolnavul trebuie pregatit. Exoftalmia este . atrofie grava sa u. în astfel de cazuri se instituie tratament de urgenta cu sedative puternice. mai rar din mai multi noduli. crescând metabolismul b azai. hipe rtensiune. De asemenea. examinarea curenta a functiei tiroidiene se facea prin determinare a metabolismului bazai. ochii lacrimeaza si vederea este dubla (dipl opie). gusa es te dependenta de hormonul tireotrop. interventii chirurgicale.Boala Basedow (exoftalmie si gusa). chiar cu 1 an înainte. Valorile normale sunt cuprinse între 4 si 8 ju. iodemia. Tiroida poate fi moale. în plus.e anxios.împreuna cu gusa si tireotoxicoza . cu o luna înainte. dar si la nevrotivi si anxiosi. secretând canti tati apreciabile de hormoni tiroidieni. a devenit rara. Gusa. Apare la bolnavii cu tireotoxicoza severa. în perfuzie. se pot ivi complicati. în special. iodocaptarea si scintigrama tiroidiana. Iodocaptarea utilizeaza testul captarii de catre tiroida a I sau I. Se complica adesea cu insuficienta cardi aca si fibrilatie atriala. Personalul care recolteaza sângele bolnavului trebuie sa stie ca proba nu poate fi efectuata daca. Tiroid a. în adenomul toxic. Ea consta în proeminenta globilor oculari. De aceea se recomanda ca la nevrotici proba sa f ie facuta dupa administrarea de sedative. asterie extrema). coleci sto-grafîe etc. O tehnica moderna si mai exacta de exp lorare functionala a tiroidei este determinarea în plasma a iodului legat de prote ine (iodemia). în sensul ca. Metabolismul bazai se face dim ineata pe nemâncate. Pentru efectuare a acestui examen. cu o seara înainte. surm enaj). din fer icire. cu deschiderea exagerata a fan tei palpebrale. mai ales daca acestia sunt supusi la diverse agresiuni (emotii. Tiroton). Metabolismul bazai arata valori crescute la hipertiroidieni. pe când hipofunctia tiroidei diminueaza metabolismul bazai. deoarece în timpul manevre lor pe tiroida se revarsa în sânge cantitati mari de hormoni tiroidieni. în hipertiroidis m se utilizeaza. tulburarile schizoide sau paranoide sunt frecvent remarcate. emotiv si hipersensibil. nu se va întrebuinta iod pentru curatirea seringilor sau la tampoanele pentru dezinfectarea pielii. nodulara. mai rar. Criza este provocata de tiroidectomie. care. administrate cu ocazia unor examene radiologice (urografie. de miastenie grava. Tulburarile nervoase predomina la tineri. dar ulterior devine autonoma. Criza se ma nifesta clinic prin intensificarea fenomenlor de tireotoxicoza (tahicardie.m. La început. de consistenta ferma. Diagnosticul diferitelor forme de hipertiroidism se bazeaza pe semnele clinice d escrise si pe o serie de probe de laborator. Daca nu se intervine la timp în hipertiroidism.

Parul este uscat si cade. ca de exe mplu preparatul românesc Metiltiouracil. timp de 10 z ile. timp de 5 zile sau. Se dau 100 ug triiodotironina/zi (preparatul Tiroton). leucopenie). Tratamentul cu iod radioactiv se aplica în cazul gusilor care capteaza iodul. exces ul de hormoni 648 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ tiroidieni administrati trebuie sa blocheze secretia de hormon tireotrop si. Una dintre cele mai utilizate investigatii în hipertiroidie este proba d inamica a inhibitiei cu triiodotironina (proba Werner). Tratamentul hipertiroidismului este de trei feluri: medical. înainte si dupa terminarea probei se masoara iodocaptarea. c u pungi la ochi (fig. Exista mai multe variante ale acestui test.2. mixedemul reprezentând forma cea mai severa de insu ficienta tiroi-diana. Dozele se dau în functie de marimea gusii. cu e xtirparea completa a glandei. iodoc aptarea nu se modifica. Datorita infiltratiei tegumentelor cu lichid muco-proteic. 15. Cel mai utilizat este testul la 2 ore (valori normale = 19 ±5) si testul iodocaptarii la 24 de ore (normal = 45%). în mod normal. Boala debuteaza brusc numai dupa interventia chirugicala pe tiroida. în consecinta. Mixedemul adultului apare la indivizi de ambele sexe. pri n urmare. în hipertiroidism. Tegumentele sunt aspre. valorile iodemiei si ale iodocapta rii sunt crescute. De aceea ei treb uie menajati. Se dau în medie câte 6-10 mCi în 1 . Ambele probe necesita o tehnica de lucru si o aparatura mai c omplicate. Cele doua entitati clinice difer a între ele doar ca intensitate. Simptomele se instaleaza lent. Tratamentul cu antitiroidiene de sinteza are dezava ntajul ca dureaza mult (1-2 ani) si ca poate produce reactii se sensibilizare (f ebra. fapt pentru care nu pot fi efectuate decât în unitati spitalicesti specia l dotate. sa scada iodocaptarea. Este indicat îndeosebi la hipertiroidienii vârstnici. în alta varianta. care nu mai raspund la tratament medical. între 40 si 60 de ani. fata este împastata. Tratamentul medical consta în administrarea de iod sub forma de solutie Lugol (ame stec de iodura si potasiu si de iod) sau de antitiroidiene de sinteza. Acesta este larg utilizat în tratamentul hi pertiroidismului si este indicat în special în formele usoare de tireotoxicoza si în g usile mici sau în cele difuze. HIPOTIROIDISMUL sl MIXEDEMUL Hipotiroidismul si mixedemul sunt sindroame clinice determinate de productia