Sunteți pe pagina 1din 23

GLANDELE ENDOCRINE

AMF 1 CARNU STEFANIA

INDRUMATOR PROF. BERBECEL PETRUTA

Hormoni, glandele endocrine Informatii generale


Dr. Mihaela Moise
Medic specialist Medicina interna

Activitatea armonioasa a tuturor partilor organismului si a relatilor sale cu mediul


inconjurator este asigurata de sistemul nervos. Sistemul de comunicare de tip hormonal
imbunatateste activitatea de comunicare de tip nervos in interiorul organismului, sistemul endocrin
fiind un elegant mecanism de "verificari si balante" care actioneaza prin anse de feed-back ce
faciliteaza functionarea normala a organismului. Hormonii sunt substante chimice (peptide,

proteine, steroizi) produse si secretate de celule specializate ce actioneaza pe diferitele celule "tinta"
aflate local sau la distanta. Specificitatea actiunii hormonale este determinata de prezenta
receptorilor specifici de pe celulele "tinta" iar raspunsul celular este determinat de programarea
genetica particulara a celulei respective astfel incat acelasi hormon are actiuni diferite pe tesuturi
diferite.
Glandele endocrine sunt unitati functionale formate din mai multe celule care pot
secreta hormoni, localizate in diferite regiuni ale corpului alcatuind sistemul endocrin. Fiecare
glanda are o functie specifica care contribuie la mentinerea echilibrului mediului intern si a
supravietuirii organismului uman.
Desi exista si tesut endocrin difuz (ex. : epiteliul gastrointestinal) sunt cateva glande
endocrine majore sau centri de control ai sistemului endocrin : hipofiza, hipotalamusul,
suprarenalele, tiroida, paratiroidele, pancreasul endocrin, testiculele, ovarele si epifiza.
Glanda hipofiza este denumita si "glanda sefa" datorita rolului important pe care il
au unii din hormonii secretati de ea in controlul secretiei celorlalte glande ca si a legaturii directe pe
care o are cu centrul de control al sistemului nervos - hipotalamusul (prin sistemul sanguin port
hipotalamo - hipofozar). Hipofiza este situata intr-o depresiune a osului sfenoid (os component al
craniului) numita a turceasca si este alcatuita din 3 parti : o parte anterioara care secreta sase
hormoni peptidici (hormonul de crestere - STH cu rol important in dezvoltarea oaselor si a
cartilagiilor, patru hormoni cu rol in controlul activitatii glandelor suprarenale - ACTH, tiroida TRH, ovare si testicule - FSH si LH si prolactina cu rol in dezvoltarea sanilor si lactatie), o parte
intermediara care secreta hormonul melanostimulant (melatonina este un pigment aflat in celulele
pielii si care determina aspectul bronzat al acesteia) si o parte posterioara care este responsabila de
eliberarea in circulatie a hormonilor : vasopresina sau hormonul diuretic deoarece are rol in
absorbtia apei de la nivelul rinichilor, absenta lui duce aparitia diabetului insipid, boala in care
pacientul are o urina foarte diluata si in cantitate mare si oxitocina - hormon care stimuleaza
celulele musculare ale uterului gravid si contribuie la expulzia fatului si care de asemenea determina
prin actiunile lui si ejectia laptelui.
Hipotalamusul, componenta a sistemului nervos central este considerat si glanda
endocrina deoarece secreta hormoni care asigura controlul nervos al hormonilor secretati de
hipofiza si implicit si al celor al altor glande endocrine.
Tiroida, glanda situata in regiunea gatului intre trahee si laringe produce si secreta
trei hormoni tiroxina (T4) si triiodotironina (T3) - importanti pentru cresterea si dezvoltarea
normala si armonioasa a organismului, cu efecte pe metabolismul glucidelor, proteinelor si lipidelor
cu producere de energie, calcitonina fiind cel de-al teilea hormon tiroidian, rolul principal fiind
prevenirea cresterilor de calciu seric peste limita normala.
Paratiroidele in numar de patru, situate la polii lobilor tiroidieni secreta
parathormonul - hormonul metabolismului fosfo-calcic (rol in dezvoltarea osului, dar mai ales in
contractia tuturor muschilor - extirparea paratiroidelor este incompatibila cu supravietuirea).
Glandele suprarenale, aflate la polul superior al rinichilor produc si elibereaza in
circulatia sanguina numitii hormoni mineralocorticoizi - aldosteronul care retine sodiul in organism,
glucocorticoizi - cortizolul, important pentru metabolizarea glucidelor, proteinelor si grasimilor, in
crestere si dezvoltare, in apararea impotriva infectiilor, mici cantitati de hormoni sexuali androgeni.
Pancreasul endocrin are rol in reglarea valorilor glucozei sanguine prin hormonii sai
insulina (anomaliile in secretie sau in raspunsul celulelor tinta la actiunile ei duc la diabet zaharat) si
glucagonul.
Testiculele secreta hormoni androgeni - testosteronul care determina dezvoltarea si
mentinerea caracterelor secundare masculine (pilozitate, aspect fizic, voce etc.), promoveaza
cresterea, participa la formarea spermei, determina caracterul agresiv si cresterea libidoului.

