Sunteți pe pagina 1din 33

FARMACOGNOZIE

SPECIAL
- NOTE DE CURS
ANUL II
1
1. GLUCIDE (zaharuri, zahari!, hira"i ! #ar$%&'
Sunt substante naturale, de obicei ternare, caracterizate din punct de vedere chimic ca:
polihidroxialdehide si polihidroxicetone(C,H,O, uneori Cn(H2O)m.lucidele reprezinta !"#
$%& din substantele care participa la alcatuirea or'anismelor ve'etale si se intalnesc sub
(orma de:
# manane, 'alactane,celuloze in compozitia membranei celulare.
# solutii per(ecte sau coloidale in sucul celular.
# principii poliuronici: pectine, mucila'ii, 'ume.
# sub (orme condensate ca substante de rezerva: amidon, inulina.
lucidele sunt rezultatul (otosintezei, proces biolo'ic prin care ener'ia
electroma'netica este trans(ormata in ener'ie chimica.)enumirea nu este reprezentativa: o
buna parte din 'lucide au 'ust dulce dar sunt unele (oarte raspandite care nu au 'ust
dulce(amidon, celuloza) sau substante cu 'ust dulce('licerol, zaharina) care nu sunt 'lucide.
)upa complexitatea lor 'lucidele se impart in:
1. lucide simple * cuprind: #mono'lucide:arabinoza, 'lucoza, (ructoza,
'alactoza.
#compusi inruditi:alcooli si acizi 'lucidici.
Sunt substante solide, cristaline, incolore, inodore, cu 'ust dulce, solubile in
apa.
2. lucide superioare:
a) holozide in care unitatile reunite sunt numai 'lucide.
b) heterozide care mai au in compozitie si o (ractiune ne'lucidica numita
a'licon.
Holozidele se impart in:
oli'oclucide cu un numar de unitati 'lucidice de +#,.
poli'lucide cu un numar mai mare-pot (i omo'ene si
neomo'ene dupa cum mono'lucidele participante sunt identice
sau nu.
.n re'nul ve'etal si animal se intalnesc mai (recvent pentoze si hexoze, reprezentantii
in(eriori apar ca produsi ai metabolismului intermediar iar celelalte mono'lucide se intalnesc
rar in natura.lucide mai cunoscute sunt: amidonul, mierea, celuloza, mana.
AMIDONUL:-AMYLUM # o(icinal in /0 1
2ste cea mai importanta poli'lucida de rezerva din re'nul ve'etal.3oate (i depozitat in
di(erite or'ane:tuberculi(carto(), radacina(manhiton), tulpina(unele specii de palmieri),
seminte(unele le'uminoase), cariopse('ramineae)./orma si marimea 'ranulelor de amidon
di(era de la o specie la alta..n 'ranule amidonul este dispus in straturi concentrice in 4urul unui
centru care nu este intotdeauna centrul 'eometric al 'ranulei.5midonul contine amiloza si
amilopectina care au aceeasi (ormula bruta dar se deosebesc prin structura si proprietati.
2x: # amiloza se dizolva in apa (ierbinte rezultand o solutie coloidala limpede,
nevascoasa.
# amilopectina (ormeaza in apa o coca.
5midonul este o pulbere alba (ara miros si (ara 'ust./0 1descrie macroscopic si
microscopic amidonul de 'rau, porumb, carto(.
Amylum tritici- amidonul de 'rau obtinut din cariopsele plantei 6riticum
aestivim ('ramineae).
Caractere microscopice: 'ranule simple, mici, rotunde si 'ranule simple mari,s(erice
sau lenticulare, hilul central si strati(icatii concentrice 'reu vizibile.7neori 'ranulele prezinta
o (isura lon'itudinala. 5midonul de 'rau se aseamana cu cel de secara si orz dar acestea nu se
(olosesc la prepararea amidinului.
2
Amylum mayadis- amidonul de porumb obtinut din cariopsele plantei 8ea
ma9s(ramineae).
Caractere microscopice: 'ranulr simple, poliedrice sau rotunde,hilul central constituit
dintr#o cavitate distincta sau din 2#" (isuri radiale.:u prezinta strati(icatii concentrice.
Amylum solani- amidonul obtinut din tuberculii plantei Solanum
tuberosum(solanaceae).
Caractere microscopice:# 'ranule simple, nere'ulat#ovoide, cu o extremitate mai
in'usta decat cealalta si 'ranule simple, rotunde, hilul excentric si strti(icatiile concentrice
vizibile.
Intrebuintari: este topic- se (oloseste ca excipient la preperarea pilulelor,
comprimatelor, dra4eurilor sau la consper'area unora- in dermatolo'ie sub (orma de 'licerolat
de amidon(diateza exudativa)..n chirur'ie este (olosit la con(ectionarea banda4elor (ixe.Se
(oloseste in industria (ermentativa, textile, a hartiei.
MEL MIEREA:
2ste produsa de di(erite specii de albine(5pis meli(era).:ectarul cules de albine su(era
in stomacul lor di(erite trns(ormari * cea mai importanta invertirea satorita sucrazei, in urma
careia rezulta mierea(produs de elaborare al albinelor) care este descompusa in (a'uri.;ierea
(olosita in scop alimentar este si cea (armaceutica.Se recolteaza incepand din luna mai, pe
toata perioaca anotimpului cald.
)2SC0.202: mierea este un lichid vascos, limpede, culoarea variaza dupa ori'ine,
epoca si mod de recoltare de la 'alben pana la ca(eniu roscat.ust dulce, miros speci(ic
(lorilor a caror nectar s#a (olosit..n timp prin cristalizarea 'lucozei, devine mai consistenta,
opaca.
.:602<7.:650.:in alimentatie..n scop terapeutic se (oloseste amestecata cu
propolis, laptisor de matca, polenul di(eritelor plante medicinale.Se mai (oloseste in:
#a(ectiuni ale aparatului respirator: larin'ite, traheite, bronsite.
# a(ectiuni ale aparatului di'estiv: ulcer.
#stari 'ripale
#a(ectiuni hepato#biliare, dermatolo'ice.
#boli de inima.
)atorita aportului de vitamine(<1, <2, <+, <12, C, =, 33, biotina) este un remediu
e(icient in convalescente, surmena4 (izic si intelectual.
MANNA - MANA
2ste sucul care se obtine prin incizii practicate in tulpina arborelui /raxinus
Ormus(oleaceae), ori'inar din 5sia ;ica, raspandit in zona metiteraneana.Sucul este de
culoare slab#bruna, cu o (luorescenta albastruie si 'ust amar-in contact cu aerul se trans(orma
intr#o masa albicioasa care se intareste pe tulpina.Se recolteaza in timpul caldurilor mari >?
mana de calitate superioara.
)2SC0.202: bucati de stalactite de culoare alba pana la alb#'albuie in interior, 'ust
dulcea' la inceput, apoi acru si amar, miros de miere.
CO:6.:2:,"& mantinol, 'lucoza.
.:602<7.:650.:pur'ativ usor recomandat mai ales la copii(nu produce colici).
CELULOZA:
Cea mai raspandita poli'lucida omo'ena din re'nul ve'etal.2ste componentul
principal al peretilor celulari la ma4oritatea plantelor.
)2SC0.20:substanta alba, amor(a, (ara miros si (ara 'ust.
.:60<7.:650.:in industria de celuloza si hartie.;ateria prima este: lemnul * in
special coni(ere, trestia, paiele.
@
(. POLIURONIDE
Sunt (oarte raspandite in re'nul ve'etal, (iin rezultatul de'radarii lamelei pectice sau a
constituentilor membranelor celulare.Sunt poli'lucide mixte in compozitia carora intra acizii
uronici, mai (recvent intalniti (iind acidul: 'lucuronic, 'alacturonic, manuronic.3oliuronidele
cele mai raspandite in re'nul ve'etal sunt:pectinele, mucila'iile, 'umele.
a) Pectinele (ormeaza lamela pectica(cimentul) a membranelor celulare si se 'asesc in
sucul plantelor, abunda ai (ructe, radacini, (runze si partile verzi ale tulpinelor.5spect: pulberi
albe# cenusii, solubile in apa, opti active, reactie acida.
b) Mucilagiile: se 'asesc in: # plante in(erioare: al'e, ciuperci.
# plante superioare (iind localizate in toate
or'anele:radacini si (runze de nalba mare, seminte de in..n apa (ormeaza o pseudosolutie * se
dizolva partial.
c) Gumele: mai putin abundente, apar in tulpinile arborilor si in (ructe.
5spect:substante amor(e, incolore,sticloase mai mult sau mai putin transparente- reactie slab
acida-in apa isi maresc volumul (oarte mult.
.:602<7.:650.:
a. pectinele se (olosesc in terapeutica datorita actiunii de marire a vitezei
de coa'ulare a san'elui in tratamentul hemoptiziilor si hemora'iilor.
b. ;ucila'iile prezinta actiune emolienta(in constipatie), sunt analeptice
si reconstituante. Se (olosesc si in bacteriolo'ie ca mediu de cultura.
c. umele asemanatoare mucila'iilor.
Cele mai reprezentative produse ve'etale cu mucila'ii sunt: a'ar#a'ari- semen linii-
altheae (olium et radix- verbasci (los- tiliae (los- 'ummi arabicum- 'ummi tra'acanta.
1. A)ar-A)ar: produs ve'etal (ormat din mucila'ul extras din di(erite al'e rosii, mai
ales specii din 'enul elidium, racillaria, 2ucheuma din marea Aaponiei, pe coastele Chinei
si .ndoneziei. .n ;area :ea'ra acest produs se obtine din al'a rosie 3h9lophora.
O<6.:202: al'ele se spala cu apa, se curata de impuritati, se usuca.3rin stropire cu
apa si uscari succesive albesc-se (ra'menteaza, se amesteca cu apa in anumite proportii si se
(ierb, adau'andu#se mici cantitati de acid acetic sau sul(uric>? mucila'ul care se strecoara
prin panza, iar la racire se prinde intr#o masa 'elatinoasa care se taie in (asii sau placi si se
usuca..n apa rece se un(la iar prin incalzire se dizolva (ormand un lichid vascos.
.:602<7.:650.: # in bacteriolo'ie la prepararea mediilor de cultura
#in terapeutica la combaterea constipatiilor(prin hidratare da un sol (ecal voluminos
(avorabil dezvoltarii (lorei bacteriene).
(. S!*!& Li&i - samanta de in o(icinala un /0 1.Samanta matura a plantei Binum
7sitatissimum (linaceae). 2ste o planta anuala, cu tulpini inalte si rami(icate in partea
superioara, (runze alterne, lanceolate, (lori albastre./ructul este o capsula 'lobuloasa cu 1%
seminte..n(loreste in iulie au'ust. Cultivat pe scara lar'a la noi pentru:# (uior(specia mai inalta
si mai putin rami(icata) si semintele olea'inoase. 0ecoltarea se (ace prin smul'erea plantei
intre'i le'area in snopi, uscare, treierare. 6ulpinile se (olosesc pentru obtinerea (ibrelor.
)2SC0.202: seminte oval alun'ite, plate, 'alben#brune, lucioase, rotunde la o
extremitate, acuminate la cealalte..n contact cu apa se acopera de un strat mucila'inos-(ara
miro, 'ust mucila'inos si uleios.
.:602<7.:650.: laxativ usor, emolient. .n (armacie se mai intrebuinteaza (aina de
in(/arina Bini) sub (orma de cataplasma.
C
+. Rai, !" -%.iu* a."ha!a:radacinile si (runzele de nalba mare(althaea o((icinalis#
;alvaceae).2ste o(icinala in /0 1#doua mono'ra(ii separate, descrieri.3lanta perena cu
tulpini panoase, (runze triun'hiulare cati(elat paroase, (lori dispuse la axila (runzelor
superioare cu petale albe sau alb#roze./ructul se des(ace in mericarpe ce contin o samanta
reni(orma.
.:/BO02S62: din iunie pana in septembrie.
05S35:).02: in 2uropa, 5sia, :ordul 5(ricii, in locuri nisipoase, de#a lun'ul apelor
cur'atoare.
02COB65025: #radacinile se recolteaza toamna cand au cel mai ridicat continut
de mucila'(plante de 2#@ ani)
#(runzele se recolteaza inainte sau in perioda de in(lorire
7scate: #radacinile au aspect cilindric de culoare alb#'albuie
#(runzele se incretesc, devin s(aramicioase, de culoare verde#cenusiu.
