Sunteți pe pagina 1din 15

1

ALCALOZI












=Iunie 2012=
-V 1-

2

Alcaloizii (fr. alcali; gr. eidos- aspect) sunt substane organice heterociclice cu azot, de
origine vegetal, cu caracter bazic, rezultate n urma metabolismului secundar al plantelor, care
dau reacii caracteristice i au aciune asupra organismelor animale, de cele mai multe ori de natur
toxic. n funcie de proveniena atomului de azot i de calea biosintetic se pot clasifica n:
alcaloizi propriu-zii
pseudoalcaloizi
protoalcaloizi
N-oxizi ai alcaloizilor
Noiunea de alcaloid s-a stabilit la nceputul secolului al XIX-lea, (Meissner, 1818). Prin
alcaloizi se nelegea n trecut toate substanele azotate cu caracter bazic, care aveau aciune
fiziologic asupra organismelor animale. n grupa alcaloizilor se gseau astfel
unele amine, amide, aminoalcooli, aminoacizi, purine etc.
Istoric
Aciunea toxic sau curativ a plantelor medicinale a fost cunoscut din cele mai vechi timpuri, nc
din vremurile preistorice, dupa cum consider arheologii Arlette Leroi Gourhan i Ralph Salecki.
Acetia au descoperit ntr-o zon situat la nord de Bagdad, alturi de rmaie umane, de tipul celor
din Neanderthal, urme de plante cunoscute pentru proprietile lor medicinale. Or, dup cum se
tie omul din Neanderthal a trit acum cel putin 60000 ani. Omul primitiv a separat produsele toxice,
de cele folositoare pentru alimentaie, el ntlnindu-se la fiecare pas cu diferite aciuni i a cutat n
jurul lor tot ceea ce i putea alina durerile cnd era bolnav. Cucuta se cunotea din vremea
lui Socrate i grecii administrau o butur cu extract de cucut condamnailor la moarte. Efectul
stimulant al frunzelor de coca (Erytroxylon coca) era cunoscut de poporul inca, care folosete aceste
frunze pentru mrirea rezistenei fizice. Amerindienii cunoteau de mult vreme rolul excitant i
defatigant al frunzelor mestecate de coca, dar i efectele dezastruoase asupraorganismului n
momentul cnd era introdus n organism n doze prea mari. Din acest motiv ei mestecau aceste
frunze , n maniera indicat de practicile tradiionale, spre a infrngefoamea i n special oboseala
dat de distanele imense. Poetul Abraham Cowley compune la vremea sa chiar un poem, dedicat
virtuilor acestei plante, care se ncheie cu urmtoarele trei versuri:
Trei frunze ajung pentru 6 zile de mars
Omul din Quito nzestrat cu aceast provizie
Poate strbate ntinii Anzi, scldai n nori.
Tot ei cunoteau proprietile antimalarice ale scoarei de Cinchona succirubra, dup cum
semnaleaz un clugar augustin, Calaugha, care n 1639 public ntr-o carte religioas aprut
n Spania urmtorul fragment:
In regiunea Loxa crete un arbore pe care locuitorii l numesc arborele de friguri, i a crui coaj, de
culoarea scorioarei, transformat in pulbere i administrat ntr-o cantitate echivalent cu greutatea
a dou monede mici de argint i dizolvat ntr-o butur, vindec febra i accesele ei ; ea a dat
rezultate miraculoase n Lima .
Opiul, un produs rinos obinut din capsulele macului, era folosit din cele mai vechi
timpuri.n antichitate Teofrast, i Nicandros fac referine la otrvirea cu opiu, Nicandros fiind primul
3