Ovarele produc hormoni steroizi - importanti in dezvoltarea caracterelor sexuale


secundare feminine, in dezvoltarea si mentinerea functiei reproductive a femeii, estrogenii care
actioneaza pe musculatura uterina, cresc libidoul, scad nivelul colesterolului ceea ce duce la
protectie impotriva ateromatozei vasculare si progesteronii cu rol in dezvoltarea tesutului mamar, a
modificarilor endometrului in timpul ciclului menstrual.
Epifiza secreta melatonina importanta in mecanismul somn - veghe.
Dupa cum se poate observa subiectul este exterm de vast, dereglarile chiar minime
ale oricareia dintre aceste glande influentand intregul organism datorita numeroaselor interrelatii
existente astfel incat duc la o simptomatologie extrem de diversa. Un diagnostic cert in cazul unei
eventuale afectiuni endocrine se poate face numai prin colaborarea medic de familie - medic
endocrinolog.

Hormonii: efectele asupra organismului


Generalitati
Hormonii sunt substante chimice produse de catre glandele care formeaza sistemul
endocrin; eliberati in circulatia sanguina hormonii actioneaza in mod specific pe unul sau mai multe
"organe-tinta" cu scopul de a le reglementa functionalitatea. Cuvantul hormon s-a format prin
derivarea cuvantului grecesc "hormao" care inseama "a stimula, a pune in miscare".
In functie de structura, hormonii se impart in 3 grupe:
- peptidici (formati din mai multi acizi aminati);
- steroidieni (derivati ai colesterolului);
- derivati dintr-un acid aminat (hormonii tiroidieni).
Hormonii regleaza diferite functii din organism, printre care:
- cresterea si dezvoltarea;
- functia si reproducerea sexuala;
- metabolismul;
- starea psihologica.

Sistemul endocrin

Sistemul endocrin este compus din mai multe glande; unele dintre acestea sunt
controlate de catre hipofiza, la randul ei o glanda endocrina, si de catre hipotalamus, altele au un
mod de functionare mai autonom. Asemeni sistemului nervos, functia sistemului endocrin este de a
stabili o legatura/ comunicare intre organe prin stimularea si eliberea de hormoni, care controleaza o
serie de functii vitale pentru organism. Aparitia unui dezechilibru hormonal are efecte dramatice
asupra bunei functionari a intregului organism.
Glandele care alcatuiesc sistemul endocrin:
- Glanda hipofiza
- Hipotalamusul
- Tiroida
- Paratiroida
- Glandele suprarenale
- Pancreasul
- Testiculele
- Ovarele
- Epifiza (glanda pineala)

Rolul hormonilor in organism


Hormon

Abreviere Structura

Secretat de ...

Hormon stimulant
TSH
al tiroidei

Peptidica / Proteica

Lobul anterior al
hipofizei

Foliculostimulant
FSH
hormon

Lobul anterior al
Peptidica / Proteica
hipofizei

Efecte
Stimuleaza sinteza
hormonilor tiroidieni
Tiroxina (T4) si
Triiodotironina (T3).
La femei: stimuleaza
maturizarea foliculilor ai
lui de Graaf in ovare.
La barbati:
spermatogeneza, creste
productia de androgeni proteine necesare
celulelor Sertoli din
testicule.
Femei: stimuleaza
ovulatia

Luteinizant
hormon

LH

Peptidica / Proteica

Lobul anterior al
hipofizei

Prolactina

PRL

Peptidica / Proteica Lobul anterior al


hipofizei

La barbati: stimuleaza
productia de testosteron
din celulele Leydig
testiculare.
Declanseaza si mentine
secretia lactata si asigura

Hormonul de
crestere (hormon
somatotrop,
somathormon)

GH, STH,
Lobul anterior al
Peptidica / Proteica
HGH
hipofizei

Hormonul
adrenocorticotrop
ACTH
(corticotropina sau
corticostimulina)

Vasopresina
(Arginin
vasopresina sau
hormonul
antidiuretic)

ADH

Oxitocina

Peptidica / Proteica

Peptidica / Proteica

Peptidica / Proteica

Lobul anterior al
hipofizei

Lobul posterior al
hipofizei

Lobul posterior al
hipofizei

satisfactia dupa un act


sexual.
Stimuleaza cresterea si
reproducerea celulara si
asigura cresterea oaselor
lungi si intervine in
metabolismul glucidelor,
lipidelor si proteinelor.
Controleaza activitatea
glandei suprarenale.
Asigura sinteza
corticosteroizilor
(glucocorticoid si
androgeni) de catre
celulele adrenocorticale.
Controleaza retentia apei
in organism. Un deficit
de hormon ADH poate
cauza diabet insipid.
Controleaza tensiunea
arteriala.
Declanseaza contractia
uterului in timpul
travaliului, stimuleaza
secretia si eliberarea de
lapte la nivelul glandei
mamare.
Prin contractia vaginului
si colului contribuie la
obtinerea orgasmului.