ins uficienta sau de absenta hormonilor tiroidieni. tratati cu blândete si rabdare si feriti de emotii puternice si de s uparari.3 reprize. chirurgical si cu r adioiod. împreuna cu un regim alim entar adecvat .ind administrata pe cale orala. dar tot odata stimuleaza formarea în exces a hormonului tireotrop. existând riscul ca în cursu l tratamentului sa se produca marirea de volum a gusii. Antiti-roidienele scad sinteza de hormoni tiroidieni. Deosebit de importanta este atitudinea anturajului fata de acesti bolnavi. acest mecanism este dereglat si Tirotonul nu reuseste sa inhibe centrii nervosi si hipofiza. Asigurarea conditiilor de liniste si de odihna. Tratamentul chirurgical (tiroidectomia subtotala) se aplica în gusile mari si în cel e vechi nodulare. astfel încât afectiunea este sesizata târziu. usc .6. în decurs de ani.constând din mese usoare si dese -completeaza cu succes tratamentu l medical. 73). Bolnavul cu mixedem are o înfatisare caracteristica. în boala Basedow. Cei c are-i îngrijesc trebuie sa tina seama ca hipersensibilitatea si susceptibilitatea crescute la acesti bolnavi sunt manifestari ale tireotoxicozei.

Un criteriu pretios de diagnostic îl constituie închiderea tardiva a fontanelelor si aparitia târzie a nucleilor de osificare. Tabloul cl inic este completat de dureri de cap. La femei. dupa momentul instalarii hipotiroidismului: mixedemul infantil si mixedemu l juvenil. si pierderea potentei si scaderea fer tilitatii. Evolutia si manifestarile bolii sunt mai severe. Capul este mare. Pielea este îngrosata. care secreta cantitati insuficiente de hormon tireotrop. în aceste cazuri se pare ca procesul autoimun (prezenta de anticorpi a ntitiroidieni care distrug tesutul glandular) are o deosebita importanta în produc erea sindromului. ajungând la valori de -20% sau chiar -45%. Daca tratamentul t iroidian nu este instituit din timp. în copilar ie. prezinta numeroase malformatii. Mixedemul juvenil. dureri musculare. la barbat. caren ta în iod si substantele gusogene fiind factori favorizanti pentru aparitia sa. Mixedemul infantil: la copii. Metabolismul bazai (normal ± 10%) este mult scaz ut în mixedem. Copilul este cretin si nu creste în înaltime (nanism tiroidian). Un semn constant întâlnit este rarirea sprânce nelor la extremitati. Temperatura corpului este de ob icei scazuta (hipotermie) si bolnavii sunt foarte sensibili la frig. excesul de antitiroidiene luate de mama în timpul sarcinii sau absenta congenit ala a unor enzime care intervin în formarea hormonilor tiroidieni. leziunile sistemului nervos devin ireversib ile. f apt pentru care merita o descriere separata. Simptomele sun t mai putin manifeste decât în hipertiroidismuî primar. afectând atât cresterea. mixedemul îmbraca forme diferite de ale adultului. caracterizata prin calcifieri multiple si neregulate ale car tilajelor epifizare. Un alt semn distinctiv îl constituie aparitia în sânge de hematii co . manifestata prin somnolenta torpo are. Dezvoltarea sa este disarmonica. abdomenul balonat. cu hernie ombilicala. Mixedemul infantil este una dintre cele mai frecvente boli endocrine ale copilar iei. cariati. Se mai adauga si alte anomalii.ate. Tulburarile sunt grave. la femei. cât si dezvoltarea somatica s i îndeosebi dezvoltarea sistemului nervos. încetinire a proceselor mintale si greutate în vorbire (bradilalie). în ultimii ani au aparut cazuri de insuficienta tiroidiana dupa tratamente cu doze mari de iod radioactiv terapie aplicata în hipertiroidism si. Etiopatogenie: mixedemul apare cu predilectie în regiunile cu gusa endemica. constipatie. Diagnostic: pentru diagnosticul hipotiroidismului se utilizeaza testele specific e explorarii functiei tiroidiene. Insuficienta tiroidiNOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 649 ana mai poate fi produsa de leziuni inflamatorii ale tiroidei (tiroidite acute s i cronice). înde partarea chirurgicala totala a glandei duce la instalarea rapida a mixedemului. Simptomele apar din primele luni de viata. întârzierea în crestere si în dezvoltarea mintala este mai putin accentuata. fata inexpresiva. Cordul este marit. Mixedemul infantil are drept cauze lipsa de iod în alimentati e. ca di sgenezia epifizara. debutul se situeaza în viata intrauterina. de culoare palida-galbuie si reci. Valorile colesterolului sa nguin sunt semnificativ crescute. apare ceva mai târziu. spre deosebire de cel infantil. Dintii. în care punctul de plecare nu este în tiroida. iar bataile inimii sunt rare (bradicardie). m ai ales. palida. vocea se îngroasa. acestea din urma fiind în mod gresit atribuite reumatismului. Exista doua forme clinice disti ncte. cu a spect de imbecilitate. O alta particularitate a hip otiroidismului o constituie lentoarea psihica. cu absenta congenitala a tiroidei (mixedem congenita l). în cancerul tiroidian. ci în h ipofiza. în forma cea mai severa. Mai exi sta o forma clinica de mixedem. membrele fiind disproportionat de scurte în raport cu trunchiul . mergând pâna la 300 mg si chiar la 600 mg% (normal = 180 -220 mg%). Tulburarile în sfera genitala con stau în menoragii si sterilitatea.

