GLANDELE SUPRARENALE

Rinichiul are la polul sau superior glanda suprarenala.

Aceasta glanda e alcatuita dintr-o zona periferica numita corticosuprarenala (3,25) si o zona centrala
numita medulosuprarenala (0,8g).
Rinichiul si glanda suprarenala sunt asezate intr-o formatiune anatomica care le protejeaza numita loja
renala. Aceasta loja renala are un perete in spate si un perete in fata, dar nu are perete jos. Peretele
anterior este format de catre fascia prerenala si peretele posterior e format din fascia postrenala. Faptul ca
peretele inferior lipseste lojei renale permite rinichiului ca la persoanele slabe, sau la cele care au fost
obeze, dar au slabit, sa cada. Boala se numeste ptoza renala.
Hormonii medulosuprarenali
Medulosuprarenala secreta hormoni denumiti catecolamine si neuropeptide din clasa opioidelor care au
actiune asemanatoare morfinei (encefaline, endorfine ).
In categoria catecolaminelor intra dopamina, noradrenalina si adrenalina. Catecolaminele circula in plasma
asociate slab cu albumina si sunt compusi necesari pentru adaptarea rapida la stres.
Calea de sinteza a catecolaminelor
1. Tirozina + O2 + tetrahidrobiopterina
2. L Dopa decarboxilare

decarboxilaza aa aromatici

3. Dopamina + O2 + Vitamina C
4. Noradrenalina

tirozin hidroxilaza

L Dopa ( dihidroxifenilalanina )

DOPAMINA ultima etapa pentru celulele nervoase

dopamin hidroxilaza

feniletanolamin N-metil transferaza

NORADRENALINA

ADRENALINA

La catabolizarea catecolaminelor participa patru enzime care au o larga distributie si prezinta cea mai mare
activitate in ficat si rinichi :
monoamino oxidaza (MAO )
catecol-O-metil transferaza
aldehid reductaza
aldehid dehidrogenaza
La nivelul sinapselor sistemului nervos vegetativ simpatic, se afla aceleasi catecolamine ca structura
chimica, fiind identice cu cele secretate de medulosuprarenala. Avand aceeasi structura chimica,
catecolaminele vor exercita aceleasi actiuni intocmai ca si catecolaminele din sistemul nervos vegetativ
simpatic, unde functioneaza ca neurotransmitatori.

Corticosuprarenala
Din punct de vedere al structurii chimice, are 3 zone:
glomerulara
fasciculata
reticulata
Fiecare dintre aceste zone secreta un anumit tip de hormon. Deci corticosuprarenala secreta 3 categorii de
hormoni, si anume:
mineralocorticoizi (glomerulara): aldosteron
glucocorticoizi: cortizolul
hormoni sexuali androgeni: testosteron
adenom=tumora benigna secretoare de ceva.
Ori de cate ori hormonii sexuali androgeni sunt secretati in exces de catre glanda corticosuprarenala,
femeia se virilizeaza (peri in barba, schita de mustata, schita de perciuni).
Normal la femeie insertia parului in zona pubiana este sub forma unui triunghi cu varful in jos. Baza
triunghiului este spre ombilic. La barbat, parul pubian se insera sub forma de romb, varful din sus fiind sub
ombilic. Linia de insertie a parului la nivelul capului (la nivelul fruntii), la femeie se face in linie dreapta. La
barbat se face cu doua intranduri.

Glucocorticoizi: cortizolul (hidrocortizolul)

sunt ca si catecolaminele, hormoni suprarenalieni care intervin in stres. Actiunea lor este prompta,
instalandu-se in secunde, maxim minute.
Actiunile glucocorticoizilor in organism:
1.asupra metabolismului proteinelor
Glucocorticoizii induc proteoliza, adica scindeaza proteinele in aminoacizi pe care ii trece in sange.
Glucocorticoizii mobilizeaza in special proteinele din muschi.
Aminoacizii care au rezultat prin proteoliza sunt transferati apoi in doua directii din sange:
spre ficat, unde sunt utilizati la sinteza de glucoza (proces numit gluconeogeneza)
spre organele vitale (inima, creier) unde contribuie la sinteza de proteine necesare functionarii acestor
organe spre a se asigura supravietuirea organismului aflat in conditii de stres.
2.asupra metabolismului lipidelor
Glucocorticoizii genereaza lipoliza, adica mobilizeaza trigliceridele din locurile unde au fost depozitate ca si
grasimi, le scindeaza in glicerol si acizi grasi, care apoi, in cea mai mare parte, in interiorul celulelor sunt
folositi la producerea de energie care este benefica pentru organism deoarece produce energie
economisind glucoza.
2

