Cultura generala reprezinta ansamblul valorilor spirituale, provenite din toate domeniile cunoasterii si

ale activitatii umane - stiinta, tehnologie, arta, economie, politica, filosofle, religie eic. - confirmate la
nivel social si din perspectiva istorica. i6d11dn
Conceptul de cultura, analizat la nivelul stiintelor socioumane, defineste "ansamblul de cunostinte si de
comportamente care caracterizeaza o anumita societate". Acest concept reflecta, pe de o parte, modul
de a fi al unei societati, exprimat prin diferite circuite de "comunicare a cunostintelor" si de realizare a
"obiectelor simbolice care vehiculeaza valori"; pe de alta parte, continutul sau vizeaza achizitiile umane
relativ stabile, dar deschise spre schimbare, care determina, in fond, cursul existentei fiecarei
personalitati umane integrata in diferite domenii ale vietii sociale ( Dictionnaire des sciences humaines, ,
.; Dictionnaire de la sociologie, , ., ). Conceptul pedagogic de cultura reflecta corelatia existenta intre
cunostintele (artistice, stiintifice, tehnologice, economice, politice, filosofice, religioase etc.) validate in
contextul anumitor valori social-istorice si efectele formative inregistrate la nivelul dezvoltarii
personalitatii umane, la diferite perioade de timp. in aceasta perspectiva "cultura reprezinta formarea
sociala si intelectuala a unei personalitati umane" (Dictionnaire de laphilosophie, , .).
Valorile culturale constituie resursele pedagogice de baza angajate in activitatea aeformare-dezvoltare
permanenta a personalitatii umane, in mediul scolar si extrasco-lar ( Functiile educatiei). Exista astfel o
corelatie functionala optima intre cultura de baza si personalitatea de baza, deschisa
(auto)perfectionarii la toate nivelurile sistemului de educatie ( Linton, Ralph, ). Aceasta corelatie
evidentiaza importanta culturii generale care concentreaza la fiecare etapa de varsta (pre)scolara,
(post)scolara si psihologica valorile fundamentale care asigura baza de fonnare-dezvoltare permanenta a
personalitatii umane.
Cultura generala angajeaza, in plan pedagogic, noi modalitati de selectionare a continutului instruirii,
care presupun pe de o parte, concentrarea asupra cunostintelor si capacitatilor de baza (stiintifice,
artistice, tehnologice etc.) cu valoare formativa maxima, iar pe de alta parte extinderea sferei acestora la
toate nivelurile sistemului.
Teoria proiectarii promoveaza conceptul operational de "trunchi comun de cultura generala"Icore
curriculum, aplicat % in invatamantul general si in proportii semnificative in invatamantul liceal si
profesional si chiar in invatamantul superior (, de exemplu, programul obligatoriu din ciclul I universitar
extins dupa "modelul Harvard": literatura, arte, istorie, analiza sociala, filosofie, limbi si culturi straine,
informatica - Husen, Torsten, , . ).
Cultura generala reprezinta un numitor comun care sustine activitatea de educatie si de instruire la
toate nivelurile sistemului. Ea asigura substanta formativa a obiectivelor si a continuturilor pedagogice
selectionate, actionand in calitate de:
- cultura generala instrumentala - in invatamantul primar: scris, citit, calcul, introducere in studiul unor
limbaje noi (informatica, limbi straine, stiinte sociale, stiintele naturii);
- cultura generala de baza - in invatamantul generai, de baza: cunostinte, fundamentale de baza/ cultura
generala a fiecarei discipline scolare;

- cultura generala de profil - in invatamantul liceal: cunostinte de profil/pe domenii largi de cunoastere
(stiinta, socio-uman, economic, tehnologic;
- cultura generala angajata in directia culturii profesionale de nivel mediu - in invatamantul profesional:
cunostinte de baza si de profil prelungite in cultura de specialitate, pe domenii profesionale largi;
- cultura generala angajata in directia culturii profesionale complexe si de nivel inalt - invatamantul
superior (cunostinte de profil, aprofundate la nivel de specializare larga, dubla, tripla specializare, cu
deschidere spre diferite specializari de varf).
La nivel de politica a educatiei, implicarea trunchiului comun de cultura generala in programele tuturor
treptelor scolare, in proportii adaptate la specificul obiectivelor pedagogice asumate, contribuie la
realizarea efectiva a principiului egalizarii sanselor de reusita, respectiv de acces la o educatie de
calitate.
Asigurarea trunchiului comun de cultura generala, in conditiile prelungirii scolii obligatorii pana la varsta
de - ani, ofera sansa recuperarii in timp a diferentelor de start dependente de mediul sociocultural din
care provine elevul. Pe de alta parte, mentinerea trunchiului comun de cultura generala la baza culturii
de profil si de specialitate sustine capacitatea de adaptare a viitorului absolvent la conditii de schimbare
socioprofesionala rapida, in regim de creativitate superioara, specifice unei societati postindustriale de
tip informational.
Interpretarea actuala a culturii generale evidentiaza importanta definitivarii a-cesteia la nivelul unui
concept pedagogic fundamental care defineste "toate procesele de invatare si specializare care nu sunt
direct utilizabile in exercitarea unei profesii sau pe piata muncii".
Cultura generala valorifica un ansamblu de continuturi, reorietate ierarhic (sa-vo/r-e/re/atitudini; savoir
^a/re/aptitudini; savo/Wcunostinte) "transferabile la maximum" in domenii numeroase si variabile,
"care intregesc orizontul formativ al personalitatii independent de specializare/calificare" ( Dictionnaire
actuel de l'educati-on, , .).
Analiza conceptului din perspectiva sociologiei educatiei evidentiaza functionalitatea sociala a culturii
generale care include "un ansamblu de cunostinte si abilitati de baza" necesare pentru pregatirea unei
personalitati: adaptabila - la situatii, la rezultatele evaluarii si ale autoevaluarii; responsabila - fata de o
societate aflata in continua evolutie, fata de sine; competenta - in viata sociala, de familie, personala, in
valorificarea timpului liber.
Aceasta functionalitate sociala marcheaza evolutia sistemelor actuale de invatamant, la nivelul
urmatoarelor tendinte macro si microstructurale: a) prelungirea scolii de cultura generala in cadrul
ambelor trepte ale invatamantului secundar si in prima treapta a invatamantului superior; b) depasirea
opozitiei dintre "educatia generala" si "educatia profesionala" prin integrarea educatiei tehnologice in
trunchiul comun de cultura generala; c) largirea continutului prin valorificarea "noilor educatii": educatia
civica, educatia democratica, educatia ecologica, educatia casnica si sanitara moderna, educatia
demografica, educatia economica, educatia interculturala etc; d) implicarea "culturii informatice" in

dobandirea unor noi competente necesare pentru intelegerea naturii, societatii si a omului, "prin
folosirea calculatorului in diverse sfere de activitate" ( Dictionnaire actuel de l'education, , .-). Continutul
procesului de invatamant, Curriculum.