Sunteți pe pagina 1din 27

ARGUMENTUL Medicatia a aparut odata cu omul si s-a dezvoltat,diversificandu-se in acelasi timp cu treptale pe care acestea le-a parcurs in lungul

drum al progresului sau Tratamentul tulburarilor alergice este complex, farmacoterapia constituind numai o parte din masurile multiple care pot fi luate in consideratie. Tratamentul antialergic este: a) specific cand vizeaza diminuarea sau indepartarea alergenului sau anticorpilor; b) nespecific cand urmareste diminuarea sau inlaturarea consecintelor imediate ale reactiei antigen-anticorp (eliberarea si fixarea mediatorilor) sau combaterea fenomenelor patologice de la nivelul organelor tinta. Masurile care pot fi luate in cazul tulburarilor alergice sunt: . indepartarea alergenului sau evitarea contactului cu el; !. desensibilizarea specifica; ". desensibilizarea nespecifica (#istamina); $. modificarea terenului alergic (#istaglobina); %. medicatia simptomatica-patogenica; in acest ultim grup mentionam: a) antagonisti ai autacoidelor (anti#istaminice, mai putin antiserotoninice); b) simpatomimetice (antagonisti fiziologici ai #istaminei); c) cu mecanism complex (antiedematos, imunodepresiv, in#ibitor al sintezei #istaminei); d) in#ibitori ai proteazelor (acid aminocaproic); e) saruri de calciu; f) tiosulfat de sodiu.

CAPITOLUL I MEDICATIA ANTIALERGICA . &'(')*+,T*T, *lergia este o reactivitate particulara, exagerata, specifica, a unui organism fata de o substanta care, in cantitati comparabile, este inofensiva pentru subiectii normali. *lergia este o forma de manifestare a reactiilor imunobiologice si este dependenta de existenta antigenilor si anticorpilor. *ntigen este orice substanta care, in contact cu un organism, antreneaza elaborarea de anticorpi specifici si are capacitatea de a reactiona efectiv cu acestia. *nticorp este o substanta care apare in organism ca urmare a contactului cu un antigen si care are proprietatea de a reactiona efectiv cu acesta. *ntigenii propriu-zisi (completi) sunt molecule proteice, complexe proteinice, poliza#aride. -aptenele (antigeni incompleti) sunt substante susceptibile de a se combina numai cu anticorpi specifici preexistenti. (u sunt antigenici, sunt incapabile de a antrena singure formarea anticorpilor, dar pot deveni antigeni completi prin combinarea cu unele proteine. .nele medicamente (ex. /enicilina, sulfamide, acidul acetilsalicilic, pirazolone, procaina etc.) sau diferite substante c#imice pot fi #aptene. *nticorpii sunt substante specifice, configuratia lor c#imica spatiala fiind complementara celei a antigenilor respectivi si de aceea reactioneaza numai cu acestia. !. 0'(1M'(.+ 2' 3'(3,4,+,5*)' 2aca un subiect normal este expus la un contact cu un antigen, intr-o anumita doza (sensibilizata) poate forma anticorpi, devenind alergic (sensibilizat, stare de #ipersensibilitate) la antigenul respectiv. ,n general, sensibilizarea se produce dupa contacte repetate cu antigenul. ". 0*6T1), 6*)' ,(0+.'(T'*5* 3'(3,4,+,5*)'* ,n general, toate organismele sunt susceptibile de a se sensibiliza, dar unele sunt mai usor sensibilizate decat altele. 0actorii care intervin depind de: a) teren (reactivitatea individuala); b) calea de contact alergen-organism, ordinea descrescanda a susceptibilitatii fiind pielea, mucoasele aparatului respirator, mucoasele aparatului digestiv, calea in7ectabila;
2

c) frecventa si intensitatea contactului alergen-organism; d) puterea antigenica (facultatea unui antigen de a provoca formarea de anticorpi). $. T,/.), 2' 3'(3,4,+,5*)' a) *ctiva apare ca raspuns la o stimulare antigenica. b) /asiva se transmite prin in7ectarea de ser continand anticorpi. *lergia tipica este cea activa. %. '+*41)*)'* *(T,61)/,+1) *nticorpii sunt produsi de tesuturile limfatice si sunt de doua feluri: a. anticorpi #umorali secretati de limfocitele formate in ganglioni si in foliculii limfatici din tubul digestiv; b. anticorpi tisulari produsi de limfocite de tip T (de origine timica). 2in punct de vedere c#imic anticorpii sunt imunoglobuline (,g), clasificate in mai multe categorii (,g &, ,g *, ,g M, ,g 2, ,g '). *nticorpii apar in sange in $- 8 zile de la contactul sensibilizant. Timpul care precede aparitia anticorpilor circulanti liberi este numit perioada de inductie sau faza de sensibilizare. 9. )'*6T,* *(T,&'( *(T,61)/ 2aca un organism sensibilizat (purtator de anticorpi) vine din nou in contact cu antigenul, intr-o anumita doza (declansanta), are loc reactia antigen-anticorp. *ceasta reactie determina eliberarea de autacoide, acetilcolina, #eparina, enzime etc. :. *.T*61,2' 3unt subtante cu structuri c#imice diferite, care se gasesc in mod normal in organism, ca atare (libere), sub forma inactiva (legata) sau ca precursori. *utacoidele participa la unele procese fiziologice si intervin adesea impreuna in diferite procese patologice (inflamatii, alergii). 2enumirea grupului rezulta din cuvintele grecesti autos si a;os (substanta activa, remediu). 3unt numite si agenti autofarmacologici. ,n acest grup sunt reunite: a) amine biogene (#istamina, serotonina); b) polipeptide (brandi;inina, ;alidina, angiotensina); c) prostaglandine. *utacoidele au actiuni multiple, foarte intense, manifestate la doze foarte mici.
3