care ne las o descriere sumar a intoxicaiei: cel care bea o butur n care intr i suc de mac,
cade ntr-un somn profund; membrele i se rcesc, ochii devin fici, osudoare abundent apare pe
corp, faa devine palid, buzele i se umfl, ligamentele maxilarului inferior se relaxeaz
, unghiile devin livide, ochii i cad in orbite. Cu toate acestea, nu trebuie s te sperii de acest aspect,
ns trebuie s i admistrezi repede bolnavului o butur cald, preparat din vin amestecat
cu miere i s i se scuture corpul cu energie, astfel ca bolnavul s vomite.
Dioscorides, n secolul I e.n., cunotea perfect metoda de colectare i preparare a opiului, iar
recomandrile sale pentru prepararea siropului de mac, numit diacodion, snt n esent nemodificate
n farmacopeile moderne. Celebra butur a zeilor din Olimp, cunoscut i sub denumirea
de ambrozie, este mai mult ca sigur c nu a fost altceva dect un obinuitdecoct de hai.
Aceeai butur investit cu aceleai virtui de imortalitate o gsim i n mitologia hindus sub
denumirea de amrita. O alt butur celebr a mitologiei elene nephentes- i care mult timp a fost
considerat ca fiind un produs al imaginaiei prodigioase a lui Homer, exist ca atare.
Aceast butur dnd uitare durerii i necazurilor, dup cum se precizeaz nOdiseea, nu este
dect un produs pe baz de opiu. Tot in Odiseea se precizeaz c aceast butur intr
n Grecia prin Elena, celebra soie a regelui spartan Menelaos, care la rndul ei o primete de la
egipteanca Polydamna, sotia lui Thomis, cci n Egipt n special pmintul roditor produce un mare
numr de plante, unele salutare altele mortale. Graiepapirusului descoperit in 1873 de Georg Moritz
Ebers i care dateaz din anul 1550 .e.n., respectiv din cea de a XVIII-a dinastie gsim dovezi
incontestabile despre cunoaterea de ctre urmaii lui Amenophis I a
virtuilor halucinogene i sedative ale opiului. Acest papirus care pe bun dreptate poate fi
considerat cel mai vechi tratat de medicin al omenirii, menioneaz existena a circa 700 de
remedii, ntre care intr cele pe baza de opiu, toate consemnate in papirusul Ebers.
Vechii cretani adorau pe o aa numit zei a macilor, care era Mnemosyne i care n acelai timp
era i mama Muzelor, iar macul, respectiv Papaver somniferum, este dup cum tim depozitarul a
numeroase principii halucinogene.Plinius cel Btrn descrie n celebra sa carte Istoria
natural efectele seminelor de mac, planta pe care o aeaz n categoria ierburilor care aduc
naintea ochilor fantome i iluzii distractive i agreabile.
Otrvitorii de profesie din Evul Mediu ntrebuinau adesea plante otrvitoare ca belladona, pentru a
produce un tip deintoxicaie adeseori cu aciune prelungit. Acest fapt l-a determinat pe Linn s
numeasc planta Atropa belladona, dupAtropos, una dintre cele 3 ursitoare, cea care taie firul
vieii. n anul 1817 farmacistul Sertrner, din Hanovra, atrage atenia asupra pricipului extras
din opiu, pe care l denumete morphium dupa Morfeu, zeul nopii i al somnului, care subliniaz
efectul de baz al morfinei. Odat cu aceast descoperire, putem spune c ncepe cu adevrat
studiul alcaloizilor, iar de aceti compui azotai i leag numele numeroi oameni de tiin:
chimitii i farmacitii Pelletier i Caventou, Woskressenski, Dumas, Robiquet, Laurent, Gerhardt,
Lassaigne, Roussin, Tanret. n 1818 Caventou i Pelletier descoperstricnina, pe care o izoleaz
din nuca vomic (Nux vomica). n 1820 Runge gsete chinina n scoara de quinquina (Cinchona
succirubra) i cafeina n cafea (Coffea arabica). n 1827 Gieseke reuete s
extrag coniina din cucut (Conium maculatum), Passell i Reinmann separ nicotina (1828) din
frunzele de tutun (Nicotiana tabacum), iar n 1831 Mein obineatropina prin tratarea beladonei.



4

Tabel cu principalii alcaloizi i datele descoperirilor acestora:
Alcaloidul
Anul
descoperirii
Descoperitorii
Morfin 1803
Sguin i Courtois (simultan), Derosne; Izolat n 1804 de
Sertrner
Narcotin 1817 Robiquet
Stricnin 1818 Pelletier, Caventou; formula de Sir Robert Robinson n 1946
Chinin 1818 Pelletier, Caventou
Brucin 1818 Pelletier, Caventou
Cafein 1820 Runge, Robiquet
Coniin 1827 Gieseke
Nicotin 1827 Passelt, Reinmann
Atropin 1831 Mein, Geiger, Hessh
Narcein 1832 Pelletier
Codein 1832 Robiquet
Teobromin 1842 Woskressenski
Papaverin 1848 Merck
Cocain 1862 Whler
Apomorfin 1870 Matthiesen, Wright
Pilocarpin 1875 Gerard, Hardy
Arecolin 1881 Jahns
Teofilin 1888 Kassel
Scopolamin 1892 Shmidt
Yohimbin 1896-1897 Spiegel i Thomas
5

Lobelin 1921 Wieland
Alcaloizii
din ergot
1918-1950 Jacobs, Stoll
Platifilin 1935 Konovalova i Orehov
Reserpin 1954 Schlihler i colab.