.:602<7.:650.: datorita mucila'ului are proprietati emoliente in a(ectiunile cailor
respiratorii si di'estive..ntra in compozitita speciilor pectorale. 2xtern:cataplasme, 'ar'are,
clisme.
;alva silvestnis(;alvaceae)#nalba de 'radina: (runze palmat lobate, (lori 'rupate 2#+
sau mai multe la locul de insertie al (runzelor superioare, de culoare rosie#violacee.
.:/BO02S62: din mai pana toamna tarziu.5re aceleasi indicatii. Se mai recomanda
in aler'ii ale tenului asociate cu mancarimi si usturimi (aciale.Sub (orma de bai,
comprese,picioare sau maini um(late in urma unor (racturi, entorse, (lebite, ulcer varicos,
uscaciunea ochiilor.ar'ara: larin'ite. Se (ace extract la rece, dupa care se incalzeste usor.
/. F.%r!0 1!r$u0#i > lumanarica, coada vacii- (lorile plantei Derbascum phlomoides
(srophumlariaceae). 2ste o planta bienala care in primul an dezvolta o rozeta cu (runze
bazilare iar in al doilea an o tulpina inalta, putin rami(icata in partea superioara./runze bazale
tomentuaose, cele de pe tulpini sunt mai mici./lorile 'albene sunt 'rupate intr#o in(lorescenta
alun'ita (ormand un racen spici(orm. /ructul este o capsula. .n(loreste din iunie pana in
au'ust. 2ste (oarte raspandit la noi, pe terenuri nisipoase, de#a lun'ul drumurilor, in taieturi de
paduri.
02COB65025:durata (lorilor este scurta- ele se deschid noaptea de unde rezulta ca
recoltarea se (ace dimineata dupa ce se ridica roua. )in cauza numarului mare de (lori
in(lorirea unui exemplar dureaza mai multe saptamani.
CO:6.:2:mucila'ii si saponozide. Se (oloseste ca expectorant si sudori(ic. .ntra in
compozitia speciilor pectorale.
2.Ti.i! -.%0 # (lori de tei o(icinal in /0 1. (lorile cu sau (ara bractee a speciilor: 6ilie
6omentosa, 6ilie Cordata, 6ilie 3lant9phillos.
Speciile de tei sunt arbori inalti cu tulpina rami(icata. /runzele alterne petiolate la baza
cordate, asimetrice, mae'inea dintata- la baza rami(icatiilor au buchete de peri(6ilie Cordata si
6ilie 3lat9ph9llos pe dosul (runzelor la rami(icarea nervurilor au peri brun roscati). Ba 6ilie
6omentosa (ata in(erioara a (runzelor este acoperita de peri stelati>? aspectul ar'intiu
matasos. /lorile se dezvolta pe ramurile tinere, 'rupate in in(lorescente, asociate cu o bractee
membranoasa, alun'ite, scurt petiolata cu nervura mediana concrescuta pana la 4umatate cu
pedunculul in(lorescentei. Creste in padurile de (oioase dar si cultivat ca planta ornamentala.
.n(loreste in iunie#iulie.
02COB65025: in(lorescentele se recolteaza cu sau (ara bractee cand ma4oritatea
(lorilor sunt deschise.3rodusul prezinta miros caracteristic, aromat, 'ust dulcea', usor
astrin'ent, mucila'inos.
CO:6.:2: mucila', ulei volatil, tanin, (lavone, hormoni sexuali.
.:602<.:650.: emolient, sudori(ic, sedativ, diuretic.
"
3. Gu**i ara$i#u* * 'uma arabica, o(icinala in /0 1.2sta exudatul di(eritelor
specii de 5cacia(le'uminoase): arbori sau arbusti cu (lori mici, 'albene- (ructul este o pastaie
lun'a cu "#+ seminte.Creste in 5(rica tropicala, 2'ipt.
O<6.:202:este rezultatul procesului de 'omoza care se produce in perioada
ploilor(iulie#septembrie)..n perioada de seceta (decembrie#ianuarie)se produc (isuri prin care
'uma exudeaza, se solidi(ica la aer si se recolteaza.(se practica incizii).
5S32C6:'ranule rotunde, ovoide sau nere'ulate sau de culoare albicioasa, alb#'albuie
sau rosiatica ,de consistenta dura.3rin lovire se spar'e usor rezultand o spartura neteda,
lucioasa.uma este inodora, 'ust (ad, mucila'inos.
CO:6.:2:mucila'ii(arabinoza), materii colorate, enzime.
.:602<7.:650.:in (armacie la obtinerea mucila'ului de 'uma arabica (olosit ca
emul'ator.
/O0;2 /50;5C276.C2: 'uma arabica: pulbere, mucila', sirop 'umos.
4. Gu**i Tra)a#a&"ha!5 # tra'acanta.2ste 'uma de exudatie a di(eritelor specii de
5stra'alus(le'uminoase).Sunt arbusti cu tulpini rami(icate, (runze paripenate cu un 'himpe in
var(.3etiolurile rezistente dupa caderea (runzelor dau impresia ca tulpinile sunt spinoase.
05S35:).02: stepa din re'iuni aride(recia, 5sia#;ica, .ndia, .ran).
O<6.:202:'uma se (ormeaza in tulpini in urma procesului de 'omoza(elementele
celulozice se 'umi(ica).uma absoarbe apa, isi mareste volumul si presiunea exercitata asupra
tesuturilor, exudeaza prin ori(iciile accidentale sau prin inciziile practicate in tulpina..n
(unctie de ori(iciile prin care exudeaza aspectul poate (i di(erit: lamelar, vernicular, 'ranule
s(erice sau ovoide.
.:602<7.:650.:pulbere la prepararea masei pilulare si tabletelor.
+
+. 6ETEROZIDE
Sunt compusi or'anici naturali care pe lan'a unitatile 'lucidice contin o componenta
ne'lucidica numita a'licon.Sunt (oarte raspandite in natura si prezinta o activitate biolo'ica
intensa.Ba unele plante se 'asesc in toate or'anele()i'italis), la altele numai in anumite
or'ane.3entru extra'erea heterozidelor se (olosesc atat plante proaspete cat mai ales plante
uscate.
CLASIFICARE5exista mai multe sisteme de clasi(icare, cel mai bun este cel in care
se tine seama de natura chimica a a'liconului.5st(el vom intalni urmatoarele 'rupe de
heterozide:
1.6ioheterozide
2.5ntracenozide
@.Heterozide cardiotonice
C.Saponozide
"./lavonozide
+.Heterozide cu constitutie necunoscuta
5'liconul este (oarte di(ert:alcool, (enol, sterol, titerpena, antrachinona,
(lavona, tiol, alcaloid.
1. TIO6ETEROZIDE : sunt heterozide in care ahliconul este un tiol.
a. SINAPIS NIGRAE SEMEN > seminte de mustar ne'ru,o(icinale in /0 1.Sunt
semintele plantei <rassica ni'ra mult cultivata la noi.Creste in 2uropa centrala si meridionala-
la noi o intalnim in mar'inea araturilor, prin semanaturi.2ste o planta anuala,tulpina inalta,
(runze lirat#penate-(lorile 'rupate in racen, de culoare 'albena-(ructul este o silicva..n(loreste
in iunie si iulie.Semintele se separa dupa recoltare, uscare si vanturare.
)2SC0.202:seminte s(erice sau ovoide, brun#ne'ricioase sau rosii#ne'ricioase la
exterior, 'albene la interior-(ara miros, 'ust mucila'inos-prin s(armarea semintelor 'ustul
devine intepator, arzator.
.:602<7.:650.:ca rube(iant sub (orma de (aina de mustar in cataplasme.
#spirtus sinapis cu un continut de 2& oleum sinapis pentru (rectii.
#in industria alimentara pentru obtinerea mustarului.
/0 1 nu admite inlocuirea cu seminte 'albene sau cenusii(provenite de la mustarul
alb).
b. SAMBUI !"#S > (lori de soc.Sunt (lorile plantei Sambucus
ni'ra(Capri(oliaceae).2ste un arbust cu tulpina rami(icata, (runze mari opuse imparipenat
compuse din "#, (oliole dintate pe mar'ini./lorile dispuse in cime corimbi(orme, (ormeaza la
maturitate mici drupe ne're cu suc violaceu si @ seminte alun'ite.
02COB65025: se cule' in(lorescentele la completa in(lorire si se usuca repede
pentru a evita brumi(icarea.
CO:6.:2:sambuni'rina(heterozida), mucila', ulei volatil, tanin, acizi or'anici,
(lavonozide.
.:602<7.:650.:dia(oretic(transpiratie abundenta) diuretic, antireumatic.
(. ANTRACENOZIDE5 sunt heterozide naturale cu actiune pur'ativa sau proprietati
tinctoriale, al caror a'licon este un derivat de antrachinona.
,
a. R$I%#MA E& RA'I( R$EI: # rizomi si radacina de revent provenit de la specii de
0heum palmatum si 0heum o((icinale(3ol9'onaceae).2ste o planta perena- in primul an de
ve'etatie dezvolta o rozeta cu (runze bazilare iar in al doilea an tulpinile (lori(ere pe care sunt
dispuse (lorile mici >? panicul (oarte bo'at-(ructul este o alchena triaripata..n(loreste in lunile
mai#iunie.
05S35:).02:ori'inare din 5sia.Ba noi se cultiva.
O<6.:2025 30O)7S7B7.: se recolteaza de la plantele !#1% ani toamna tarziu sau
inainte de in(lorire.0izomii se decortica prin indepartarea suberului si a unei parti din
scoarta.0izomii mai 'rosi se taie lon'itudsinal.
.:602<7:650.:in (unctie de doze poate (i:# antidiareic datorita continutului in
taninuri(doze mici)
#laxativ datorita
antia'licozidelor.Se (oloseste sub (orma de pulbere.
b. #R&E( !RANGU"A ) scoarta de crusin o(icinala in /0 1.2ste scoarta plantei
0hamnus (ran'ula(0hamnaceae).2ste un arbust cu scoarta neteda, (runze eliptica cu mar'inea
intrea'a-(lorile sunt mici, alb#verzui, 'rupate cate 2#+-(ructul este o drupa violeta#purpurie,
apoi nea'ra, lucioasa..n(loreste din mai pana in iulie.
05S35:).02:5sia, 2uropa.Ba noi in zone de deal si campie, in locuri umede,
umbroase din paduri.
O<6.:2025 30O)7S7B7.: se recolteaza scoarta trunchiului si a ramurilor de @#C
ani, primavara cand se desprinde mai usor.Se usuca in locuri adapostite, bine aerisite.
CO:6.:2: 'luco(ran'ulozida, taninuri, mucila', (lavone.
.:602<7.:650.: ca Eaxativ sau pur'ativ sub (orma de decoct..ntra in
preparatele:carboci(, laxativ, ceai hepatic, ceai laxativ, ceai de crusin.
c. A"#E: este produsul obtinut prin concentrarea sucului aloi(er al (runzelor di(eritelor
specii de 5loe(Biliaceae).
)2SC0.202:plante cu (runze in'ust#triun'hiulare, suculente, mar'inea dintata sau
spinoasa, dispuse in rozete bazilare sau in var(ul tulpinilor inalte.scapul (lori(er poarta (lori
rosii sau 'albene.
05S35:).02:in sudul si vestul 5(ricii.
O<6.:2025 30O)7S7B7.: F # in primul rand (runzele se taie de pe tulpina, se
aseaza pe mar'inea unui 4'heab de lemn inclinat, sucul colectandu#se intr#un vas.
# in al doilea rand prin introducerea (runzelor
(ra'mentate in apa (ierbinte timp de 1% secunde.
# prin presare.
Sucul obtinut se concentreaza prin evaporare rezultand 2 sorturi dupa timpul in care se
(ace evaporarea: # 5loe hepatica(opac asemanator (icatului (iert).Se obtine prin
evaporarea indelun'ata ai mediul ambiant.
# 5loe lucida(aspect lucios)# prin evaporare la temoeratura ridicata.
CO:6.:2:aloina si alti derivati antracenici.
.:602<7.:650.:in (unctie de doza poate (i: # tonic#stomachic(%,%1#%,%2')
# laxativ(%,1%#%,2"')
# pur'ativ(%.2"#1')
5ctiunea pur'ativa este insotita de con'estionarea or'anelor abdominale >? este
contraindicat in sarcina, hemoroizi, varice.