<. M*(,0'3T*), *+')&,6' 3unt consecinte ale actiunii autacoidelor, eliberate ca urmare a reactiei antigenanticorp, asupra asa-numitelor =tesuturi de soc> (musc#i netezi, vase sanguine). Manifestarile alergice reprezinta una din consecintele posibile ale unei reactii antigen-anticorp, cu manifestari tisulare. ,n alte cazuri, reactia antigen-anticorp are drept rezultat neutralizarea toxicitatii sau virulentei unui antigen. ,n aceste cazuri este vorba despre o reactie imuna propriu-zisa. ?. T,/.), 2' *+')&,' 3e cunosc patru tipuri de reactii alergice. .nele dintre acestea pot fi produse si de medicamente. Tip
,

Denumirea
*nafilactica, reaginmediata, tip imediat

Anticorpi
,g '

Exemple
3oc anafilactic acut 'dem laringian .rticarie acuta *stm alergic )inite alergice sezoniere si perene 'czema atopica Manifestari alergice digestive *nemii #emolitice .nele leucopenii *nemii #emolitice

Observatii
)eactie mediata prin eliberarea #istaminei din bazofile si mastocite

,,

6itotoxica

,g & ,g M

,,,

6omplex antigenanticorp (complexe imune circulante) ,ntarziata mediata celular, tip tuberculinic

,g &

4oala serului *lveolita alergica extrinseca 2ermatita de contact *lergii infectioase de origine parazitara, virala, micotica, bacteriana

,@

+imfocite sensibilizate

Mediata prin reactia antigen-anticorp la suprafata celulara ,mplicarea complementului Mediata prin depunerea tisulara a complexelor antigen-anticorp ,mplicarea complementului uneori Mediata prin migrarea locala a limfocitelor *nticorp seric nedemonstrabil

CAPITOLUL II I!TAMINA
"# PARTICULARITATI $I%ICO & C IMICE

-istamina este o amina biogena prezenta in foarte multe tesuturi vegetale si animale. 0ormeaza cu usurinta saruri, cele mai utilizate fiind diclor#idratul si fosfatul acid de #istamina. 3ubstituiri la azotul aminic liber sau in diferite pozitii ale inelului imidazolic determina diminuarea actiunii. ,nlocuirea imidazolului cu pirazol este urmata de pastrarea actiunii stimulatoare asupra secretiei gastrice, diminuarea celei #ipotensive si disparitia efectului asupra intestinului izolat.
'# PARTICULARITATI (IOC IMICE) $I%IOLOGICE) $I%IOPATOLOGICE

+a animale si la om #istamina se gaseste in toate tesuturile, fiind in concentratii mai mari in tesuturile de contact ale organismului cu mediul extern (piele, plamani, intestin, mucoasa gastrica). ,n tesuturi, #istamina se gaseste in mitocondriile mastocitelor, sub forma inactiva, legata de #eparina. 6antitatea de #istamina existenta sub forma legata in organism este atat de mare, incat, daca s-ar elibera brusc, ar produce moartea. 6oncentratia sanguina normala de #istamina este de 8,8"-8,8% mABlitru, din care :8-?8 C se afla in polinucleare si plac#ete, in ultimele fiind localizata in aceleasi organite celulare cu serotonina. 6apacitatea serului de a lega #istamina se numeste #istaminopexie. *ceasta capacitate este mult diminuata sau absenta la alergici, in fazele evolutive. -istamina existenta in organism are origine endogena provenind din decarboxilarea #istidinei sau exogena din alimente. -istamina legata poate fi liberata, devenind activa, sub influenta unor factori fizici (traumatisme, arsuri, iradiatii), c#imici (proteze, dextran, morfina, substante $<B<8, rezerpina, cortizon, insulina, polimixina, gastrina), in socul anafilactic, in alte reactii alergice, in inflamatii.
*# PARTICULARITATI $ARMACOCINETICE

-istamina se absoarbe putin din tubul digestiv la omul normal si mai mult in conditii patologice, cand este crescuta permeabilitatea mucoasei intestinale. 2upa
5

administrare parenterala sau eliberarea din tesuturi difuzeaza repede in tot organismul. 'ste biotransformata prin mai multe mecanisme: dezaminare oxidativa, metilare, acetilare, con7ugare. +a om activitatea #istaminolitica este foarte mare in ficat, intestin, plamani, rinic#i, este mai mica in sange, musc#i striati, splina, suprarenale si lipseste in stomac, inima, piele si urina. -istamina se elimina mai ales prin urina, sub forma activa, in cantitati mici si inactiva in cea mai mare parte.
+# PARTICULARITATI $ARMACODINAMICE

-istamina actioneaza electiv asupra a doua tipuri de receptori (#istaminergici) - si -!. +ocalizarea acestora in tesuturi si efectele activarii lor (stimulare sau in#ibitie) prezinta unele deosebiri la diferite specii animale asa incat, dupa descoperirea receptorilor -!, este necesara considerarea in intregime a acestei probleme. 6a receptori vegetativi, cei #istaminici se gasesc in trei tipuri de tesuturi: musc#i netezi, glande exocrine, miocard. *supra musc#ilor netezi #istamina are efecte stimulatoare (la om, musc#ii netezi viscerali, din bron#ii, stomac, intestin, uter - ) sau in#ibitoare (musc#ii netezi vasculari, din arteriole si capilare - si -!). +a nivelul aparatului circulator #istamina dilata capilarele (pielea devine rosie si mai calda decat de obicei), creste permeabilitatea lor, produce arteriodilatatie. 2ilatarea vaselor cerebrale este urmata de cresterea presiunii lic#idului cefalora#idian si cefalee. Tensiunea arteriala scade, efect de scurta durata datorita metabolizarii rapide a #istaminei si interventiei mecanismelor compensatoare (ta#icardie, cresterea debitului cardiac, vasoconstrictie prin actiunea adrenalinei eliberata de suprarenale). *ctiunea vasculara a #istaminei este independenta de inervatie, este antagonizata complet de adrenalina si nu este influentata de atropina. +a nivelul aparatului respirator #istamina produce: constrictia musc#ilor bron#ici, neinfluentata de inervatie, putin modificata de atropina; #ipersecretia glandelor bron#ice; edemul mucoasei. *ctiunea #istaminei asupra aparatului respirator are intensitatea mai mica la omul normal si foarte mare la cei cu bronsita, astm bronsic, emfizem pulmonar. -istamina stimuleaza musc#ii netezi ai stomacului si intestinelor ca si secretia glandelor salivare, gastrice, intestinale, pancreatice. 3ucul gastric este bogat in acid clor#idric, mai putin in pepsina. *ctiunea este independenta de inervatie, nu este
6

