Vizitiu Razvan Alexandru

3C AMG

OSTEOPOROZA

Osteoporoza este o afecțiune a sistemului osos. Oasele devin fragile, astfel încât
chiar și o căzătură ușoară sau reflexele ori activitățile de zi cu zi, precum tusea sau
aplecarea, pot provoca apariția unei fracturi. De cele mai multe ori, fracturile apar la
încheietura mâinii, șold sau coloana vertebrală.
Principala cauză fiziologică constă în pierderea densității osoase ca urmare a
înaintării în vârstă. La femei, osteoporoza apare, de regulă, înainte de menopauză, iar la
bărbați poate debuta la 20-40 de ani. Imediat după menopauză, pierderea osoasă începe
să se intensifice, mai ales la osul trabecular (oase late, vertebre și epifize). La bărbați,
osteoporoza se agravează începând cu vârsta de 50 de ani, însă are un progres mai lent
decât în cazul femeilor.
Printre cauzele secundare se află următoarele:

 Existența unor boli precum hipertiroidismul, anorexia nervoasă, insuficiența

ovariană, amenoreea hipotalamică la femei, insuficiența gonadică și pubertatea
întârziată la bărbați. La acestea se adaugă afecțiunile comune ambelor sexe:
hiperparatiroidismul, hipercorticismul, deficitul hormonului de creștere, poliartrita
reumatoida, bolile gastrointestinale (mai ales sindromul de malabsorbție,
gastrectomia subtotală sau ciroza hepatică), afecțiunile măduvei hematogene (în
special mielomul multiplu, leucemia, limfomul, anemia hemolitică), bolile
genetice (mai ales fibroza chistică);
 Dificultățile în metabolizarea calciului și/sau a fosforului;
 Administrarea unor medicamente – heparină, glucocorticoizi, chimioterapie,
tiroxină, anticonvulsive;
 Imobilizarea la pat;
 Alimentația deficitară din care lipsesc alimentele bogate în calciu și vitamina D.

Simptomele osteoporozei

 Retragerea gingiilor
 Slăbirea puterii mâinii
 Unghii slăbire și/sau casante
 Pierderea în înălțime
 Apariția fracturii
 Durerea de spate sau gat
 O postură incorectă
Vizitiu Razvan Alexandru
3C AMG

Factori de risc

 Sexul – există un risc mai mare de osteoporoză la femei decât la bărbați;

 Vârsta – boala poate debuta la 20-40 de ani pentru bărbați și în jurul vârstei de 50
de ani la femei;
 Rasa – femeile caucaziene sau de origine asiatică au un risc mai mare de
osteoporoză;
 Constituția fizică – femeile și bărbații de înălțime mică au un risc mai mare de
osteoporoză față de persoanele înalte;
 Nivelul hormonal – osteoporoza apare frecvent în cazul persoanelor cu un nivel
prea mare sau prea mic al unor hormoni precum cei sexuali, tiroidieni sau cei
secretați de glandele suprarenale;
 Consumul excesiv de alcool;
 Fumatul;
 Lipsa activității fizice regulate.

Diagnosticarea osteoporozei

Pentru a putea pune diagnosticul, medicul specialist va dori să afle istoricul

medical al persoanei și va realiza un examen fizic. Poate fi nevoie de teste de sânge
și/sau urină, pentru a vedea dacă o anumită boală a provocat osteoporoza. Dacă medicul
consideră că este vorba de osteoporoză, va recomanda un test de densitate osoasă.

Acest test este numit, în termeni de specialitate, densitometrie osoasă sau

absorbție cu raze X cu energie duală. Se folosesc raze X pentru a măsura densitatea
osoasă din zonele afectate de osteoporoză: încheieturi, șolduri și coloană. Testul este
nedureros și durează 10-30 de minute. Mai jos sunt principalele tipuri de teste de
densitate osoasă:

 DXA (DXA periferic) – măsoară masa osoasă la antebraț, deget și călcâi;

 SXA (absorbțiometria cu raze X cu o singură energie) – măsoară masa osoasă de
la călcâi sau de la încheietura mâinii;
 DPA (absorbția cu foton dual) – măsoară densitatea osoasă din zona coloanei
vertebrale, a șoldului și a corpului în ansamblul său;
 SPA (absorbțiometria cu un singur foton) – măsoară densitatea osoasă a
încheieturii mâinii;
 QCT (tomografia computerizată cantitativă) – măsoară densitatea osoasă a
coloanei vertebrale și a șoldului;
 PQCT – măsoară masa osoasă a antebrațului;
Vizitiu Razvan Alexandru
3C AMG

 QUS (ultrasunete cantitative) – măsoară densitatea osoasă a călcâiului și a

degetelor.