+. 6ETEROZIDE CARDIOTONICE * a'licon sterol.Sunt substante naturale cu
structura chimica asemanatoare si actiune speci(ica asupra sistemului
cardiovascular.3rincipiile active numite di'italice se (olosesc in tratamentul insu(icientei
cardiace con'estive.5ctiunea toxica a acestor plante este cunoscuta din cele mai vechi
!
timpuri, (iind intrebuintare de di(erite popoare din 5(rica, ;alaezia ca otravuri pentru sa'eti si
in 4udecati mistice.
Heterozidele cardiotonice pot (i 'asite in di(erite or'ane ale plantelor:
#or'ane subterane: Helleborus.
#scoarte: 3eriploca 'raeca.
#parti supraterestre: 5donis vernalis, Convalaria ma4alis.
#(runze: )i'italis, :erium oleandor.
#(ructe si seminte: Strophantis, )i'italis.
.n aceeasi planta sau chiar in acelas or'an se pot 'asi 'licozide cardiotonice
di(erite cu actiune cantitativ si calitativ deosebite.
2x: # in (runzele de )i'italis purpurea cea mai activa 'licozida este di'itoxina iar
in seminte di'italina care nu exista in (runze.
# in (lorile si (runzele plantei Convalaria ma4alis se 'aseste convalatoxina iar in
seminte convalozida.
.n plante heterozidele cardiotonice se 'asesc asociate cu saponine care desi au
structura asemanatoare prezinta actiune di(erita, prezenta lor (avorizand solubilitatea,
absorbtia si intensi(ica activitatea heterozidelor cardiotonice.:ucleul sterolic sta la baza a
numeroase substante naturale: saponine, alcaloizi, vitamine, hormoni, acizi biliari.
30O30.2656.: heterozidele cardiotonice sunt optic active, cristalizate, amor(e, cu
'ust amar, solubile in apa.Heterozidele cardiotonice se obtin numai din plante.)atorita
actiunii speci(ice asupra inimii, vaselor san'uine si presiunii arteriale au o inportanta
deosebita in terapeutica, (olosindu#se in:
insu(icienta cardiaca
tahicardie
edem pulmonar
astm cardiac.
a. 'IGI&A"IS PURPUREAE !#"IUM ) de'etelul rosu-o(icinala in /0 1.Sunt
(runzele plantei )i'italis purpureae(Scropbulariaceae), de'etelul rosu, di'itala.
)2SC0.202:planta bienala cu radacina pivotanta- in primul an * rozeta cu (runze
bazilare lun'i(@%#C% cm) si late- in al doilea an * tulpini (lori(ere cu (runze mai mici scurt
petiolate sau sesile./lorile sunt dispuse intr#un racen terminal, au culoare roz sau rosu
purpuriu cu pete rosii./ructul este o capsula ovoida cu numeroase seminte..n(loreste in iunie#
iuEie.
05S35:).02:2uropa centrala, in re'iuni muntoase si deluroase, pe terenuri
nisipoase- se cultiva.
02COB6502: # in primul an se recolteaza (runzele bazilare din aprilie pana in
octombrie- in al doilea an (runzele bazilare se recolteaza inainte de dezvoltarea tulpinii,
(runzele de pe tulpini, inainte de in(lorire.0ecoltarea se (ace pe timp uscat intre orele 11#1+
deoarece ziua are loc sinteza heterozidelor iar noaptea se de'radeaza.
7scarea se (ace rapid pentru a evita de'radarea principiilor active.
CO:6.:2: heterozide cardiotonice: di'itoxina(cea mai activa), saponine, (lavone,
taninuri, mucila'ii, enzime.
.:602<7.:650.: insu(icienta cardiaca(intaresc contractiile inimii, rarind si
re'ularizand ritmul batailor inimii).5ctiunea se instaleaza tardiv dupa administrare,
'licozidele cardiotonice (ixandu#se pe muschiul cardiac incet, de pe care se elimina
'reu.5dministrarea indelun'ata produce (enomene de cumulare si intoxicare >? se
administreaza cu intermitenta./0 1 prezinta o mono'ra(ie si pentru pulberea tritata de
di'itala.3roduse: )i'oxin, Banatozid C)
$
b. S&R#P$AN&IS SEMEN: semintele plantelor Strophanthus: Eombe, hispidus,
'ratus din 5(rica.
)2SC0.202: arbusti sau liane cu tulpina volubila subtire, (lori 'albene 'rupate in
in(lorescente umbeli(orme.Caracteristica este corola prevazuta cu prelun'iri in (orma de
pan'lica rasucita./ructul (ormat din doua (olicule diver'ente, lun'i pana la 1 m , comtine 1%%#
2%% seminte prevazute cu e'reta (ormata din peri matasosi purtati de un (ilament lun'.
S2;.:62B2: sunt oval lanceolate, (usi(orme, turtite, de culoare verde#cenusie,
acoperite cu peri lun'i.5u miros caracteristic si 'ust (oarte amar
CO:6.:2: heterozide cardiotonice(stro(antine), ulei 'ras, mucila'ii, un
alcaloid(tri'onelina) rezina.
.:602<7.:650.:aceleasi ca si la di'itala.3rezinta avanta4ul ca se absorb si
actioneaza rapid, eliminandu#se usor.
c* A'#NIS $ERBA > ruscuta de primavara # partile aeriene ale plantei 5donis
vernalis(0unculaceae).
)2SC0.202: planta perena cu rizom lemnos, brun#inchis din care se dezvolta tulpina
cu (runze penat#sectate- (lori 'albene: (ructul este o nucula..n(loreste in aprilie#mai.
05S35:).02:2uropa si 5sia. Ba noi prin pasuni, (anete uscate, dealuri insorite.
CO;3O8.6.2:heterozide cardiotonice(adonidozida), colina, materii colorante
(lavonice.
.:602<7.:650.: este unul din produsele ve'etale cardiotonice mult apreciate, nu
produce (enomene de cumulare.Se (oloseste sub (orma de in(uzie.
d. #N+A"ARIAE $ERBA ) lacrimioara- partile aeriene ale plantei Convalaria
ma4alis (Biliaceae).
)2SC0.202:planta perena cu rizomi orizontali din care se dezvolta 2#@ (runze
alun'it#eliptice si o tulpina (lori(era cu (lori albe, placut mirositoare 'rupate intr#un racen
unilateral./ructul este o baca rosie..n(loreste in mai#iunie.
02COB6502: (runzele si tulpinile (lori(ere in perioada de in(lorire.
05S35:).02: in zona temperata.Ba noi in re'iunea de campie pana in re'iunea
dealurilor, in paduri de (a' si ste4ar.Se cultiva ca planta ornamentala.
CO:6.:2:heterozide cardiotonice(convalatoxina, convalozida), saponine, rezine.
.:602<7.:650.: in insu(iciente cardiace sub (orma de in(uzii, extract.:u se
acumuleaza.
1%
/. SAPONOZIDE SAPONINE
Sunt heterozide naturale ce au ca a'licon:
# nucleu steroidic( saponine steroidic).
# nucleu triterpenic(saponine triterpenice) si se
(olosesc pentru actiunea expectoranta.
3rezinta urmatoarele proprietati comune:
#solutiile apoase produc prin a'itare o spuma abundenta
#cu apa (ormeaza solutii coloidale sau semicoloidale imoiedicand depunerea
particulelor in suspensie.
#irita (arin'ele, mucoasa nazala si produc stranut
#hemolizeaza 'lobulele rosii si sunt toxice.
Sunt subtatnte incolore, 'albene sau brune, amor(e sau cristalizate, hi'roscopice,
solubile un apa.
.:602<7.:650.: cea mai cunoscuta este actiunea expectoranta * sub (orma de
in(uzii sau decoctii.5ctiunea expectoranta se mani(esta prin iritarea mucoaselor rezultand o
stimulare a secretiei bronhice, (luidi(icarea mucusului si eliminarea lui.Stimularea secretiei
di(eritelor or'ane, produce cresterea diurezei si a transpiratiei.:u se absorb- in doze mari pot
produce 'reata, varsaturi, diaree.3rin prezenta lor (avorizeaza solubilitatea si absorbtia unor
substnte medicamentoase(stricnina).Saponinele steroidice constituie materie prima in
semisinteza hormonilor steroidici.
a. PRIMU"AE RA'I( ) ciubotica cucului- o(icinala in /0 1.2ste rizomul si
radacinile plantei 3rimula o((cinalis(3rimulaeae).
)2SC0.202:planta prene.)in rizomii 'albui se dezvolta o rozeta de (runze ovale sau
eliptice crenelate pe mar'ine, reticulate./lorile (ormeaza o umbela simpla, de culoare 'alben *
aurie./ructul este o capsula.Sunt admisi de /0 1 radacinile speciilor 3rimulae elatior de
culoare brun * roscat la exterior si 3rimulae veris(brun cenusiu la exterior) albicioase in
interior..n(loresc din aprilie pana in mai.
05S35:).02: 2uropa centrala si 5sia.Ba noi creste prin poieni, mar'inea padurilor
din zonele de deal si munte.
O<6.:2025 30O)7S7B7.: rizomul si radacinile se recolteaza primavara, se spala
si usuca.Se pot valori(ica si (lorile.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: saponine triterpenice, heterozide, ulei volatil, enzime.
3rodusul ve'etal prezinta miros slab, mai pronuntat prin umectare, asemanator
anasonului(3rimulae veris) si salicilatului de metil(3rimulae elatior) 'ust intepator.
.:602<7.:650.:ca expectorant sub (orma de in(uzii, decoctii sau extract (luid.
b. SAP#NARIAE RA'I( ) sapunarita- radacinile plantelor Saponaria o((icinalis
si 9prophila paniculata(Car9oph9llacae).
)2SC0.202: # 0a7%&aria %--i#i&a.i0 > sapunarita.2ste o planta perena cu rizom
cilindric, 'ros, din care se (ormeaza numerosi din care se (ormeaza stoloni, radacini si lastari
sterili sau (ertili.6ulpinile putin rami(icate, um(late la noduri, (runze intre'i, alun'ite, opuse-
(lori albe sau roz albe dispuse in var(ul tulpinilor./ructul este o capsula.
#G870%7hi.a 7a&i#u.a"a 9 ipcari'e, cinin alb.2ste o planta perena, cu
rizom 'ros din care se dezvolta radacini lun'i.6ulpinile (oarte rami(icate (ormeaza tu(e dese-
(runze lanceolate, in'uste, in(lorescenta (oarte bo'ata cu (lori albe sau roscate..n(loreste din
iunie pana in septembrie.
05S35:).02: 2uropa, 5sia.Ba noi creste de#a lun'ul paraielor si raurilor pe locuri
nisipoase, pe lan'a 'arduri sau drumuri(saponaria o((icinalis), pe locuri
stancoase('9psophila).5mandoua speciile se cultiva.
11
02COB6502: radacinile de sapunarita se recolteaza spre s(arsitul perioadei de
ve'etatie * cel mai mare continut de saponine se 'aseste in au'ust.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5:saponine triterpenice, 'lucide, 'ume.
.:602<7.:650.: expectorant.
c. E,UISE&I $ERBA ) coada calului- o(icinala in /0 1. * tulpinele sterile ale
plantei 2Guisetum arvense > coada calului.
)2SC0.202: planta perena cu rizom rami(icat si tulpini (ertile si sterile.6ulpina
(ertila apare primavara si este nerami(icata, bruna, purtand in var( un spic cilindric, din
sporo(ile poli'onale care se morti(ica la inceputul verii.6ulpin asterila apare mai tarziu, este
verde, rami(icata cu noduri de unde cresc (runze mici.2ste 'oala in interior.
05S35:).02: in zona temperata.Ba noi creste pe mar'inea apelor cur'atoare, locuri
umede, nisipoase.
02COB6502: se recolteaza numai tulpinile sterile in lunile de vara si se usuca repede
pentru a nu se brumi(ica.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: saponine(eGuisetonina), alcaloid(nicotina), bioxid de
siliciu, acizi or'anici, ulei volatil.
.:602<7.:650.: diuretic datorita unui siner'ism intre acidul silicilic, saponina,
(lavona si ulei volatil..ntra in comapozitia ceaiului antireumatic si diuretic.
5B62 .:).C56..: # combaterea matretii prin spalare zilnica cu in(uzie de coada
calului si masare cu ulei de masline.