Localizare
Alcaloizii se gsesc n vacuolele plantelor, sub forma de sruri cu diferii acizi (acid
benzoic, citric, meconic, tartric. etc), sau n combinaii tanice, ns se mai pot gsi i sub form
de baze cuaternare sau teriare.
Structura
Alcaloizii au cel puin un atom de azot heterociclic, acesta fiind de cele mai multe ori teriar, mai rar
cuaternar. Heterociclurile se pot condensa ntre ele sau cu alte cicluri astfel
nct moleculele alcaloizilor pot deveni de tip policiclic sau macrociclic. Datorit grefrii pe nucleu a
numeroase grupri funcionale, unii alcaloizi pot prezenta caracter fenolic (morfina), alii de
tipul atropinei , reserpinei pot forma esteri, eteri (codeina) sau alcaloizi glicozidati (solanina din cartof).
De obicei au activitate optic, fiind levogiri (cei mai des ntlnii i cu cea mai mare activitate
farmacologic) sau dextrogiri, activitate imprimat de atomii de carbon ai acizilor cu care se esterific:
(acidul tropic, n cazul hiosciaminei iscopolaminei). i orientarea substituenilor n poziiile S sau R
confer modificarea aciunii farmacologice (chinina - 8S, 9R este antimalaric, n timp ce chinidina - 8R
9S este antiaritmic clasa 1A, conform clasificrii lui Vaughan Williams).
Clasificare
n mod curent alcaloizii se clasific att pe criteriul structurii chimice, ct i pe cel al originii lor. Astfel,
alcaloizii cunoscui se mpart n urmtoarele categorii:
Grup Reprezentani
Derivai de piridin
piperin, coniin, trigonelin, arecaidin, guvacin, pilocarpin, citizin, nicoti
n, spartein,peletierin
Derivai de pirolidin higrin, cuscohigrin, nicotin
Derivai de tropan atropin, cocain, ecgonin, scopolamin
Derivai de chinolin
chinin, chinidin, dihidrochinin, dihidrochinidin, stricnin, brucin, veratrin
, cevadin
Derivai
de izochinolin
Alcaloizii
din opiu: morfin, codein, tebain, papaverin, narcotin, sanguinarin, nar
6

cein,hidrastin, berberin
Derivai
de fenetilamin
mescalin, efedrin
Derivai de indol
Derivate de triptamin: dimetiltriptamin
(DMT), NMT, psilocibin, serotonin, melatonin
Ergoline: alcaloizii din ergot: ergin, ergotamin, acid lisergic,
etc.; derivai aiacidului lisergic (LSD)
Beta-carboline: harmin, yohimbin, reserpin, emetin
Derivai de purin Derivai de xantin: cofein, teobromin, theofilin
Terpene
Din aconit: aconitin
Steroli: solanin, samandarin
Derivai
de betain (cu azot cu
aternar)
muscarin, colin, neurin
Dup precursorul biosintetic, alcaloizii pot fi grupai n :
Precursor Reprezentani - tipul de alcaloid
Ornitin alcaloizii pirolidinic, pirolizidinici si tropanic
Lisin alcaloizii piperidinici, piridinici, chinolizidinici
Fenilalanin i Tirosin
alcaloizii izochinolinici, galantaminici; tot din
aceti precursori provin i unii protoalcaloizi
(efedrina, catinona, capasaicina) i betalaine
(indicaxantina)
Triptofan
alcaloizii indolici de diferite tipuri : eserinic, beta
carbolinic, yohimbanic, stricninic, lisergic, dar i
protoalcaloizii psilocina i psilocibina
Acid antranilic alcaloizii acridinici i chinazolonici
Histidin alcaloizii imidazolici
Acid mevalonic sau AcetilCoA alcaloizii terpenici i sterolici
Baze purinice alcaloizi purinici