influentata de factori psi#ici, de atropina si de anti#istaminice - , este antagonizata de anti#istaminice -! si de in#ibitorii an#idrazei carbonice. 2oza de mg #istamina produce, la normali, secretia a 88-!88 ml suc gastric in timp ce la #iperactivi, in conditii similare, cantitatea de suc poate fi de %- 8 ori mai mare. *dministrarea repetata a #istaminei sau a substantelor eliberatoare de #istamina poate produce ulcer gastric.
,# PARTICULARITATI $ARMACOTO-ICOLOGICE

)eactiile adverse ale #istaminei sunt efecte secundare: inrosirea accentuata si cresterea temperaturii tegumentelor, dispnee, cefalee, tulburari ale vederii, vome, diaree, #ipotensiune. *nti#istaminicele si adrenalina pot fi folosite ca antagonisti.
.# $ARMACOTERAPIE

,n scop terapeutic poate fi utila in arterite, ulcere atone, afectiuni alergice, sindrom MDniEre. ,n scop diagnostic se foloseste pentru explorarea functiei secretorii gastrice, pentru stabilirea timpului de circulatie, in diagnosticul unor tulburari circulatorii.
/# $ARMACOEPIDEMIOLOGIE

6ontraindicatii: inflamatii acute, diateze #emoragice, purpura.


0# $ARMACOGRA$IE

/roduse farmaceutice industriale. -istamina: fiole de ml cu solutie apoasa in7ectabila 8, F (G 8, mg #istamina B ml); fiole de ml cu solutie apoasa in7ectabila F (G mg B ml). Mod de administrare. /osologie: ,n sindromul MDniEre se administreaza mg #istamina in !%8 ml solutie, glucoza % C sau clorurosodica 8,? C in perfuzie i.v. timp de ?8 minute. 3e repeta de !-" ori la interval de $< ore. .lterior se administreaza o solutie 8,8 C, o data pe saptamana, incepand cu 8," ml si crescand gradat pana la ,% ml. /entru diagnosticul sindromului )aHmond se in7ecteaza intradermic 8, ml solutie 8, C #istamina. +a normali apare triada +eIis in circa ! minute. ,n sindromul )aHmond si alte tulburari circulatorii apropiate, timpul respectiv este prelungit.

CAPITOLUL III ANTI I!TAMINICE . *(T,-,3T*M,(,6' 4*5' 0,5,61 6-,M,6' Medicamentele anti - sunt anti#istaminice clasice care contin gruparea etilamina, prezenta si in molecula #istaminei. 2e aceea, multe anti#istaminice pe langa actiunea principala, de antagonizare a efectelor #istaminei, au si unele din actiunile acestor antagonisti, iar substantele din grupele respective sunt si anti#istaminice. &ruparea etilamina este prezenta sub forma liniara, la cele mai multe anti#istaminice, dar la unele se gaseste intr-o structura ciclica. ,n formula generala J poate fi azot, oxigen sau carbon, rezultand respectiv: derivati de etilendiamina, derivati de etanolamina, derivati de alc#ilamina. !. 6+*3,0,6*)'* *(T,-,3T*M,(,6'+1) 3e face dupa structura c#imica: a) etilendiamine: mepriamina, cloropiramina b) fenotiazine: prometazina c) etanolamine: clemastina, clorfenoxamina d) alc#ilamine: feniramina e) alte structuri: cipro#eptadina 2in punct de vedere c#imic, antistaminicele pot fi impartite in urmatoarele clase: 2e prima generatie: - *lc#ilamine. /rintre cele mai potente anti#istaminice. 3edare minima, efecte moderate anticolinergice si fara efecte antiemetice. /oate aparea de asemenea axcitare paradoxala. 'xemple: clorfeniramina, dexclorfeniramina. - 2erivati etanolaminici. 'fect sedativ moderat sau crescut, anticolinergic si antiemetic, incidenta scazuta a efectelor adverse. 'xemple: 2ifer#idramina. - 0enotiazine. 'fecte puternice anti#istaminic sedative si anticolinergice, efect antiemetic crescut. 'xemplu: /rometazina.
8

- /iperazina. 'fecte puternice anti#istaminic, sedative si antiemetice; efecte moderate anticolinergice. 'xemplu: #idroxizina. - /iperidine. 'xemplu: cipro#epadina, fenindamina. 2e a doua generatie: - 0talazinona. 'fecte crescut anti#istaminic; efecte scazute sedative si anticolinergice; fara efect antiemetic. 'xemplu: azelastina. - /iperdine: 'fect crescut anti#istaminic; efecte scazute sedative si anticolinergice; fara efect antiemetic. 'xemple: dezloratadina, fexofenadina, loratidina. 6inetica ma7oritara anti#istaminicelor de prima generatie este similara. 2ebut: %-"8 de minute; durata $-9 ore (piperidinele au durata mai lunga). Multe anti#istaminice sunt puse la dispozitie sub forma preparatelor cu eliberare prelungita. Ma7oritatea anti#istaminicelor sunt metabolizate in ficat si execretate in urina. 0armacinetica anti#istaminicelor de generatia a doua variaza. ". 4*5' 0*)M*616,('T,6' *nti#istaminicele - se absorb repede dupa administrare orala sau parenterala si se elimina pe cale renala, ca metabolizati. $. 4*5'+' 0*)M*612,(*M,6' *u doua tipuri de actiuni: a) de antagonizare a efectelor - ale #istaminei; b) efecte proprii; a) /rimele nu apar decat daca administrarea substantelor este concomitenta cu existenta in organism a unei cantitati de #istamina libera care produce efectele ei specifice evidente. *ctivitatea anti#istaminicelor se exprima in numarul de doze letale de #istamina contra carora prote7eaza experimental. 3ubstantele difera intre ele prin intensitatea efectelor anti - , durata actiunii, tipul si intensitatea efectelor proprii. *nti - in#iba intens actiunea #istaminei asupra musc#ilor netezi viscerali, impiedicand spasmul bronsic, intestinal, uterin. ,n#ibarea contractiilor intestinale produse de #istamina apare la concentratii de anti - mai mici, in comparatie cu alte antispastice. ,n sc#imb, anti - au efecte slabe asupra contractiilor produse prin spastice neuro sau musculatrope.
9