Me tabolismul bazai este doar uneori scazut. 650 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ devine mai vioi si îsi poate relua activitatea întrerupta. care nu sunt însotite de fenomene de compresiune si nici de tulburari endocrine. Tratamentul consta în admin istrarea perorala de pulbere de glanda tiroida sau produse hormonale sintetice: tiroxina sau triiodotironina (aceasta se gaseste în comert sub denumirea de Tiroto n). interesând 10% din populatie (fig. Celelalte teste pentru explorarea func tiei tiroidiene pot fi normale. putând fi observata în multe alte afectiuni. Bolnavul este friguros. surditatea. . bolnavul se s imte bine si tulburarile dispar. cu margini dintate si ondulate. La adult se obtin rezultate surp rinzatoare. .denumita prescurtat DET . Aici sunt cuprinse formele cu deficit mintal sever. Hipe rtrofia glandei tiroide mai este favorizata [ si de factori alimentari gusogeni . Etiopatogenie: factorul determinat în constituirea gusii este carenta de iod. Acestea dispar sub tratamentul tiroid ian. Gus a apare cu predilectie în zonele de munte si de deal. cu cât deficitul tiroidian este mai sever. cu tulburari neurolog ice si cu suferinte ale organelor. idiotia mixedematoasa. st. HIPOTIROIDISMUL CRONIC BENIGN Hipotiroidismul cronic benign este o forma usoara de insuficienta tiroidiana. constipat. napi -. 74). Cretinismul.6. Se îngrasa cu usurinta.în DET de gradul II intra gusile de dereglari endocrine (forma endocrinopata). Tratamentul mixedemului este simplu si eficace. conopida. epilepsia. 73 . în special de carenta proteica si de calitatea proasta a apei.ntractate. iar cele iodocaptarii sunt cu atât m ai scazute. Simptomatologia nu are nimic specific. Fig. Valorile iodemiei scad pâna la 1 g/100 ml.în DET de gradul I sunt cuprinse gusile simple. .4. Milcu a propus termenul de distrofi e endemica tireopata . 15. de stul de frecventa.si le-a clasificat în trei grade sau forme clinice: . dar greu de diagnosticat. se plânge vesnic de oboseala. GUsA sl CRETINISMUL ENDEMIC HHfflfflmi Termenul de gusa endemica se refera la marirea de volum a glandei tiroide. surdomutit atea si tulburarile de crestere (nanism) fac parte din aceasta categorie.în DET de gradid III (forma neuropata) predomina leziunile sistemului nervos ce ntral.3. ca de exemplu gusa cu mixedem sau gusa hipotiroi-dizata. 15. Doza si durata tratamentului sunt apreciate de catre medic de la caz la caz. de subalimentatie. Singura în masura sa precizeze diagnosticul este p roba terapeutica cu hormoni tiroidieni. tulburari de memo rie si somnolenta. Sub tratamentul tiroidian. Sub tratamentul tiroidian. iar tegumentele sunt uscate si reci. Pentru diferitele forme de gusa.6. M.varza. manif estare întâlnita în anumite zone geografice. Gusa poate fi însotita de tulburari endocrine sau nervo ase. mixedematosul îsi schimba complet înfatisarea .Mixedem: edem si împastare a fetei.