Hormon eliberator
de tirotropina
TRH
(tiroliberina)
Hormon eliberator
de gonadotropina GnRH
(gonadoliberina)
Somatostatina
SSTR

Stimuleaza eliberarea de
prolactina.
Peptidica / Proteica Hipotalamus

Peptidica / Proteica Hipotalamus


Peptidica / Proteica Hipotalamus,
Pancreas

Elibereaza hormonii
tiroidieni primari.
Elibereaza FSH si LH din
lobul anterior al
hipofizei.
Inhiba eliberarea de GH
si THR din lobul anterior
hipofizei.
Reprima eliberera de
gastrina, CCK, secretina,
enteroglucagon in

sistemul digestiv.
Reduce rata de golire
gastrica.
Reduce constractiile
musculare netede si
fluxul sanguin din
intestin.
Inhiba eliberarea de
insulina in celule beta.
Inhiba eliberarea de
glucagon in celule alfa.
Suprima actiunea
pancreasului exocrin.

Dopamina
(hormonul
inhibitor al
prolactinei)

PIH,
DOPA

Melatonina

Amine - triptofan

Tiroxina
T4
(tetraiodotironina)

Triiodotironina

Calcitonina
(tirocalcitonina)

Amine - tirozina

T3

Amine - tirozina

Amine - tirozina

Hipotalamus,
Rinichi

Glanda pineala

Glanda tiroida

Glanda tiroida

Peptidica / Proteica Glandele


paratiroide, tiroida
si timus

Creste frecventa cardiaca


si tensiunea arteriala.
Inhiba eliberarea de
prolactina si TRH din
lobul anterior al
hipofizei.
Influenteaza
mecanismele hormonale
ale reproducerii
(spermatogeneza la
barbat si ciclu menstrual
la femeie)
Antioxidant care previne
tulburarile de somn, in
special insomnia.
Cel mai putin activ
hormon tiroidian creste
metabolismul bazal si
sensibilitatea la
catecolamine.
Afecteaza sinteza
proteinelor.
Responsabil de actiunile
hormonilor tiroidieni la
nivelul diverselor organe
tinta.
Creste metabolismul
bazal si sensibilitatea la
catecolamine. Afecteaza
sinteza proteinelor.
Favorizeaza trecerea
calciului din sange in
oase.
Faciliteaza fixarea

calciului in oase si scade


nivelul calciului sangvin.

Hormon
paratiroidian

PTH

Regleaza repartitia de
calciu si fosfor in
organism.
Creste nivelul de calciu
Peptidica / Proteica Glandele paratiroide
din sange.
Scade nivelul de fosfor
din sange.
Marker specific
procesului de formare
osoasa.

Osteocalcina

Cortizol

Aldosteron

Hormoni
androgeni Testosteronul

Adrenalina
(epinefrina)

Peptidica / Proteica Oase

Secreta osteoblastele hormoni care stimuleaza


celulele beta ale
pancreasului si elibereze
insulina.

Stimuleaza
gluconeogeneza.
Inhiba absorbtia glucozei
in musculatura si tesut
Zona fasciculata a
adipos.
Glucocorticosteroid
cortico-suprarenalei
Detine proprietati antiinflamatorii si
imunosupresoare.

Mineralocorticoid

Steroidian

Amine - tirozina

Glanda glomerulara Creste volumul sanguin


de la nivelul
prin stimularea absorbtiei
suprarenalei
sodiului de catre rinichi.

Celulele Leyding,
din testicule

Zona medulara a
glandelor
suprarenale

Creste densitatea osoasa.


Stimuleaza dezvoltarea
masei musculare.
Maturizeaza organele
sexuale.
Stimuleaza ingrosarea
vocii si pilozitatea.
Regleaza tensiunea
arteriala prin ingustarea
capilarelor sanguine.
Regleaza concentratia
constanta a glucozei in
sange, actionand
antagonist cu insulina
(adrenalina mareste iar
insulina scade aceasta

concentratie).
Suprima activitatea
sistemului imunitar.