*nti - nu influenteaza practic secretia gastrica spontana, nu in#iba, dar uneori accentueaza efectul stimulator al #istaminei asupra acestei secretii, prin activarea an#idrazei carbonice. *u actiune antialergica, in#iband fenomenele inflamatoare, slabind rezistenta fiziologice la infectii. b) 2intre actiunile proprii ale - , importante sunt efectele in#ibitoare asupra 3(6 ale derivatiilor de etalonamina si fenotiazina. *cestea sunt active in rau de miscare, par;insonism, potenteaza narcoticele, #ipnoticele, analgezicele, anticonvulsivantele. *lte efecte de anti - : parasimpotolitice, adrenalitice, antiserotoninice, anestezice locale. %. 4*5' 0*)M*61T1J,61+1&,6' *nti - produc relativ frecvent efecte adverse, care sunt in general usoare si dispar dupa intreruperea tratamentului. Toxicitatea generala a agentilor - blocanti este slaba. 2oza minima letala este de !%-%8 mg B ;g. )eactiile adverse cele mai frecvente sunt manifestari: - neuropsi#ice: deprimare 3(6 (actiune sedativ-#ipnotica) este efectul secundar pentru care unele anti - sunt c#iar indicate in terapeutica; totusi somnolenta si oboseala care se prelungeste si in timpul zilei, dupa ce medicamentul a fost administrat seara precedenta, tulbura desfasurarea activitatii profesionale; stimularea 3(6 (agitatie, insomnie, tremor, #alucinatii, convulsii sunt manifestari manifestari paradoxale ale unor anti#istaminice in anumite situatii (doze mari, durata lunga de administrare); - digestive: inapetenta, greturi, dureri epigastrice, varsaturi, sunt expresia actiunii iritante asupra mucoasei digestive; - urogenitale: dificultati de mictiune, consecinta a metabolitilor, precum si a #ipotoniei musc#ilor vezicali, datorita actiunii parasimpatolitice; - alergice: tegumentare (prurit, eritem) dupa administrare locala si, uneori, per os si #ematologice. 9. 0*)M*61T')*/,' *nti - reprezinta un tratament simptomatic patogenic al manifestarilor alergice. (u influenteaza procesul de sensibilizare, nu se opune reactiei antigen anticorp. (u are reactii evidente asupra reactiilor alergice inflamatorii.
10

- ,nfluenteaza predominant reactiile alergice imediate, modificand mai ales tulburari de permeabilitate capilara. - ,n febra de fan efectele sunt intense dar uneori sunt necesare doze mari. - ,n rinita vasomotorie scad #ipersecretia nazala dar influenteaza mai putin congestia mucoasei. - 'fecte bune se obtin cu anti - in urticarie, edem angioneurotic, afectiuni pruriginoase (prurit anal sau vulvar, prurit din ictere, din dermatite de contact, din intepaturi de insecte, din alergii la medicamente). *dministrate in boala serului diminueaza fenomenele cutanate si nu influenteaza tulburarile articulare. - (u se obtin efecte evidente in virozele cailor respiratorii superioare si in criza de astm. - *u efect antiemetic si sunt active in rau de miscare. *lte indicatii: vome postoperatorii si de sarcina, sindrom MDniEre, sindrom par;insonian. - 3ubstantele sedative ale 3(6 se folosesc cu =anti#istaminice de noapte>, inainte de culcare si la bolnavii care stau in pat. 3ubstantele fara efecte sedative sunt numite =anti#istaminice de zi> si sunt recomandate in tratament ambulator. :. 0*)M*61'/,2'M,1+1&,' CONTRAINDICATII. *nti#istaminicele - care produc fenomene de deprimare a 3(6, cu somnolenta, ameteli, diminuare a reflectivitatii, nu vor fi administrate la conducatorii auto si la cei care au nevoie de integritatea coordonarii neuromotorii in exercitarea profesiunii. ALTE CONTRAINDICATII. ,nsuficienta #epatica, renala, stari depresive. .nguentele anti - nu se aplica pe leziuni cutanate acute veziculare sau exsudative. INTERACTIUNI. /ot accentua: efectele deprimante centrale, ale anestezicelor generale, #ipnoticelor, sedativelor, tranc#ilizantelor, rezerpinei, alcoolului: efectele parasimpatolitice ale anticolinergicelor. - diminueaza efectele anticoagulantelor de sinteza, progesteronului. - *socierea anti - cu fenotiazinele accentueaza efectul sedativ si cel anticolinergetic.
TRATAMENTUL INTO-ICATIEI CU ANTI
"