5. Alaturi de prof ilaxie iodata. luetica etc. nodulare. adica noduli care nu capteaza iodu . NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 651 pul vietii fetale. în prezent. Semnul constant si obligatoriu este gusa. 74 Gusa voluminoasa la o femeie dintr-o regiune endemica. Gusa nodulara. în gusile recente.6. care a s tudiat si a combatut gusa endemica. Cel mai eficace mijloc de profilaxie iodat a îl constituie administrarea de sare iodata în zonele endemice. Cel mai important este testul scin tigramei tiroi-diene: se da bolnavului sa bea o cantitate anumita de iod radioac tiv si se cerceteaza apoi profilul tiroidian. Se însoteste de febra si dureri musculare. deoarece produce paralizia coardei vocale. nedureroasa. subacute si cronice (de natura tuberculoasa. nodulara. care în mod normal are aspect de flu ture. în formele acute. 15. crescând. Printre fenomenele de compresiune se mai numara si jena la deglutitie. Tratamentul curativ consta în tratament medical si chirugical. CANCERUL TIROIDIAN Este o afectiune endocrina relativ frecventa. Tratamentul chirurgical are indicatii în gusile mari.Cretinismul endemic prezinta un interes deosebit. Compresiunea nervului recurent provoaca raguseala. gusa nu este obligatorie. traheea si nervii din vecinatate. greutatea la respiratie. tiroida devine dura. pe care o comprima atunci când tumoarea atinge dimensiuni mari.). Formele acut e se trateaza cu antibiotice si cortizon.6. dar se deosebeste de cancerul tiroidian pri n faptul ca este dureroasa la de-glutitie si la palpare. incidenta sa a scazut mult datorit a masurilor organizatorice întreprinse. se da solutie de iodura de potasiu. este suspecta de cancer. Este o stare morbida congenitala si familiala si se datoresteiipsei de hormon i tiroidieni în timFig. în formele cronice. Tiroxina si Tiro ton. de natura virala sau microbiana. cu fenomene de hipotiroidism. daca pe scintigrama apar noduli "reci". durerea este mai putin intensa. Diagnosticul clinic de cancer tiroidian este doar prezumtiv. senzatia de tuse . Pot exista forme de cancer si cu noduli de consistent a moale. prin lipsa de dezvolt are mintala. 15. Pentru precizarea d iagnosticului se recurge la o serie de teste. Cretinismul se caracter izeaza prin întârziere în dezvoltarea organismului si. un rol important îl detine ameliorarea conditiilor de viata în zonele cu focare endemice. mai ales. în cazul unei gusi vechi. Iodul mai poate fi dat sub forma de tablete io-date continând 1 mg iodura de potasiu. datorita severitatii afectiuni i. surditate sau surdomutitate. comp rima vasele. o retea endocrinologica. în tiroiditele cronice se aplica fie roe ntgenterapie.6. La noi în tara a existat. Tiroiditele se clasifica în acute (supura te sau nesupurate). aparând îndeosebi la purtatorii de gus a. fie se procedeaza la extirparea chirugicala a glandei. Suspiciunea creste când glanda se dezvolt a rapid sau când. aderenta la trahee. La cretini. se constata cresterea brusca a acesteia. cu unul sau ma i multi noduli. Tiroida este de obicei marita. înca din 1949. Duritatea gusii este de obicei un semn de degenerare maligna. TIROIDITELE Sunt afectiuni ale tiroidei caracterizate prin mflamatii cronice sau acute ale g landei. Tratament: profilaxia detine primul loc în lupta împotriva gusii endemice si a creti nismului. care.

Ambele sindro ame au comun alterari ale metabolismului fosfo-calcic. mai ales în formele cu malignitate redusa. se elimina prin urina cantitati mari de calciu (hipercalciurie). valorile sunt mult peste 150. 652 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ în ultimul timp se aplica tot mai mult terapia cu iod radioactiv în doze mari si rep etate. 15. eroziuni ale falangelor si osteoporoz a craniului.7. stomac .7. care se p rezinta la examenul radiologie sub forma de calcifieri. Muschii sunt si ei afectati. Un ef ect imediat al acestui proces este eliminarea unor cantitati mari de urina (poli urie). datorita opacitatilor dispuse neregulat pe supra fata craniului. în 90% din cazuri a fectiunea este provocata de un adenom paratiroidian. se presupune existenta unei tumori maligne. în co nsecinta. Apar dureri osoase. Daca tratamentul este instituit precoce. mai rar de cancer sau de hi perplazia paratiroidelor. calota prezinta la examenul radiologie un aspect particular. rinichi. BOLILE PARATIROIDELOR ¦ i ¦ Patologia paratiroidelor cuprinde doua sindroame: hipoparatiroidismul sau tetani a paratiroidiana si hiperparatiroidismul sau boala Reeklinghausen. Simptomatologie: excesul de hormon paratiroidian duce la cresterea calciului din sânge (hipercalcemie si la scaderea depozitelor de calciu si fosfor din oase. care apreciaza diferenta dintre aportul si excretia de calciu în uri na si fecale. când apar chisturile.se depun cristale de fosfat de calciu. Vom prezenta pe scurt câteva dintre ele. în etapa finala a bolii survin demineralizarea scheletul ui si atrofia oaselor.l. cu aspect laptos. care se poate complica cu pielonefrita si calcifierea difuza a tubilor renali. Din cauza demi-neralizarii. Hiperpara tiroidismul poate fi recunoscut totusi mai devreme gratie investigarilor de labo rator.1. "vatuit". dar numai în faza avansata a bolii. Dozarea calciului în sânge este prima si cea mai importanta analiza. Excretia uri nara de calciu este apreciata prin testul Sulcowitch. Examenul radiologie are mare valoare diagnostica. însotita de sete mare (polidipsie). Mai complicat este testul bilan tului calcic. Diagnostic: prezenta calculilor renali la un bolnav poate sugera existenta hiper pa-ratiroidismului. Se gasesc valor i crescute ale calcemiei si concentratii scazute de fosfor sanguin. La nivelul tesuturilo r moi . în h iperparatiroidism. HIPERPARATIROIDISMUL (boala Reeklinghausen) Boala se datoreste secretiei excesive de hormon paratiroidian. Se stie ca dupa un regim a limentar sarac în calciu. Diagnosticul de certitudine este dat însa numai de examenul histologic al tesutului tiroidian. bolnavul devenind cu timpul un infirm. La nivelul oaselor lungi apar chisturi si se produc cu usurinta fracturi. fa pt care se traduce prin oboseala musculara si hipotonie. se pot obtine supravietuiri apre ciabile. Bilantul este normal daca omul nu elimina mai mult calciu decât inge . în caz de m etastazare. fracturile si osteoporoza. Caracteristica acestei b oli este calculoza renala.vase. 15. eliminarile de calciu în urina sunt în jurul a 150 mg/zi. Tratamentul cancerului tiroidian este operator si consta în extirparea glandei în to talitate (tiroidectomie totala) si a eventualilor ganglioni cervicali.

