Sunteți pe pagina 1din 36

1

SAPONOZIDE
Definitie. Substante naturale, de origine vegetala, sub forma glicozidata, ale caror solutii apoase
prin agitare produc o spuma abundenta si persistenta
au proprietatea de a hemoliza eritrocitele.
Se cunosc mai multe substante cu proprietati tensioactive, care spumifica in prezenta apei (acizii sulfonici)
sau care au proprietati hemolizante (lecitinele), dar pentru a fi clasificate in grupa saponozidelor trebuie sa
indeplineasca concomitent urmatoarele conditii
sa fie substante de origine vegetala
sa aiba structura sterolica sau triterpenica
sa fie heterozide
sa spumifice in prezenta apei
sa hemolizeze eritrocitele.
Raspindire. Saponozidele se regasesc in mai multe familii, pentru unele specii reprezentind chiar un caracter
de familie. Dintre cele mai reprezentative familii amintim - Polygonaceae, Sapindaceae, Caryophyllaceae,
Scrophulariaceae, Hypocastanaceae, Betulaceae, Liliaceae, Dioscoriaceae.
Sint localizate in toate organele plantelor, dar adeseori se gasesc in cantitati mai mari numai in anumite
organe.
Structura chimica. In functie de nucleul de baza saponinele apartin la doua grupe diferite (tabel 1)
Tabel 1 Structura si caracteristicile celor doua grupe de saponine
Tipul de saponina Saponine sterolice Saponine triterpenice
Structura chimica




Cele mai raspindite saponozide; prezinta
mare omogenitate structurala

acid ursolic
Proprietati Cristalizate, neutre, toxice
Cu colesterolul formeaza combinatii
cristalizate, insolubile in apa (colesteride
lipsite de proprietatile hemolitice).
Amorfe, acide, netoxice

Prezinta proprietati de tenside scazind tensiunea superficiala la interfaza apa/ulei, apa/aer
proprietati spumefiante, detergente, emulsionante.
Sufera reactii de hidroliza acida si enzimatica cu punerea in libertate a sapogenolilor.
2

Hemoliza globulelor rosii (reactia specifica) - o suspensie de globule rosii tratata cu
un decoct din plante care contin saponozide trebuie sa devina transparenta, limpede si
rosie, iar prin repaus sa nu se depuna un sediment rosu de hematii; mecanismul
hemolizei se pare ca este de natura coloid-osmotica, dar mai probabil procesul s-ar
datora formarii unor complecsi saponina-proteine eritrocitare din membrane acestora.
Dozare Metode fizice - indicele de spumificare (10 ml din solutia de analizat se agita timp de
16 secunde intr-o eprubeta 16 x 160mm; trebuie sa se formeze la suprafata lichidului un
strat de spuma inalt de 1 cm si care sa persiste 15 minute. Se determina dilutia minima
care sa respecte aceste conditii).
Metode fizico-chimice spectrofotometrice
Metode biologice
1) indicele hemolitic - valoarea inversa a acelei concentratii a substantei de analizat
care in conditiile stabilite provoaca hemoliza tuturor globulelor rosii din proba de
analizat. (FR X)
2) indicele peste - in solutia de saponina pestii manifesta simptome de intoxicatie
(initial o faza de excitatie, apoi incep sa inoate pe o parte sau pe spate, faza urmata de
paralizia totala si apoi moarte).
3) indicele vierme
Utilizari Materie prima pentru semisinteza
hormonilor steroizi

In tehnica farmaceutica - agenti de emulsionare
In industrie - detergenti, spumefianti (agenti de spalare), la prepararea pastelor de dinti,
cremelor, spray-urilor
In industria alimentara - obtinerea bauturilor spumoase, a cremelor de patiserie, a halvitei,
si halvalei

Actiune si intrebuintari
Actiunea farmacodinamica este dependenta de tipul de saponina, de doza si calea de administrare.
administrate i.v. determina
dispnee si convulsii si apoi moarte prin oprirea inimii in sistola si paralizie respiratorie
Administrate pe cale orala ele nu se absorb, dar in doze mari determina efecte toxice ; in doze subletale
ingerarea saponinelor determina salivatie, voma, stranut, diaree, pierderea apetitului, paralizie.
Actiuni la nivelul aparatelor si sistemelor
epitelii - actiune iritanta, de obicei, dar unele dintre ele pot pi stimulante ale acestora.
aparat digestiv - in doze mici prin iritarea mucoasei bucale, gastrice si a esofagului produc cresterea
secretiei salivare si stimularea secretiei bronhice, fluidificarea mucusului si indepartarea lui
(proprietati expectorante - excitarea terminatiilor vagale); in doze mari au actiune emetica.
gingii - singerare
cai respiratorii superioare - proprietati sternutatorii
aparat renal - diuretice (actiune iritanta asupra epiteliului renal)
3

glande sudoripare - cresterea transpiratiei
vase sangvine - maresc permebilitatea capilarelor (ceea ce explica in mare parte si actiunea hemolitica)
Au rol important in favorizarea solubilitatii si absorbtiei in organism a unor substante medicamentoase
(heterozide cardiotonice, alcaloizi din curare, etc).
Au actiune stimulatoare asupra semintelor in germinare, asemanator fitohormonilor de crestere.


PRIMULAE RADIX

Fig.1 Produse farmaceutice cu extracte din Primulae radix
Definitie
Produsul vegetal este constituit din rizomii si radacinile speciilor Primula veris L. sinonim Primula
officinalis (L.) Hill. si Primula elatior (L.) Hill. din familia Primulaceae, cunoscute sub denumirea populara
de ciubotica cucului.
Cele doua specii sint plante erbacee, perere, inalte de 15-30 cm;
frunzele, dispuse in rozete bazilare, sint ovale sau eliptice, cu marginea inegal dintata, ondulata si
nervatie reticulata. Limbul se ingusteaza intr-un petiol aripat.
florile, pentamere, sint grupate in inflorescente umbeliforme terminale. Caliciul este campanulat,
persistent; corolla, gamopetala, este infundibuliforma. Androceul este izostemon si stilul se termina cu un
stigmat globulos. Primula veris L. prezinta flori de culoare galben-portocalie, in timp ce la Primula elatior
(L.) Hill. florile sint alb-galbui;
fructul este o capsula;
rizomii, acoperiti aproape in intregime de radacini secundare, filiforme, sint cilindrici, drepti sau
recurbati, cu suprafata neregulata; prezinta numeroase nodozitati si cicatrici ale frunzelor si tulpinilor. Rizomii
au o culoare bruna. La Primula veris L. radacinile sint albicioase si prezinta miros de anason, in timp ce la
Primula elatior (L.) Hill. sint brune sau rosii-brune si dezvolta miros de salicilat de metil. La ambele specii
produsul vegetal in stare proaspata este lipsit de miros.
4

Se recomanda recolatarea produsului in cel de al treilea an de vegetatie. Produsul vegetal sub forma de
pulbere are proprietati sternutatorii (datorita saponozidelor).

Fig.2 Primula veris L. sinonim Primula officinalis (L.) Hill. si Primula elatior (L.) Hill.