*spirare si spalaturi gastrice, daca medicamentul se mai gaseste in stomac. )epaus la pat, intr-o camera linistita. 0enomenele de agitatie, excitatie centrala,
11

inclusiv convulsiile, necesita diazepam sau fenobarbital, tiopental sodic sau clorpromazina. 3tarile #ipotensive se trateaza cu substituenti de plasma. 2aca este necesar se instituie respiratie controlata. <. *(T,-,3T*M,(,6' -! *nti#istaminicele -! au devenit deosebit de utile in tratamentul #ipersecretiei gastrice. /rin modificarea succesiva a structurii #istaminei s-a a7uns la 4urimamida, primul blocant -!, urmata de Metiamida, mai eficienta terapeutic dar nelipsita de toxicitate. *mbele au fost inlocuite cu cimetidina, activa si netoxica. CIMETIDINA 1TAGAMET2, este un antagonist competitiv, reversibil, al actiunilor #istaminei mediate prin receptorii -!. /rincipala actiune a #istaminei anulata de cimetidina este stimularea secretiei gastrice, cimetidina reducand volumul si aciditatea sucului gastric, ca si secretia peptica. Toxicitatea cimetidinei este redusa. )eactiile adverse sunt minore, c#iar la tratamente de lunga durata. 3e observa cefalee, oboseala, dureri musculare, eruptii cutanate. /e cale orala cimetidina este absorbita in proportie de 98 C, apoi se distribuie aproape in toate tesuturile, cu exceptia creierului. 1 mare parte este excretata ca atare in urina si bila. RANITIDINA determina in#ibitia secretiei gastrice, atat cea din timpul zilei, cat si cea nocturna. *cest medicament determina vindecarea rapida a ulcerului gastric in tratamentul asociat cu antibioticele pentru -elicobacter pHlori. *lte medicamente anti#istaminice -!: famotidina, rizatidina.

12

CAPITOLUL I3 PARTICULARITATILE !I DO%ELE TERAPEUTICE PENTRU CATE3A MEDICAMENTE ANTI I!TAMINICE


ANTI I!TAMINICUL ETILENDIAMINE 6-+1)1/K)*M,(' ((ilfan) -,3T*/K))12,(' (2omistan, +uvistin) M'/K)*M,(' (/Hrilamine, (eoantergan) T),/'+'((*M,(' (2e#istin, /Hribenzamin) ETANOLAMINE 6*)4,(1J*M,(' (*llergefon, 2avenol) 6+'M*3T,(' (TavegHl) ARILALC ILAMINE 4)1M/-'(,)*M,(' (2imegan, 2imetane, 'bolin) 6-+1)1/-'(*M,(' (6#lorop#eniramine, /olaronil) /-'(,)*M,(' (*vil, 0eniramin) T),/)1+,2,(' (*ctidil, *ctidilon) IMIDA%OLINE *(T*51+,(' (*ntistine) $ENOTIA%INE *+,M'(*5,(' (T#eralene) ,31T-/'(2K+ (*ndantol, (ilergex) /)1M'T-*5,(' (*tosil, 2iprazin, /#energan, )omergan) PIPERA%INE 4.6+,5,(' ('Auivert, +ongifen) 6,((*),5,(' (3tugeron, Midronal) 6K6+,5,(' (Mazerine) !% mg (!-") !% mg (!-") 88 mg (") %8 mg ("-$) $-< mg ("-$) mg (!) $-< mg ("-$) $ mg ("-$) !%-%8 mg (") !,%-% mg (") 88 mg ("-$) sedativ slab sedativ slab, anestezic local moderat sedativ moderat, anestezic local moderat sedativ moderat, antivomitiv slab, anestezic local slab sedativ slab, antivomitiv slab, anestezic local slab sedativ slab, anticolinergic slab sedativ slab sedativ moderat sedativ slab, antivomitiv moderat sedativ slab sedativ slab, anticolinergic moderat, anestezic local moderat sedativ marcat, antivomitiv moderat, antitusiv moderat, anticolinergic moderat sedativ moderat sedativ marcat, antivomitiv marcat, anticolinergic moderat, anestezic local slab sedativ slab, antivomitiv moderat, anticolinergic slab sedativ moderat, antivomitiv moderat, anticolinergic slab, anestezic local slab sedativ moderat, antivomitiv DO%A ORALA PENTRU ODATA Nr# 4o5e65i ALTE E$ECTE IN A$ARA CELUI ANTI I!TAMINIC

% mg ( -!) $-< mg ("-$) !% mg (!-")

!%-%8 mg ( -") "8 mg (") !%-%8 mg (") 13

M'6+15,(' (/ostafen) PIPERIDINE 4*M,/,(' (3oventol, Taumidrine)

!%-%8 mg ( -") %8 mg ("-$)

moderat, anticolinergic moderat, anestezic local sedativ slab, antivomitiv moderat, anticolinergic sedativ moderat, anestezic local

14

"# CLOROPIRAMINA !INONIME. 6#loropHraminum (26 ), -alopiramin, (ilfan, 3Hnopen, 3uprastin, *netilin. PROPRIETATI $I%ICO7C IMICE. /ulbere alba, bine solubila in apa. PROPRIETATI $ARMACODINAMICE. *ctiunea dureaza $-9 ore. PROPRIETATI $ARMACOTO-ICOLOGICE. /roduce somnolenta si ameteli la un procent redus dintre cei tratati.
$ARMACOGRA$IE

/roduse farmaceutice industriale. (,+0*(: flacon cu !8 de dra7euri de !% mg. 6+1)1/,)*M,(*: cutie cu 9 supozitoare de 8 mg cloropiramina. Mod de administrare, posologie. 1ral dupa mese, ing#itindu-se dra7eurile intregi. *dulti dra7eu de " ori pe zi. 6opii de la :- % ani, !-" supozitoare pe zi. '# PROMETA%INA !INONIME. /rometazinum, )omergan, /#energan, 2iprazin, /rotazin, *tosil, /ipolfen, -istanil, 0enazil, +ergigan, /romin.

