GLANDELE ENDOCRINE

Sunt componente ale organismului uman specializate în producerea de hormoni

care se eliberează în sange. Hormonii sunt substanțe chimice de natură proteică sau
lipidică, cu rol în reglarea metabolismului, în controlul proceselor de creștere și
dezvoltare, în apariția caracterelor sexuale secundare, masculine și feminine precum
și în perpetuarea speciei umane.Hormonii participă și la menținerea unor constante
ale sangelui sau adaptează funcționarea organismului la condiții diverse de viața.
Sunt glande endocrine:
● Hipofiza
● Tiroida
● Paratiroidele
● Suprarenalele
● Pancreasul endocrin
● Epifiza
● Timusul
● Gonadele feminine și masculine (componenta endocrină a ovarelor si
testiculelor)

Localizarea :
1. Hipofiza: la baza emisferelor cerebrale într-un spațiu format de șaua
turcească a osului sfenoid și membrana dura mater, aparținând sistemului de
meninge cu rol în protecția structurilor nervoase ale sistemului nervos central.
2. Tiroida: în partea anterioară a gâtului, într-un spațiu numit loja tiroidei.
3. Paratiroidele: pe fața posterioară a lobilor tiroidieni.
4. Suprarenalele: la polul superior al rinichiului (deasupra rinichilor).
5. Pancreasul endocrin.: în cavitatea abdominala,în spatele stomacului.
6. Epifiza: în partea posterioară a diencefalului.
7. Timusul:în spatele sternului (retrosternal).
8. Gonadele: ovarele, în regiunea pelviana, testiculele în regiunea inghinală.

Structura
Hipofiza:

Trei lobi anterior, intermediar, posterior.

● Lobul anterior formează împreuna cu lobul intermediar, adenohipofiza.
● Lobul posterior, datorită conexiunilor cu hipotalamusul, structură a
sistemului nervos central, se mai numește și neurohipofiză.

Tiroida:
● Doi lobi, uniți printr-o porțiune de țesut numită istm.
Paratiroidele:

● Patru formatiuni de dimensiunea unui bob de grâu, alcătuite din celule

principale și celule parafoliculare.
Suprarenalele:
 ● doua zone, una la exterior, formează corticosuprarenala, alta la interior
formează, medulosuprarenala.
5.Pancreasul endocrin:

● celule dispuse sub forma de insule (insulele Langerhans).

6.Epifiza:
● celule gliale cu rol secretor și fibre nervoase simpatice.
7.Timusul:
● Lobuli cu forma și dimensiuni variate.
8.Gonadele:
● ovarele sunt alcătuite dintr-o zona corticală la exterior și una medulară la
interior.
● testiculele conțin tubi seminiferi și celule interstițiale Leydig.

Funcțiile glandelor endocrine

Hipofiza
Lobul anterior secretă hormoni care controlează activitatea secretorie a altor
glande,denumiți hormoni glandulotropi, și hormoni care au efecte generale, denumiți
hormoni nonglandulotropi.
Hormonii glandulotropi sunt:
● Tirotropina (TSH) - stimulează activitatea tiroidei.
● Corticotropina (ACTH)- controlează activitatea glandelor corticosuprarenale.
● Hormonul luteinizant (LH)- determina apariția corpului galben și ovulația iar la
bărbați stimulează secreția de hormoni masculini (testosteron)
● Hormonul foliculostimulant (FSH)-care la femei stimulează procesul de
maturare a foliculilor ovarieni în care se formează ovulele și secreția
estrogeni,iar la bărbați stimulează procesul de formare a spermatozoizilor .
Hormonii non-glandulotropi sunt :
 ● Somatotropul (STH)- are rol în creșterea și dezvoltarea organismului
stimuland sinteza de proteine iar prin efect asupra cartilajelor de creștere,
produce creșterea oaselor lungi.
● Prolactina -stimulează secreția lactată și dezvoltarea glandelor mamare.

Lobul intermediar
● secretă hormonul melanocitostimulator- stimulează sinteza de melanină din
celulele melanofore cu rol în pigmentarea pielii.
Lobul posterior
● depozitează și eliberează hormoni produși de hipotalamus
● hormonul antidiuretic (ADH), denumit astfel deoarece favorizează
reîntoarcerea apei din urină în sange, prin procesul de reabsorbție la nivelul
nefronului.
● Ocitocina- stimulează contracția muschilor netezi din pereții uterului și
favorizează nașterea,asigurand și ejecția laptelui la nivelul glandelor mamare.

Tiroida
Secretă hormoni care se sintetizează după reacția tireoglobulinei (o proteină din
coloidul tiroidian) cu iodul.Hormonii sunt:
● tiroxina și triiodotironina, care au rol în creșterea si dezvoltarea organismului,
în producerea de energie, în descompunerea (catabolismul) proteinelor, în
controlul activitații gonadelor și menținerea activitații lor normale, în
degradarea rezervelor de țesut adipos (lipoliză).Împreuna cu prolactina,
mențin secreția lactată.

Paratiroidele
Secretă hormoni care controlează și mențin constantă concentrația calciului în
sange.Hormonii sunt:
● Calcitonina- se sintetizează atunci când concentrația calciului în sânge
crește,favorizand depozitarea acestuia în oase.
● Parathormonul,care se produce în condiții de diminuare a concentrației
calciului din sange, determinand mobilizarea acestuia din oase și stimuland
absorbția intestinală de calciu și reabsorbția lui la nivel renal.