Tehnica este urmatoarea: se da un regim alimentar care sa contina 150 mg calciu. Exista o forma acuta a bolii. scaderea secretiei de parathormon micsoreaza concentratia cal ciului în sânge. Când exista pierdere de calciu prin urina. în comportamentul lor fata de bolnav. O atentie deosebita trebuie acordata în timpul efectuarii injectiilo r i. clo-rura sau lactat de calciu). amorteli. spasmul laringian poate fi confundat cu astmul bronsic. alcatuit di n oua. în cazuri severe apar tulburari în respiratie. i. Manifestare a tipica a bolii o constituie contractara spastica.v. La adult. Bolnavul se plânge de slabiciune musculara. unt. trebuie sa tina seama de faptul . sufocare si moarte. 10 sau Tachystin. pâine. cu injectii i. infectie sau ir adierea tiroidei cu raze Rontgen sau cu iod radioactiv. prec edata de crampe. zahar. pâna la delir si stupoare. sau per oral. în forma cronica a tetaniei apar tulburari trofice . în tetania latenta.T. crampe moderate si furnicaturi în corp. în timpul crizelor se vor da bolnavului sedative si tranchilizante. timp de 3 zile.ra.v. indiferent de natura insuficient ei paratiroidiene.. datorita pierderii de calciu în timpul sarcinii. ceai.2. HIPOPARATIROIDISMUL (tetania paratiroidiana) Cauza cea mai obisnuita a hipoparatiroidismului o constituie lezarea sau îndeparta rea chirugicala a glandelor paratiroide în cursul unei operatii pe tiroida. Mai ra r. greut ate în vorbire (disartrie) si spasme viscerale (tetanie astrica. T ulburarile psihice sunt frecvente. Se mai utilizeaza preparatul A.uscaciunea pielii si a parului. în tetania acuta. în doze de 600 000 . Uneori cauza hipoparatir oidismului nu poate fi gasita. anxietate. manifesta rile sunt mai reduse ca intensitate. Cataracta este o manifestare obisnuita a bolii. iar eczemele ap ar frecvent. produce dureri mari si necroza tesuturilor. Tratamentul preventiv se refera la o serie de precautii care trebuie luate în curs ul operatiilor pe tiroida si paratiroide. simetrica. înainte de proba se dozeaza calciul în urina din 24 de ore si în fecale. Asistentel e medicale. iar episoa dele acute sunt provocate de oboseala sau de emotii. Spasmele generalizate se însotesc de fotofobie. Simptomatologie: cele mai multe cazuri de tetanie se întâlnesc la copii. care apare în nevroze. o boseala. Cariile dentare sun t numeroase. în a patra zi a probei se dau din nou la laborator pentru analiza urina si materiile fecale. Tetania se iveste la câteva zile dupa operatie.3 ori pe saptamâna. în toate cazurile. administrate în injectii i.7. bilantul este negativ. iar manifestarile sunt dramatice. Cel mai adesea însa tetania este latenta. Este obligatoriu ca tratamentul cu calciu sa fie as ociat cu vitamina D2. depresi une si panica. Exist a si o tetanie neurogena (spasmofilie). mergând de la iritabilitate. Daca substanta iese afara din vena. declansata de îndepartarea chirurgicala a unui adenom paratiroidian. NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 653 15. care este un hipercalcemiant m ai puternic decât vitamina D2. favorizând astfel aparitia crizelor de tetanie. a membrelor. spasm piloric). care da mâinii aspectul descris sub denumirea de "mâna de mamos".v. Manifestari similare po t aparea dupa diaree cronica si varsaturi repetate cu pierderea de calciu. fructe.1 200 000 u de 1 . unghiile se rup usor. La copil apare destul de frecvent spasmul laringian. Tratamentul hiperparatiroidismului este chirurgical si consta în îndepartarea tumori i paratiroidiene. de clorura de calciu. cianoza. înseamna ca exista pierdere de calciu. Graviditatea este u n factor agravant al tetaniei. Daca eliminarea de calciu es te de peste 150 mg. Scaderea calciului în sânge se combate cu saruri de calc iu (gluconat. de clorura de gluconat de calciu si cu sedative. O alta proba utilizata în diagnosticul hiperparatiroidismul este clearance-ul fosforului.m. Aceasta duce la cresterea excitabilitatii sistemului nervos central . afectiunea se datoreste distrugerii glandelor prin hemoragie. bolnavul trebuie scos rapid din cri za. furnicaturi si amorteli. Contractura la mâna se traduce prin spas mul carpopedal.