Fig.3 Primulae flos, primulae radix

5

Compozitie chimica
5-10 % saponine triterpenice; pentru produsul Primulae rhizome cum radicibus FR X prevede un
continut de cel putin 10 % saponine cu actiune hemolitica; indicele hemolitic este de ~ 50.000.
1) primulasaponina 1 care prin hidroliza acida formeaza protoprimulagenolul A si patru
monomeri glucidici (glucoza, galactoza, ramnoza si acid glucuronic);
2) primulasaponina 2 (nu apare in toate sorturile comerciale) este o pentaglicozida a
protoprimulagenolului A.
Continutul in saponozide (dar nu si raportul dintre primulasaponinele 1si 2) al produsului vegetal
comercializat depinde foarte mult de zona sa de cultura.
rizomii si radacinile specie Primula veris L. contin, in plus, cantitati variabile de glicozide fenolice -
primverozida si primulaverozida (glicozide ale metoxisalicilatului de metil).
in timpul uscarii produsului vegetal ambele sufera un proces de hidroliza cu formarea p-, respectiv
m-metoxisalicilatului de metil (care imprima mirosul caracteristic) si a primverozei (diholozida constituita din
glucoza si xiloza).
Actiune si intrebuintari
In medicina populara produsul vegetal este utilizat in tratamentul tusei convulsive, a astmului si gutei.
La administrarea orala saponozidele triterpenice au un efect iritant slab asupra mucoasei gastrice stimulind
pe cale reflexa secretia traheobronsica. In plus prezinta proprietati antimicrobiene si antihelmintice.
Primulae radix are actiune expectoranta si se administreaza in tratamentul unor afectiuni respiratorii; de
asemenea se mai utilizeaza ca emolient si antipruriginos in afectiuni dermatologice.
Pentru acidul primulic A (totalul saponozidic) au fost evidentiate efecte anestezic local si antiaritmic.
Efecte adverse. In doze mari preparatele din Primulae radix determina discomfort gastric, greturi,
varsaturi.
Pentru preparatele din Primulae radix nu au fost semnalate contraindicatii sau interactiuni cu alte produse
medicamentoase.
Mod de utilizare
Produsul vegetal se administreaza ca atare sau sub forma de extracte (infuzie, macerat, sirop, tinctura,
extract fluid, extract uscat).
Peste 0,2-0,5 g produs vegetal uscat si pulverizat se adauga apa rece; amestecul se incalzeste la fierbere si
se filtreaza dupa cinci minute; se recomanda o ceasca de ceai indulcita cu miere la doua-trei ore.
Extractele din Primulae radix intra in compozitia unor:
ceaiuri expectorante instant - SOLUBIFIX,
6

solutii, siropuri, expectorante - BRONCHICUM ELIXIR solutie uz intern, BRONCHICUM
HUSTENSIRUP sirop, PRIMOTUSSAN solutie uz intern, PERDIPHEN suc;
drajeuri - SINUPRET ( drajeuri si solutie uz intern) administrat ca mucolitic si antibacterian in
inflamatii acute si cronice ale cailor respiratorii, in special sinuzite.
Primuale radix intra in compozitia Ceaiului antibronsitic, iar Primulae flos intra in compozitia Ceaiului
pectoral.

SAPONARIAE RUBRAE RADIX
Definitie
Produsul vegetal reprezinta radacinile recoltate de la specia Saponaria officinalis L., familia
Caryophyllaceae, denumita popular sapunarita sau ciuin.
Saponaria officinalis L. este o planta ierbacee, de 30-50 cm inaltime, perena, cu tulpini drepte, putin
ramificate, cu frunze intregi, opuse, eliptice, concrescute la baza. Florile cu cinci petale albe sau roz sint
dispuse in inflorescente terminale.

Fig.4 Saponaria officinalis L., Caryophyllaceae, Saponariae rubrae radix
Organul subteran este constituit dintr-un rizom, scurt, gros de 2 cm, de la care pornesc radacinile prevazute
cu numerosi stoloni. Rizomul si radacinile sint acoperite de un suber rosiatic.
Produsul vegetal se recolteaza toamna; dupa uscare si conditionare se prezinta sub forma fragmentelor
cilindrice da radacini sau rizomi, lungi de 3-10 cm, cu striatii longitudinal si zbircituri. Fractura nu este
friboasa.
Culoarea produsului este brun-rosietica la exterior, galbuie la interior, gustul este dulce, mai intii amar,
apoi iritant, mirosul este slab.

7

Compozitie chimica
saponine (2-5-10%) - amestec de glicozide care prin hidroliza elibereaza sapogenolii corespunzatori;
studii recente au demonstrat ca acidul quilaic este componenta majora;
dependent de conditiile pedoclimatice si varietatea cultivata
mono si oligozaharide
Actiune si utilizari
Principala actiune farmacologica dezvoltata de Saponariae rubrae radix este cea expectoranta, actiune
imprimata de fractiunea saponozidica, produsul fiind utilizat in tratamentul bronsitelor;
In medicina traditionala, radacinile se mai utilizau in tratamentul afectiunilor reumatice si dermatologice.
Studiile farmacologice preclinice au evidentiat, pentru extractele de Saponaria, efecte antiflogistice. In plus,
in vitro, saponinele din extractul da sapunarita inhiba sinteza de prostaglandine. A mai fost evidentiat si un
efect analgezic.
Efecte adverse. La administrari frecvente se instaleaza senzatia de greata, voma, uneori gastroenterite sau
diarei datorita iritarii mucoasei gastro-intestinale. Saponinele triterpenice nu sint absorbite la nivelul mucoasei
intestinale, dar prin efectul tensioactiv pe care il dezvolta cresc permeabilitatea celulara cu cresterea absorbtiei
altor substante.
Mod de utilizare
In prezent se utilizeaza din ce in ce mai rar (inlocuit cu extractele de ciubotica-cucului, iedera, Senegae
radix).
Sub forma decoctului 1,5% se utilizeaza ca expectorant; extern, in dermatoze si pitiriazis, se pot aplica
comprese cu un decoct 5%.


SAPONARIAE ALBAE RADIX
Definitie. Produsul vegetal reprezinta radacinile recoltate de la specia Gypsophila paniculata L., familia
Caryophyllaceae, denumita popular ciuin alb, ipcarige.
Compozitie chimica 15-20% saponine
Utilizari materie prima la extractia saponinei comerciale
in industria alimentara si textila pentru proprietatile tensioactive


8

HEDERAE FOLIUM
Definitie. Produsul vegetal reprezinta frunzele specie Hedera helix L., din familia Araliaceae, denumita
popular iedera.
Hedera helix L. este o liana care poate atinge 50 m lungime; tulpinele agatatoare, lignificate prezinta
radacini ( crampoane) la nivelul nodurilor. Florile au o culoare galben-verzui si sint grupate in umbele
terminale, mici si sferice; fructele sint bace negre si globuloase.

Fig.5 Hedera helix L., Araliaceae
Produsul vegetal este constituit din frunze provenite de pe tulpini sterile si fertile; frunzele persista ~ 3 ani.
Pe ramurile sterile se gasesc frunze palmat-lobate cu 3-5 lobi triunghiulari, cardate la baza, coriace, lucioase;
frunzele de pe ramurile fertile sint ovale, intregi. Au o culoare verde inchis pe fata superioara si mai deschisa
pe fata inferioara. Gustul este amar; prin zdrobire, degaja un miros aromat.
Compozitie chimica
2,5-6% saponozide triterpenice (hederasaponine - mono si bidesmozide ale hederagenolului, acidului
oleanolic si baiogenolului );
flavonozide (3-rutinozida kemferolului, rutozida);
poliacetilene (falcarinona, falcarinol, 11-dehidrofalcarinol);
steroli (sitosterol, stigmasterol, colesterol, campesterol, etc.);
sescviterpene (-elemen, elixin, germacren);
acid cafeic, acid clorogenic;
urme de emetina.
9


Fig.6 Substante active din Hederae folium
Actiune si intrebuintari
Hederasaponinele imprima produsului vegetal proprietati expectorante, antimicotice, antibacteriene,
antihelmintice si antiprotozoarice.
Nu s-a stabilit inca in ce masura emetina contribuie la exprimarea actiunii expectorante a extractelor din
frunze de iedera.
Hederasaponina C este activa fata de Candida albicans si Dicrocoelium(studii in vivo). Sarurile de sodiu
ale monodesmozidelor sint active fata de specii de Amoeba, Trichomonas si Leishmania ( studii in vitro).
Actiune antimicotica au si poliacetilenele; in plus, pentru falcarinol au fost evidentiate si efecte
antibacteriene, analgezice si sedative.
Extractele din Hedera folium au proprietati spasmolitice si citotoxice (nu se stie in prezent care dintre
principiile active sint raspunzatoare de aceste efecte).
Produsul vegetal se administreaza in tusea convulsiva, bronsita acuta si cronica, astm bronsic, precum si in
unele afectiuni dermice (scabie, piodermite, pediculoza, arsuri, rani, inflamatii, ulceratii), artrita, reumatism,
celulita.
Toxicitate. Frunzele proaspete de iedera produc dermatite alergice de contact (datorita proprietatilor
alergene ale hederasaponinelor si falcarinolului).
Saponinele din fructe au proprieatati moluscicide.
Mod de utilizare
Produsul vegetal se administreaza rar sub forma de infuzie, dar intra in compozitia unor ceaiuri instant -
Bronchial-tee, Bad Heilbrunner Husten-tee.
10

Extracte din Hederae foliumintra in componenta unor preparate medicamentoase utilizate ca expectorante
- Prospan (solutie uz intern, sirop, comprimate efervescente), Hedelix sirop, Bronchoforton sirop, precum si
in compozitia unor produse cosmetice destinate, in special, tratamentului celulitei (Elancyl ).