# discopatii daca nu au luat nastere prin blocarea unui nerv * bai de sezut.
# antiperspirant * (rectia picioarelor cu tinctura.
d. "IGUIRI&IAE RA'I( ) lemnul dulce- o(icinala in /0 1- radacinile si stolonii
decorticati ai plantei l9c9rhiza 'labra(Be'uminosae) * lemnul dulce.
)2SC0.202: planta perena, cu rizomi scurti din care se dezvolta radacini ce patrund
vertical in pamant si stoloni lun'i orizontali, din care se dezvolta tulpina cu (runze
imparipenate, (lori violete sau rosiatice 'rupate in racene./ructul este o pastaie..n(loreste in
lunile mai#iunie.
05S35:).02: 2uropa, 5sia, :ordul 5(ricii.Ba noi creste in partile de est ale
tarii(alati, Suceava).
02COB6502: cele mai valoroase sunt radacinile recoltate in al !#lea sau al $#lea an
de ve'etatie.Se recolteaza de obicei toamna, se lasa catrva zile, apoi se decortica si se taie in
bucati.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5:'licirizina triterpenica (saponina), 'lucide, (lavone,
amidon, aspara'ina. licirizina are 'ust dulce de 1"% de ori mai intens decat zaharul.
.:602<7.:650.: #intra in compozitia di(eritelor ceaiuri (antireumatic, laxativ,
specii pectorale). Sub (orma de pulbere se (oloseste la consper'area pilulelor.
# edulcorant pentru mascarea 'ustului
# #expectorant
# activitate cortizonica si mineral#corticoida
# diuretica, spasmolitica(datorita (lavoanelor)
# astro'ena(substantele steroide)
3roduse: 2(itusin.

12
2. 6ETEROZIDE-SU:STANTE AMARE
2laborate de celula ve'etala, substantele amare sunt compusi ternari, cu 'ust (oarte
amar si netoxici, care determina marirea secretiei 'astrice. Se 'asesc sub (orma libera sau
heterozidica in numeroase plante.
30O30.2656.: Substantele amare sunt neutre, amor(e, incolore, 'reu solubile in apa
rece, usor solubile prin (ierbere- sub (orma heterozidica sunt solubile in apa. )in punct de
vedere al structurii chimice nu prezinta un 'rup omo'en: unele au a'licon * 'entio'enolul,
altele arctiopicrina, iar altele aprtin azulenelor si proazulenelor.
3rodusele ve'etale amare, exceptand alcaloizi si heterozidele cardiotonice se pot 'rupa
in:
# #produse ve'etale amare pure:contin numai principii
amare#0adix entianae Herba Centauri, Herba 6araxaci.
# #produse ve'etale amare aromatice:pe lan'a principii
amare contin si uleiuri volatile#Herba 5bsinthi, Herba ;ille(olii,
Cortex 5urantii /ructus.
# #produse ve'etale amare mucila'inoase. 0adix Colombo
.:602<7.:650.: maresc secretia 'astrica daca sunt administrate cu o 4umatate de
ora inainte de masa. 5dministrate odata cu alimentele secretia 'astrica scade. Se (olosesc sub
(orma de tincturi si vinuri 1:1% care se administreaza cate 1"#C% picuri inainte de masa cu o
4umatate de ora. .n(uziile se (olosesc mai rar pentru 'ustul lor mai putin placut si se prepara la
nevoie.
a. GEN&IANAE RA'I(I ) 'hintura- o(icinala in /0 1 * radacina si rizomul plantei
entiana Butea.
)2SC0.202: planta perena robusta cu rizomul vertical, (runze bazale dispuse in
rozeta, eliptice, cu mar'inea intrea'a. 6ulpina (lori(era inalta, rami(icata- (lori 'albene cu pete
brune dispuse axilar- (ructul este o capsula. .n(loreste in iulie#au'ust.
05S35:).02: 2uropa. Ba noi creste la altitudini mari prin poieni si pa4isti alpine.
2ste ocrotita de le'e.
02COB6502: este o planta care se dezvolta (oarte incet, traieste +% de ani si produce
rizomi si radacini care pot (i recoltati numai dupa 1%#1" ani. 0ecoltarea se (ace toamna.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: contine 'licozide amare.
.:602<7.:650.: tonic amar si aperitiv. .ntra in compozitia tincturii amare si in
ceaiul tonic aperitiv. .n industria alimentara se (oloseste la prepararea bauturilor alcoolice.
b. EN&AURI $ERBA > (ierea pamantului sau tintaura- partile aeriene ale plantei
Centaurium 7mbellatum( entianaceae).
)2SC0.202: planta anuala sau bienala, cu tulpina tetraedrica simpla sau rami(icata,
(runze bazale lun'i, cele tulpinale lanceolate, sesile. .n(lorescenta este o cima bipara. /lori de
culoare roz#rosiatica, mai rar albe- miros slab, 'ust (oarte amar.
05S35:).02: aproape in toate continentele. Ba noi creste in (anete si pasuni umede,
la mar'inea padurilor.
02COB6502: se recolteaza partea aeriana in perioada in(loriri.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: substante amare(eritaurona) si un alcaloid ('entianina)
.:602<7.:650.: tonic amar. .ntra in compozitia tincturii amare si a ceaiurilor:
tonic, aperitiv, 'astric.
c. ABSIN&$II $ERBA: > pelinul- o(icinal in /0 1. *partile aeriene terminale in(lorite,
(runzele bazilare si tulpinale ale plantei 5rtemisia 5bsinthinni.
1@
)2SC0.202: planta perena cu radacina lemnoasa din care se dezvolta tulpini sterile
si (lorale.
/runzele bazilare sunt tripenat#sectate, cu se'mente lanceolate- (runzele tulpinale sunt
cati(elate, verzi#cenusii pe partea superioara si cenusii# ar'intii pe cea in(erioara datorita
numerosilor peri tectori. .n(lorescenta este un racen rami(icat cu (lori 'albene.miros aromat
caracteristic, 'ust (oarte amar.
05S35:).02:2uropa, 5sia, Sudul 5(ricii. Ba noi creste in locuri insorite, aride, pe
dealuri si coline.
02COB6502: se recolteaza (runzele bazale si var(urile in(lorite la inceputul in(loriri.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: principii amare(absintina), ulei volatil, proazulene,
(lavone.
.:602<7.:650.:tonic amar.
d. &ARA(AI RA'I( > papadia - rizomii si radacinile plantei 6araxacum
O(((compositae)
)2SC0.202:planta perena cu rizomi vertical, scurt, ce se continua cu o radacina
pivotanta. /runzele (ormeaza o rozeta din mi4locul careia se dezvolta tulpini cilindrice 'oale
in interior, lipsite de (runze, in var( cu un capitul cu (lori 'albene. /ructele sunt achene ce
poarta in var( un papus alb. 3lantele contin un suc laptos alb. .n(loreste de primavara pana
toamna tarziu.
05S35:).02: in toata emis(era boreala. Ba noi creste pe pa4isti, mar'inea
drumurilor.
02COB6502: rizomul si radacina se recolteaza vara si toamna, se usuca (ara a (i
taiate pentru a preveni scur'erea latexului. Se recolteaza si (runzele.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: substanta amara taraxacina, inulina, colina, substanta
minerala.
.:602<7.:650.: tonic amar sub (orma de decoctie. Se mai mentioneaza utilizarea
in boli hepatice si biliare. .n calculoza biliara sunt indicate ti4ele proaspete- depurative.
1C
3. 6ETEROZIDE TANINURI
Sunt substante de natura ve'etala. :eazotate cu o compozitie chimica complexa. 5u
'ust astrin'ent, precipita proteinele, a'lutineaza 'lobulele rosii. )in solutia apoasa sunt
absorbite de pulberea de piele pe care o (ac imprutescibila si impermeabila>? proprietatea de
tabacire.
05S35:).02: sunt (oarte raspandite in re'nul ve'etal (ind localizate in di(erite
or'ane ale plantelor: scoarta, rizomi, radacini, (runze, (ructe. )in punct de vedere al
compozitiei chimice, taninurile pot (i: # taninuri hidrolizabile(piro'alice)
# taninuri nehidrolizabile, catehice sau condensate.
30O30.2656.: sunt substante amor(e rar cristalizate, optic active, colorate de la
'alben la brun, inodore, 'ust astrin'ent- solubile in apa, sensibile la caldura. Cu proteinele dau
combinatii impermeabile si imputrescibile. 5u proprietati puternic reducatoare, in plante au
rol de antioxidanti.
.:602<7.:650.: # industria pieilariei
#datorita actiunii astrin'ente# antidiareic
#hemostatice
# dezi(ectante
#aplicate pe tesuturi lezate, (ormeaza prin precipitare o pelicula de tenat de proteina ce
actioneaza ca un protector mecanic (olosit in trecut la tratarea arsurilor.
a. ,UERUS #R&E( > scoarta de ste4ar- * scoarta uscata a pantelor din 'enul
Huercus 0obur ( /a'aceae) > ste4ar- Huercus 3etrea > 'orunul.
)2SC0.202: arbore inalt, coroana lar'a, si ramuri puternice. /runze scurt pietiolate,
pieloase, mar'inea sinuat lobata. /lorile sunt unisexuate (ructul o achena.
05S35:).02: 2uropa, 5sia# ste4arul- 'orunul specie europeana.
02COB65025: se recolteaza scoarta tulpinilor si ramurilor cu supra(ata neteda de la
arbori de 12# 2% de ani. 0ecoltarea se (ace primavara.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: taninuri piro'alice, acizi liberi, un principiu
amar(Guercina), substante razinoase, oxalat de calciu.
.:602<7.:650.: astrin'ent, antiareic, hemostatic, sub (orma de in(uzii si decoctii.
.n industrie are cea mai lar'a utilizare.
b. GEI R$I%#MA:> cerentel- rizomul si radacina plantei eum 7rbanum(0osaceae).
)2SC0.202: planta perena cu rizom oblic si numeroase radacini adventive. /runze
bazale, penat compuse din @#, (olioli. 6ulpina se termina cu o (loare 'albena. /ructul este o
nucula. .n(loreste din mai pana toamna tarziu.
05S35:).02: 2urasia, 5merica de :ord, 5ustralia. Ba noi creste in re'iuni
deluroase, la mar'inea padurilor umede, prin tu(isuri.
02COB65025: toamna.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: contine tanin de natura 'alica si catechica,
heterozida('eozida), ulei volatil, un principiu amar, rezine, mucila'ii.
.:602<7.:650.: astrin'ent si antiseptic sub (orma de tinctura, extract (luid, sirop,
in(uzie sau decoct.
1"
4. ULEIURI 1OLATILE(AET6EROLEA'
Sunt amesrecuri de substante de natura terpenoida cu miros si 'usr
caracteristic.Cunoscute si sub numele de: 7leiuri eterice, uleiuri esentiale sau esente
aromatice, imprima mirosul caracteristic al produselor ve'etale(uneori acest miros se
datoreaza altor substante- ex: vanilina din balsamul de 3eru, cumarina din sul(ina).
)enumirea de uleiuri eterice este (oarte veche, inca de pe vremea cand nu se stia nimic
despre natura lor chimica.S#a dat aceasta denumire spre a le deosebi de uleiurile 'rase,
deoarece uleiurile volatile, de obicei lichide si unsuroase la pipait sunt caracterizate prin
volatilitatea lor.7leiurile volatile sunt (oarte raspandite in plante, prezenta lor (iind identi(icata
in peste 1C%% specii.
3ot (i localizate in di(erite or'ane ale plantelor:
#in toata partea supraterestra: pelin, coada soricelului, cimbru.
#in scoarta: scortisoara.
#rizomi, radacini: valeriana, iris.
#(lori: lavanda, musetel, tei.
#(runze: menta, melisa, eucalipt.
#(ructe: specii din (amilia umbelli(erae.
#in pericarpul (ructelor: citrice.
#peri'ladulari ai partii aeriene: Conpositae, labiatae.
#mu'uri (lorali: Car9oph9llus aromaticus.
)in plante, uleiurile volatile se obtin prin di(erite metode:
o #distilare cu apa * cea mai veche.
o #antrenare cu vapori de apa.
o #metoda de absorbtie.
o #extra'ere prin presare.