toate acestea secretând în exces si continu u insulina. valorile glicemiei dimineata pe nemâncate sunt foarte scazut e. 15. 15. Daca glicemia scade sub 50 mg% si continua sa scada. Mai frecvente în clinica sunt hipoglicemiile funtionale. Diagnostic: insulinomul trebuie suspectat ori de câte ori se gasesc valori scazute ale glicemiei pe nemâncate. deoarece bolnavul poate intra în coma. pierderi de cunostinta.8. convulsii etc. de Tolbutamida. sunt anxiosi si iritabili si de aceea trebuie sa li se ofere conditii de liniste si repaus. ameteli mergând pân a la stari de agitatie. la diabetul zaharat si la hiperi nsulinism sau la sindromul hipoglicemic. transpiratii. la cop ii. Daca pacientul se alimenteaza. Hipoglicemia se manifesta cu somnolenta. de 50 mg% (normal 80 .2. cu stari de confuzie. sau la opera ti de stomac apar adeseori fenomene de hipoglicemie la 2 . Administrarea zaharului sau chiar simpla alimentare a bo lnavului fac sa dispara fenomenele. uneori chi ar tulburari mintale. HIPERINSULINISMUL ¦ . foame."Este tratat la capitolul bolilor de nutritie. fi e a producerii acesteia în exces ducând. La cei cu ulcer duodenal. Este bine sa evite meseriile care i-ar supune unor eforturi mari fizice si intel ectuale.110 mg). se prezint a sub doua forme: organica si functionala. Tratamentul este chirurgical si consta în extirparea adenomului pancreatic. Crizele de hipoglicemie apar la câteva ore dupa mese sau în primele ore de dimineata. diagnosticul este sigur.8. epilepsie sau o tumoare cerebrala. motiv pentru care nu revenim asupr a lui. respectiv.4 ore dupa mese. BOLILE PANCREASULUI ENDOCRIN Bolile endocrine legate de pancreas sunt consecinta fie a lipsei de insulina. DIABETUL ZAHARAT . care se datoreste secretiei exagerate de insulina.. crizele cede aza. tre-muraturi. 654 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ 15. . Simp tomele hipoglicemice sunt similare cu cele produse de injectarea insulinei: senz atia de gol în stomac. Hiperinsulinismul. Hiperinsulinismul organic este determinat de un adenom. datorita scaderii importante a zaharului sanguin.ca hipo-paratiroidienii au un sistem nervos dereglat: obosesc usor. Hiperi nsulinismul organic sau insulinomul este o boala foarte rara. nevroza.. Ele pot fi provocate de s upra-dozajul de insulina. fapt pentru care se considera în mod gresit ca bolnavul are isterie. mai rar de un cancer sau de o adenomatoza difuza a pancreasului. de ingerarea de acid acetilsalicilic. paloare. Proba trebuie efectuata sub stricta supravegher e. De aceea. . Pentru precizarea diagnosticului au fost propuse mai multe teste: Proba foamei prelungite consta în tinerea la post timp de 24 sau 72 ore a bolnavul ui suspect de tumoare pancreatica.1. de administrarea de alcool sau.8.

caderea parului sexual si de pe corp. maturizarea sexuala nu se produce. Regresiunea car acterelor sexuale (micsorarea uterului si a vaginului) se însoteste de tulburari v egetative destul de intense: valuri de caldura. 15. pierderea l i-bidoului si a potentei si sterilitate. testiculele sunt mici. sânii sunt mici. Ei produc maturizare a sexuala si opresc cresterea în lungime. de lipsa lor s au de leziuni la acest nivel. dar sunt deficitare ca functie si structura. talia înalta. ¦ Se caracterizeaza prin insuficienta functiile ovariene sau testiculare si cuprin de cea mai mare parte a tulburarilor sexuale la indivizii de ambele sexe. iar expresi a fetei este infantila. caderea parului sexual. disproportionat fata de trunchi. Etiologie: insuficienta genitala poate avea ca punct de plecare hipofiza. G landele genitale sunt prezente. pierderea functiei ovariene se manifesta cu tulburari menstruale. închiderea cartilajelor de crestere se face cu întârziere. mustati si pe corp. Hipogona-dismul secundar este provocat de leziuni distructive tumorale sau netum orale în regiunea NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 655 hipofizara sau hipotalamica. datorita lipsei de hormoni se xuali.9. iar organele genitale externe si interne (uter. diversele forme clinice sunt cuprins e sub denumirea de hipogonadism. vagin) ra mân infantile. Insuficienta genitala se poate instala însa si dupa pubert ate. La fete.15. hipota lamusul (hipogonadism secundar). ele duc la aparitia sindromului de precocitate sexuala sau pubertate precoce.2. H ipo-gonadismul primar este determinat de nedezvoltarea gonadelor. Tratamentul hipogonadismului consta în administrarea de hormoni sexuali . lipsesc sa u sunt ascunse în abdomen (criptorhidie). In functie de momentul instalarii hipogonadismului. Scheletul est e gracil. O complic atie relativ frecventa a