Fig.7 Produse farmaceutice cu extracte din Hederae folium -PROSPAN

Fig. 8 Mecanismul de actiune al produsului farmaceutic Prospan


Fig. 9 Ameliorarea simptomatologiei prin administrarea Prospan
11

Fig.10 Retrospective documentation on the tolerance of the herbal product PROSPAN Cough Syrup


310 physicians from Germany have documented the tolerance of Prospan cough syrup administered to 52,478
children. Evidence from 30/01/2002 until 30/06/2002 has been included in the documentation.
Reactions were observed in 115 children (0.22%reaction). These results demonstrate the excellent tolerance
rate of Prospan cough syrup and its safety when used in children and are consistent with controlled clinical
studies carried out on the product.

AVENAE HERBA / AVENAE STRAMENTUM
Definitie. Produsul vegetal reprezinta partea aeriana inflorita, respectiv paiele de ovaz, obtinute de la specia
Avena sativa L., familia Poaceae.
Graminee de cultura, Avena sativa L., este o planta care ajunge la 0,6- 1m inaltime, avind tulpina dreapta
si frunze ingust liniare, cu spice mici, bi sau tri flore, dispuse in panicule rare.
Avenae herba se obtine prin recoltarea partii aeriene a plantei cu 1-2 zile inaintea infloririi complete
urmata de uscarea rapida a produsului (pentru medicamentele homeopatice se prelucreaza in stare proaspata).
Avenae stramentumreprezinta paiele de ovaz, tocate scurt.
Fig. 11 Avena sativa L., Poaceae
12

Compozitie chimica
saponozide furostanolice derivate de la agliconul nuatigenol, denumite avenacozide;
flavone;
saruri de zinc, mangan, fier;
esteri solubili ai acidului silicic cu polifenoli sau mono- si oligozaharide;
in cariopse - gramina (alcaloid indolic) si glicozide ale vanilinei;
radacini - saponine triterpenice (avenacina A, avenacina B) puternic antibiotice si antimicotice.
Actiune si intrebuintari
Extractele obtinute din Avenae herba si din tegumentul cariopselor de ovaz se utilizeaza in homeopatie
mai ales, ca sedative.
Sucului proaspat de presare i se atribuie calitati sedative in baza carora acesta se utilizeaza in curele de
dezobisnuire de fumat. Nu se stie care sint principiile active sedative, dar se presupune ca ar fi gramina. In
medicina ayurvedica tinctura era folosita in curele de dezintoxicare ale opiomanilor.
Ceaiul preparat din Avenae herba se foloseste ca adjuvant in tratamentul reumatismului si al gutei ( i se
atribuie calitatea de a scadea concentratia serica a acidului uric); totodata se utilizeaza ca diuretic acvaretic.
Avenae stramentumse utilizeaza sub forma decocturilor concentrate care se adauga in apa de baie, in
tratamentul reumatismului, al gutei, al unor pareze, afectiuni hepatice, dermatoze si ca sedative, la pacientii
hipertensivi.
Mod de utilizare
Ca sedative se prepara macerate - 1 lingurita in 150 ml lapte sau apa, timp de contact 4-8 ore.
In tarile vestice se comercializeaza saete unidoza care contin Avenae herba.
Extracte din Avenae herba sint conditionate sub forma de picaturi prescrise ca sedative - Avedorm,
Requiesan.

CALENDULAE FLOS
Definitie. Produsul vegetal este constituit din florile cu sau fara receptacul recoltate de la specia Calendula
officinalis L. din familia Asteraceae, denumita popular galbenele sau filimica.
Specia este erbacee, anuala, mai rar bienala. Frunzele sint dispuse altern; sint lipsite de petiol, invers
lanceolate si cu virful rotunjit. Florile sint grupate in antodii terminale. Fructele sint achene cu tepi mici pe
suprafata.
formate din 15-40 flori ligulate, portocalii, dispuse
marginal si numeroase flori tubuloase, de culoare galbena, situate in centru. Ligulele sint tridentate si prezinta
patru nervuri; receptaculul prezinta bractei involucrale, ascutite, de culoare verde.
Mirosul este aromat, iar gustul sarat-amarui.
13

Produsul vegetal poate fi constituit din inflorescentele inconjurate de bractee si fara peduncul (Calendulae
cum receptaculis flores) sau numai din flori ligulate (Calendulae sine receptaculis flores).

Fig. 12 Calendula officinalis L. Asteraceae Calendulae flos
Compozitia chimica
ulei volatil (mentona, izomentona, -terpinen, - si -cadinen, cariofilen, - si -ionona, carvona,
geranilacetona);
sescviterpene (alloaromadendrol, epicubebol);
flavonozide (glicozide ale cvercetolului si izoramnetolului);
mono- si bisdesmozide hemolitice (calendulozidele A-D) derivate de la acidul oleanolic si respectiv de
la 3--glucuronida acidului oleanolic (calendulozidele D
2
si F);
alcooli triterpenici (- si -amirenol, taraxasterol, arnidiol, faradiol, calenduladiol);
steroli (liberi, esterificati, glucozidati);
carotenoide;
xantofile;
compusi poliacetilenici;
acizi polifenolici (acid cafeic, acid o-cumaric, acid siringic, acid vanilic), esteri cafeoilchinici (acid
clorogenic);
substante amare;
taninuri;
poliholozide imunostimulatoare (un ramnoarabinogalactan si doi arabinogalactani);
saruri minerale (mangan);
vitamina C

14

Actiune si intrebuintari
Produsul vegetal se utilizeaza mult in medicina populara ca diaforetic, diuretic, spasmolitic, emenagog,
antihelmintic; se administreaza de asemenea, in tratamentul afectiunillor hepatice. Unele dintre aceste utilizari
(diaforetic, antihelmintic) nu sint justificate prin compozitia chimica a produsului vegetal.
Produsul vegetal are proprietati coleretice, emenagoge, spasmolitice, antiinflamatoare, cicatrizante,
antibacteriene si antifungice.
In medicina culta se utilizeaza:
extractele din Calendulae flos pentru efectele antiinflamatoare si spasmolitice in tratamentul
spasmelor de la nivelul tractului gastrointestinal, in tratamentul gastritelor, colangitelor, colecistitelor,
cistitelor, in tratamentul tulburarilor menstruale, in special al dismenoreelor (actiunea emenagoga fiind
mai evidenta la femeile anemice);
extern sub forma de infuzie, tinctura si unguent in inflamatii de la nivelul pielii si mucoaselor, rani,
arsuri (arsuri superfeciale si putin intinse, eritem solar), ulcer varicose, degeraturi, eruptii cutanate,
intepaturi de insecte; pentru protejarea carotenoidelor, in unguentele cu extracte din Calendulae flos
se aduga frecvent 0,05% acid ascorbic ca antioxidant;
extractele din Calendulae flos se administreaza ca antalgice in afectiuni bucale si orofaringiene.
Tabel 2 Relatii structura chimica - actiune farmacodinamica pentru Calendulae flos
Componente active Efecte farmacodinamice
Uleiul volatil Antibacteriene, antifungice, antitrichomonazice
Totalul flavonoidic Antiflogistic, coleretic
Esterii cafeoilchinici Coleretic
Fractiunea saponozidica Antiinflamator, hipolipemiant, antibacterian, antifungic
Citotoxic si antitumoral (in vitro)
Steroli Estrogen
Poliholozide Imunostimulator

