Adrenalina (epinefrina)

Adrenalina este un hormon produs de medulosuprarenala si eliberat in torentul circulator ca

raspuns la stres fizic si emotional. Ajuns n snge ea determin creterea frecvenei cardiace,
a presiunii sanguine, dilatarea bronhiilor i pregtirea organismului pentru o producere masiv
de energie prin arderea lipidelor (lipoliz) i sinteza glucozei. Circulaia sngelui este activat
la nivelul sistemului nervos central pe cnd la nivelul tractusului digestiv este diminuat. La
nivelul SNC adrenalina devine un transmitor neuronal, cuplat cu proteina-G joac un rol
intermediar i de activator al receptorilor nervoi.
Structura:

C
9
H
13
NO
3

4,5--trihydroxy-N-methylphenethylamine
Prima sinteza chimica a adrenalinei ii reuseste in anul 1904 lui Friedrich Stolz, adrenalina
fiind primul hormon la care era cunoscuta structura chimica si este produs pe cale sintetica.
Ca punct de pornire a sintezei adrenalinei este
aminoacidul tirozin sau fenilalanin. Acesta devine prin
hidroliz L-DOPA i dup un proces de decarboxilare,
devine dopamin activ care dup o hidrolizare
stereoselectiv se transform n noradrenalin, care este
prezent de asemenea n suprarenal. Noradrenalina
printr-o metilare-N se transform n adrenalin.
Concentraia normal de adrenalin n snge este sub
100 ng/l (ca. 500 pmol/l).
Descompunere
Adrenalina se descompune relativ repede (trei min) n
organism, metabolizarea este realizat n special prin
aciunea enzimelor catehil-metil-transeraz (COMT) i
monoaminooxidaz (MAO), substana rezultat este
inactivat prin legare o parte de sulf i eliminat prin urin.
Principala indicaie este ocul anafilactic, urmrindu-se stimularea inimii, creterea tensiunii
arteriale, bronhodilataie, ndeprtarea edemului mucoasei traheobronice. n
tratamentul crizei de astm bronic este utilizat n injecii subcutanate. n
aplicaii locale, este folosi t n scop decongestiv i antihemoragic.
Poate fi folosita impreuna cu unele anestezice precum lidocaina (xilina) sau procaina (novocaina) pentru a
prelungi efectul acestora.