30O30.2656.: la temperatura normala sunt lichide, mai rar solide(.ris, 0osa),
incolore sau slab 'albui, transparente.7neori pot (i colorate: rosii(cimbru), verzi(ber'amote),
albastre(musetel, coada soricelului).5u miros caracteristic, aromat, asemanator cu al plantei
din care provine, 'ust aromat, patrunzator.Cele mai multe uleiuri volatile sunt otic
active..nsolubile in apa(prin a'itare comunica mirosul si 'ustul caracteristic >? obtinerea
apelor aromatice (olosite in (armacie), solubile in alcool si solventi or'anici.
)in punct de vedere chimic, uleiurile volatile nu sunt substante unitare, ci un amestec
de componenti in care se 'asesc hidrocarburi terpenice(ciclice, aciclice) si derivatii lor
oxi'enati(aldehide, cetone, eteri, esteri) si compusi aromatici.Ba unele plante, uleiul volatil
di(era in (unctie de or'anul in care se 'aseste.
2x: # la portocal: uleiul din pericarpul (ructelor di(era de cel din (lori.
# la arborele de scortisora : uleiul din (runze > eu'enol- uleiul din scoarta >
aldehida cinamica- uleiul din radacina> cam(or.
;irosul caracteristic al uleiurilor volatile se datoreaza derivatilor oxi'enati ai
terpenelor si esterilor pe care ii contin.
.:602<7.:650.: # aromatizante, condimente.
# actiune dezin(ectanta : uleiul de cimbru, eucalipt.
# actiune asupra aparatului hepatobiliar: menta.
# actiune revulsiva.
# actiune diuretica
# industria par(umurilor.
a. "A+AN'U"AE !"#S > levantica- # (lorile plantei Bavandula o((icinalis(Babiatae).
1+
)2SC0.202: semiarbust aproape 'lobulos- tulpinile batrane sunt lemnoase, brune,
cele tinere tetra'onale, verzi- (runzele opuse, liniar#lanceolate.I/lorile labiate, de culoare
albastra, albastra#violacee, sunt dispuse in in(lorescente spici(orme 'rupate in verticile
intrerupte./ructul este o nucula..n(loreste in lunile iunie#iulie.
05S35:).02: creste spontan in vastul bazinului mediteranean, .u'oslavia,
recia.Ba noi se (ac culturi industriale in valea <arsei.
02COB65025:se (ace la in(lorirea completa si materialul recoltata se supune imediat
distilarii, deoarece prin conservare se pierd cantitati importante de ulei volatil.2x: la @ ore de
la recoltare se pierd aproximativ 2C & iar prin uscare @%&.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: contine ulei volatil, tanin, rezine, substante pectice.
30O30.2656.: uleiul obtinut prin distilare cu vapori de apa a (lorilor proaspete este
un lichid incolor sau slab 'albui, miros placut, aromat, 'ust amar.Continutul in ulei volatil
variaza in (unctie de (actorii pedoclimatici si compozitia chimica.2x: uleiul (rancez este mai
bo'at in acetat de linail(responsabil de mirosul caracteristic)- uleiul en'lezesc contine mai
mult cineol.
.:602<7.:650.: sub (orma de in(uzie ca sedativ, antidepresiv, antispasmodic,
deodorant, in insomnii..ntra in compozitia preparatelor (armaceutice: Spirtus Bavandulae,
Spirtus Saponatus, 5cetum aromaticum- in industria cosmetica si a par(umeriei.
b. #RIAN'RI !RU&US > coriandru- # (ructele mature ale plantei Coriandrum
Sativum (7mbelli(erae).
)2SC0.202:planta anuala cu tulpina rami(icata in partea superioara- (runze bazale
intre'i sau sectate, cele tulpinale penat#sectate cu se'mente liniare..n(lorescenta este o umbela
compusa din (lori albe, rosiatice sau violacee./ructul este o diachena 'lobuloasa.3ana la
maturizarea (ructelor, planta are un miros neplacut..n(loreste in iunie#iulie.
05S35:).02: in re'iunea mediteraneana.Se practica culturi pe toate continentele.
02COB65025: se (ace cand ,"& din (ructe sunt aproape mature.Se recolteaza in
zilele innorate sau dimineata pe roua.Separarea (ructelor se (ace prin mi4loace mecanice.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: ulei volatil, ulei 'ras, amidon, rezine, mucila'ii, substante
proteice.
30O30.2656.: lichid incolor sau slab 'albui, miros caracteristic, 'ust aromat.
.:602<7:650.: # stomatic(a4uta la di'estie) * in anorexie(lipsa po(tei de mancare)
# carminativ(eliminarea 'azelor) si spasmolitic: calmeaza durerile abdominale,
reducand spasmele di'estive si balonarile, (avorizand evacuarea 'azelor.
# helmintiaza * 2% ' (ructe la1%% ml apa dimineata pe stomacul 'ol.
c. MI""E!#"II !"#S >coada soricelului- - o(icinala in /0 1. .n(lorescentele plantei
5chillea mille(olium.
)2SC0.202: planta perena cu tulpini (oliare si (lorale.6ulpina (lorala, rami(icata in
partea superioara prezinta (runze alterne si penat sectate./lorile sunt 'rupate in capitule
corimbi(orme..n(loreste din iunie pana toamna tarziu.
05S35:).02: 2urasia, 5merica de :ord.Ba noi prin pasuni, (anete, mar'inea
drumurilor.
02COB6502: la completa in(lorire.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: ulei volatil, proazulene(principii amare), tanin, acizi
or'anici.
30O30.2656.: lichid de culoare albastra("%& camazulena), cu miros aromat,
caracteristic.
.:602<7.:650.: stomatic, hemostatic(hemora'ii di(erite), antiin(lamator,
cicatrizant, calmant, dezin(ectant, dispepsii de ori'ine nervoasa.
1,
d. MEN&$AE !#"IUM > menta, izma- o(icinala in /0 1. /runzele plantei ;entha
piperita (Babiatae).
)2SC0.202: planta perena cu rizomi care in primul an dezvolta un sistem radicular
dintr#o radacina principala cu numeroase rami(icatii- radacina principala dispare la s(arsitul
primului an de ve'etatie (iind inlocuita cu radacini adventive provenite din partea in(erioara a
tulpinii.)in nodurile rizomului se dezvolta sloloni subterani si aerieni.6ulpina tetra'onala,
(runze opuse scurt petiolate, (lori 'rupate in in(lorescente spici(orme de culoare
violeta./ructele a4un' rareori la maturitate. .nmultirea plantei se (ace numai pe cale
ve'etativa..n(loreste din iunie pana in septembrie.
05S35:).02: mentha piperita este un hibrid obtinut din ;entha spicata si ;entha
aGuatica, obtinuta in 5n'lia.Se cultiva in toate continentele- la noi in zona <rasovului(<od * "
ha), pe valea Oltului si in <anat.
02COB6502: la inceputul in(loririi >? ulei de cea mai buna calitate.7nii autori
recomanda recoltarea cand ,"& din plante sunt in(lorite, atunci au cea mai mare cantitate de
(runze >? randamentul cel mai mare in ulei volatil.0ecoltarea se (ace prin cosire * uscare *
distilare..n (lora spontana a tarii noaster cresc numeroase specii de menta care di(era de
;enha piperita prin (orma (runzelor si lipsa mentolului in uleiul volatil.ex: izma creata in loc
de mentol contine cavona >? miros di(erit.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: (runzele uscate contin ulei volatil, taninuri, (lavone.
30O30.2656.: uleiul de menta este un lichid limpede, incolor sau slab#'albui, miros
caracteristic si 'ust arzator racoritor.Calitatea uleiului este in(luentata de (actorii
pedoclimatici.7leiul contine circa C% compusi chimici dintre care cel mai important este
mentolul("%#!%&), hidrocarburi terpenice si derivati oxi'enati(cetone).
;entolul se izoleaza din uleiul de menta prin racire la #1% 'rade pan la #2% 'rade cand
cristalizeaza si se separa prin (iltrare >? cristale incolore aciculare sau pulbere cristalina cu
miros puternic, caracteristic, 'ust arzator, racoritor.
.:602<7.:6502: sub (orma de in(uzie, tinctura pentru proprietati: stimulente,
stomatice, cola'o'e, coleretice, antispasmodice, aromatizante * indi'estii, colite,
enterocolite.7leiul volatil si mentolul * antiseptice, antipuri'inos.6aninul * actiune
antidiareica.
/0 1 prevede o mono'ra(ie pentru uleiul de menta ;2:6H52 526H20OB27;.
3roduse (armaceutice cu mentol:
o #alcool mentolat 1& si C&
o #mixtura mentolata 1&
o #cedovix un'uent si dropsuri
o #(enilbutazona un'uent(cam(or)
o #carmol(aldehida cinamica)
o #ben#'a9 un'uent
o #(arebic
o #uno(ed
o #dentocalmin
o #bomboane, antiseptice mentolate
o #renie
o #dicarbocalm.
e. AR+I !RU&US:> chimen- o(icinala in /0 1./ructele mature ale plantei Carum
carvi(7mbelli(erae)
)2SC0.202: planta bienala- in primul an de ve'etatie (runzele sunt bazilare, iar in al
doilea an tulpina este inalta, (runzele penat#sectate..n(lorescenta este o umbela compusa cu
(lori albe, mai rar roz sau rosiatice- (ructul este o diachena..n(loreste din aprilie pana in iulie.
1!
05S35:).02: specie europeana: la noi creste in (lora spontana prin (anete si zone de
deal pana in zona alpina.3rodusul (armaceutic provine din culturi.
02COB65025: plantele se secera pe roua inainte de completa maturitate a (ructelor,
se le'a in snopi, se usuca si se separa (ructele prin mi4loace mecanice.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: ulei volatil, ulei 'ras, substante proteice, rezine.
7B2.7B DOB56.B: se obtine prin distilare cu vapori de apa a (ructelor proaspat
recoltate si zdrobite./ructele se caracterizeaza printr#un miros puternic, caracteristic, 'ust
intepator, aromat.
.:602<7.:650.: stomatic, carminativ, 'alacta'o', aromatizant
(. AMP$#RA > arborele de cam(or. - o(icinala in /0 1. Se obtine din partea
cristalizabila a uleiului extras prin distilarea din lemnul si (runzele speciei Cinnamomum
cam(ora(Bauraceae).
Cam(orul : # natural * levo'ir
# sintetic * dextro'ir sau racenic.
)2SC0.202: arbora inalt cu (runze alun'it ovate, lucitoare, prevazute cu mici puncte
translucide(celule secretorii)- (lori mici, albe sau albe#verzui./ructul este o drupa purpurie cu
un sin'ur sambure.
05S35:).02: ori'inal din 2xtremul Orient(sudul Aaponiei, Chinei, .nsula
6aiJan).Se cultiva in .ndia, /lorida, rasaritul 5(ricii.
02COB6502: se taie arborii in varsta de "% * +% ani, se (ra'menteaza si se supun
distilarii cu vapori de apa rezultand uleiul volatil din care se separa cam(orul prin centri(u'are
si se puri(ica prin sublimare.
30O30.2656.: masa cristalina, translucida, onctuoasa la pipait, miros patrunzator
caracteristic, 'ust iute putin amar, apoi racoritor.Ba temperatura normala se volatilizeaza, este
in(lamabil si arde cu o (lacara (ulu'inoasa (ara sa lase reziduri.7leiul volatil in a(ara de
cam(or mai contine derivati terpenici.Se cunosc si alte plante ori'inare din 5(rica, care
(urnizeaza cam(or.
.:602<7:650.: # intern: analeptic cardiac si respirator(solutii uleioase in4ectabile).
# extern: rube(iant, revulsio in a(ectiuni reumatice, antipuri'inos.
3roduse (armaceutice cu cam(or: (enilbutazona un'uent, alcool cam(orat
1%&,preparate: crKme de curatat si spirt de (ata impotriva petelor, pistruilor.
'. $AM#MI""AE !"#S: > musetelul- o(icinala in /0 1.# .n(lorescentele plantei
;atricaria chamomilla.
)2SC0.202: planta anuala, cu tulpina rami(icata- (runze penat sectate cu se'mente
liniare./lori 'rupate in capitule (antodii) terminale situate pe un peduncul lun' pana la 1%
cm.0eceptacolul in(lorescentei la inceput este aproape plan si acoperit de bractee iar pe
masura dezvoltarii se alun'este, devine semi'lobulos, apoi ia o (orma alun'it#conica si devina
'ol la interior./lorile mar'inale sunt albe li'ulate, iau o pozitie orizontala, iar la s(arsitul
in(loririi se pleaca in 4os./lorile interne, 'albene, herma(rodite./ructul este o achena..n(loreste
din aprilie pana la s(arsitul lui au'ust.