Atunci cand hormonii glucocorticoizi sunt in exces, apare boala numita Cushing. Boala, pe linia
metabolismului lipidic se caracterizeaza prin:
grasimile din regiunile anatomice normale in raport cu sexul se mobilizeaza si sunt depuse la nivelul cefei
(ceafa de bizon). Alteori, grasimea se depune la nivelul fetei incat faciesul ia un aspect rotund (facies in luna
plina). Grasimile se pot depune la nivelul trunchiului care devine voluminos, aspectul fiind de 'lamaie pe
scobitori' (scobitorile sunt membrele superioare si inferioare).

3.Rolul glucocorticoizilor in inflamatie

Glucocorticoizii stabilizeaza membranele lizozomale. Procesul inflamator se retrage, deoarece proteazele
nu mai pot distruge tesuturile.
Glucocorticoizii, avand actiune proteolitica, interfera si cu sinteza de anticorpi (imunoglobuline) din sange si
anume diminua formarea acestora. Intr-o infectie, glucocorticoizii sunt contraindicati, iar daca situatia o
impune, se administreaza concomitent si un antibiotic.
4.Glucocorticoizii stimuleaza hematopoeza (formarea de elemente figurate ale sangelui)
Din acest motiv, atunci cand unui bolnav i se face tratament cu glucocorticoizi, trebuie multa precautie in
interpretarea numarului de leucocite circulante, deoarece glucocorticoizii genereaza leucocitoza.
5.Glucocorticoizii intervin in metabolismului sodiului retinand sodiul la nivel de tubi ai nefronului si odata
cu acesta, in secundar si apa. Adica glucocorticoizii cresc volumul plasmatic si ca urmare sunt indicati a se
da in starile cu hipotensiune arteriala marcata si sunt contraindicati in hipertensiunea arteriala.
6.Glucocorticoizii intervin in activitatea sistemului nervos central. In doze mici accentueaza depresia, iar in
doze mari genereaza hiperexcitatie, deci nu se dau la bolnavi psihic.

Boala Addison
Este o insuficienta secretorie a corticosuprarenalei pe linia glucocorticoizilor.
Semnele in aceasta boala sunt de fapt expresia actiunilor dezvoltate de catre glucocorticoizi, dar cand
acestia sunt redusi cantitativ.
Caracteristica bolii Addison este hiperpigmentarea tegumentelor care iau un aspect brun murdar.
Aceasta se vede cel mai bine la nivelul pliurilor din palma.
M.S.H. (melano-stimulator-hormon)
Hormon secretat de catre hipofiza anterioara caruia unii ii contesta existenta.
Tegumentul este alcatuit din 3 straturi: hipoderm, derm, epiderm. Epidermul are alte 6 straturi. La limita
dintre derm si epiderm se gasesc niste celule numite melanocite. Ele contin un pigment numit melatonina.
Atunci cand tegumentele sunt expuse la soare (la UV), melanocitele sunt stimulate si cu participarea
melanostimulator hormonului, tegumentele se bronzeaza. Autorii care contesta existenta MSH considera
ca pigmentarea tegumentelor este asigurata prin actiunea exercitata de ultimii 9 aminoacizi din structura
3

hormonului ACTH. Acest hormon este secretat de catre hipofiza anterioara si are ca tinta
corticosuprarenala stimuland-o in a secreta glucocorticoizi.

Reglarea secretiei de glucocorticoizi

Este diferita in situatiile in care glucocorticoizii se afla in exces in sange, de cazurile in care glucocorticoizii
lipsesc in sange. Pentru ambele situatii mecanismul reglarii este insa acelasi: prin feedback.
Cand glucocorticoizii sunt crescuti in sange, informatia soseste odata cu sangele la nivelul hipofizei
anterioare unde ii inhiba secretia de ACTH, ca urmare nu mai are cine sa stimuleze corticosuprarenala si
secretia de glucocorticoizi scade.
Cand glucocorticoizii sunt scazuti in sange, sangele duce informatia la nivelul neuronilor din hipotalamus.
Stimulati, acestia vor secreta in exces hormoni de eliberare (corticotropin releasing factor). Acesta, pe calea
sistemului porthipofizar soseste la nivelul hipofizei anterioare unde determina cresterea de hormoni ACTH.
ACTH, trecand in sange, ajunge la nivelul suprarenalei unde stimuleaza secretia de glucocorticoizi. Ca
urmare, in sange se reface nivelul cortizolemiei care era scazut.