PROPRIETATI $I%ICO7C IMICE. 6lor#idratul este o pulbere alba sau alb

galbuie, solubila in apa B8,9. 3olutia 8 C are p- ",%-%. PROPRIETATI $ARMACODINAMICE# 'ste foarte puternic anti#istaminic. 'fect sedativ foarte intens. 'ste si neuroleptic, mai slab decat clorpromazina, antiemetic
15

antipar;insonian, anticolinergic, antipruriginos, alfaadranolitic. *ctiunea dureaza 8- ! ore. T L 8- $ ore. PROPRIETATI $ARMACOTO-ICOLOGICE# 3nc: astenie, somnolenta, ameteli la ?8 C din cei tratati, #iperexcitabilitate. *paratul digestiv: constipatie sau diaree, #iposalivatie, dureri epigastrice.
$ARMACOEPIDEMIOLOGIE

6ontraindicatii: insuficienta #epatica si renala. 3tari depresive.


$ARMACOGRA$IE

/roduse farmaceutice industriale. )1M')&*(: flacon cu !8 dra7euri de "8 mg, /rometazina maleat fiole de ! ml cu solutie apoasa in7ectabila !,% C, /rometaxina clor#idrat (%8 mgBfiola); flacon cu !% ml sirop pentru adulti, cu 8, !$ g prometazina maleat C M 8, 88 g efedrina clor#idrica C M 8,% g acid ascorbic C; flacon cu !% g prometazina maleat C M 8,% g acid ascorbic C. /osologie, mod de administrare. 1ral, imediat dupa mese in !-$ prize zilnice. *dulti: !-$ dra7euri pe zi, "-9 linguri de sirop pe zi. 6opii, 8,%- mgBzi, sub forma de sirop. ,n7ectii intramusculare profunde. *dulti -! fiole pe zi.
INCOMPATI(ILITATI IN !OLUTIE

*minofilina, bicarbonat de sodiu, gluconat de calciu, cloramfenicol #emisuccinat, codeina fosforica, dextran, fenitoina sodica, #idrocortizon #emisuccinat, #eparina sodica, meticilina sodica, benzilpenicilina sodica si potasica, nitrofurantoina sodica, pentobarbital sodic, sulfafurazol, tiopental sodic, vitamina 4 complex cu 6. *# CLOR$ENO-AMINA !INONIME. 6lorp#enoxaminum, 6lorfenoxamina, 3Hstral, /#enoxene.

PROPRIETATI $I%ICO7C IMICE. 6lor#idratul este o pulbere cristalina alba,

solubila in apa L.

16

PROPRIETATI $ARMACOCINETICE. *bsorbtie buna digestiva, cu latenta de

circa L ora.
PROPRIETATI $ARMACODINAMICE. *nticolinergic, central si periferic.

3edativ intens. *nti#istaminic. *ntipar;insonian, mai activ fata de #ipertonie si #ipoc#inezie, mai putin activ pentru tremor si #ipersalivatie. Miorelaxant central. *nestezic local. *ctiunea dureaza "-9 ore. /roprietati farmacotoxicologice. 3(6: somnolenta, ameteli frecvente. *parat digestiv: #iposalivatie, fenomene dispeptice.
$ARMACOTERAPIE

*nti#istaminic. *ntipar;insonian.
$ARMACOEPIDEMIOLOGIE

6ontraindicatii. &laucom, adenom de prostata. /recautii. /ar;insonienii tratati cu clorfenoxamina, daca primesc concomitent cofeina, pot prezenta accentuarea ataxiei.
$ARMACOGRA$IE

/roduse farmaceutice industriale. 6lorfenoxamina, flacon cu !8 comprimate de !8 mg. Mod de administrare. /osologie. 1ral. *dulti -! comprimate de !-" ori pe zi. 6opii, %- 8 ani, L - comprimat de !-" ori pe zi; !-% ani, B"-!B" comprimat de !" ori pe zi; sub ! ani, N comprimat de !-" ori pe zi. 6a antipar;insonian, initial %8 mg de " ori pe zi, dupa mese. 3e creste, la nevoie, pana la 88 mg de "-$ ori pe zi. +# CLEMA!TIN

!INONIME. 6lemastinum, Meclastil, Mecloprodin, TavegHl, Tavist. PROPRIETATI $ARMACOCINETICE. *bsorbtie aproape completa in tubul

digestiv. 6oncentratie sanguina maxima dupa circa $ ore. 4iotransformare aproape completa. 'liminare renala (%: C) si biliara ( < C). 6u doza de ! mg de trei ori pe zi se atinge steadH-state dupa <-? zile.

17

*ctiunea antiexsudativa, antiedematoasa si antipruriginoasa intensa. 'fectul unei doze dureaza <- ! ore. 'ste slab sedativ. PROPRIETATI $ARMACOTO-ICOLOGICE. )areori sedare, ameteli, #iposalivatie.
PROPRIETATI $ARMACOTERAPIE

$ARMACODINAMICE.

)inopatii alergice, urticarie acuta si cronica, afectiuni pruriginoase. *sociat cu alte medicamente in eczema acuta si cronica.
$ARMACOGRA$IE

/roduse farmaceutice industriale. TavegHl cutie cu !8 comprimate de clemastin fumarat, corespunzand la mg clemastin baza; fiole de ! ml cu ! mg clemastin. Mod de administrare. /osologie. 1ral inainte de masa, cu putina apa. *dulti un comprimat la ! ore (dimineata si seara). ,n cazuri grave, "-$ comprimate pe zi. 6opii 9- ! ani, O comprimat la ! ore; "-9 ani, L comprimat la ! ore; -" ani, N - L comprimat la ! ore. ,n7ectabil i.m. si i.v. *dulti o fiola la ! ore. ,# $ENIRAMINA !INONIME. /#eniraminum, *vil, 0eniramin, Trimeton, 2aneral.

PROPRIETATI $I%ICO7C IMICE. Maleatul este o pulbere cristalina alba,

solubila in apa B%.


18

PROPRIETATI $ARMACODINAMICE. 'fect sedativ mediu. 2urata actiunii

$-9 ore
PROPRIETATI $ARMACOTO-ICOLOGICE. 3(6: somnolenta, astenie,

#iperexcitabilitate, insomnie. *parat digestiv: greturi, epigastralgii. 0enomene alergice.