05S35:).02: ori'inar din sudul si sud#estul 2uropei, este raspandit pe toate
continentele.Ba noi * in locuri insorite, creste masiv la ses pe locurile saratoase si nisipoase.
02COB6502: la inceputul in(loririi, cand (lorile mar'inale, albe, sunt dispuse in
pozitie orizontala. 0ecoltarea se (ace pe timp isorit cu mana sau cu a4utorul unor pieptini
speciali, recoltandu#se cu un peduncul cat mai scurt.;iros aromat, caracteristic, 'ust usor
amar.
S7<S6.67.0.: musetelul poate (i con(undat cu alte specii de ;atricaria care se
deosebesc prin: lipsa mirosului caracteristic si receptacol plin si lipsa (lorilor mar'inale si
culoarea verzuie a capitulelor.
1$
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: ulei volatil, (lavononozide, o substanta amara, rezine,
'ume, mucila'e. 7leiul volatil obtinut prin distilare cu vapori de apa este un lichid dens, de
culoare albastra intensa, cu miros puternic aromat si 'ust amar.
.:602<7.:650.: unul din produsele ve'etale cele mai mult intrebuintate datorita
actiunii antispasmodice(datorita (lavonelor) si actiunii antiin(lamatoare si cicatrizante(datorita
uleiului volatil).Se intrebuinteaza sub (orma de in(uzii#intern si 'ar'are, comprese, bai *
extern.
30O)7S2 /50;5C276.C2: romazulan spra9 si solutie, meclazol.
i. ANISI +U"GARIS !RU&US > anason. O(icinal in /0 1- (ructul plantei 3impinella
5nisum( umbelli(erae).
)2SC0.202: planta anuala cu (runze bazale intre'i, ovate, (runze tulpinale lobat *
sectate. .n(lorescenta este o umbela compusa cu (lori albe. /ructul este o diachena. .n(loreste
din iunie pana in au'ust.
05S35:).02: ori'inar din re'iunea mediteraneana. Ba noi se cultiva in sudul tarii.
02COB6502: se taie plantele cand (ructele sunt ,"& coapte, se lea'a in snopi si dupa
deplina maturatie se separa (ructele cu masini a'ricole.
CO;3O8.6.2: ulei volatil, ulei 'ras, substante albuminoide, mucila'. 7leiul obtinut
prin distilare cu vapori de apa a (ructelor zdrobite este un lichid slab 'albui, cu miros
caracteristic asemanator cu al (ructelor. ;iros caracteristic 'ust dulcea', arzator, aromat, slab.
/0 1 prevede o mono'ra(ie pentru uleiul de anason.
.;370./.C50.: poate (i impuri(icat cu (ructe de cucuta care nu au mirosul si 'ustul
aromat al anasonului ci un 'ust neplacut(triturate cu solutii de :OH de'a4a un miros neplacut
asemanator cu cel de urina de soarece).
.:602<7.:650.: 'recii si romanii il (oloseau ca si condiment sau mestecau seminte
pentru a avea o respiratie par(umata. Sub (orma de in(uzie (ructele se intrebuinteaza ca:
stomatic# po(ta de mancare, carminativ# in (latulenta si (ermentatii di'estive si intestinale,
aromatizant. 7leiul se utilizeaza la semisinteza hexoestrolului diacetat(sinto(olin) * actiune
asemanatoare (oliculinei in industria alimentara.
4. EUA".P&I !#"IUM * o(icinala /0 1. /runzele recoltate de pe ramurile batrane
ale plantei 2ucal9ptus lobulus(;9rtaceae). 5rbori ori'inari din 6asmania si 5ustralia. 7leiul
volatil se obtine prin distilare cu vapori de apa a (runzelor proaspete rezultand un lichid
incolor sau slab 'albui cu miros caracteristic.
.:602<7.:650.: in a(ectiuni broncho# pulmonare sub (orma de tinctura, ulei sau
solutii alcoolice.
E. !#ENIU"I !RU&US> (enicul- o(icinal in /0 1. /ructele plantei /oeniculum
Dul'arae(umbelli(erae)
)2SC0.202: planta bienala cu tulpina inalta pana la 2 metri, brumata si rami(icata de
la baza. /runze penat# sectate cu se'mente (ili(orme. .n(lorescenta este cu umbela de culoare
'albena. /ructul este cu diachena.
05S35:).02: planta eur#asiatica. Ba noi se cultiva in re'iunile din sudul tarii.
02COB6502: cand "%& din (ructe sunt coapte.
CO;3O8.6.2: ulei volatil, ulei 'ras, 'lucide, proteine.
7leiul este un lichid incolor sau slab 'albui, cu miros aromat si 'ust dulcea'.
.:602<7.:650.: stomatic, carminativ, diuretic, 'alacta'o'.
2%
;. PRODUSE 1EGETALE CARE CONTIN 1ITAMINE
)esi in cantitati relativ mici, aceste Lamine ale vietiiM se 'asesc in numeroase specii de
plante medicinale. .n prezent se stie ca nu toate vitaminele au caracter aminic, deci nu contin
azot in molecula. 3rin traditie insa denum irea de vitamine s#a pastrat pana in zilele noastre.
Clasi(icarea vitaminelor poate avea in vedere maGi multe criterii:
1. dupa nomenclatura veche, utilizand ca indice literele mari ale al(abretului
latin si un numar in cazul in care exista mai multe tipuri pentru aceasi vitamina
<1,<2,)1,)2, etc.
2. dupa structura chimica: tiamina#<1, ribo(lavina#<2,piridoxina# <+,acid
ascorbic#C.
@. dupa rolul (iziolo'ic asupra or'anismului: antiscorbutica * C,
antihemora'ica * =, antirahitica * ).
C. dupa solubilitatea in apa sau 'rasimi:
a) liposolubile:
vitamina 5(provitamina 5, caroten * (orma sub care se 'aseste in re'nul
ve'etal)
#vitamina / (antidermatitice)
#vitamina )(antirahitice * ciuperci, cereale)
#vitamina 2(toco(erolul# important (actor antioxidant, uleiul de 'ermeni
de 'rau)
#vitamina =(urzica, varza, spanac)
b) hidrosolubile:
# complexul < * dro4dia de bere, seminte incoltite
# vitamina C : macese
# vitamina 33: amida acidului nicotinic, rutozidul(3), biotina, acid (olic, acid
pantotenic.
0olul vitaminelor in or'anism este vital, ele participa in di(eritele procese metabolice
ale or'anismului, indeplinind rol de coenzime, activatori enzimatici, biocatalizatori.
:umeroase vitamine 4oaca rol important in (enomenele de oxidoreducere din celule si
or'anism contribuind la metabolizarea 'lucidelor, proteinelor si 'rasimilor. )esi in cantitati
mici, de mu4lte ori in Ldoze homeopateM, vitaminele 4oaca un rol primordial in viata re'nului
animal si ve'etal.
a..N#SBA&I !RU&US > (ructele de maces # sunt (ructele (alse apartinand 'enului
0osa#0osaceae- in (lora spontana se intalnesc 2" de specii.
)2SC0.202: arbusti cu tulpini prevazute cu spini, (runze imparipenat
compuse./lorile prezinta un receptacol bine dezvoltat cu un ori(iciu in'ust in partea
superioara, " sepale verzi, " petale alb#roz, numeroase stamine. /ructul este (oi din
receptacolul carnos care include numeroase nucule ce reprezinta (ructele propriu#zise,
considerate impropriu ca seminte.
05S35:).02: specie eurasiatica (recvent intalnita la noi la mar'inea padurilor, in
luminisuri, pasuni si (anete din zonele de campie pana la munte.
02COB65025: momentul optim este cand (ructul are o culoare rosie vie si nu au
inceput sa devina moi, din septembrie pan in octombrie.Continutul in vitamina C creste
proportional cu altitudinea.
7SC5025 /07C62BO0: pentru a nu su(eri pierderi insemnate de vitamina C,
(ructele se despica si se usuca la $% 'rade C, asi'urandu#se o ventilatie buna.;etoda care
asi'ura conservarea indelu'ata este con'elarea la #2% 'rade C..n industrie sunt prelucrate
direct (ara uscare.Ba prelucrarea (ructelor se (olosesc ustensile de sticla, mase plastice, inox,
21
lemn, pentru a evita descompunerea vitaminei C.Se evita contactul perilor nuculelor cu pielea
sau mucoasele >? prurit, iritatii.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: acid ascorbic, 'lucide, pectine, tanin, acizi or'anici,
vitamina <2, =, pi'menti carotenoidici si (lavonici.
.:602<7.:650.: # vitaminizant datorita continutului in vitamina C- "' macese
asi'ura necesarul zilnic de vitamina C al or'anismului.
#antidiareic, astrin'ent * tanin.
#materie prima pentru obtinerea 'ranulelor polivitaminate, a siropului cu
vitamina C, ceaiului tonic aperitiv.
#industria alimentara.
b.!AE( ME'IINA"IS > dro4dia de bere- masa uscata a ciupercii unicelulare
Saccharan9ces cerevisiae(Saccharom9cetaceae).
O<6.:2025 30O)7S7B7.: dro4dia de bere obtinuta din culturi industriale, spalata
si cernuta se usuca la 2"#@% de 'rade pana la umiditate de $&.3rodusul de calitate superioara
se obtine prin uscare sub presiune redusa la temperatura camerei.Se prezinta ca o pulbere de
culoare cenusie#albicioasa sau 'alben#bruna, aderenta, cu miros caracteristic si 'ust amarui.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5:
#enzime: invertina, maltaza, amilaza, alcolaza, lipaza, proteaza, carboxilaza
etc.
#vitamine: in cantitate mai mare cele din complexul <, 33, acid (olic, acid
pantotenic, 5, C, ), 2.
#proteine"%&: (cerevizina, zimocaseina)
#aminoacizi, steroli, 'lucide, substante 'rase si minerale.
.:602<7.:650.: # aport de vitamine in avitaminoza <
#tratamentul dermatozelor, (urinculozelor
#materie prima pentru industria (armaceutica si alimentara.
Bipsa vitaminei <2 produce: mancarimea pleoapelor, 'ranulatia pleoapelor, slabirea
vederii, ochi rosii, obositi, cataracta.
Bipsa vitaminei 5 produce: hemeralopie(vedere proasta noaptea)- sensibilitate la
lumina * patrun4el seminte de (loarea soarelui @ l'Izi.
c. S&IGMA&A MA.'IS ) matasea porumbului- o(icinala in /0 1.# sti'matele plantei
8ea ma9s(ramineae).
)2SC0.202:planta anulNala cu tulpina nerami(icata si noduri pronuntate, inalta de 2#
@ matri./runzele lun' inva'inate (ormeaza un limb intre' lun' pana la "% cm, lat de "#12 cm-
(lori unisexuate, cele mascule dispuse intr#un panicul terminal iar cele (emele intr#un spic
cilindric cu un ax in'rosat(stiulete) prote4ate de C#$ bractee(panusi) depasita de stilurile
(ili(orme cu sti'matul bi(urcat./ructele sunt cariopse dispuse lon'itudinal pe axul
'ros..n(loreste in iunie#iulie.
05S35:).02:de ori'ine americana- la noi se cultiva.
O<6.:2025 30O)7S7B7.: stilurile si sti'matele se recolteaza inainte de
(ecundare , la @#C zile dupa iesirea din stiulete.Se usuca la temperatura moderata.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: substante minerale(saruri de potasiu si calciu), 'lucide,
steroli, ceara, vitamine(C, 2, <+, =@).
.:602<7.650.: diuretic in cistite si pielone(rite.
#(avorizeaza coa'ularea san'elui
#cola'o'.
22
<. LIPIDELE
Bipidele sunt esteri ai acizilor 'rasi saturati sau nesaturati cu alcooli ciclici sau
aciclici.Sunt (oarte lar' raspandite atat in re'nul ve'etal cat si cel animal, (iind componente
nelipsite ale celulei vii.
.n re'nul ve'etal lipidele sunt localizate in protoplasma, sucul celular, peretii
celulari.6oate or'anele plantelor pot contine lipide, dar in cantitate mai mare, ca substante de
rezerva, sunt localizate in semintele si pulpa (ructelor.