Noradrenaline
(norepinefrina)

Amine - tirozina

Zona medulara a
glandelor
suprarenale

Estrogen

Steroidian

Ovare

Participa mai ales la


constrictia arteriala.
Stimuleaza transportul de
oxigen si glucoza catre
creier si musculatura prin
cresterea frecventei
cardiace si tensiunii
arteriale.
La femei:
- promoveaza formarea
caracteristicilor sexuale
secundare;
- stimuleaza cresterea in
inaltime;
- stimuleaza dezvoltarea
endometrului si uterului;
- accelereaza
metabolismul;
- reduce masa musculara;
- reduce resorbtia osoasa;
La barbati:
- previne apoptoza
celulelor germinale.
Alte efecte:
- reduce motilitatea
intestinului;
- creste cantitatea de
colesterol din bila;
- stimuleaza producerea
de HGH si cortizol.

Progesteron

Steroidian

Ovar, glande
Favorizeaza nidatia
suprarenale,
ovulului fecundat si
placenta (in sarcina) gestatia, modificand
proprietatile vasculare si
chimice ale mucoasei
uterine.
Efect sedativ asupra
sistemului nervos central.
Este responsabil de
decalajul termic
manifestat dupa ovulatie.
Se opune efectului
estrogenilor asupra

glandelor mamare si
mucoasei uterine.
Previne cancerul
endometrial prin reglarea
efectelor estrogenilor.
Normalizeaza coagularea
sangelui, si nivelurile de
zinc, cupru si oxigen la
nivel celular.

Gonadotropina
corionica umana

Insulina

HCG

Peptidica / Proteica Placenta

Peptidica / Proteica Pancreas

Responsabila de
pozitivarea testului de
sarcina.
Contine FSH si LH
naturali.
Utilizata in tratamentul
infertilitatii.
Insulina influenteaza
functionarea mai multor
organe.
Stimuleaza fibrele
musculare scheletice sa
transforne glucoza in
glicogen, si aminoacizii
in proteine.
Actioneaza asupra
celulelor hepatice prin
stimularea acestora, sa
stranga glucoza din sange
si sa o tranforme in
glicogen, prin inhibarea
producerii de enzime
implicate in procesul de
glicoliza.
Actioneaza asupra
celulelor adipoase prin
stimularea asimilarii de
glucoza si sinteza de
grasime.
Actioneaza asupra
celulelor de la nivelul
hipotalamusului,
reducand pofta de
mancare.
Micsoreaza nivelul
glucozei in sange secretat
de pancreas si a carui
insuficienta provoaca
diabetul.

Glucagon

GCG

Amilina

Eritropoietina

Calcitriol

Peptidica / Proteica Pancreas

Peptidica / Proteica Pancreas

EPO

Glucoproteina

Rinichi

Sterol

Rinichi

Gastrina

Peptidica

Stomac si intestine

Secretina

Peptidica

Duoden

Creste concentratia
sanguina a glucozei.
Este implicat in procesele
de glicoliza si
gluconeogeneza de la
nivelul ficatului.
Actiunile acestui hormon
vin in completarea
efectelor insulinei.
Inhiba secretia de
glucagon.
Reduce frecventa de
golire gastrica.
Trimite semnale
creierului de satietate.
Actioneaza asupra
celulelor eritroblaste ale
maduvei osoase, aflate la
originea globulelor rosii.
In caz de insuficienta
renala, absenta sau
reducerea sintezei acestui
hormon de catre rinichi
provoaca o diminuare a
numarului de globule
rosii.
Promoveaza absorbtia
intestinala a calciului si
fosforului.
Creste reabsorbtia renala
a fosfatului.
Determina eliberarea
calciului si fosforului din
oase.
Participa la digestia
alimentelor.
Secretia de gastrina este
stimulata de prezenta
alimentelor in stomac.
Stimuleaza pancreasul
exocrin pentru a secreta
bicarbonatul in lichidul
pancreatic.
Imbunatateste efectele
CCK.
Inhiba producerea de suc

gastric.

Colecistokinina

CCK

Incretina

Peptidica

Peptidica

Duoden

Duoden

Stimuleaza secretia
biliara.
Stimuleaza producerea de
enzime digestive de catre
pancreas.
Creste capacitatea
glucozei de a stimula
secretia de insulina.
Creste capacitatea
tesuturilor de a capta
glucoza din sange.
Scade frecventa golirii
gastrice.
Suprima secretia de
glucagon.
Scade apetitul alimentar.
Actioneaza ca
neurotransmitator la
nivelul sistemului nervos.