$ARMACOEPIDEMIOLOGICE

6ontraindicatii. ,nsuficienta #epatica, renala. 3tari depresive. /recautii. 3e vor urmari efectele proprii asupra 3(6 si nu se va recomanda celor care prezinta fenomene de in#ibitie a 3(6 si practica o profesiune care necesita integritatea coordonarii neuromotorii.
$ARMACOGRA$IE

/roduse farmaceutice industriale. 0eniramin: flacon cu !8 comprimate de %8 mg (pentru adulti); flacon cu !8 comprimate de 8 mg (pentru copii); fiole de ! ml cu solutie apoasa in7ectabila !,% C (%8 mgBfiola). Mod de administrare. /osologie. 1ral de "-$ ori pe zi (la 9-< ore interval). *dulti, L- comprimat de %8 mg de "-$ ori pe zi. 6opii peste 8 ani, -! comprimate de 8 mg de !-$ ori pe zi. 6opii sub 8 ani, L- comprimat de 8 mg de !-$ ori pe zi. ,n7ectii i.m. sau i.v. lent. *dulti L-$ fiola de -! ori pe zi. 6opii peste 8 ani, N- B! fiola de -! ori pe zi. .# DIMETINDEN

2imetindenum, 2imet#inden, 0enistil, 0or#istal, 2imet#HlpHrindene, Triten. *nti#istaminic energic, mai activ decat prometazina, antipruriginos. +atenta de !8-98 minute, durata efectului circa $-9 ore. 'fect sedativ mediu. 0olosit mai ales ca antipruriginos, in orice tip de prurit: dermatoze alergice sau nealergice, sarcina, boli virotice (ru7eola, rubeola, varicela), prurit senil, prurit anogenital, alergii la medicamente sau alimente, alergii respiratorii
!INONIME.
19

(rinita alergica), alte afectiuni alergice (boala serului, edem Puinc;e, urticarie), intepaturi de insecte. CONTRAINDICATII. 6onducatorii auto, alte ocupatii care impun o buna reflectivitate. /recautii la asocierea cu in#ibitoare centrale (alcool, #ipnotice, sedative). *dministrare. 1ral, adulti "-9 mgBzi. 6opii peste " ani, !-" mgBzi; -" ani, ,%-! mgBzi; sub an, 8,%- ,% mgBzi. +a persoanele care manifesta efect sedativ se administreaza ! dra7euri seara si unul dimineata. /# ALIMEMA%INA

!INONIME. *limemezinum, T#eralene, Trimeprazine, /anectHl, )epeltin,

Temaril. 2erivat de fenotiazina. Tartratul este o pulbere alba sau alb-galbuie, solubila in apa N. *nti#istaminic (mai activ decat prometazina), neuroleptic, antiserotoninic, antitusiv, antiastmatic. 0oarte puternic sedativ. *drenalitic mai slab decat prometazina. 3lab anticolinergic. *ctiunea dureaza <- ! ore. .til indeosebi ca antipruriginos. CONTRAINDICATII. 6oma. *lergie la fenotiazine. ADMINI!TRARE. 1ral, in "-$ prize zilnice. *dulti, !,%-"8 mgBzi. +a bolnavi neambulatori se poate a7unge, la nevoie, pana la $8-<8 mgBzi. 6opii, mgB;gBzi. 0# O-OMEMA%IN !INONIME. 1xomemazinum, 2oxergan, ,macol. 2erivat de fenotiazina. *nti#istaminic, sedativ central, antitusiv, anestezic local. ,ndicat in stari alergice, cu manifestari cutanate (urticarie acuta si cronica, prurit), edem Puinc;e, eritem actinic, alergii medicamentoase, #iposomnie, tuse de orice etiologie (rinofagita, tra#eita, laringita, bronsita acuta si cronica, pneumonii acute, tuse convulsiva), afectiuni digestive (gastrita, esofagita, fenomene dispeptice). CONTRAINDICATII. 4olnavi sensibilizati la derivati de fenotiazina.
20

ADMINI!TRARE. 1ral, adulti, -$ comprimate pe zi. 2oza zilnica se imparte in

!-" prize. /entru efect #ipnotic administrarea se face seara. 6opii: pana la ! ani, !,%- 8 mg; !-% ani, 8-!8 mg; %- 8 ani, !8-"8 mg. 8# TENALIDIN !INONIME. T#enalidinum, 3andosten, 6alcium. 2erivat de piperidina. *nti#istaminic. ,n produsul 3andosten-6alcium se realizeaza o potentare prin asocierea tenalidinei cu ionii de calciu. CONTRAINDICATII. *socierea cu digitalice. 4olnavi cu granulopenie in antecedente. ,nsuficienta renala. -ipercalcemie si #ipercalciurie. ADMINI!TRARE. 1ral. *dulti, de " oriBzi cate -! comprimate (!%-%8 mg). *dministrarea orala se face de la inceput in cazurile medii si usoare sau dupa cea in7ectabila, ca tratament de intretinere, in cazurile grele.

CAPITOLUL 3
21

ALTE MEDICAMENTE ANTIALERGICE 3unt medicamente care se utilizeaza in tratamentul starilor alergice dar care nu actioneaza prin mecanism anti#istaminic. *ceste medicamente sunt antagonisti necompetitivi ai #istaminei. 'le produc vasoconstrictie (#istamina determina vasodilatatie), reducerea permeabilitatii capilare (#istamina creste permeabilitatea capilara), bron#odilatatie (#istamina provoaca bron#oconstrictie). . RETICULINA 1RETICULIN2 se prezinta sub forma de fiole de ! ml. +a adulti se administreaza s.c. sau i.m. cate o fiola la ! zile, in serii de %-!8 in7ectii. +a copii, intre "- % ani, se administreaza B!B- fiola pe zi in functie de varsta. !. CALCIU are o actiune antialergica puternica. 3e administreaza mai ales parenteral (i.v.); se foloseste clorura de calciu, administrata mai ales parenteral (fiole de 8 ml, solutie 8 C sau !8 C) si gluconat de calciu (fiole de % si 8 ml, solutie 8 C). +a adulti clorura de calciu se da strict i.v. 8 ml solutie !8 C, la copii peste " ani, %- 8 ml solutie 8 C. 2ozele de gluconat de calciu sunt similare, dar se poate administra si i.m.