7

Proprieti fizice
Proprietile difer n funcie de prezena sau absena oxigenului n structura lor , dar i de forma n
care se gsesc. Alcaloizii oxigenai sunt cristalizai, incolori, cu excepiaberberinei (colorat in
galben) sanguinarinei (culoare roie). Au gust puternic amar i sunt optic active. Sunt solubili n
solveni apolari (eter, benzen, cloroform), sunt insolubili sau parial solubili in ap. Alcaloizii cuaternari
i pseudoalcaloizii snt solubili n ap i n alcool, insolubili n solveni organici apolari. Alcaloizii sub
form de sruri snt substane solide, cristalizate, fr miros, cu gust foarte amar si puncte de
topire nete, solubile n ap i n alcool.
Proprieti chimice
nsai denumirea lor de alcaloizi, care deriv din arabul al-kaly (sod), arat principala lor
proprietate, bazicitatea. Aceasta variaz n limite foarte largi i este imprimat de perechea
de electroni ai atomului de azot, de sistemul heterociclic, de prezena unor duble legturi i de
grupele electrofile adiacente azotului. Dac n jurul atomului sunt grupe alchil (grupe respingtoare
de electroni) bazicitatea crete. Gruprile atrgtoare de electroni (carboxil) reduc
disponibiltatea electronilor de la atomul de azot, implicit reducnd bazicitatea sau chiar anulnd-o.
Datorit bazicitii, soluiile apoase de alcaloizi sunt instabile, fapt de care trebuie inut cont la
extracia lor. Pentru extracia, purificarea i conservarea lor, se utilizeaz acizi minerali
(azotic, clorhidric, sulfuric), iar din aceste soluii sunt deplasai prin intermediul unor baze (amoniac,
sau hidroxizi alcalini).
Extracie, identificare, dozare
Trebuie inut cont de natura i structura lor; astfel:
Antrenarea cu vapori de ap (alcaloizi volatili) se aplic pentru coniin, nicotin, spartein
Extracia cu solveni apolari (benzen, cloroform, eter) se aplic alcaloizilor teriari. Aceast
operaie cuprinde dou etape:
1.deplasarea alcaloizilor sub form de baze
2.extracia propriu-zis i purificarea (se efectueaz la rece, prin agitare i extracie repetat,
n aparat Soxhlet, iar la alegerea solventului trebuie inut cont de toxicitatea acestuia,
inflamabilitate, usurina recuperrii acestuia pentru o refolosire ulterioar.
Extracia cu solveni polari (alcool concentrat sau 40-70%) se efectueaz la rece
(macerare, percolare) sau la cald (refluxare)

Identificare
Se face prin reacii de precipitare cu reactivii generali (care
conin metale sau metaloizi: mercur, bismut, tungsten, iod) reactivii generali de precipitare sint
alctuii din
ioduri complexe
acizi anorganici compleci
sruri ale metalelor grele
combinaii organice sau anorganice
Toi alcaloizii dau cu aceti reactivi precipitate albe, galbene sau portocalii-brune.
8

Denumirea
reactivului
Compoziie chimic Culoarea precipitatului
BOUCHARDAT Sol. apoas de iod iodurat brun-rocat
DRAGENDORFF Sol. apoas de tetraiodobismutat de potasiu
rou-portocaliu sau
galben-portocaliu,
solubil in alcool, eter si
ali solveni
MAYER- VELTZER
Sol. apoas de tetraiodomercurat bipotasic cu
adaos de cloralhidrat
alb, devine glbui,
cristalin sau
microcristalin, solubil n
alcool
BERTRAND Sol. apoas de acid silicotungstic
alb, alcaloidul este
eliberat din complex cu
hidroxizi alcalini
MARME Sol. apoas de iodur dubl de potasiu i cadmiu
galben-rou n prezena
acidului sulfuric diluat
SCHULTZE
Acid fosfoantimonic in prezen de acid
fosforic sau acid sulfuric concentrat
alb
REINECKE (SARE)
Sarea de amoniu a acidului cromdiaminotetracianic
n acid clorhidric diluat Cr(NH
3
)
2
(SCN)
4
NH
4
H
2
O