Neuropeptide Y

NPY

Grelina

Serotonina

Angiotensinogen

Trombopoietina

Hepcidina

AGT

TPO

Peptidica

Stomac

Peptidica

Stomac

Amina - triptofan

Tractul
gastrointestinal

Peptidica

Ficat

Peptidica

Ficat, Rinichi

Peptidica

Ficat

Stimuleaza depozitarea
alimentelor ingerate sub
forma de grasime.
Stimuleaza apetitul
alimentar.
Stimuleaza secretia
hormonului de crestere.
Controleaza starea
psihologica, somnul si
apetitul alimentar.
Vasoconstrictor.
Stimuleaza eliberarea de
aldosteron.
Stimuleaza diferentierea
celulelor precursoare din
maduva osoasa in
megacariocite. Acestea
genereaza trombocite cu
rol esential in coagularea
sangelui.
Scade fluxul de fier din
tesuturile exportatoare
spre plasma si absorbtia

Leptina

Proteina
transportoare de
retinol

Peptidica / proteica Celule adipoase

RBP4

Orexina

Lipotropina

Encefalina
(Enkefalina)

Proteica

Peptidica

LPH

Peptidica

Peptidica

Celule adipoase

Hipotalamus

Lobul anterior al
hipofizei

Hipotalamus

intestinala a fierului.
Contracareaza efectele
neuropeptidei Y.
Contracareaza efectele
anandamidei (un
stimulent puternic pentru
apetitul alimentar,
ingredientul activ din
marijuana).
Promoveaza sinteza de
hormonul melanocitstimulator (MRH),
reducand pofta de
mancare.
Scade pofta de mancare
si stimuleaza
metabolismul.
Asigura transportul
retinolului (vitamina A)
in sange.
Atunci cand este secretat
in cantitati ridicate
suprima absorbtia
glucozei de catre
musculatura scheletica si
creste cantitatea de
glucoza eliberata de ficat.
Stimuleaza apetitul
alimentar.
Un nivel scazut provoaca
narcolepsia.
Regleaza somnul si
starea de veghe.
Participa la procesele de
lipoliza si
steroidogeneza.
Stimuleaza melanocitele
sa produca melanina.
Detine proprietati
asemanatoare morfinei blocheaza transmisia
semnalelor dureroase si
anuleaza orice senzatie
de durere.

LEGATURA INTRE SISTEMUL NERVOS SI SISTEMUL ENDOCRIN PENTRU


COORDONAREA ACTIVITATII ORGANISMULUI

Totalitate a centrilor nervoi i nervilor care asigura comanda i coordonarea


viscerelor i a aparatului locomotor, primirea mesajelor senzoriale i funciile psihice i intelectuale.
Sistemul nervos se afla la locul su n embrionul uman ncepnd cu a cincea sptmn de gestaie.
Sistemul nervos (SN), mpreun cu sistemul endocrin, regleaz majoritatea
funciilor organismului. SN are rol, n special, n reglarea activitii musculaturii i a glandelor
secretorii (att exocrine, ct i endocrine) n timp ce sistemul endocrin regleaz, n principal,
funciile metabolice. Reglarea activitii musculare scheletice este realizat de SN somatic, iar
reglarea activitii musculaturii viscerale i a glandelor (exo- i endocrine) este realizat de SN
vegetativ. ntre SN i sistemul endocrin exist o strns interdependen.

Glanda hipofiza si rolul ei in organism


Object 1

Object 2

Ne-am obisnuit deseori atunci cand vorbim


sau auzim despre glande sau despre
endocrinologie sa mergem cu gandul
la glanda tiroida. Pentru multi dintre noi,
expresia ai probleme cu glanda inseamna
in mod automat glanda tiroida si o
consideram, poate, ca fiind cea mai
importanta glanda endocrina.
Fiziologia insa ne spune altceva. Si anume ca
dirijorul activitatii intregului sistem
endocrin este o glanda mica pe care cei mai
multi dintre noi o ignoram: hipofiza.
Hipofiza este situata la baza creierului si este
formata din neurohipofiza si adenohipofiza. Hormonii sintetizati de adenohipofiza
sunt sapte: hormonul de crestere (somatotrop); prolactina; melanocitostimulator;
adrenocorticotrop; tireotrop; foliculostimulant; luteinizant. Neurohipofiza
depoziteaza si elibereaza vasopresina si oxitocina. Fara hormonii sintetizati de
hipofiza, glande precum tiroida, suprarenalele, ovarele, testiculele nu se pot
dezvolta si nu pot avea functie normala.
Actiunea hormonilor hipofizari
Hormonul tireotrop are rol trofic asupra tiroidei si este implicat in sinteza
hormonilor tiroidieni, fiind indispensabil pentru secretia tiroidiana.
Hormonii luteinizant si foliculostimulant se mai numesc si gonadotropi si
au rol in reglarea ciclului menstrual la femei si in spermatogeneza la
barbati. Secretia anormala a acestora duce la infertilitate.
Hormonul adrenocorticotrop este trofic al corticosuprarenalei, cu efecte
metabolice adaptative. Hipersecretia de hormon adrenocorticotrop duce la
aparitia bolii Cushing, care are printre manifestari obezitate, hiperglicemie,
hipertensiune.
Prolactina impreuna cu estrogenii si steroizii suprarenali sunt hormoni
esentiali pentru dezvoltarea normala a glandei mamare. Este absolut
necesar pentru lactogeneza (productia de lapte). Secretia lui in exces duce
la galactoree, amenoree (lipsa ciclului menstrual), infertilitate, hirsutism
(cresterea in exces a parului cu aspect de pilozitate masculina).
Hormonul de crestere are un rol esential in dezvoltarea normala, in
special a scheletului si a tesuturilor moi. De asemenea, acesta intervine in
reglarea metabolismului general. Absenta lui la copil si adolescent duce la
nanism hipofizar copilul nu creste in inaltime, dar are o dezvoltare
armoniosa in raport cu inaltimea lui si un intelect normal. Excesul lui duce
la acromegalie sau la gigantism, ceea ce reprezinta cresterea accentuata a
scheletului si viscerelor. Secretia lui este influentata de exercitiu fizic,
somn, glicemie, alimentatie si unele medicamente.
Intrebarea care va vine in mod firesc in minte in urma acestor date succinte despre
rolurile pe care le joaca hormonii secretati de hipofiza este: Exista tratamente in

