V. CU ACȚIUNE DIURETICĂ
BETULAE FOLIUM
Reprezintă frunzele uscate după recoltare de la specia Betula verrucosa Ehrh. sin. B.
alba Ehrh., sin. B. pendula Roth., B. lobulata K. B. rombifolia T., B. major, B. pubescens Ehrh.,
mesteacăn (Betulaceae); conţine cel puţin 1,5% flavonoide, exprimate în hiperozidă.
Compoziţie chimică: 3% saponozide triterpenice pentaciclice de tip lupeolic,
(betulasaponozidele I şi II, betulinol, acid betulinic, aldehida betulinică etc), 3% flavone
(hiperozidă, cvercitrozidă, heterozidele kemferolului şi miricetolului), heterozide fenolice de
tipul monotropitozidei şi betulozidei, 0,1% ulei volatil cu salicilat de metil, tanin, steroli,
vitamină C, săruri minerale, acid clorogenic şi cafeic.
EQUISETI HERBA
Reprezintă tulpinile sterile uscate după recoltare de la specia Equisetum arvense L.,
coada calului (Equisetaceae); trebuie să conţină cel puţin 20% substanţe solubile şi/sau cel
puţin 0,3% flavonoide exprimate în izocvercitrozidă.
Compoziţie chimică: 5% saponozide reprezentate de equisetonină, derivaţi flavonici
(glucozidele cvercetolului şi kemferolului), 10% săruri minerale (6-8% săruri solubile de
siliciu), derivaţi ai acidului hidroxicinamic, ulei volatil în urme, alcaloizi (nicotină şi palustrină)
în urme.
Acţiune: diuretică, antiinflamatoare, antiedematoasă prin saponozide, flavone, ulei
volatil şi sărurile de siliciu (acţionează sinergic); de creştere a sintezei de colagen solubil, prin
saponozide, hemostatică, sucul obţinut din produsul vegetal proaspăt.
Întrebuinţări: nefrite, edeme, artroze, degerături.
Mod de administrare: infuzie/decocţie obţinută din 2-4 g produs vegetal la 150 mL
apă; macerat timp de 10-12 ore, pentru solubilizarea silicaţilor (în infuzie se solubilizează
parţial).
ONONIDIS RADIX
Reprezintă rădăcina uscată după recoltare de la specia Ononis spinosa L., osul iepurelui
(Fabaceae).
Compoziţie chimică: produsul vegetal conţine saponozide de tip triterpenic
pentaciclic, dominante fiind - şi -onocerina; izoflavone (formononetin-7-glucozida),
pterocarpani, 0,02-0,1% ulei volatil cu trans-anetol, carvonă şi mentol; steroli.
Acţiune: diuretică, cu favorizarea eliminării calculilor renali.
Întrebuinţări: în tratamentul litiazei renale.
Mod de administrare: infuzie obţinută din 2-2,5 g produs vegetal la 200 mL apă, timp
de contact 20-30 min.; se pot administra 2-3 căni de infuzie/zi timp de 4-5 zile urmat de o pauză
de 8-10 zile.
Atenţie!
Prelucrat sub formă de decoct, uleiul volatil din produsul vegetal se evaporă, iar pe
lângă saponine şi flavone se va extrage şi o fracţiune nevolatilă, care este greu solubilă în apă
şi care dezvoltă un efect antidiuretic.
La administrarea îndelungată a infuzie, efectul diuretic scade din intensitate.
HETEROZIDE CIANOGENETICE
(HETEROZIDE CIANOGENE)
Sunt O-heterozide, care prin hidroliză enzimatică sau în mediu slab acid eliberează acid
cianhidric, un compus carbonilic (aldehidă sau cetonă) şi una sau mai multe oze.
Observaţii:
enzimele care degradează aceşti compuşi sunt localizate în citoplasmă;
acţiunea acestora asupra substratului are loc în momentul dezintegrării tisulare,
prin traumatisme (lovire, strivire, masticaţie) sau infecţii fungice.
Se cunosc peste 50 de asemenea derivaţi în regnul vegetal, cei mai reprezentativi fiind:
Amygdale semen
Prunus sp.
Sambuci flores
Lini semen
SAMBUCI FLOS
Reprezintă florile desprinse din inflorescenţe, uscate după recoltare de la specia
Sambucus nigra L., soc (Caprifoliaceae); conţine cel puţin 0,8 % flavonoide exprimate în
izocvercitrozidă.
Obţinere: recoltarea inflorescenţelor în timpul înfloririi, uscare la temperatura camerei,
separarea florilor din inflorescenţe prin scuturare şi cernere.
Compoziţie chimică: 1,5-3% derivaţi flavonici (rutozida, hiperozida, izocvercitrozida,
cvercitrozida), 3% acid clorogenic, cantităţi mici de sambunigrozidă (mai abundentă în frunze),
acizi triterpenici (acid ursolic şi oleanolic), 0,1-0,3% ulei volatil, steroli, 8-9% săruri minerale
(în cantitate mare săruri de potasiu), mucilagii, saponozide.