HAGER acid picric 1% galben, solubil la cald
KNORR acid picrolonic 2%
galben sau rou,
precipitat care se
descompune la cald
IONESCU-MATIU Sol. saturat de acid picric n alcool 5% cu glicerin
cristale galbene,
caracteristice
Aceste reacii sunt specifice tuturor substanelor azotate, dar i substanelor neazotate care
dau ioduri duble (cumarine, furanocromone, lignani), dup cum exist i alcaloizi care nu precipit cu
aceti reactivi (alcaloizii purinici). Exist i reaciile caracteristice (n general de culoare) care se
folosesc pentru identificare:
reacia Vitali-Morin folosit pentru alcaloizii tropanici: n prezena HNO
3
fumans i a KOH alcoolic,
se formeaz esteri nitrici sau nitroderivai, violei (n prezen de acetoncrete stabilitatea -
reacie utilizat n fotocolorimetrie)
9

reacia murexidului - pentru alcaloizii purinici: clorat de potasiu n mediu de HCl (formare de acid
purpuric), n prezen de amoniac se transform n sarea de amoniu a acidului purpuric, de
culoare roie-violet
soluia de vanilal 1% n acid fosforic - identificarea glicoalcaloizilor.
reacia Oberlin Zeisel: sol. de clorur feric 1-5% n mediu de acid percloric - alcaloizii
din Rauwolfia.
radiaiile UV -alcaloizi din Chinae cortex dup tratare cu acid formic.

Dozare
Metode n mediu apos (acidimetrice): se folosesc acizii sulfuric sau clorhidric, ca indicatori cei
ce vireaz la pH neutru
Metode n mediu neapos (protometrice): se aplic alcaloizilor baze slabe, n mediu de acid
acetic glacial (are putere mare de dizolvare i constant dielectric mare), saucloroform (grad
mare de solubilizare). Ca titrant se folosesc soluia de acid percloric sau acid p-toluen sulfonic,
ca indicatori: cristal violet, violet de metil, Sudan III.
Metode gravimetrice: n cazul existenei unei cantiti suficiente de alcaloizi. Se precipit
alcaloidul cu soluii de: acid picric (reacia Hager), picrolonic (reacia Knorr), reacia Bertrand
Complexonometrice: se precipit alcaloidul cu un exces de reactiv, exces care este titrat
cu complexon
Reacia Ionescu-Matiu: are la baz precipitarea alcaloizilor cu reactiv Mayer-Veltzer, izolarea i
mineralizarea precipitatului cu amestec sulfonitric, precipitarea cu nitroprusiat a sulfatului de
mercur rezultat din mineralizare, izolarea i dizolvarea precipitatului in clorur de sodiu.
Cantitatea de alcaloid se calculeaz in functie de cantitatea de mercur intrat n reacie
Colorimetrice: utilizeaz diferii reactivi, care dau coloraii intense cu alcaloizii, coloraii care pot
fi citite:
-PABA (acid p-dietil aminobenzoic) cu alcaloizii lisergici - coloraie violet, sau gri-verzui
-Vitali-Morin (vezi mai sus)
-Fericianura de potasiu este redus de morfin la ferocianur, iar aceasta n prezena clorurii
ferice formeaz ferocianura feric (albastru de Prusia)
Spectrofotometrice: se folosesc radiaiile electromagnetice din regiunea UV (185-
400 nm), vizibil (400-800 nm) sau IR (peste 800 nm)


Aciune farmacotoxicologic
Unii cercetatori consider c alcaloizii, datorit toxicitii lor sunt substane de aprare ale plantelor
mpotriva dunatorilor, ei fiind toxici pentru majoritatea animalelor (exceptie iepurii care pot consuma
frunze de Atropa belladonna, fr a suferi intoxicaii datorita prezentei unei enzime numita tropanon
esteraza). Alii consider alcaloizii ca depozitare aazotului organic, exist i ipoteza c ar avea un
anumit rol n transformarile biosintetice ale unor substane, sau mai nou c asigur protecia plantelor
mpotriva aciunii nocive a oxigenului singlet
1
O
2
. Datorit faptului c structura alcaloizilor este extrem
de variat, i aciunea lor este complex:
10

SNC : alcaloizii stimulani (cafein, stricnin), depresoare (morfin)
SNV : alcaloizi simpatomimetici (cocain efedrin), simpatolitici (yohimbin), anticolinergici
(atropin), ganglioplegici (nicotin, spartein)
receptori adrenergici, dopaminergici sau serotoninergici (alcaloizii din Secale cornutum)
Celulele maligne unde pot prezenta aciune citostatic : vinblastina, vincristina)
Parazii ( chinin)