.n re'nul animal, lipidele sunt localizate in cantitate mai mare in tesuturile adipoase
subcutane sau in di(erite or'ane.
Cunoscute si sub denumirea de substante 'rase, lipidele sunt insolubile in apa, solubile
in solventi or'anici si sunt nevolatile, spre deosebire de uleiurile volatile.2le contin in
molecula lor carbon, hidro'en, oxi'en(lipide simple), iar uneori azot, (os(or(lipide complexe).
;a4oritatea lipidelor ve'etale si animale sunt substante ternare./iid esteri, in structura
lor chimica intra un alcool si un acid.5cizii, cunoscuti si sub denumirea de acizi 'rasi, pot (i
saturati(acidul lauric, palmitic, stesric) sau nesaturate(acidul oleic, linolic, linoleic).)intre
alcooli cel mai important ca (recventa este 'licerolul iar lipidele rezultate sunt cunoscute sub
denumirea de 'liceride.
C20.)2B2 sunt esterii acizilor noncarboxilici superiori cu alcooli primari superiori.
S620.)2B2 sunt esterii sterolilor cu di(eriti acizi 'rasi(acidul stearic, oleic, palmitic).
.n strucatura unor lipide mai poate intra acidul (os(oric, unii aminoalcooli, aminoacizi,
aNinozitol (ormand lipide complexe((os(atide, cerebrine, cerebrozide).Bipidele ca rezultat al
metabolismului celular sunt localizate in celulele parenchimatoase sub (orma e picaturi
uleioase si atunci cand uleiul 'ras, in conditiile noastre de temperatura, este solid(uleiul de
cocos si cacao).5laturi de lipide in or'anele plantelor este prezenta lipaza, enzima care
produce eliberarea acizilor 'rasi si alcoolilor respectivi.
216052025: lipidele se pot (ace prin urmatoarele procedee:
#presare la rece sau la cald: din seminte macinate, uneori decorticate si pra4ite
urmata de ra(inare(turtele ranase * hrana animalelor).
#topire si (ierbere cu apa * pentru 'rasimile animale.
#extra'ere cu solventi or'anici: din seminte zdrobite si indepartarea solventului
prin incalzire * prezinta dezavanta4ul de a avea un 'ust neplacut datorita micilor
cantitati de solvent ce le retin: se (olosesc in tehnica sau in practica veterinara.
30O30.2656. /.8.C2: lipidele bo'ate in acizi 'rasi saturati superiori, sunt de
consistenta solida sau semisolida iar cele bo'ate in acizi 'rasi saturati in(eriori sunt
lichide.Sunt solubile in solventi or'anici: eter, cloro(orm, benzen.
7leiurile 'rase la temperatura normala sunt lichide, incolore sau 'albui, mai rar de
culoare verde: uleiul din seminte de dovleac..n stare proaspata au un miros slab perceptibil,
'ust dulcea' si reactie neutra.3rin incalzire 'rasimile solide sau moi se topesc iar 'Eiceridele
se descompun punand in libertate acroleiul si aldehida 'licerica volatila, cu miros neplacut,
intepator.Bipidele hidrolizeaza, steridele cel mai usor, iar ceridele cel mai 'reu.)aca hidroliza
are loc in mediu apos sau alcoolic, in prezenta hidroxizilor alcalini, alxalini pamantosi sau
oxizi ai metalelor 'rele, se (ormeaza saruri ale acizilor 'rasi numita sapunuri, iar reactia se
numeste saponi(icare.
Sapunurile de sodiu sunt solide iar cele de potasiu sunt moi.Sapunurile metalelor
alcaline sunt solubile in apa, cele ale metalelor alcalino#pamantoase sunt insolubile in
apa.Sarurile de plumb ale acizilor 'rasi se nimesc emplastre * insolubile in apa.3rin tratarea
cu hidroxid de amoniu sau de calciu se saponi(ica partial, sapunul (ormat servind la
emulsionarea uleiului nesaponi(icat, (ormand asa numitele linimente.
Conservarea indelun'ata si necorespunzatoare, sub actiunea luminii, aerului, umiditatii
si datorita unui proces enzimatic determina rancezirea 'rasimilor cand se modi(ica compozitia
2@
si calitatile or'anoleptice(miros iritant, neplacut, 'ust amarui).)in aceasta cauza substantele
'rase se pastreaza in vase uscate, pline, ermetic inchise, la rece si intuneric.
.:602<7.:650.: ma4oritatea lipidelor si a dro'urilor cu lipide se utilizeaza in
alimentatie, datorita valorii lor nutitive si ener'etice dar si datorita priprietatilor (izico#
chimice comune.)atorita actiunii emoliente(inmoaie pielea si mucoasele) se (olosesc ca
un'uente de acoperire sau ca baze pentru solubilizarea substantelor liposolubile, (avorizand
resorbtia lor prin piele.Sunt utilizate si ca vehicole pentru administrarea unor substante active:
xtern, intern, parenteral. )atorita proprietatii de a se saponi(ica se (olosesc in industrie la
prepararea sapunurilor..n (armacie se utilizeaza la prepararea un'uentelor, linimentelor si a
unor produse cosmetice.
)ro'uri cu lipide cu actiune (armacolo'ica proprie sunt putine: Oleum 0icini *
actiune pur'ativa.O utilizare lar'a o au in industria lacurilor ca lubri(ianti.
1.#"EUM AA# > unt de cacao- o(icinal in /0 1.7leiul 'ras obtinut prin presare la
cald a semintelor de 6heobroma cacao(Sterculiaceae) * arbore de cacao.
)2SC0.202: arbore inalt, cu (runze mari, pieloase, (lori marunte rosiatice care se
dezvolta pe trunchi sau ramuri, (ructe ovate, cu var( ascutit si un numar mare de seminte("%#
+%) oval turtite, acoperite cu un te'ument dur si subtire.
05S35:).02: ori'inar din padurile tropicale ale 5mericii, se cultiva in re'iuni cu
clima asemanatoare din 5(rica, 5sia, 5merica de sud si 5merica Centrala.
O<6.:2025 30O)7S7B7.: se utilizeaza semintele de la arbori de cel putin 12
ani.dupa recoltarea (ructelor, semintele se detaseaza si se usuca, apoi se tore(iaza, se
indeparteza te'umentele si se preseaza la cald- 'rasimea se scur'e si se (iltreaza prin palnii
incalzite, turnandu#se in (orme unde se solidi(ica.6urtele ramase dupa obtinerea uleiului,
uscate si pulverizate constituie produsul * cacao, ciocolata si alte produse.)in te'umentul dur
al semintelor se extra'e alcaloidul theobromina.
30O30.2656.: placi sau (ra'mente di(erite, solide, alb#'albui, unctuoase la pipait si
'ust placut de caco.Ba @%#@" de 'rade se topeste, trans(ormandu#se intr#un lichid uleios,
limpede, 'alben-solubil in solventi or'anici, insolubil in apa.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: 'liceride mai ales ale acizilor stearic, palmitic, oleic-
steroli, sitosteroli, urme de )2.
.:602<7.:650.: masa pentru supozitoare si ovule(datorita punctului de topire
apropiat de temperatura corpului omenesc)- emolient la prepararea unor un'uente si creme.
2.#"EUM #"I+ARUM > ulei de masline.7lei obtinut prin presarea la rece a (ructelor
de Olea europaea(Oleaceae) * maslin.
)2SC0.202: arbore inalt cu (runze persistente, albe#ar'intii pe (ata in(erioara./lori
albe dispuse axilar, (ructul este o drupa(maslina) cu un sin'ur sambure de culoare verzuie la
inceput apoi ne'ricioasa.
05S35:).02: ori'inar din nord#estul 5(ricii si vestul 5siei, se cultiva in bazinul
mediteranean (recvia, .talia, Spania).
O<6.:2025 30O)7S7B7.: # uleiul (armaceutic se obtine prin presarea la rece a
pulpei (ructului.
#uleiul alimentar se obtine prin presarea la rece a (ructelor intre'i(cu samburi).
#uleiul obtinut prin presare la cald sau prin extractie cu solventi or'anici este de
calitate in(erioara si se intrebuinteaza in industria sapunurilor.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5:# 'liceride ale acidului oleic pana la !%&(trioleina)
#'liceride ale acidului palmitic si stearic.
.:602<7.:650.: # actiune cola'o'a, usor laxativa, actionand asupra calculilor
biliari pe care ii elimina.Se administreaza intern in doza de @%#+% 'rame.
#emolient in un'uente, crKme.
#vehicul pentru dizolvarea unor substante medicamentoase.
2C
@.#"EUM $E"IAN&$I ) ulei de (loarea soarelui- o(icinal in /0 1.7leiul obtinut prin
presarea la rece a semintelor plantei Helianthus annuus(Compositae).
)2SC0.202: planta anuala cu tulpina inalta, rami(icata in partile superioare- (runze
alterne, corodate, capitule cu (lori 'albene(li'ulate mar'inale si tubeloase la centru)./ructele
sunt alchene..n(loreste in lunile iulie#au'ust.
O<6.:2025 30O)7S7B7.: prin presarea la rece a semintelor rezulta un lichid
limpede, 'alben#deschis, cu miros slab, caracteristic si 'ust dulcea'.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: 'liceride ale acidului linolic(+%#,"&), oleic(2%#2"&) si
ale acizilor saturati(stearic, arahidic, palmitic).
.:602<7.:650.: # ca vehicul pentru preparatele de uz extern, intern sau
parenteral.
#emolient
#in alimentatie.
/0 1 prevede o mano'ra(ie a uleiului de (loarea soarelui neutralizat (olosit la
prepararea medicamentelor in4ectabile.
C.#"EUM RIINI ) ulei de ricin- o(icinal in /0 1.7lei obtinut din specia 0icinus
comunis(2uphorbiaceae) prin presarea la rece a semintelor.
)2SC0.202: planta anuala in zona temperata si perena in zona tropicala unde creste
sub (orma unui arbore inalt.Ba noi, ricinul dezvolta o tulpina aeriana pana la @ metri, cu
(runze mari, palmat lobate si in(lorescente a caror (lori (emele sunt situate in partea
superioara, iar cele mascule in partea in(erioara.(ructul este o capsula 'himpoasa sau 'labra,
cu teri lo4e in care se a(la cate o seminta.Semintele oblun' ovate, sunt lucioase, ca(enii,
ca(enii#roscate.6e'umentul seminal este s(aramicios si inchide in interior 2 cotiledoane albe,
bo'ate in ulei 'ras.
05S35:).02: ori'inar din .ndia, s#a extins prin culturi in 5(rica, 5merica de Sud si
Sudul 2uropei.Ba noi se cultiva mai ales in partile de sud ale tarii.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: # contine ulei 'ras in proportie de "%& (ormat din
'liceride ale acidului ricinoleic.
#toxalbumina > ricina, care produce a'lutinarea 'lobulelor rosii(1% seminte
consumate poate determina moartea unui adult in @#C zile- chiar @#C seminte pot da
intoxicatii mortale).
#u alcaloid putin toxic# ricinina
#lipaza
O<6.:2025 30O)7S7B7.: prin presarea la rece a semintelor
decorticate.6oxalbumina se indeparteaza prin trecerea unui curent de vapori de apa
supraincalzit- toxalbumina coa'ulata indepartandu#se prin (iltratre.)in turtele ramase dupa
presarea la rece se mai poate obtine ulei prin presare la cald sau cu a4utorul solvantilor, uleiul
obtinut intebuintandu#se in scopuri industriale.)atorita toxalbuminei, turtele ramase nu se
(olosesc ca (ura4e pentru animale ci ca in'rasamant sau pentru distru'erea rozatoarelor.
.:602<7.:650.: # pur'ativ datorita actiunii acidului ricinoleic pus in libertate in
intestinul subtire de enzimele pancreatice in doze de "#1% 'rame la copii si @% 'rame la
adulti.ustul neplacut al uleiului se poate corecta cu ulei volatil de menta sau lamaie.
#industria sapunurilor
#lubri(iant la motoarele de aviatie.
".#"EUM /E#RIS ) ulei de peste- ulei obtinut din (icatul proaspat al pestelui adus
morhua si a altor specii(adideae).5ceste specii traiesc in Oceanul 5tlantic.