".

TIO!UL$ATUL DE !ODIU ((a!3!1") se prezinta sub forma de fiole de

8 ml, solutie 8 C si !8 C. 3e administreaza %-!8 ml solutie 8 C sau !8 C. +a copii sub : ani, % ml solutie 8 C pe zi. 3e poate administra si per os sub forma preparatului Magnosulfit. *re efect laxativ moderat. +a adulti se administreaza de " ori pe zi cate o lingurita. +a copii N- B! lingurite pe zi in functie de varste. /reparatul este contraindicat in caz de nefrita sau intoleranta la brom.

CAPITOLUL 3I
22

IN I(ITORI AI

I!TAMINOGENE%EI

"# TRITO9UALINA !INONIME. TritoAualinum, -Hpostamine, ,n#ibostamin. 2erivat de isoc#inolina. *bsorbtie digestiva cu pic sanguin dupa -! ore. *ctiune circa $-9 ore. ,n#iba #istidindecarboxilaza, diminuand conversia #istidinei la #istamina si scazand #istamina din ser si tesuturi. 2upa % zile de tratament efectul favorabil se mentine cateva saptamani. (u influenteaza receptorii - , nu este sedativ si anticolinergic. ,ndicat in rinita si con7unctivita alergica, urticarie, eczema, prurigo, pentru prevenirea intolerantei alergice la medicamente. 1ral, adulti 88- 888 mgBzi ( 88-$88 mgBzi la copii). 6and aparitia unei manifestari alergice este previzibila, se administreaza 88-!88 mg cu circa o ora inainte. '# I!TAGLO(INA !INONIME. Tio#istagamaglobulina, -istaglobin. PROPRIETATI $I%ICO7C IMICE. *sociere de #istamina cu gamaglobulina umana. ,n Tio#istagamaglobulina este asociat si tiosulfatul de sodiu. PROPRIETATI $ARMACODINAMICE. -istamina actioneaza ca #aptena, complexul ei cu gamaglobulina determinand sinteza de Q !-globulina, suportul #istaminopexiei. Tiosulfatul de sodiu are capacitate antialergica.
$ARMACOTERAPIE

.til indeosebi in alergiile de tip imediat cu manifestari alergice respiratorii, digestive, renale, cutanate, oftalmologice. /rodusul nu are efecte imediate ci se adreseaza =terenului alergic> tinzand sa readuca la normal reactivitatea organismului tratat. 'fectul se poate mentine cateva luni sau ani.
$ARMACOEPIDEMIOLOGIE

6ontraindicatii. 3tari alergice acute, sarcina. (u se asociaza cu corticosteroizi care anuleaza efectul preparatului.
$ARMACOGRA$IE

/roduse farmaceutice industriale. -istaminoglobulina, -istaglobin, fiole cu pulbere liofilizata continand ! mg Q-globulina umana. Mod de administrare. /osologie. ,n7ectii s.c. cu solutia obtinuta din pulbere liofilizata si ml de apa distilata sterila. *dulti, " in7ectii la intervale de $-: zile.

23

6opii si sugari, " in7ectii la intervale de <- $ zile. 3eria se repeta dupa $-9 saptamani *# TIO!UL$AT DE !ODIU 1Na'!'O*2 !INONIME. -iposulfit de sodiu, (atrii t#iosulfas. PROPRIETATI $I%ICO7C IMICE. 6ristale incolore, transparente, eflorescente, cu gust sarat-amar, foarte bine solubile in apa (cu reactie neutra sau slab alcalina) insolubile in alcool. PROPRIETATI $ARMACODINAMICE. *re proprietati de reducator. *ntialergic. PROPRIETATI $ARMACOTO-ICOLOGICE. 3olutiile vec#i in7ectate i.v. pot produce febra, frison, lipotimie. $ARMACOTERAPIE. Manifestari alergice (urticarie, eczeme, boala serului). (eurodermite, prurit de orice natura.
$ARMACOEPIDEMIOLOGIE

6ontraindicatii. ,nsuficienta renala. 6opii sub % ani.


$ARMACOGRA$IE

/roduse farmaceutice industriale. Tiosulfat de sodiu, fiole de 8 ml cu solutie apoasa in7ectabila 8 C (G g tiosulfat). Mod de administrare. /osologie. ,n7ectii i.v. lent. *dulti, %-!8 ml solutie 8 C zilnic. 6opii peste : ani, % ml solutie 8 C zilnic. 1ral, in formule magistrale. *dulti, "-% gBzi. 6opii, - ,% gBzi.

24

(I(LIOGRA$IE

"# Domnica M# & $armacolo:ie pentru ca4re me4ii) E4itura Me4icala (ucuresti "8/" '# Dobrescu D# & $armacoterapie practica 3ol# " si ') E4itura Me4icala (ucuresti "808 *# Cristestea N# & $armacolo4ie clinica) E4itura Me4icala Timisoara ';;/ +# Lupuleasa D# & Te<nolo:ie =armaceutica 3ol# ") ' si *) E4itura Me4icala (ucuresti ';;/ ,# $#R# "; & E4itura Ma4icala (ucuresti "880 .# A:en4a Me4icala & E4itura Me4icala (ucuresti ';;8 /# Memome4 ';;8 & E4itura Me4icala (ucuresti 0# %ota 3# & C<imie =armaceutica) E4itura Me4icala (ucuresti "8/0

25

*('J*
6,)6.+*T,* 3*(&'+.,

,(,M*

26

27