Toxicitatea alcaloizilor
Sunt substane foarte toxice, n doze relativ mici. Ei pot aciona asupra diferitelor sisteme:
Vincristina are efecte neurotoxice centrale.
Vinblastina (alcaloid antimitotic) este un puternic leucopeniant i determin tulburri
gastrointestinale i neurologice
Aconitina este toxic al centrilor bulbari
Chinina i morfina determin depresie respiratorie.
Cocaina i morfina determin farmacodependen


















11

1)Lobelina
Se regaseste in partile aeriene inflorite ale plantei Lobelia inflate (inflate-nume
datorat fructului acestei plante, care este o capsule veziculoasa); produsul vegetal are miros
slab narcotic, iar gustul e arzator, amintind pe cel de tutun, ceea ce expplica denumirea de
tutun indian.
Este un analeptic respirator in intoxicatiile cu morfina sau alte deprimante centrale;
actiunea ei, insa, este de scurta durata si exista tendinta depasirii dozelor necesare, devenind
insasi deprimanta. Vorbind de dozele uzuale, este, asadar, un excitant SNC si provoaca o
stimulare reflexa a respiratiei, dar si a centrului cardioinhibitor, asadar excercita o actiune
depresiva asupra inimii; chiar si in doze terapeutice, lobelina provoaca voma; in doze mari,
produce convulsii, urmate de o paralizie periferica; e contraindicate in sincopa cardiac
aparuta cursul anesteziei generale, efectuata mai ales cu eter sau cloroform. Totusi, are
proprietati expectorante si antidispneice, folosite in combaterea astmului.
Avand o actiune asemanatoare nicotinei, este folosita in combaterea nicotinismului,
fapt explicat prin cumulari de actiune care provoaca voma, determinand repulsie fata de
fumat. Tratamentul intoxicatiilor se face symptomatic.

2)Coniina
Reprezinta alcaloidul principal din Conium maculatum (Cucuta) radacini, tulpini si
Frunze + fructe, cele din urma avand mirosul neplacut de urina de soarece al coniine. A se
vedea moartea lui Socrate (posibilitatea de a se cai de faptele comise). Shakespeare, in piesa
sa Hamlet, prezinta moartea regelui Danemarcei, tatal lui Hamlet, ca fiind datorata turnrii in
ureche , in timpul somnului, a extractului de Cucuta.
Coniina actioneaza, ca si nicotina, direct asupra inimii; mai are proprietati narcotice,
analgezice si paralizante; actiunile periferice seaman cu cele produse de nicotina, dar
paralizia e mai intensa la nivel SNC; asupra nervilor motorii actioneaza mai intai ca excitant,
apoi ca inhibitor.
Intoxicatia acuta=forma paralitica/socratica: scaderea fortei muscular a membrelor inferioare,
tradusa prin mers sovaitor, urmata de instalarea unei paralizii progressive de tip ascendant,...,
intellect nealterat,...
Tratament: ca vomitiv se da apomorfina clorhidrica 1% (utila in maxim o ora de la ingerrare);
pentru paralizia central se da picrotoxina, cate 10 mg s.c. la interval de doua ore.