hipogonadismului la femeia adulta este osteoporoza. cast rarea chirugicala sau iradierea pe ovare. La sexul masculin. se manifesta prin involutia organelor genitale. nervozitate.1. b) tulburari prin exces de hormoni sexuali. La toate acestea se mai adauga numeroas e tulburari neurovegetative: ameteli.9. în sindromul prepubertar. Tabloul clinic este dominat d e nedezvoltarea sexuala. insuficienta genitala.Testoste ron la barbat si estrogeni naturali si sintetici la femeie. la barba.. cu productie insuficienta de hormoni gonadotropi. HIPOGONADISMUL . insomnii. c) tu lburari constând în anomalii în diferentierea sexuala.determinat a de lipsa gonadelor. hormonii sexuali împiedica regre . acestea dau nastere starilor de inter sexualitate. Caracterele psihice sunt infantile. Eunucoidismul este o stare mai atenuata a eunuchismului. astenie. Penisul este mic. Membrele cresc mult în lungime. aparuta dupa pubertate. mergând pâna la pierderea menstrelor (amenoree ).9. la vârsta pubertatii. iritabilitate. Pilozitatea sexuala si pe corp nu se dezvolta. La baieti. iar muschii slab dezvoltati. BOLILE GONADELOR Tulburarile functiilor genitale se împart în trei mari categorii: a) insuficienta de hormoni sexuali sau insuficienta genitala. nedezvoltat. O cauza obisnuita la femei o constituie inflamatia organelor genitale. EUNUCHISMUL sl EUNUCOIDISMUL Termenul de eunuchism se refera la starea . Menstrele n u apar. ovarele sau testiculele (hipogonadism primar).congenitala sau dobândita . Vocea nu se îngroasa. se disting o forma prepubertara si o forma postpubertara. La adult. insomnii. 15. pierderea libi-doului si sterilitate. iar parul lipseste la pube. La femei. creând statura eunocoida.

PRECOCITATEA SEXUALÃ în precocitatea sexuala semnul distinctiv îl constituie aparitia precoce a pubertati i. . palpitatii . un factor fi ziologic al amenoreei este sarcina.4. în atitudinea terapeutica sunt impo rtante depistarea la timp a anomaliei si coborârea chirurgicala a testiculului înain te de vârsta pubertatii. în abdomen sau pot fi în afara canalului. prognosticul este mai sever. Amenoreea sau oprirea menstrelor are si alte cauze în afara leziunilor ovariene: l eziuni ale mucoasei uterine (tuberculoza. Vocea se îngroasa. în criptorhidiile unilaterale. apoi stagneaza.9. transpiratii abundente. Exista o pubertate precoce si una falsa (pseudopubert ate precoce). nervozitate. tulbu rari vegetative marcate . produce cicluri menstruale scurte. Menopauza este o etapa fiziologica de mari perturbari hormonale si nervoase.siunea caracterelor sexuale. urmarilor sale. Pubertatea precoce adevarata este provocata de obicei de tumori cerebrale sau de tumori situate în hipotalamus. In criptorhidiile bilaterale. migre ne. ALTE AFECÞIUNI în afara hipogonadismului se remarca la femei o serie de tulburari care sunt trata te de ginecolog si de endocrinolog ca fiind interferente. Testiculele criptorhidice pot fi situate în canalul ingh inal. în formele mai severe apar tulburari circulatorii accentuate. ale hipofizei (t umori.9. Anomalia se constata devreme.5. CRIPTORHIDIA Este o afectiune care merita o descriere aparte. dereglari nervoase (amenoree psihica).). La fete ap are menstra. înainte de vârsta de 9 ani. stari depresive. sexualizarea este normala si spermatogeneza s e mentine. cu oscilatii mar i tensionale. Tratamentul consta în administrari de sedative. chiuretaje repetate). existând riscul sterilitatii si al hipogonadismului. 15. Apar secretia de sperma si spermatozoizii.3.insomnii. foliculina etc. refac potenta si. întrucât unul din testicule 656 MANUAL DE MEDICINÃ INTERNÃ esfe coborât si functioneaza normal.si tulburari visce rale (colecistite etc. Prin criptorhidie se întelege necoborârea testicul elor în scrot. datorita frecventei sale la bai eti si. Manifestarile principale s unt: amenoree. musculatura se dezvolta la baieti. Cresterea copilului este la început accelerata. restabilesc capacitatea d e procreare. uneori. Hiperfoliculinismul. cu vârsta a activitatii ovarelor. provocat de secretia excesiva de hormoni estrogeni. Criptorhidia este unilaterala sau bilaterala. întrucât în mod normal testiculele trebuie sa fie coborâte la nastere. se dezvolta sânii si sarcina este posibila. mai ales. necroza post-partum). valuri de caldura. 15. Organele genital e se dezvolta ca la adult. de exemplu deasupra pubisului (ectop ie). Se da-toreste pierderii. congestii premenstruale ale sânilor si ovarelor. Daca insuficienta genitala este de natura hipofizara se asociaza un tratament cu gonadotrofina corionica (preparatul românesc Gonacor). datorita testiculului aflat în scrot.9. 15.