GLANDELE SUPRARENALE

Glandele suprarenale (adrenale) sunt glande cu secreie intern, situate la


mamifere la polul superior al celor doi rinichi ca o cciul. Ca activitate, prin secretarea
hormonilor corticosteroizi i catechoaminelor (inclusiv cortisolul i adrenalina) ele sunt
responsabile cu reglarea strilor de stres, a rezistenei la infecii i substane antigenice, a
metabolismului i a sexualitii (echilibrul dintre hormonii androgeni -- masculini -- i estrogeni
-- femeieti determin sexul animalului, ca aspect i ca activitate sexual).

Aspecte anatomice i fiziologice


Situate -- anatomic -- n partea posterioar a abdomenului, la polul anterio-superior al celor
doi rinichi ca o cciul, glandele suprarenale (adrenale) sunt nvelite ntr-o capsul adipoas i
fascia renal. La om, glandele sunt situate la nivelul vertebrei a XII-a toracice i sunt vascularizate
de arterele suprarenale superioar, medie i inferioar i vena suprarenal. Inervarea este asigurat
de plexul celiac i plexul renal. Histologic, ele sunt alctuite din dou zone cu structuri histologice
i roluri fiziologice diferite:

-Zona medular
Medulosuprarenala (miezul, mduva, medulla) reprezint zona central a glandei i este
inconjurat de zona cortical. Celulele cromafine (chromaffin cells), principala surs de
catecholamine, secret hormonii: adrenalina (epinefrina) i noradrelina (norepinefrina). Aceti
hormoni hidrosolubili, derivai din aminoacidul tirozin acioneaz sinergic cu sistemul nervos
simpatic. Ele sunt i principala surs de dopamin.

-Zona cortical
Zona cortical (coaja, cortexul, corticosuprarenala) reprezint zona periferic a glandei ale
crei celule (aparin de axa hipotalamic - pituitar - adrenal) sintetizeaz cortizolul (n condiii
normale de via ele secret echivalentul a 35-40 mg de acetat de cortizon pe zi).[1]. Alte celule
din zona cortical secret hormonii corticosteroizi (liposolubili, pe baz de colesterol) urmtori:
- mineralocorticoizii, care acioneaz la nivelul rinichilor stimulnd reabsorbia apei i a
sodiului i eliminarea potasiului;
- glucocorticoizii, cu rol hiperglicemiant, hiperlipemiant;
- sexosteroizii, care gestioneaz dezvoltarea sexual prin dou tipuri de hormoni: androgeni i
estrogeni.
Cortexul este regulat de hormonii neuroendocrinici secretai de glanda pituitar i
hipotalamus i de sistemul renin-angiotensin.

Vascularizare
Glandele suprarenale, mpreun cu glanda tiroid sunt cele mai drenate organe din corp, ca
aprovizionare sanguin pe gram de esut -- fiecare gland suprarenal este irigat de peste 60 de
arteriole[2].
Artere
Vascularizarea adrenalelor este asigurat de trei artere:
- artera suprarenal superioar, ramur a arterei frenice inferioare;
- artera suprarenal medie, ramur a aortei abdominale;
- artera suprarenal inferioar, ramur a arterei renale.

Structura unor hormoni steroizi


Vene
Drenajul venos este asigurat de dou vene:
- vena suprarenal dreapt, care duce spre vena cav inferioar;
- vena suprarenal stng, care duce spre vena renal stng sau, uneori, spre vena frenic
inferioar stng.