12

3)Nicotina

Este extrasa din frunzele de tutun, speciile Nicotiana tabacum, rustica si Americana
(utilizat in trecut ca antinevralgic sau paraziticid). Partea biotransformata la nivel pulmonary,
desi relative mica, e raspunzatoare de producerea cancerului pulmonary deoarece la acest
nivel se formeaza multa COTININA (metabolit toxic major); astfel, pe aceasta cale, se
biotransforma astfel: sub actiunea citocromului CYP2A6, se transforma intr-un ion nicotin
delta 1,5 iminium care, la randul sau, sub actiunea aldehid oxidazei, trece in cotinina,
aceasta continuand cu deschiderea ciclului pana la N-oxo-piridil derivatul metal-butiramidei.
Per ansamblu, la doze mici, se fixeaza pe receptorii nicotinici, stimuland ganglionii; la
doze mari, are loc stimulare parasimpatica si apoi blocare ganglionara si neuromusculara,
aparand paralizia; ea este acetilcolinomimetica.
Important de stiut:
-fumatul creste ritmul cardiac, tensiunea arterial si contractia vaselor sanguine din
piele, ca urmare a stimularii ganglionilor simpatici si a medulosuprarenalei; aceste efecte pot
fi prevenite prin administarrea de alfa si betablocante;
- copiii mamelor care au fumat in perioada sarcinii manifesta anomalii
neurocomportamentale: tulburarile de atentie, ca urmare a alterarii dezvoltarii receptorilor
nicotinici in SNC;
-cei care mesteca tutuno (India, Thailanda, Pakistan, Noua Guinee) au o incidenta
crescuta in ce priveste cancerul bucal.
Intoxicatia SUPRAACUTA: prin ingerare, moartea survine aproape instantaneu printr-o criza
convulsiva puternica; actiunea este brutal si rapida, asemanatoare celei date de cianurile
alaline;
Intoxicatia ACUTA: la doze mici, se produce stimulare respiratory, greturi si varsaturi,
diaforeza (transpiratie abundenta), ameteli si sindromul SLUD (salivatie, lacrimare, urinare si
diaree), ca urmare a stimularii excessive a receptorilor nitotinici localizati in ganglion; apoi,
apar durerile de cap, cresc ritmul cardiac si TA; dupa o perioada caracterizata prin slabiciune
generala, rumeaza recuperare gradate care dureaza 2-3 saptamani; la doze mari, initial se
resimt arsuri ale gurii, faringelui, esofagului, stomacului, urmate de progresia rapida a acestor
simptome, urmata de halucinatii vizuale si auditive, incetinirea respiratiei, ritm cardiac
neregulat, midriaza, hipotensiune , bradicardie, mergand pana la colaps; se ajunge, in final, la
slabiciune muscular persistent si tremor, transpiratii reci si convulsii, stare depresiva, delir si
eventual paralizie respiratory, responsabila de moartel in intoxicatiile pe cale cutanata,
simptomele sunt aceleasi, dar de intensitate mai scazuta
Abstintenta duce la fenomene greu de suportat: agitatie, irascibilitate, insomnia, reactii
vegetative castenopate(senzatie de sufocare, panica si anxietate), tulburari de ritm (tahicardie
13

alternand cu bradicardie), disparand treptat dupa abandonarea obiceiului fumatului; poate
duce si la infarct miocardic (desi nicotina insasi dilate vasele coronare, ea induce in acelasi
timp o eliberare masiva de vasopresina din hipofiza, care actioneaza invers); uneori, apar si
tulburari ocular, scaderea cuitatii vizuale putand merge pana la atrofia nervului optic sau
degenerarea retinei (ambliopia de tutun), sau chiar cancer urinar (cotinina se elimina foarte
mult si prin urina);
Tratament: in intoxicatia acuta, decontaminarea se face prin spalare cu apa si sapun a pielii si
ochilor, iar debarasarea organismului se face prin lavaj gastric cu apa distilata continand
carbine activat si NU prin emeza(aceasta creste riscul declansarii convulsiilor)precum si prin
administrarea de purgative salin;
-antidot: INVERSIN (mecamilamina), ca si antagonist specific al nicotinei, dar disponibila
doar in comprimata, forma inaccesibila pacientilor cu varsaturi, convulsii sau hTA; pentru
combaterea simptomatologiei colinergice, la observarea semnelor de stimulare a PSM
(bradicardie, salivatie, respiratie astmantiforma), se administreaza atropina in doza maxima;
pentru HTA si pentru a controla hiperactivitatea simpaticului, se administreaza alfa-blocantul
Fentolamina 1-5 mg i.m. sau i.v.; controlul convulsiilor se face cu diazepam si/sau fenitoina;
daca exista halucinatii, hTA, coma, se recomanda chiar pentobarbital sodic.
Prognoza: daca individual supravietuieste dupa primele 4 ore,se considera in afara pericolului
vital; daca expunerea a fost la nivel exterior, intoxicatul trebuie tinut sub observatie cel putin
6 ore.
Pentru intoxicatia cronica, care presupune abandonarea fumatului, o solutie optima ar putea fi
clatirea gurii cu azotat de argint care face ca gustul de tutun sa devina dezagreabil sau se
poate administra lobelina, dar sub control medical.