120 000 000 de sper matozoizi/ml.Pseudopubertatea precoce apare în hiperplaziile suprarenale. numarul lor este mult redus (oligospe rmie) sau se constata absenta lor (azoos-permie). La barbat. Copiii se sexualizeaza devreme. Este o metoda valoroasa în diagnosticul bolilor test iculare. Cele mai obisnuite sunt: examenul ginecologic. iar rezultatul se noteaza pe o fisa speciala. la baieti testiculele sunt mici. pr in metoda biologica. Exista numeroase variante clinice ale starilor de intersexualitate. în tumori suprarenale s au în tumori testiculare. zilnic.9. Dimineat a. Prin intersexualitate se înteleg e prezenta la un individ a caracterelor apartinând sexului opus. La femei exista diferite procedee pentru aprecierea functiei ovariene. altele de tulburari în producerea hormonilor sexuali. Temperatura bazala este temperatura interna. pentru a aprecia gradul lor de dezvoltare si eventualele malformatii. 15. o metoda precisa de apreciere a functiei endocrine a testiculului consta în dozarea testosteronului în sânge si urina.6. examenul citohormonal. Cazurile sunt relativ rare si ele apartin domeniului endocrinologiei genetice. unele provocate de anomalii c romozomiale. se introduce termometrul în vagin sau rect timp de 5 minute . Sperma este recoltata prin contact sexual întrerupt sau prin masturbare. examenul sp ermei. masurata în conditii bazale. Examenul spermei sau spermograma da indicatii cu privire la functia spermatoge-n etica a testiculului si asupra capacitatii de fecundare. NOÞIUNI DE ENDOCRINOLOGIE 15. valorile gonadotropil or urinari sunt subnormale. 657 METODE DE INVESTIGARE ÎN AFECÞIUNILE GLANDELOR GENITALE Investigatiile care dau indicatii cu privire la functiile glandelor genitale la barbat sunt: examenul clinic (dezvoltarea genitala si sexualizarea). temperatura bazala. Curba termica da indicatii asupra fazei ciclului menstrual si poate servi pentru indicatii terapeutice. Determinarea hormonilor gonadotropi se face în mod curent în urina din 24 de ore. Ex amenul ginecologic nu se face în timpul menstrelor. biopsia de mucoasa uterina si explorarile hormonale. INTERSEXUALITATEA Un capitol aparte este cel al intersexualitatilor. în insuficientele testiculare. în acest ultim caz. Curba temperaturii bazale prezin ta variatii în cursul ciclului menstrual. Lichidul spermatic trebuie colectat în totalit ate si examinat proaspat. hermafroditis mul si disgeneziile gonadice de tipul sindromului Turner si sindromului Klinefel ter.7. sterilitatea este certa. 17-cetosteroizi si testosteron în urina si în sânge) si biopsia testiculara. dozarile hormonale (hormoni gonadotropi. iar la fet e nu se dezvolta sânii si nu apare menstra.9.5 zile. . Analiza se face dupa o prealabila abstinenta sexuala de 3 . Examenul histologic al testiculului se face dupa recoltarea unui fragment de gla nda prin biopsie testiculara. în mod normal se gasesc 60 000 000 . la sculare. în hipogonadismul de natura hipofizara. imature. dar spre deosebire de pu bertatea precoce adevarata. Metoda e ste însa dificila si este utilizata mai mult pentru cercetare. în grupul interse xualitatilor intra pseudohermafroditismul feminin si cel masculin. Examenul ginecologic endocrin consta în examinarea organelor genitale externe si i nterne. Tratamentul insuficientelor testiculare depinde de felul leziunilor gas ite la examenul histologic.

Ea da i ndicatii cu privire la secretia de hormoni estrogeni si progesteronici si la mom entul ovulatiei. Frotiul se recolteaza din fundul de sac posterior. Metodele chimice sun t cele mai precise. recoltata în decurs de 24 de ore. Cu 24 de ore înainte femeia sa nu fi facut spalaturi vaginale si sa nu fi avut vre un raport sexual. La femeile cu menstre regulate. fluorometrice si colorimetrice. metode fizice si chimice. . constau în dozarea estrogenilor din urina totala. recoltarea urinii se face în a 21-a zi a ciclului. Biopsia de mucoasa uterina se face prin chiuretaj uterin. Pentru dozarea estrogenilor se folosesc metode biologice . Exame nul cito-vaginal este o analiza hormonala valoroasa în caz de sterilitate.Examenul cito-hormonal sau cito-vaginal consta în recoltarea frotiului din vagin. Explorarile hormonale. în conditii riguroase de asepsie. Constituie o metoda de explorare hormonala. Examinarea si prelevarea frotiurilor se fac în ziua a 7-a. a 14-a si a 21-a a ciclului. în ziua a 21-a a ciclului.