EPIFIZA

De la Wikipedia, enciclopedia liber


Epifiza sau glanda pineal (corpus pineale seu epiphysis cerebri) este o formaiune
nepereche, cu greutatea de aproximativ 0,2 g, situat deasupra coliculilor cvadrigemeni superiori.
Este aflat n masa encefalului, ntre cele 2 emisfere, fiind parte a epitalamusului. Aceasta este
responsabil pentru secreia unor hormoni, printre care i secreia melatoninei. n perioada
copilriei, epifiza este mare, ns odat cu trecerea anilor, aceasta se micreaz devenind aproape
inactiv la maturitate. Ca gland endocrin, epifiza aparine sistemului endocrin difuz.

mica glanda endocrina situata in susul si in spatele celui de al treilea ventricul al creierului. glanda
pineala (epifiza) se calcifica in cursul copilariei si devine vizibila pe radiografii dupa varsta de 20
ani. Acest proces de calcificare nu-i modifica functionarea. Ea exercita un rol asupra ciclului de
reproducere si contine un mare numar de substante biologic active, dintre care prima izolata a fost
melatonina. Aceasta inhiba functia gonadotropa (actiunea asupra glandelor sexuale) a
hipotalamusului (centrul vietii vegetative). glanda pineala poate fi sediul unei tumori foarte rare,
pinealomul.

Evoluie i structur
Glanda provine din bombarea tavanului ventriculului III al creierului i ajunge la cea mai
mare dezvoltare n frageda copilrie. De la 7 ani celulele glandulare ale organului ncep s fie
nlocuite prin esut conjunctiv, n care mai trziu se depun sruri de calciu. Printr-o tij, numit
habenula, ea rmne unit cu encefalul. Structural este constituit din vase, esut conjunctiv i
insule parenchimatoase dispuse n lobuli.

Funcii
Principalul hormon epifizar este melatonina, descoperit de Aaron B. Lerner (1958), care
circul n plasm legat de o albumin, fiind captat de hipotalamus i gonade i catabolizat n
telencefal i ficat. Echipamentul enzimatic necesar transformrii serotoninei N-acetil serotonin nu
este unic epifizar, dar aciunea hidroxi - indolmetil - transferazei - necesar transformrii N-acetil
serotoninei n melatonin - este specific epifizar. Epifiza mai conine hormon luteinizat,
tireotiozin, hormon antidiuretic, neurofizine I i II, leucinencefalin, argintin - vasotocin,
arginin - vasopresin. De asemenea, academicianul M. Milcu i colab. au descoperit un hormon
hipogliceminant al epifizei numit pinealin. Acesta i melatonina scad fixarea iodului n tiroid i
reduc aciunea stimulant a TSH. Aciunile hormonilor epifizari sunt multiple:
aciune depresiv asupra tiroidei, melatonina diminund fixarea intratiroidian a iodului 131,
inhibnd i TSH;
aciune negativ asupra corticosuprarenalei diminund secreia de aldosteron i
corticosteron;
asupra gonadelor: aciune modulatoare fotoperiodic; aciune negativ, melatonina fiind
antigonadotrofic (ntrzie apariia pubertii);
aciune modulatoare asupra sistemului monoaminergic, de veghe i somn.

Timusul
Este glanda copilariei situata toraco-cervical (in mediastinul anterior, inapoia
sternului) ajungand pana la baza gatului. Are forme variabile, fiind alcatuita din doi
lobi(drept si stang) inegali, care se unesc in portiunea mijlocie dand aspectul literei "H".
Se dezvolta pana in al doilea an de viata, stationeaza pana la 12-15 ani,
dupa care involueaza (se atrofiaza), odata cu intrarea in actiune a gonadelor reducanduse la adult la o zona de tesut timic.
Este invelit intr-o capsula conjunctiva fibroasa ce trimite septuri care separa glanda in mai
multi lobuli. Microscopic lobul timic este constituit dintr-o retea de celule reticulare, in
ochiurile careia sunt dispuse celulele numite timocite diferentiate de linia limfocitara.
Limfocitele produse de timus se numesc limfocite T si contribuie la imunitatea celulara a
organismului.
Academicianul St. Milcu a descoperit hormonul tirosterina, secretat de timus,
care impreuna cu timozina si timina au actiuni comune:
- stimuleaza imunitatea
- sunt radioprotectori si antitumorali
- favorizeaza procesele de crestere si dezvoltare.