Pentru alte efecte terapeutice este dificil de precizat cu exactitate care sint principiile biologic active
1) stimularea formarii tesutului de granulatie (actiune atribuita partial carotenoidelor),
2) efectele uterotonice dezvoltate numai de extractele apoase.
De cele mai multe ori, actiunea se datoreaza fitocomplexului in sine, in care diferitii componenti poseda
propria activitate, in ansamblu actionind sinergic in exprimarea efectului terapeutic.
Mod de utilizare
Produsul vegetal se utilizeaza frecvent sub forma de infuzie - peste 1 g produs vegetal uscat si pulverizat se
aduc ~ 150 ml apa la fierbere; dupa 5-10 minute se filtreaza.
In cazul administrarii interne a tincturii, aceasta trebuie diluata cu apa; Comisia Medicamentului din
Germania recomanda utilizarea tincturilor numai dupa o prealabila diluare (2-4 ml tincture diluata in 250-500
15

ml apa) si prevede, pentru 100 g unguent, un continut in principii active corespunzator la 2-5 g produs
vegetal.
Studiile clinice efectuate au demonstrat ca actiunea antiinflamatoare si cicatrizanta cea mai intensa o
dezvolta extractele hidroalcoolice (realizate cu alcool de 40- 70) din florile galbenele.
Extractele din Calendulae flos intra in compozitia unor preparate utilizate in tratamentul
afectiunilor gastrointestinale si hepatobiliare - Galov G comprimate, Tarbedol granule;
afectiunilor dermatologice - Armon crema, Hemogal unguent, Naturland Calendula unguent
De asemenea, extracte din Calendulae flos intra in compozitia multor preparate cosmetice (sapunuri,
creme, lotiuni).
Florile de galbenele intra frecvent in compozitia unor ceaiuri.

HIPPOCASTANI SEMEN
Definitie. Produsul vegetal este constituit din semintele specie Aesculus hippocastanum L. din familia
Hippocastanaceae, cunoscuta sub denumirea de castan salbatic sau castan porcesc.
Fructul, o capsula cu numerosi spini, contine 1-3 seminte sferice, lucioase, grele si dure. Diametrul
semintelor nu depaseste 2-3 cm. la exterior au o culoare brun-castanie si prezinta o pata mare, albicioasa
corespunzatoare hilului; la interior au o culoare alb-galbuie sau alb-verzuie. Prezinta un gust amar, neplacut si
sint lipsite de miros.

Fig.13 Hippocastani semen
16

Compozitia chimica
in cotiledoanele semintelor pina la 10 % saponine; totalul saponoidic, numit escina este un amestec
complex de glicozide (peste 30 ) care deriva structural de la doi agliconi triterpenici pentaciclici
polihidroxilati: protoescigenolul si baringtogenolul C.
glicozide flavonice;
steroli;
ulei volatil;
ciclitoli;
lipide (6-8%);
amidon (40-50%)
Actiune si intrebuintari
Escina are proprietati antiinflamatoare, antiedematoase, antiexudative,
creste tonusul vascular, creste rezistenta peretelui capilar si scade permeabiliatea capilara.

Fig. 14 Structura chimica a escinei
Mecanismul de actiune (inca putin cunoscut) implica inhibarea activitatii enzimelor lizozomale
stimularea sintezei de ACTH si corticosteroizi
Administrata intern escina actioneaza profilactic fata de aparitia de edeme, respectiv ca antiexudativ venos;
efectul edem-preventiv se datoreaza in primul rind, unei actiuni de inhibare a degradarii proteoglicanilor din
endoteliul vascular ( consecitiv permeabilitatea capilara este redusa).
17

Actiunea bifazica a escinei este bifazica - in faza initiala actioneaza venodilatator si arterodilatator si apoi
actioneaza prin tonifierea acestora.
Aceleasi efecte au fost evidentiate si pentru extractele din Hippocastani semen (studii in vivo si in vitro).
In extractele din Hippocastani semen alaturi de escina se gasesc si compusi flavonoidici care cresc
solubilitatea redusa a escinei si implicit absorbtia acesteia (absorbtia orala a escinei este 5-10%); in plus
proantocianidolii actioneaza si ei venotonic.
Escina se utilizeaza in tratamentul insuficientei venoase si limfatice, a fragilitatii capilare, hemoroizilor,
hematoamelor si luxatiilor; se mai administreaza in afte si ulceratii de la nivelul mucoasei bucale.
Toxicitate - administrarea parenterala a escinei este limitata datorita nefrotoxicitatii sale; este
contraindicata administrarea escinei in insuficienta renala.
Exista autori (Wagner H. si Wiesenauer M.) care sustin ca escina actioneaza proinflamator la aplicare
locala, ei recomandind administrarea escinei numai pe cale orala si intravenoasa.
Interactiuni medicamentoase - nu se recomanda administrarea concomitenta a escinei/ extractelor din
Hippocastani semen cu alte medicamente cu potential nefrotoxic si cu anticoagulante.
Mod de utilizare
In terapie se utilizeaza escina pura si extractele din Hippocastani semen.
Cele mai multe preparate medicamentoase asociaza escina, respectiv extractele din Hippocastani semen cu
alte principii active de origine vegetala (rutozida, esculozida) sau extracte vegetale (din specii de Hamamelis,
Hydrastis, Cupressus, Viburnum).
Escina se administreaza oral, intravenos si local; intra in compozitia preparatelor Essaven gel 60000 si
Reparil gel, ambele utilizate in tromboze, tromboflebite, varice, ulcer de gamba, hematoame, contuzii,
bursite.
Extractele din Hippocastani semen intra in compozitia a numeroase preparate medicamentoase( Stimuven
gel, crema).
Se recomanda administrarea de doua ori pe zi a cite 250-312,5 mg extract standardizat cu un continut de
16-20 % glicozide triterpenice exprimate in escina; gelurile pentru aplicare topica contin 2% escina.


GINSENG RADIX
Definitie. Produsul vegetal este constituit din radacinile recoltate de la specia Panax ginseng C. A. Meyer,
familia Araliaceae, denumita popular ginseng asiatic sau ginseng corean.
In prezent plantele sint extreme de rare in flora spontana a zonelor de origine; in acest moment, aproape
toate radacinile de ginseng de pe piata provin din culturi realizate in China, Corea, Japonia.
18

Partea aeriana a specie este constituita dintr-o singura tulpina, anuala, de 30-60 cm inaltime (in cultura
poate ajunge pina la 90 cm). Planta infloreste la virsta de 3-4 ani si poseda 3-6 frunze palmat compuse, de
culoare verde inchis, fiecare frunza avind 5 lobi. Inflorescenta este o umbela simpla care prezinta 4-40 de
flori, dependent de virsta plantei si de conditiile pedoclimatice. Ginsengul infloreste in iunie sau iulie.
Fructele mici sint initial de culoare verde, iar la maturitate rosii, continind 2-3 seminte.
Planta dezvolta un rizom subteran peren de pe care se desprind radacini primare si secundare, in lungime
totala de 20-30 cm; organul subteran, reprezentind produsul vegetal utilizat initial in medicina traditionala
chineza, este cunoscut sub numele de jen Sheng sau ginseng (denumiri care in traducere libera inseamna
planta-om, denumire datorata formei antropomorfe a radacinii). Se apreciaza ca numele specie Panax ginseng
C. A. Meyar semnifica, virtual, planta om care vindeca tot, (poate si datorita utilizarii sale drept panaceu,
mai ales in tarile din Asia).
Dependent de modul de prelucrare, dupa recoltare, exista doua sortimente de ginseng: ginsengul alb si
ginsengul rosu.
Ginsengul alb se obtine prin supunerea radacinilor proaspat recoltate unei operatii de albire cu dioxid de
sulf si apoi uscarii la soare sau in etuve la 100 - 200 C. In acest mod radacinile devin de culoare alb galbuie.
Pentru obtinerea ginsengului rosu, radacinile proaspete sint supuse actiunii vaporilor de apa la 120- 130 C
aproximativ 2-3 ore, iar apoi sint uscate. Produsul vegetal cu aspect sticlos, prezinta o culoare rosietica ( ca a
caramelului). Avantajul ginsengului rosu este acela de a fi mai rezistent la atacul fungilor si viermilor.