Acţiune: diaforetică şi diuretică, prin flavone, saponozide şi săruri de potasiu;
antitusivă, prin sambunigrozidă; expectorantă, prin saponozide; laxativă (efect moderat) şi
mucoprotectoare prin mucilagii; antiinflamatoare prin saponozide şi flavone.
Observaţie: prin administrarea internă a infuziei şi pe cât posibil fierbinte, se produce
o stimulare a glandelor sudoripare, posibil ca responsabile de acest efect să fie derivaţii fenolici.
Întrebuinţări: în tratamentul virozelor respiratorii, stări gripale.
Mod de administrare: infuzie obţinută din 3-5 g produs vegetal la 250 mL apă; se
poate administra o cană de infuzie proaspăt preparată de trei ori pe zi.
AMYGDALAE SEMEN
Reprezintă seminţele (uneori însoţite de endocarpul fructelor) uscate după recoltare de
la specia Prunus amygdalus Link. (var. dulcis, var. amara), migdal dulce, amar (Rosaceae).
Compoziţie chimică: 3-5% heterozide cianogene, reprezentative fiind amigdalozida şi
prunazozida; 45-55% ulei gras, bogat în gliceridele acizilor oleic, linolic, arahidonic şi
lignoceric; 1,3-1,5% enzime (emulsină).
Acţiune: antitusivă, expectorantă, slab antiseptică, aromatizantă.
Întrebuinţări: la obţinerea emulsiei Potio gumosa, a distilatului apos Aqua
Amygdalarum amararum, şi a uleiului gras Amygdali oleum.
LAUROCERASI FOLIUM
Reprezintă frunzele uscate după recoltare de la specia Prunus laurocerasus L., laur
(Rosaceae).
Compoziţie chimică: 1,2-1,8% prunazozidă, în frunzele proaspete; în frunzele tinere,
prunazozida poate atinge 5%, conţinutul scade rapid la 0,4-1% în frunzele mature.
Acţiune: antitusivă, antispastică, stimulentă respiratorie.
Întrebuinţări: obţinerea produsului Aqua Laurocerasi (hidrodistilatul obţinut din
frunzele proaspete prin distilare sau antrenare cu vapori de apă; se întrebuinţează în afecţiuni
bronho-pulmonare ca stimulent respirator sau ca vehicol pentru prepararea picăturilor contra
tusei).
TIOHETEROZIDE
(GLUCOSINOLATE)
Aceşti derivaţi sunt întâlniţi în specii din familiile: Brasicaceae, Tropeolaceae şi unele
Euphorbiaceae.
Cele mai reprezentative glucosinolate din regnul vegetal sunt:
glucocochlearozida, din Cochleariae sp.;
sinigrozida, din Brassica nigra;
gluconapozida, din Brassica napus;
sinalbozida, din Sinapis alba;
glucobrasicozida, din Raphanus sativus var. niger;
glucotropeolozida, din Tropaeolum majus.
Acţiune: revulsivă şi rubefiantă, prin senevolii eliberaţi în urma hidrolizei;
antimicrobiană.
Întrebuinţări: în tratamentul virozelor respiratorii, artroze.
Observaţii:
în funcţie de doză şi de timpul de contact, tioheterozidele pot fi chiar vezicante;
sunt iritante pe piele şi mucoase;
nitrilii rezultaţi din hidroliza enzimatică a glucosinolatelor prin administrare
prelungită indus hepato- şi nefrotoxicitate;
la om şi animale tioheterozidele hidrolizate la tiocianaţi produc hipotiroidism,
sunt guşogene;
administrarea timp îndelungat de Brassica sp., determină inhibarea înglobării
iodului în tiroxină; spre deosebire de celelalte tioheterozide, efectul antitiroidian
al acestora nu poate fi anihilat prin administrarea de ioduri; atenţie la curele de
slăbire pe bază de ciorbă de varză;
prezenţa glucosinolatelor în alimentaţie, asigură protecţie împotriva
substanţelor cancerigene, la nivelul colonului.
RAPHANI RADIX
Reprezintă rădăcina proaspătă recoltată de la specia Raphanus sativus L. var. niger
Kerner, ridiche neagră (Brassicaceae).
Compoziţie chimică: în produsul vegetal predomină glucobrasicozida.
Acţiune: antimicrobiană, expectorantă, diuretică, coleretic-colagogă.
Întrebuinţări: în tratamentul afecţiunilor bronşice.
Mod de administrare: sirop obţinut din produsul vegetal proaspăt; se scoate miezul
ridichiei cu o linguriţă, iar cavitatea rezultată se umple cu zahăr, se lasă în repaus aproximativ
6 ore la temperatura camerei; zahărul se dizolvă în sucul celular pe care îl extrage din ţesuturi
odată cu tioheterozidele.