Sunteți pe pagina 1din 3

HETEROZIDE (GLICOZIDE) Definitie.

Grup de substante de natura vegetala, care prin hidroliza pun in libertate una sau mai multe oze si o parte neglucidica, specifica cu structura chimica foarte variata, numita aglicon sau genol. Nomenclatura. Compusii a caror parte glucidica este formata din glucoza se numesc glucozide, iar cei a caror parte glucidica este formata din alte oze, se numesc glicozide. Toate in general poarta denumirea de heterozide. Fiecare heterozida are o denumire propie care se termina cu sufixul ozida(corespunzator legaturii glicozidice), radacina cuvintului putind avea diferite proveniente: planta, specia, genul din care a fost extrasa/izolata prima data: arbutozida (Arbutus), populozida (Populus), salicozida (Salix), frangulozida (Rhamnus frangula) organul de planta in care a fost identificata: hesperidozida (flavona izolata din hesperide = portocale) denumirea chimica a agliconului: coniferozida (alcool coniferilic), cercetatorul care a descoperit-o: kemferozida (Kaempfer) Agliconul este totdeauna un alcool care stabileste legatura glicozidica, are terminatia ol. Raspindire. Heterozidele au o raspindire relativ mare fiind identificate in numeroase plante. Unele dintre ele nu au predilectie filogenetica fiind prezente in numeroase specii (rutozida se gaseste in ~500 de specii apartinind mai multor familii fara filiatiune genetica); alte sint specifice unei anumite familii (arbutozida pentru familia Ericaceae). Nu au o localizare stricta in organul plantei, putindu-se gasi in toate organele acesteia. La aceeasi planta insa, heterozidele apartinind aceleasi clase de agliconi predomina intr-un anumit organ. In ceea ce priveste repartitia lor in regnul vegetal, putem intilni specii care contin ca principii active un singur tip de heterozida (rutozida din Sophorae flos) si specii care contin mai multe tipuri de heterozide (Violae tricoloris herba contine saponozide, flavonozide, antocianozide; Cynarae folium contine derivati cafeil-chinici, flavone, principii amare). Clasificare. Heterozidele se impart in subgrupe: dupa natura chimica a agliconului: heterozide fenolice: de tip C6 provenite de la hidrochinona (arbutozida) saligenolului(salicozida,populozida) de tip C6- C1 :derivati ai aldehidei si acidului salicilic (spireozida,primverozida,etc.) vanilalului (glucovanilalul) galic (taninuri galice)
1

derivati ai acidului cafeic (acid clorogenic,cinarina,etc.) de tip C6-C3: cumarine furanocromone lignani

flavone si derivati de tip C6-C3-C6 antocianozide proantocianozide catecholi (taninuri catehice) naftochinone (juglona,droserona,lawsona) antracenozide heterozide sterolice saponozide heterozide cianogenetice tioheterozide dupa atomul de legatura: oxigen-heterozide (glicozide adevarate) tioglicozide (S-glicozide):sinigrozida azotheterozide (N-glicozide):nucleotide,acizi nucleici carbonheterozide (C-heterozide):vitexina

Structura chimica. agliconii pot fi compusi din clasa alcoolilor/ fenolilor, tiolilor sau bazelor azotate, cu o structura chimica extrem de diversificata catena glucidica poate fi formata din una sau mai multe oze nespecifice ( glucoza, galactoza, manoza, ramnoza) sau specifice (cimaroza, digitaloza, etc. ) legatura dintre aglicon si partea glucidica se realizeaza prin intermediul unui atom de oxigen (de cele mai multe ori), de sulf (provenit din tioli), de azot (provenit din baze azotate) de carbon (foarte rar) dupa cum oxidrilul glicozidic este orientat (de obicei) sau (foarte rar) rezulta - sau - glicozidele corespunzatoare. prin hidroliza acida (hidroliza totala) heterozidele sint scindate in componenti (aglicon + oze)
2

prin hidroliza enzimatica (de regula este partiala) sint scindate la structuri intermedire (progenine); pentru fiecare tip de legatura glicozidica exista o enzima specifica, dar nu si pentru fiecare glicozida in parte. Astfel pentru legatura -glicozidica exista o -glicozidaza, pentru legatura -glicozidica exista o -glicozidaza (emulsina din migdale).In planta vie, glicozida si enzima specifica se afla localizate in celule separate.

Rolul fiziologic al heterozidelor in planta Teoriile mai vechi sustin ca heterozidele ar avea in organismul plantei un rol de rezerva; aceasta afirmatie nu se poate generaliza, desi unele heterozide ar putea fi considerate ca material de rezerva. Pentru unele dintre ele glicozidarea reprezinta reactia prin intermediul careia organismul vegetal solubilizeaza proprii sai metaboliti cu caracter lipofil (fitosteroli,flavonoli), necesari bunei sale functionari. Glicozidarea poate fi utilizata de planta pentru a stabiliza unii compusi foarte labili (nitrilul acidului mandelic este transformat in prunarozida). Glicozidarea este o reactie de detoxifiere a organismului vegetal (teoriile noi); Goris(1965) introducind vanilina in culturi de celule vegetale (compus toxic pentru acestea) constata ca aceasta a fost transformata in gentiobiozida vanilinei (compus netoxic).Un fenomen asemanator a fost observant si asupra plantulelor de fasole care au transformat hidrochinona in arbutozida.

Actiune farmacodinamica si utilizari agliconul determina actiunea farmacodinamica specifica componenta glucidica- prin modificarea hidro-/liposolubilitatii biodisponibilitatea si farmacocinetica compusului respectiv

compusului

influenteaza