Fig. 15 Ginseng radix
Compozitie chimica
saponine triterpenice (denumite ginsenozide) care poseda catene glucidice diferite si care, cu exceptia
ginsenozidei Ro, apartin triterpenelor tetraciclice de tip damaran. Radacininile de ginseng pot sa
contina 0,5-3 % ginsenozide (Rb1, Rb2, Rc, Rd, Re, Rg), un amestec complex de heterozide ale
damaranului.
19

ulei volatil bogat in sescviterpene si poliacetilene (panaxitriol, panaxinol, panaxidol);
polizaharide - ginsenanii PA, PB, S-IA, S-IIA si panaxanii A-U (cu structura de peptidoglicani)
peptidoglicani;
acizi grasi;
oze libere;
aminoacizi;
compusi polifenolici.

Fig.16 Structuri chimice active farmacodinamic din Ginseng radix


20

Actiune si intrebuintari
Cercetarile efectuate asupra acestui produs vegetal au pus in evidenta urmatoarele efecte farmacodinamice
si clinice:
1) efect tonic general (proprietati stimulante si antioboseala);
2) efect imunostimulator (creste activitatea celulelor NK), cresc productia de interferon, stimuleaza
formarea IgG si IgM;
3) influenteaza activitatea sistemului cardiovascular prin prevenirea agregarii plachetare si cresterea
cantitatii de energie formata la nivelul celulelor muschilor scheletici;
4) stimuleaza metabolismul lipidic;
5) actioneaza ca hipoglicemiant;
6) imbunatateste sistemul feed-back al axei hipotalamo-pituitaro-adrenergice;
7) creste nivelul plasmatic de ACTH si cortisteron.
Studii recente au demonstrat implicarea anumitor componente din extractele de ginseng in exprimarea
diferitelor actiuni farmacologice (tabel 2)
Tabel 3 Relatii structura chimica - actiune farmacodinamica pentru Ginseng radix
Efecte Componente responsabile
Antiagregant plachetar Ginsenozidele Ro, Rg
1
, Rg
2
,
Poliacetilene
Antioxidant Ginsenozidele Rg
1
, Rb
1

Antitumoral Poliacetilenele,
Polizaharidele,
Ginsenozidele Rg
3
, Rh
2

Citoprotector Polizaharide
Imunomodulator Polizaharide,
Ginsenozida Rb
1
Antiinflamator Poliacetilene (panaxitriol, panaxinol,
panaxidol)
Hipoglicemiant Panaxanii A-U

Pornind de la aceste actiuni, deja demonstrate, dar si de la utilizarea traditionala a acestui produs vegetal in
orient, preparatele din ginseng se prescriu cel mai frecvent
ca tonice si remedii geriatrice in vederea reechilibrarii proceselor catabolice si anabolice celulare,
pentru cresterea capacitatii organismului de a se adapata la stresul fizic si psihic,
pentru imbunatatirea capacitatii de concentrare si a atentiei;
inlaturarea senzatiei de oboseala si slabiciune;
pentru ameliorarea rezistentei la efort a organismului, in covalescenta
Cele mai frecvente indicatii pentru utilizarea preparatelor din ginseng includ: prevenirea imbatrinirii,
diabet, pierderile de memorie, insomnia, disfunctia erectila, stres (actiune adaptogena).
21

Mod de utilizare
Pe piata de medicamente exista un numar mare de produse care conditioneaza
a) pulberea de ginseng,
b) extracte mai mult sau mai putin standardizate in ginsenozide, in forme farmaceutice variate (solutii
c) asocieri ale ginsengului cu alte produse vegetale / vitamine buvabile, capsule, comprimate, etc -
Vitamax, Ginseng Arik, Ginseng Alpha, Ginsatonic)
De asemenea extractele de ginseng intra si in compozitia unor produse cosmetice (sampoane, crme,
lotiuni).
O serie de specii congenere ale ginsengului sint utilizate in medicina
radacinile specie Panax quinquefolium (ginseng american)
radacinile de Panax notoginseng
radacinile specie salbatice Panax japonicus (ginsengul japonez)

ELEUTHEROCOCCI RADIX
Definitie. Produsul vegetal reprezinta radacina de Eleutherococcus senticoccus Maxim (sinonim
Acanthopanax senticocus Harms), familia Araliaceae, denumita radacina de taiga sau ginseng siberian.
Radacinile specie sint caracterizate de un gust araomat, usor dulceag, dar totodata slab iute-intepator.

Fig.17 Eleutherococcus senticoccus Maxim,Araliaceae

22

Compozitie chimica
glicozide sterolice derivate ale acidului oleanolic, denumite eleuterozidele I, K, L, M.
derivati polifenolcarboxilici (alcoolul sinapic, aldehida coniferilica, acidul clorogenic, derivati de acid
cafeic),
lignane (siringarezinol, sesamina, eleuterozidele A-H),
cumarine,
ulei volatil,
polizaharide omogene (doi glucani si doi heteroxilani acizi)si oze libere.
puternic imunostimulatoare (in vitro si in vivo au stimulat
semnificativ procesul de fagocitoza).
Actiune si intrebuintari
Speciile de Eleutherococcus sint utilizate in medicina asiatica (chineza si coreana) pentru proprietatile lor
tonice, antireumatice, antiinflamatorii, dar si in profilaxia bronsitei cronice, a hipertensiunii si a afectiunilor
ischemice cardiace.
Studiile farmacologice efectuate asupra acestui produs vegetal au urmarit fundamentarea utilizarilor in
medicina traditional; studiul fitochimic si farmacologic al acestei radacini a fost realizat initial de catre
Brekhmann si colaboratorii sai (extract etanolic 33% din radacini de Eleutherococcus senticoccus ).
Tabel 4 Relatii structura chimica - actiune farmacodinamica pentru Eleutherococcus senticoccus
Actiune farmacodinamica /
Substanta/extract
Studii realizate
Hipoglicemianta
Antiedematoasa, antiinflamatoare
Actiuni puse in evidenta prin studii pe soareci si iepuri; actiunea
hipoglicemianta a fost pusa pe seama componentei poliholozidice.
Adaptogena Actiunea antistres a extractelor din Eleutherococcus senticoccus a fost
demonstrate in experimente pe animale extractele au indus o
protectie crescuta fata de modificarile organice tipice induse de stres si
descries de Seyle ca fiind caracteristice fazei de alarma.
La administrarea p.o. a 2-16 ml extract de Eleutherococcus , la voluntary
sanatosi s-a obtinut un efect antistres, fara aparitia efectelor secundare.
La pacientii bolnavi, tratati cu acelasi extract s-a putut confirma aparitia
efectului de normalizare cerut pentru adaptogene si toleranta a fost
foarte buna (putini pacienti au semnalat ca reactii adverse: cefalee, HTA,
tulburari ale somnului).
In diferite modele experimentale (pe animale) a fost demonstrata
cresterea rezitentei organismului fata de actiunea nociva a diversilor
stresori (citostatice, imobilizare, expunere la frig).
Testele realizate la soareci si oameni au demonstrat cresterea rezistentei
la inot dupa administrarea de Eleutherococcus senticoccus (actiune
specifica adaptogenelor, care cresc capacitatea de rezistenta la efort).
Cresterea sintezei de Tratamentul cu extracte din Eleutherococcus determina o crestere a
23

corticosteroizi greutatii corticosuprarenalei concomitent cu o scadere a nivelului de
colesterol si acid ascorbic (ceea ce indica o crestere a sintezei de
corticosteroizi)
Anabolizanta Dupa administrarea i.p. la sobolan a unor extracte din Eleutherococcus
s-a evidentiat prezenta unei actiuni anabolizante, actiune care poate fi
explicata ca rezultat al stimularii sintezei proteice in pancreas, ficat si
corticosuprarenale.
Stimuleaza apararea nespecifica
a organismului
Dupa administrarea extractelor din Eleutherococcus senticoccus timp de
patru saptamini s-a constatat o crestere semnificativa a numarului
celulelor imunocompetente, in special limfocitele T si NK.
Eleuterozida B Suprima inhibarea kerotokinazei afectata in conditii de stres, ca urmare
a aparitiei in singe a -lipoproteinei sau a complexului -lipoproteina-
corticosteroizi
Eleuterozida B
Eleuterozida E
Administrarea i.p. la soareci masculi tineri a celor doua eleuterozide a
determinat cresterea greutatii vezicii seminal si a prostatei si s-a marit
continutul de ARN al vezicii seminale.
Administrarea la soarecii castrati a determinat un efect similar
testosteronului (involutia vezicii seminale si a prostatei).
Poliholozidele in stare pura Stimuleaza activitatea fagocitara atit in vitro cit si in vivo