4)Alcalozii tropanici(ATROPINA, HIOSCIAMINA,
SCOPOLAMINA)

Atropa belladonna (matraguna, doamna mare/codrului); denumirea vine de la
Atropos, in mitologia greaca, fiind vorba de zerita destinului, cea care poate taia firul vietii
muritorilor, belladonna venind din italiana si insemnand doamna frumoasa, aluzie la
folosirea secolelor trecute a picaturilor din sucul acestei plante pentru a da stralucire ochilor.
Hyoschiamus niger (maselarita/nebunarita)- denumire data de Dioscoride, care a
observant ca porcii care consumau aceasta planta, se imbolnaveau.
Datura stramonium (laur porcesc, ciumafaie) referire la faptul ca porcii pot manca
frunzele acestei plante fara sa se intoxice.
14

Dincolo de administrarea medicamentoasa, intoxicatia cu aceste substante se poate
produce si prin consumarea carnii de porc, iepure, capra, curca, animale care au mancat bace
sau frunza de beladona, avand in vedere ca omul nu poseda tropanol-esteraza, enzima care, la
aceste animale, inactiveaza rapid alcaloizii tropanici prin hidroliza. Eliminarea are loc rapid
prin urina, cea mai mare cantitate, predominand alcaloizii ca atare, apoi se elimina mai lent,
timp de 48 de ore.
Atropina este PSL tipic: ea se fixeaza pe receptorii colinergici din sinapsele
parasimpatice, pe care ii blocheaza; astfel, este inhibata actiunea muscarinica a acetilcolinei,
atropine dovedindu-se spasmolitica neurotropa (papaverina este spasmolitica musculotropa);
aceeasi actiune o prezinta si ceilalti doi alcaloizi tropanici, insa scopolamina mai slab, iar
hiosciamina mai intens.
Efecte dorite in tratamentul intoxicatiilor cu pilocarpina,betablocante, digitalice si
organo-fosforice: scaderea secretiei glandelor salivare, scaderea hipersecretiei bronsice si a
respiratiei suieratoare astmatiforme, scaderea peristaltismului intestinal, cresterea ratei
cardiac; la nivel ocular, atropina este de electie in tratamentul iritei, keratiei, insa nu se
justifica folosirea sa pentru examinarea fundului de ochi, deoarece midriaza si ciclopegia se
mentin aproape doua saptamani, ceea ce genereaza fotofobie, cefalee, tulburari de vedere de
durata; de aceea, in acest caz, se prefer homatropina, dupa administrarea careia midriaza si
ciclopegia persista maxim 3 zile. Daca in irite si keratite este de electie, este total
contraindicate in glaucomul cu unghi inchis, itnrucat favorizeaza cresterea presiunii umorii
aproase; pe langa toate acestea, scopolamine mai are si proprietti sedative psihomotorii, astfel
poate preveni raul de miscare; asocierea sa cu amfetamina poate combate deprimarea
central, aducand, astfel, beneficiu terapeutic. Privind toxicitatea, pentru un adult sunt letale
10-15 bace de matraguna, iar pentru un copi sunt suficiente 3-5.
Forma usoara a intoxicatiei cu atropina:dificultate in deglutitie si sete puternica, hTA(prin
actiune direct ape centrii vasomotori ai miocardului) ai vasodilatatie periferica intense tradusa
prin congestia atropinica (inrosirea fetei puternica, gatului si congestia mucoaselor);
midriaza, retentive de urina mictiuni reduse si dureroase).
In intoxicatia cu hiosciamina, tulburarile secretorii sunt absente sau chiar inversate,
tulburarile vasculare sunt mult mai slabe, insa tulburarile neuropsihice capata doua forme:
deliranta si comatoasa. De retinut ca administrarea repetata a unei infuzii de laur poate cauza
aparitia schizofreniei.
In intoxicatia cu scopolamine, ca urmare a deprimarii scoartei, bulbului si maduvei spinarii
(mai ales zonele motorii), predomina oboseala, somnolent, stupoarea. Administarrea repetata
a preparatelor din Datura innoxia poate duce la amnezie.
Antidot: salicilat de fizostigmina i.v.1mg/5 mL; pilocarpina, desi apare ca antidot fiziologic,
nu se va utiliza, mai ales in cazuri grave, intrucat creste deprimarea SNC si in special a
centrilor respiratori; daca pacientul a fost intoxicat cu organofosforice, pericolul de
supradozare cu atropina scade , daca aceasta se administreaza concomitant cu pralidoxima.
15