În timpul testului de densitate osoasă, pacientul se întinde pe o masă, în timp ce scanerul

trece peste zonele predispuse la osteoporoză. Prin acest test, medicul află care este riscul
de apariție a fracturilor. Dacă densitatea osoasă este normală sau masa osoasă este mai
mică, este vorba de osteopenie. Atunci când masa osoasă este foarte redusă, înseamnă că
s-a instalat osteoporoza și că oasele sunt fragile și se pot rupe ușor.

Tratamentul osteoporozei

Tratamentul pentru osteoporoză are drept obiectiv reducerea riscului de fractură.

Dacă boala este descoperită timpuriu, se pot administra medicamente pentru menținerea
densității osoase. Formele suplimentare de tratament vor ajuta la încetinirea avansării
bolii, reducerea dizabilitatii și recuperarea parțială a mobilității. În continuare, puteți citi
despre cele mai folosite forme de tratament în osteoporoză.

Îngrijirea pacientului cu osteoporoză

Îngrijirea persoanei bolnave de osteoporoză depinde de gradul de mobilitate, de

simptome și de cauzele apariției bolii. Printre pașii necesari îngrijirii pacientului se află:

 Încurajarea practicării exercițiilor de recuperare – ajută la prevenirea atrofiei

musculare și contribuie la întărirea oaselor;
 Dacă există un grad minim de mobilitate, persoana trebuie întoarsă la fiecare două
ore;
 Asistarea persoanei la mers, mai întâi în casă, apoi afară, crescând distanța treptat;
 Încurajarea participării la activități recreative cât mai diverse, în funcție de
mobilitate și dispoziție. La început, vizionarea unui film sau ascultarea unui
program radio, iar apoi, citirea ziarului, răsfoirea albumelor foto, primirea
vizitelor din partea familiei și a prietenilor;
 Asistarea în activități de îngrijire, precum spălarea și bărbieritul;
 Încurajarea folosirii scaunului cu rotile, dacă este cazul, a bastonului sau a altor
instrumente de susținere, cât mai curând permite medicul. Acest aspect este
esențial pentru recuperarea mobilității;
 Monitorizarea tensiunii arteriale și înregistrarea amețelilor – acest lucru este
normal în cazul persoanelor care petrec mult timp în pat;
Vizitiu Razvan Alexandru
3C AMG

 Încurajarea unei diete bogate în proteine, vitamine, minerale și carbohidrați

sănătoși;
 Încurajarea cu blândețe a persoanei să renunțe la fumat și la consumul de alcool,
dacă este cazul.

Prevenirea osteoporozei

Osteoporoza poate fi prevenită printr-o combinație de medicamente și schimbarea

stilului de viață. Alimentația sănătoasă și echilibrată și introducerea activității fizice în
programul zilnic reprezintă primele măsuri în prevenirea pierderilor osoase și întărirea
oaselor.
Sunt indicate renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool. De asemenea,
purtarea unor pantofi cu talpă joasă și a încălțărilor comode, adaptate la condițiile meteo,
contribuie la prevenirea accidentării. Pe lângă vitamina D, luată din alimentație, sunt
recomandate ieșirile de cel puțin 15-20 de minute, de două ori pe săptămână, sub razele
soarelui.
Osteoporoza este o boală degenerativă, care poate duce până la invaliditate și
afectează calitatea vieții. Schimbarea dietei, încurajarea activității fizice, mai ales sub
razele soarelui, și consultul medical periodic după vârsta de 50 de ani sunt doar câteva
măsuri care pot fi luate pentru a se limita progresul bolii.