Testele realizate au demonstrate lipsa de teratogenitate a acestui produs vegetal si foarte slaba toxicitate la
administrarea orala; in plus aceste extracte scad toxicitatea unor agenti cancerigeni la administrarea
concomitenta.
Mod de utilizare
Preparatele din Eleutherococcus senticoccus se indica in starile de oboseala, scaderea capacitatii de
concentrare datorata suprasolicitarii, scaderea capacitatii de aparare/adaptare a organismului, convalescenta,
etc.
Exista trei tipuri de preparate care se utilizeaza frecvent in terapie
1) radacini pulverizate (ginseng siberian)
2) scoarta pulverizata a radacinilor (ginseng siberian)
3) radacinile de Eleutherococcus recoltate din estul Rusiei (radacina de taiga)

LIQUIRITIAE RADIX
Definitie. Reprezinta radacinile si stolonii specie Glycyrrhiza glabra L., familia Fabaceae, denumita popular
lemn dulce, iarba dulce, radacina dulce.
Specia producatoare este ierboasa, vivace, cu rizomul si radacinile foarte dezvoltate, din care se desprind
stoloni lungi, subterani. Tulpina este viguroasa, inalta de pina la 1,5 m, de obicei putin ramificata; frunzele
24

sint lungi de 10-20 cm, de culoare verde intens, iar florile sint de culoare violeta. Fructul este o pastaie
indehiscenta, de culoare bruna, prevazuta cu 3-5 seminte reniforme.
Liquiritiae radix non mundata (cruda, naturalae, non decorticata) reprezinta radacinile de Glycyrrhiza
glabra L. nedecorticate, care se prezinta sub forma unor bucati cilindrice, drepte sau usor curbate, lungi de
aproximativ 4-15 cm si groase de 1,5 cm, cu suprafata externa brun-cenusie. Fragmentele sint dure, compacte,
iar fractura este fibroasa si colorata in galben. La exterior culoare este brun-cenusie.
Liquiritiae radix mundata reprezinta radacinile de Glycyrrhiza glabra L. decorticate, constituite din
fragmente lipsite de suber si de o parte din parenchimul cortical. Fragmentele sint cilindrice, mult mai lungi ca
cele nedecorticate, de 30-40 cm (uneori mai mici) si groase de 2-3 cm, de culoare galben-citrin; se observa
urmele (fasonarea) ramase de la desuberificare.
Mirosul produsului vegetal este slab caracteristic, iar gustul, la inceput dulce, devine apoi putin amar si
iute.

Fig.18 Glycyrrhiza glabra L., Fabaceae Liquiritiae radix
Compozitie chimica.
saponine triterpenice - glicirizina, 2,3-12% (saponina triterpenica glicozidata, izolata inca de la
inceputul secolului trecut) hidroliza
acid gliciretinic (gliciretic) + 2 molecule de acid glucuronic (gruparile
carboxil libere fiind saturate cu ioni de potasiu si calciu), deci glicirizina este bisglucuronozida acidului
gliciretinic sub forma de sare de potasiu si calciu.
grupare cetonica in pozitia 11, la fel ca in cazul hormonilor
corticosteroizi (importanta farmacodinamica/ farmacotoxicologica).
Pina in prezent au fost identificati ~ 22 de compusi cu structura triterpenica (18 poseda actiune acida). Au
fost puse in evident si o serie de combinatii cu structura lactonica denumite glabrolide.
25


Fig. 19 Glicirizina
flavonoide (0,65-2%, responsabile de culoarea galbena a radacinilor) - licviritina (licviritinol),
izolicviritigenol, izolicviritozida, glabrol, piranoflavone.
cumarine - umbeliferona, herniarina, liqcumarina
o fractiune macromoleculara poliholozidica alcatuita din trei componente - o componenta
poliholozidica principala, denumita glicirizan (GA) si alte doua fractiuni acide GP I, GP II.
Actiune si intrebuintari
Utilizarea in scop terapeutic (astm, tuse uscata, afectiuni pectorale) a radacinilor de lemn dulce a fost
adoptata de greci prin preluare de la sciti.
In medicina traditionala chineza este un produs vegetal extrem de frecvent utilizat (al doilea produs
vegetal, ca frecventa a utilizarii, dupa ginseng) in afectiuni ale splinei, ficatului, rinichilor.
Se apreciaza ca administrarea de preparate de licviritia ca antitusive este la fel de eficienta ca si
administrarea de codeina (fara risc de abuz); de asemenea, prezenta in produsul vegetal a unei mari cantitati
de mucilag face ca extractul apos sa calmeze iritatiile mucoaselor cailor respiratorii; in acelasi timp este un
bun expectorant deoarece determina o crestere a secretiilor bronsice.
Pornind de la actiunea spasmolitica si antiinflamatoare dezvoltata de preparatele din licvirita, intre 1945 si
1949 trei medici olandezi au introdus preparatul ROTTER in tratamentul ulcerului gastric.
Tabel 5 Realatii structura chimica- actiune farmacodinamica pentru produsul Liquiritiae radix
Substanta/fitocoplex Actiune farmacodinamica
Glicirizina Actioneaza ca antiinflamator (structura similara corticosteroizilor)
Stimuleaza local sinteza de prostaglandine creste secretia de mucus si
viscozitatea acestuia.
Reduce activitatea enzimatica a pepsinei deja secretata.
Nu se utilizeaza ca atare in tratamentul ulcerului, ci numai sub forma de
extracte de Liquiritia unde se afla alaturi de derivati flavonici si de alte
componente farmacologic active/inactive - fitocomplex mai bine tolerat de
catre organism.

Actiune antibacteriana

26

Actiune antihepatotoxica solutie perfuzabila de glicirizina pentru
tratamentul afectiunilor hepatice cronice inflamatorii (din anii 50 ai secolului
XX) si incepind cu deceniul al noulea, aceasta utilizare s-a extins si asupra
hepatitelor cronice agresive si a cirozelor hepatice.
Administrarea a 120 mg glicirizina/zi, sub forma de perfuzie, are un efect
antiinflamator evident, slab corticoid, hepatoprotector

efect citoprotector, prin ecranarea
lipidelor membranare fata de RLO
stimularea secretiei de interferon
normalizarea valorilor
transaminazelor serice
reducerea inflamatiei hepatice
Este extrem de dulce, de ~ 50-60 de ori mai dulce decit zaharoza; radacina ca
atare si diversele tipuri de extracte au fost utilizate ca edulcoranti din cele mai
vechi timpuri. Se considera ca alimentele indulcite cu licviritia pot fi
consummate si de catre diabetici.
Licviritina (inactiva)
Uscare, extractie, hidroliza
Licviritigenol
izomerizare
izolicviritigenol




Actiune spasmolitica similara papaverinei
Actiunea spasmolitica este cu atit mai puternica cu cit hidroliza licviritinei si
izomerizarea licviritigenolului a fost mai completa.
Sarea disodica a
hemisuccinatului de
enoxolona (enoxolona- acid
gliciretinic)
CARBENOXOLONE
Utilizat in terapia antiulceroasa
stimuleaza secretia de mucus bogat in glicoproteine protectoare
prelungeste durata de viata a celulelor epiteliului mucoasei gastroduodenale
Formele reduse ale acidului
gliciretic
Activitate antiulceroasa
Activitate antialergica marcata, dar lipsita de efectele secundare de tip
cortizonic
Derivati flavonici (licviritina,
licviritigenol, cvercetol, etc)
Activitate antiinflamatoare
Actiune diuretica si spasmolitica de tip papaverina
Compusii sterolici Actiune estrogena
Glicirizat de amoniu Mare putere de indulcire in industria farmaceutica se foloseste ca si
corector de gust
in industria alimentara la prepararea inghetatei,
bomboanelor, bauturlori cu si fara alcool, berea neagra.
Acidul gliciretic In dermatologie sub forma de lotiuni, unguente, pulberi, in tratamentul
unor afectiuni cutanate (dermatite acute si cronice, neurodermite, eczeme,
psoriazis)
Radacina de licviritie Mai este descrisa si o activitate anorexica, putindu-se utiliza concomitent cu
un regim alimentar corespunzator, in tratamentul obezitatii
27