Timusul este glanda endocrina care este legata direct de centrul de energie al inimii.
Este o glanda mica , care se gaseste in torace, la nivelul inimii si care produce un tip de globule
albe(limfocite T) care au un rol esential in imunitatea naturala a organismului.
Aceasta glanda este in relatie cu sistemul imunitar, cu partea superioara a spatelui, cu
plamanii,inima, pielea, sangele, nervul vag si circulatia. Timusul simbolizeaza altruismul , iertarea ,
empatia, perceptia noastra asupra iubirii, puterea divina, vointa sufletului si unitatea constiintei
universale. Este centrul iubirii si influenteaza sistemul imunitar, fabricand limfocitele. Este
influentat de hipotalamus si integritate.Este un centru Yin Yang. Este legat e capacitatea de a fi
emotiv, de a simti lucrurile precum si de iubirea neconditionata.Este o legatura intre iubirea
parintilor nostri si pozitia noastra fata de aceasta.Este glanda raspunzatoare de imunitatea nou
nascutului. Activitatea sa se diminueaza odata cu varsta. Cand timusul este in dizarmonie indica o
non acceptare de sine.Avem o dificultate in a da si a primi si nu ne simtim confortabil fata de iubire.
Ne este teama de refuz sau de a fi ridicoli si ne inchidem in mutenie pt a ne proteja. Cand exista o
ranchiuna, energia noastra , centrata pe ura si este folosita pentru razbunare, nu pentru iertare.
Aceasta determina o scadere de energie , deoarece lipsa de iubire duce la scaderea
imunitatii. O dificultate a glandei timus indica de asemenea , faptul ca avem impresia ca cineva ne
sustrage ceva sau pe cineva care ne apartine, ca am fost deposedati de ceva sau de cineva cu un rol
esential in viata noastra. Poate fi vorba de un loc de munca , un partener, un obiect material. Ca si
cum ni s-ar lua painea de la gura. Prin urmare , ne simtim pentru moment lipsiti de aparare ,
nestiind cum sa reactionam: este un aspect al luptei dintre noi si ceilalti. Vrem sa fim autonomi dar
nu avem incredere in noi .

Nesiguranta ne determina sa ne agatam de ceilalti. Refuzam sa avem grija de iubire


si sa acceptam ce traim. O tumora la nivelul timusului indica o rechestionare a ceea ce suntem fata
de familia noastra, cum ne situam fata de radacini. Cand timusul este in armonie, suntem constienti
de identitatea noastra.Este un canal de iubire divina. Suntem capabili de vindecare interioara si de
iubire neconditionata.Facem totul cu inima, daruim, primim cu iubire si gasim forta de a nu fi
manipulati. Acceptam faptul ca iertarea este necesara evolutiei nostre si armoniei interioare. Bucuria
de a trai creste imunitatea .Ne dam seama cat de mult suntem protejati in viata de zi cu zi. Apreciem
ceea ce avem aici si acum, deoarece viata inseamna miscare si cecea ce vom avea maine poate fi
diferit de ceea ce avem azi.Cu cat ne detasam mai mult de lumea materiala, cu atat mai mare este
sentimentul de libertate.Lasam la o parte ura si dualitatea si le inlocuim cu adevarul.

PARATIROIDELE

Glandele paratiroide (glandulae parathyroideae), sau corpusculii epiteliali, se


dezvolt din recesele branhiale III i IV. Sunt cele mai mici glande cu secreie intern, avnd masa
de aproximativ 0,05 g fiecare. n numr de patru, dou superioare i dou inferioare, se afl pe faa
posterioar a fiecruia din lobii laterali ai glandei tiroide, n interiorul capsulei fibroase, dependen
a fasciei cervicale mijlocii. Sunt formate din strom conjunctiv i esut glandular. Hormonul
paratiroidian - parathormonul - regleaz metabolismul calciului i fosforului; stimuleaz
osteoclastele i destrucia esutului osos, acionand la nivel intestinal, renal i osos.

Disfuncii
Hiperfuncia glandei duce la asimilarea catabolismului osos, creterea calcemiei, depunere
de calciu n pereii vaselor i esuturile moi (ligamente, articulaii, hipoderm), apariia
calculilor renali.
Hipofuncia duce la hiperexcitabilitate neuromuscular,
scderea calcemiei, crampe musculare, tetanie.

Rapel anatomic, histologic i embriologic


Glandele paratiroide, de cele mai multe ori n numr de 4, au o localizare
variabil, n spatele glandei tiroide, la nivelul fiecrui pol superior i inferior al lobilor tiroidieni.
Glandele supranumerare (12-15% din populaia normal prezint 5 glande paratiroide) la nivel
cervical sau mediastinal, pot determina dificulti clinice de localizare a sursei unei
hipersecreii de parathormon (PTH). n general o gland paratioroid cntrete ntre 30 i 50
mg, avnd n medie dimensiuni de 6/3/1 mm. Vascularizaia lor este asigurat de arterele
tiroidiene.
Din punct de vedere embriologic, paratiroidele superioare deriv din poriunea
dorsal a celei de-a patra pungi brahiale, iar cele inferioare mpreun cu timusul din a treia
pung brahial.
La nivel histologic, n paratiroidele normale se descriu:
celule epiteliale principale, denumite chieff cells, cu rol de a secreta PTH;
celule oxifile, mai mari i cu citoplasma abundent, n numr relativ redus (i aceste celule
conin PTH, probabil fiind n faz de repaus);
celule adipoase, se acumuleaz cu naintarea n vrst.