Suprarenalele

Corticosuprarenalele
produc hormonii:
 ● Mineralocorticoizi,avand ca acțiune creșterea reabsorbției de apă la nivel
renal, datorită reabsorbției de Na+,si Cl-.
● Glucocorticoizii, reprezentați în special de cortizol, intervin în metabolismul
glucidic, dar acționează și asupra sistemului nervos, determină creșterea
numărului de eritrocite (globule roșii ),leucocite (globule albe) și trombocite.
● Sexosteroizi care au acțiune asemănătoare celor produși de gonade,
participand la apariția și menținerea caracterelor sexuale secundare
masculine și feminine.

Medulosuprarenalele
sintetizează hormonii:
● Adrenalină și noradrenalină, care determină modificări în funcționarea
organismului, asemănătoare celor induse de sistemul nervos vegetativ
simpatic, producand: creșterea frecvenței cardiace,hipertensiune, inhibarea
funcțiilor digestive.

Pancreasul endocrin
Secretă hormoni cu rol în reglarea concentrației de glucoză în sange.
Hormonii sunt :
● Insulina, care se produce și eliberează atunci cand crește concentrația de
glucoză în sânge (hiperglicemie) realizand depozitarea acesteia în ficat,
mușchi și celule adipoase.
● Glucagonul, care se sintetizează în condiții de micșorare a concentrației de
glucoză în sânge ( hipoglicemie), are ca efecte: mobilizarea glucozei din
rezerve, sinteza de glucoză din lipide, procese urmate de creșterea
concentrației de glucoză pană la un nivel corespunzător menținerii funcțiilor
vitale.

Epifiza
Secretă hormonii:
● Melatonină și vasotocină, cu efect de inhibare a activitații gonadelor și în
coordonarea ritmului somn-veghe.

Timusul
Este un organ care are rol secundar de glandă endocrină.
Sintetizează mai multi hormoni care stimulează creșterea organismului,oprind
dezvoltarea gonadelor, în perioada copilăriei.
Gonadele
Ovarele produc hormonii:
● Estrogeni cu rol în dezvoltarea caracterelor secundare sexuale feminine
● Progesteron cu rol în apariția modificărilor mucoasei uterine necesare fixării
celulei ou si dezvoltării ulterioare a embrionului.
Testiculele produc hormonul:
● Testosteron, care are ca efecte: creșterea și dezvoltarea organelor genitale
masculine,apariția și menținerea caracterelor secundare sexuale masculine
(pilozitatea, dezvoltarea masei musculare, a scheletului).

Noțiuni necesare înțelegerii temei

Glandele endocrine,realizează prin secreția hormonală un control complex al

activității organismului, adaptand funcțiile acestuia la situații diverse de viața, în
condițiile unui mediu în continuă schimbare.
Funcționarea anormală a glandelor endocrine evidențiază rolul acestora în reglarea
activității organelor interne și adaptarea permanentă la modificări ale mediului extern
și intern prin reacții declanșate de hormoni.Secreția în cantitate insuficientă de
hormoni poarta numele de hiposecreție iar secreția în cantitate crescută,
hipersecreție. Consecințele hipo- și hipersecreției sunt traduse prin apariția unor boli
care perturbă activitatea întregului organism.
Astfel secreția în cantitate insuficientă (hiposecreția) de hormoni tiroidieni produce
tulburări de metabolism însoțite de creștere în greutate, senzație permanentă de frig,
piele uscată și îngroșată.
Hipersecreția sau secreția în cantitate mai mare de hormoni tiroidieni are efecte de
potențare a efectelor normale, determinand boala Basedow-Graves caracterizată
prin scădere accentuată în greutate în condițiile unui aport crescut de alimente,
iritabilitate și stări de neliniște.
Hipersecreția glandei hipofize produce tulburări în activitatea tuturor glandelor
endocrine controlate prin hormonii glandulotropi sau duce la oprirea creșterii
organismului (nanism hipofizar) datorită unei cantități scăzute de hormon de
creștere (somatotrop).
Dacă se produce o cantitate mai mică (hiposecreție) de hormon antidiuretic eliberat
din neurohipofiză, se instalează diabetul insipid, o boală caracterizată prin pierderea
unei cantități mari de apa prin urină, urmată de o senzație de sete continuă și
consumul unor cantități mari de lichide.
Hipersecreția glandei hipofize produce creșterea exagerată în înalțime (gigantism),
creșterea producției de tirotropină,corticotropină și hormoni gonadotropi.
Modificări în activitatea pancreasului endocrin pot produce diabetul zaharat,
caracterizat prin creșterea concentrației de glucoză în sânge.Hiposecreția de insulină
diminuează procesul de depozitare a insulinei în țesutul hepatic, în mușchi sau țesut
adipos.Semnele diabetului zaharat sunt: eliminare de glucoză prin urină,creșterea
concentrației de glucoză în sânge, scădere în greutate, consum crescut de lichide.
Datorită conexiunilor între hipofiză și glandele endocrine controlate de aceasta prin
hormoni glandulotropi, orice modificare a secreției hipofizare, este însoțită de
modificări în activitatea secretorie a glandelor țintă. Astfel prin secreția de hormoni
gonadotropi (LH și FSH) se realizează controlul hipofizei asupra ovarelor și
testiculelor. Prin secreția de tireotrop (TSH) se reglează sinteza de hormoni
tiroidieni, o creștere sau o diminuare a secreției de TSH este însoțită de o creștere
sau diminuare a secreției de tiroxină si triiodotironină.