EFECTE ADVERSE
Consumul abuziv de licviritie sau produse bazate pe extracte de lemn dulce poate determina aparitia de
edeme, hipokaliemie, hipertensiune, contractii musculare anormale, simptome cardiace, simptome de
hiperaldosteronism (retentie de sodiu si apa, excretie crescuta de potasiu, diureza sccazuta) induse de
activitatea de tip mineralcorticoid a acidului gliciretic.
CONTRAINDICATII
Hipertensiune arteriala, edeme, gravide, diabetici; nu se administreaza mai mult de sase saptamini

Mod de utilizare
1-1,5 g produs vegetal fin pulverizat se adduce peste 150ml apa fierbinte sau se poate pune pulberea direct
in apa rece care, apoi, se aduce la fierbere pentru scurt timp (10-15 minute); extractul obtinut se filtreaza.
In prezent se prefer preparatele cu un continut scazut si standardizat in glicirizina.
Produse farmaceutice- Caved S, Carbenoxolone, Biogastrone

CENTELLAE HERBA
Definitie. Reprezinta partea aeriana a specie Centella asiatica (L.) Urban sinonim Hydrocotyle asiatica L.
(denumire sub care este oficializata in farmacopeele Indiana si chineza) din familia Apiaceae.

Fig. 20 Centella asiatica (L.) Urban,Apiaceae

28

Compozitie chimica
saponine triterpenice pentaciclice (asiaticozida A sau madecasozida, asiaticozida B, acidul asiatic,
acidul madecasic, acidul madasiatic);
-sitosterol, alcaloizi, taninuri, glucide, aminoacizi

Fig. 21 Structuri chimice prezente in Centella asiatica
Actiune si intrebuintari
In medicina traditionala
1) chineza - se utilizeaza in tratamentul bolilor de piele si ca cicatrizant
2) indiana - se foloseste ca tonic si diuretic; sub forma de infuzie se utilizeaza in tratamentul leprei si
sifilisului
Efectul cicatrizant al extractelor din Centellae herba este datorat, in principal, asiaticozidei si celor trei
acizi - asiatic, madecasic, madasiatic; in plus acesta are si proprietati antiflogistice, antimicotice fata de
speciile de Tricophyton si antileproase.
influenteaza sinteza
de colagen si astfel se evita formarea unor cicatrici hipertrofiate (arsuri, rani).
Extractele din Centellae herba au si actiune selectiva asupra tesutului conjunctiv - regleaza activitatea
fibroblastilor- fiind utilizate ca adjuvante in tratamentul afectiunilor venoase (ulcere de gamba).

Mod de utilizare
In terapie se utilizeaza sub forma de unguente si linimente care conditioneaza extracte purificate de
Centellae herba - Madecassol, Emdecassol, Cothyline.


HERNIARIAE HERBA
Definitie. Reprezinta partile aeriene inflorite recoltate de la speciile Herniaria glabra L. (feciorica, sapunas)
si Herniaria hirsuta L. din familia Caryophyllaceae.
29


Fig.22 Herniaria glabra L. (feciorica, sapunas) si Herniaria hirsuta L. familia Caryophyllaceae.

Fig. 23 Herniariae herba
30

Produsul vegetal provine de la exemplare din flora spontana (Herniaria glabra L. creste in zonele
temperate ale Europei si Asiei, Herniaria hirsuta L. este raspindita in zonele mediteraneene, nordul Africii si
Europa centrala). Mirosul este placut (asemanator celui de cumarina), iar gustul usor intepator.
Compozitie chimica
3-9% saponine hemolizante (derivati ai acizilor medicagenic, gipsogenic, 16--hidroximedicagenic -
dintre care sint considerate importante herniariasaponinele I si II;
0,2-1,2% flavonoide (derivati de cvercetol si izoramnetol)
0,1-0,4% cumarine (umbeliferona, herniarina)
cantitati mici de taninuri
urme de ulei volatil
Actiune si intrebuintari
Produsul vegetal are proprietati diuretice, spasmolitice, antiinflamatoare la nivelul cailor urinare - se
utilizeaza in tratamentul cistitetelor cronice, uretritelor, nefritelor, litiazei renale, tenesmei vezicii urinare.
Actiunea farmacodinamica este imprimata de sinergismul dintre saponine si flavonoide.
Mod de utilizare
Se utilizeaza frecvent sub forma de extract apos - amestecul dintre o lingurita produs vegetal si 200 ml apa
rece se fierbe citeva secunde, se lasa in repaus 5 minute si apoi se filtreaza; pentru cresterea diurezei se
recomanda 2-3 cani ceai pe zi.
Unii autori sustin ca principiile active se degradeaza in timpul uscarii produsului vegetal si al fierberii
acestuia cu apa se recomanda utilizarea produsului vegetal in stare proaspata si administrarea sub forma
de infuzie (nu decoct).
Produsul vegetal intra in compozitia unor preparate utilizate in tratamentul unor afectiuni urologice -
Nephri-dolan picaturi, Nephrisol picaturi, Nieral drajeuri, dar si compozitia unor ceaiuri - Nephronorm-tee,
Nieron-tee.

ONONIDIS RADIX
Definitie. Reprezinta radacinile specie Ononis spinosa L., familia Fabaceae, osul iepurelui, sudoarea
calului.
Radacinile de osul iepurelui se recolteaza toamna sau primavara si se usuca; se prezinta sub forma unor
bucati cilindrice, usor comprimate si rasucite, cu suprafata strabatuta de striuri longitudinal, lungi de 20-30
cm, groase de 0,5-2 cm. Culoarea este brun-cenusie la exterior, galben-cenusie la interior; au miros slab,
necaracteristic, iar gustul este la inceput dulceag, apoi amar, astringent.
31


Fig. 24 Ononis spinosa L., Fabaceae Ononidis radix
Compozitie chimica
izoflavonoide
triterpene
steroli
ulei volatile (trans-anetol, carvona, mentol)
saponine - prezenta acestora in radacinile de osul iepurelui este in strinsa legatura cu solul pe care
cresc plantele.
Actiune si intrebuintari
Radacina de osul iepurelui se utilizeaza ca remediu diuretic in
afectiuni inflamatorii ale tractului urinar
prevenirea formarii calculilor renali
eliminarea calculilor renali.
Studii farmacologice repetate (efectuate pe animale de experienta) au confirmat actiunea diuretica
dezvoltata de acest produs vegetal, datorata sinergismului de actiune a saponozidelor, flavonoidelor,
terpenelor, fractiunii volatile.
S-a constatat ca administrarea unor infuzii realizate din produs vegetal cu un continut ridicat in saponine
induce o crestere a diurezei cu 20% faata de normal impune un control al produsului vegetal in vederea
utilizarii doar a speciilor care contin saponozide.
Studii recente au demonstrat ca modul de extractie al materialului vegetal influenteaza efectul diuretic
32

infuzarea permite pastrarea unei parti mari din componentele volatile ceea ce asigura un efect diuretic
mai intens
prin decoctie uleiul volatil se pierde si in plus din produsul vegetal se extrage si o componenta
nevolatila (neprecizata chimic), greu solubila in apa si care dezvolta actiune antidiuretica
La administrarea prelungita a infuziei din osul iepurelui efectul diuretic scade ca intensitate se
administreaza cu pauza (4-5 zile administrare, 8-10 zile pauza).
Medicina traditional indica radacina de osul iepurelui ca diuretic si in tratamentul afectiunilor reumatice, in
guta, dermatite cronice.
Mod de administrare
Peste 2-2,5g produs vegetal maruntit se aduce o cana de apa la fierbere, se lasa in repaus 20-30 minute apoi
se filtreaza; se admnistreaza 2-3 cani pe zi intre mese.
Produsul vegetal maruntit intra in compozitia unor ceaiuri; un extract din osul iepurelui intra in compozitia
preparatului Pulvhydrops drajeuri.

SARSAPARILLAE RADIX
Definitie. Reprezinta radacinile recoltate de la specii de Smilax (Smilax aristolochiaefolia Mill., Smilax
regelii Kilip et Morison, Smilax officinalis Kunth, Smilax febrifuga) din familia Liliaceae(plante agatatoare
originare din America Centrala).
Compozitie chimica
saponine sterolice (parilina, sarsaparilozida)
fitosteroli (-sitosterol, sitosteril-glucozida, stigmasterol)
acizi fenolici
kemferol, cvercetol
rezine (2,5%)
ceara (50%)
acid aspartic
saruri minerale (in special de potasiu)
Actiune si intrebuintari
Sarsaparila este cunoscuta pentru proprietatile antireumatice, antiseptice si antipruriginoase; in medicina
traditionala se utilize in tratamentul psoriazisului si a altor afectiuni dormice, a reumatismului cronic, a artritei
reumatoide si ca adjuvant in tratamentul leprei, pentru actiunea antidiscratica/depurativa.
In prezent produsul vegetal se utilizeaza ca antireumatic, antiinflamator si diuretic (s-a demonstrate o
crestere a ratei de eliminare a ionilor de clor si a acidului uric); aceste actiuni se datoreaza in primul rind
saponinelor (dar datele de farmacologie experimentala sint destul de reduse).
33

In determinari realizate pe sobolani a fost demonstrat potentialul antiinflamator si efectele
hepatoprotectoare pe care produsul vegetal le dezvolta.
La administrarea extractelor de Sarsaparilla se observa o imbunatatire a apetitului si digestiei.
Astazi, preparatele care contin extracte de Sarsaparilla se indica in afectiuni dermice (psoriazis, eczema),
in tratamentul reumatismului si a artritei cronice.
Efecte adverse. In doze mari, extractele bogate in saponine pot produce iritatie gastro-intestinala cu
greata, voma si/sau diaree.

VIOLAE TRICOLORIS HERBA
Definitie. Reprezinta somitatile inflorite ale specie Viola tricolor L. din familia Violaceae, denumita popular
trei frati patati, panselute.
Specia este originara din zonele temperate ale Europei si Asiei si este cultivate pe scara larga in Franta si
Olanda (principalul furnizor al produsului vegetal). Specia prezinta numeroase subspecii, varietati si forme.
Produsul vegetal provine, in principal, de la subspeciile vulgaris (Koch) Oborn si arvensis (Murray) Gaudin.
Produsul vegetal este lipsit de miros si prezinta gust mucilaginos, dulceag.

Fig. 25 Viola tricolor L. din familia Violaceae
Compozitie chimica
0,065-0,3% acid salicilic si derivatii sai
acizi polifenolcarboxilici (trans-cafeic, trans- si cis-p-cumaric, gentizic, protocatehic)
34

~10% mucilag
taninuri
flavonoide
antocianozide
carotenoide (violaxantina, zeaxantina)
cumarine (umbeliferona)
saponozide triterpenice pentaciclice
acid ascorbic, -tocoferol, urme de ulei volatil si alcaloizi (violina)
Actiune si intrebuintari
In medicina pupulara se utilizeaza ca depurativ.
Actiunile terapeutice ale produsului vegetal se datoreaza fitocomplexului - acid salicilic si derivatii sai,
flavonoide, saponozide, mucilag.
Produsul vegetal se utilizeaza ca
diuretic (creste excretia ionilor de clor, fara sa influenteze volumul urinii) responsabile fiind flavonele
si saponinele ( in plus saponinele imprima si actiune expectoranta extractelor din Viola tricoloris)
diaforetic
purgativ,
dar si in tratamentul reumatismului, artritei si aterosclerozei si ca adjuvant in tratamentul unor afectiuni
dermatologice (prurit, acnee, eczeme, impetigo) si in tratamentul unor afectiuni respiratorii (tuse convulsiva,
etc).
Mod de utilizare
Peste 1,5 g produs vegetal fin pulverizat se adduce 150 ml apa la fierbere sau produsul vegetal se pune
direct in apa rece care apoi se aduce la fierbere; se filtreaza dupa ~ 10 minute. Se recomanda 3 cani de ceai pe
zi.
Produsul vegetal ca atare si extractele obtinute din acesta intra in compozitia unor preparate cu actiune
antitusiva, colagoga, tonica, antiflebitica.
Produsul vegetal intra in compozitia ceaiului depurativ si ceaiului pectoral 2.

VIRGAUREAE HERBA
Definitie. Reprezinta partea aeriana inflorita a specie Solidago virgaurea L. din familia Asteraceae, denumita
popular splinuta, varga de aur.
Se recolteaza in perioada de maxima inflorire (august/octombrie). Produsul vegetal este constituit din
fragmente uscate de frunza, tulpina si numeroase flori galben-aurii prevazute cu involucru characteristic
membranos; culoarea produsului este galben-brun-verzuie, iar gustul este usor astringent, amarui si iute.
35


Fig.26 Solidago virgaurea L., Asteraceae
Compozitie chimica
0,12-0,5% ulei volatil
derivati de acizi polifenolcarboxilici
10-15% taninuri catehice
leiocarpozida si virgaureozida A
flavonoide
antociani
saponozide
o poliholozida cu structura inca neprecizata, dar care a dovedit in cadrul cercetarilor experimentale ca
dezvolta un efect antitumoral imunoindus.
Actiune si intrebuintari
In medicina populara se utilizeaza ca depurative guta, reumatism, artrita, eczeme si alte afectiuni ale
pielii.
Datorita continutului in flavonoide si in saponine splinuta este apreciata ca fiind un bun diuretic si
antiinflamator (desi unele rezultate ale testelor realizate pe animale sint contradictorii); pe de alta parte, intr-
un experiment realizat pe sobolani, la administrarea extractului de splinuta a crescut semnificativ eliminarea
prin urina a ionilor de clor si sodiu (fiind astfel apreciat ca un bun saluretic).
Produsul vegetal se utilizeaza mai ales in afectiunile renale inflamatorii si in tratamentul litiazei renale.
Studiile realizate asupra fractiunii saponozidice au aratat ca aceasta dezvolta o buna actiune antimicotica
asupra unor fungi inclusiv si Candida albicans. Aceasta activitate nu se pastreaza dupa hidroliza
saponozidelor.
36

In testul inflamatiei labei de sobolan, saponinele au demonstrat un efect antiflogistic similar cu cel al
escinei.
Intr-un alt experiment realizat pe animale, s-a constatat ca, dupa aplicarea i.v. a unui extract de splinuta,
acessta a prezentat efecte protectoare asupra pielii, in conditiile iradierii cu raze X; actiunea se datoreaza
fractiunii flavonoidice care actioneaza prin scaderea permeabilitatii capilare, posibil si prin calitati
antiradicalare.
Leiocarpozida administrata in doza de 25 mg/kg, i.p. a dovedit un efect cert diuretic (la sobolani), iar intr-o
serie de alte modele experimentale a fost demonstrata actiunea antiflogistica si analgezica.
Extern splinuta se utilizeaza ca astringent (actiune favorizata de prezenta taninurilor), pentru reducerea
inflamatiilor la nivelul gitului si al cavitatii bucale, pentru grabirea vindecarii ranilor.
Mod de administrare
Peste 2-3 g produs vegetal fin maruntit se aduce o cana de apa fierbinte; dupa 10 minute se filtreaza. Pentru
actiunea diuretica se beau cinci cani de ceai pe zi.
Produsul vegetal sau extracte din splinuta intra in alcatuirea a numeroase medicamente (~40) utilizate in
special in sfera urologica - Solvefort, Prostamed, Inconturia, Rhoival.