O<6.:2025 7B2.7B7.: dupa indepartarea vezicii biliare din (icatul de peste, se
spala, se taie si se incalzeste pana la "% de 'rade.7leiul se ridica la supra(ata si se
indeparteaza prin centri(u'are.Operatiile de obtinere a uleiului de peste se (ac intr#o atmos(era
2"
de 'az inert pentru a nu se pierde din vitamine.)in uleiul ast(el obtinut se indeparteaza
'liceridele acidului stearic prin racire la %#" 'rade.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: #!"& 'liceride ale acizilor nesaturati
#1"& 'liceride ale acizilor saturati
#colesterol
#vitamina: 5, ), 2.
#lecitine, (os(olipide
#baze or'anice, acizi biliari
#un pi'ment * lipocromul.
.:602<7.:650.: # aport important de vitamine si minerale in rahitism,
tuberculoza(intern)
#extern in tratamentul ranilor si ulcerelor ca cicatrizant
#sub (orma de clisme impotriva oxiurilor.
0* E&AEUM ) cetaceu-o(icinal in /0 1.2ste partea solida a substantelor 'rase ce
se 'asesc in cavitatile pericraniene ale balenei 3h9seter macroce phalus(3h9seteridae)#
mami(er ce traieste in re'iunile tropicale ale Oceanului 5tlantic, 3aci(ic si .ndian.
O<6.:2025 30O)7S7B7.: din cavitatea craniana a balenei se scur' "%%%#1%%%%
E' de 'rasime lichida.3rin racire cetaceul brut se separa sub (orma unei mase cristaline care se
puri(ica prin (ierbere cu solutie diluata de :aOH, urmata de spalarea cu apa.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: contine palmitat de cetil, esteri ai acizilor stearic, miristic,
lauric.
.:602<7.:650.: pentru actiunea sa emolienta la prepararea un'uentelor si cremelor
cosmetice.
,. ERA !"A+A ) ceara de albine- o(icinala in /0 1.este secretia hipodermica
transudata a albinei lucratoare 5pis melli(era(5pideae)
O<6.:2025 30O)7S7B7.: dupa extra'erea mierii prin centri(u'are sau presare,
(a'urii se (ierb cu apa.ceara topita se ridica la supra(ata, unde se solidi(ica prin
racire.3uri(icarea se (ace prin retopiri succesive si strecurare.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: # amestec de esteri ai alcoolilor cu 2C#@C atomi de
carbon in molecula si acizi cu 2C#@C atomi de carbon CH@#(CH2)n#COOH - CH@#(Ch2)n#OH.
#para(ine cu numar impar de carbon.
)in ceara de albine prin puri(icare si inalbire se obtine C!ra a.$a * ceara alba.Ceara
'albena se expune in straturi subtiri, udandu#se la lumina soarelui, cand su(era un proces de
decolorare.
.:602<7.:650.: pentru actiunea lor emolienta la prepararea un'uentelor
medicinale si cosmetice.
!. A'EPS "ANAE ) lanolina- o(icinala in /0 1.3rodus obtinut prin extractia si
puri(icarea lipidelor de pe lana de oaie.
O<6.:2025 30O)7S7B7.: lana se spala cu sapun sau cu o solutie diluata de
carbonat de sodiu.Solutia laptoasa rezultata se trateaza cu acizi, separandu#se la supra(ata
'rasimea de culoare inchisa, cu miros neplacut.)upa separare se trateaza cu hidroxizi alcalini
>? saponi(icarea 'rasimilor iar lanolina se separa prin centri(u'are si splari repetate.Se
puri(ica prin solubirizare in acetona si (iltrare.)upa indepartarae solventului se supune unui
proces de deodorizare si albire.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: alcooli supriori liberi si esteri(icati si acizi 'rasi.
.:602<7.:650.: ca baza la prepararea un'uentelor datorita proprietatii de a
patrunde usor in piele si de a incorpora apa cu substantele medicamentoase solubile in apa.
/0 1 prevede o mono'ra(ie pentru Banolina hidratata * 5deps Banae h9drosus care
este un amestec de ,"& lanolina anhidra si 2"& apa.
2+
1=. ALCALOIZI
Sunt substante de ori'ine ve'etala, heterociclice cu azot, reactie alcalina si actiune
(armacodinamica pronuntata, in 'eneral toxici.5u un 'ust amar, prezentand un numar de
reactii comune (ata de anumiti reactivi chimici.)enumirea deriva de la caracterul bazic al
acestor compusi, termen ce#si are ori'inea in cuvintele 'recesti: alcali>alcalin si
eidos>asemanator.)esi aceasta denumire nu poate sa corespunda clasi(icarii substantelor
or'anice baza pe structura, ea este mentionate deoarece da posibilitatea cuprinderii unui
numar mare de produsi bazici naturali raspanditi in peste 12%% specii de plante.
5lcaloizii au (ost descoperiti abia la inceputul secolului al 1.1#lea, prin cercetarile lui
)erosne(1!%@),Serturner(1!%+), care izoleaza mor(ina din opiu.5poi au (ost izolati numerosi
alti alcaloizi: stricnina, veratrina, chinina, colchicina etc., care au servit nu numai ca modele
experimentale pentru demonstrarea corelatiei existente intre structura chimica si actiunea
(armacodinamica, dar si ca modele pentru semisinteza sau sinteza unor substante active
(iziolo'ic..n prezent se cunosc peste @%%% alcaloizi aproape in exclusivitate de ori'ine
ve'etala.
)in punct de vedere chimic astazi sunt considerati ca alcaloizi numai substantele
heterociclice cu azot avand caracter bazic si dand reactii caracteristice cu reactivi speci(ici
nucleului de baza.Cercetarile (acute in acest domeniu au inspirat multe sinteze care au condus
la obtinerea unui numar mare de substante noi, unele prezentand importante proprietati
terapeutice.
05S35:).02: in natura alcaloizii sunt raspanditi in ciuperci(Claviceps purpurea), in
unele specii de B9copodium si 2Guisetum, in monocotiledonate mai putin (Biliacea,
5mar9llidaceae) si (recvent raspandite in dicotiledonate, in (amiliile: 3apaveraceae,
0anunculaceae, 0ubiaceae, 0utaceae, <erberidaceae.5lcaloizii se 'asesc raspanditi in di(erite
or'ane ale plantelor producatoare, pre(erand tesuturile parenchimatoase din re'iunile
peri(erice ale acestor or'ane.
Ba unele plante alcaloizii se 'asesc raspanditi in toate or'anele- ex:5tropa belladona,
Colchicum autumnale * continutul in colchicina a di(eritelor parti ale plantei (iind di(erit.
Ba alte plante alcaloizii se 'asesc numai in anumite or'ane- ex:
#3apaver somni(erum * (ructe(semintele nu contin)-
#H9drastis canadensis si ceratuem album * in rizomi
#Cinchona si <erberis vul'aris * in scoarte
#Str9chinos nux vomica si Cola acuminata * in seminte
#Camelia sinensis * in (runze
#5conitum * tuberculi
#7ra'o'a .pecacuanha * radacini
.n mod obisnuit aceeasi planta contine mai multi alcaloizi cu structura asemanatoare.
2x:
#opium contine peste 2! de alcaloizi
#semen st9chni peste ! alcaloizi
#cortex chinae peste 2% alcaloizi
Sunt (oarte rare cazurile cand o planta contine un sin'ur alacaloid(0icinus
communis).Ba plantele cu mai multi alcaloizi predomina cantitativ unul sau mai multi
denumiti alcaloizi principali. 2x:
#in opium * mor(ina
#in semen str9chni# stricnina si brucina
#in cortex chinae * chinina si chinidina.
2,
.ntre alcaloidul principal si alcaloizii secundari exista o inrudire, la baza structurii lor
avand acelasi nucleu chimic. 2x: in opium * mor(ina, codeina, tebaina sunt inrudite prin
nucleul (enantrenic..n ceea ce priveste locul de (ormare a alcaloizilor in plante, s#a constatat
ca la cele mai multe specii, acestia se (ormeaza in radacina de unda mi'reaza in or'anele
aeriene care sunt in masura sa produca unele trans(ormari in molecula acestora. ex:
#la )atura stramonium hiosciamina este oxidata si trans(ormata in scopolamina.
#la 3apaver somni(erum alcaloizii se (ormeaza in radacina la @#C zile dupa
'erminare, pe masura dezvoltarii plantei mi'reaza in latex, (iind di(uzati in toata
partea aeriana a plantei- inainte de maturatie alcaloizii se acumuleaza in capsule.
#la <erberis vul'aris alcaloizii se (ormeaza in radacina, se acumuleaza de
pre(erinta in scoarta radacinilor, de unde sunt transportati in celelalte or'ane ale
plantei.
Cu cat re'nul este mai indeparta de radacina, continutul in alcaloizi scade- ex: lu4erii,
(runzele, (lorile, (ructele si semintele plantei <erberis vul'aris sunt lipsite de alcaloizi..n
plante alcaloizii se 'asesc sub (orma de saruri ale acizilor or'anici: tartic, citric, oxalic, tanic,
sau ca saruri ale unor acizi speci(ici din plante: acidul aconitic, meconic,chinic,
(umaric.5lcaloizii se 'asesc si sub (orma unor esteri sau in combinatie cu 'lucide (ormand
'lucoalcaloizi(tomatina, solanina).
Continutul in alcaloizi al plantelor este mult in(luentat de (actori externi ca lumina,
clima, natura solului sau perioada recoltarii..n ceea ce priveste rolul biochimic al alcaloizilor
in viata plantelor, parerile sunt impartite, neputandu#se explica de ce alcaloizii exista numai la
unele plante, ma4oritatea lipsindu#se de prezenta acestor compusi. 2x: dupa unii, alcaloizii ar
constitui un mi4loc de aparare al plantei impotriva di(eritilor dusmani, dar s#a observat ca
plnatele cu alcaloizi toxici pentru om sunt adeseori ino(ensive pentru animale(partea aeriana a
matra'unei este un bun aliment pentru iepurii de casa, (runzele sunt mancate de omizi-
semintele de str9chinus vomica sunt cautate de pasari).
5lte teorii emit ipoteza ca alcaloizii ar (i produse (inale ale catabolismului
albuminoidelor, neputand explica insa de ce plantele elimina compusi atat de complcsi.
)upa o alta teorie, alcaloizii ar avea rolul de stimulatori ai diverselor (unctii ale
ve'etalului, deci asemanatori hormonilor ve'etali.
30O30.2656.: )in punct de vedere chimic , alcaloizii sunt substante or'anice cu
pondere moleculara ridicata, avand in molecula lor carbon, hidro'en, oxi'en si azot.7nii
alcaloizi nu au oxi'en.)upa prezenta sau absenta oxi'enului alcaloizii se impart in:
a.alcaloizi oxi'enati
b.alcaloizi neoxi'enati
Alcaloi1ii o2igenati se intalnesc mai des si sunt in 'eneral solizi, putin solubili in apa,
solubili in solventi or'anici(alcooli, eter, cloro(orm), adesea cristalizati, inodori si
neantrenabili cu vapori de apa.Sunt si alcaloizi oxi'enati lichizi(pilocarpina,
mescalina).)intre alcaloizii solizi: atropina, cocaina, chinina, stricnina, mor(ina, narcotina,
papaverina, veratrina, aconitina.
Alcaloi1ii neo2igenati: sunt lichizi la temperatura obisnuita, volatili, puternic
mirositori, usor solubili in apa, antrenabili cu vapori de apa: nicotina, sparteina..ndi(erent
'rupei carora le apartin, alcaloizii au proprietati comune imprimate de prezenta constanta a
azotului in molecula, care ii apropie de amine si le imprima un caracter mai mult sau mai
putin bazic.Clasi(icarea alcaloizilor in (unctie de structura chimica se (ace de obicei in (unctie
de pozitia azotului din a(ara(e(echina, colchicina), sau din interiorul ciclului(clasi(icati dupa
nucleul de baza * atropina, hiosciamina, chinina, chinidina, mor(ina, papaverina).
)in punct de vedere terapeutic alcaloizii przinta o importanta deosebita pentru
industria (armaceutica intrand in compozitia numeroaselor produse utilizate in di(erite
a(ectiuni ale sistemului central nervos si peri(eric, ale aparatului cardiovascular sau chiar
pentru actiunea lor citostatica.
2!
1.EP$E'RAE $ERBA - partile aeriene ale di(eritelor specii de 2phedra(2phedracea)
* carcel(2phedra destach9a).
)2SC0.2025 3B5:62.: sin'ura specie din (lora noastra- este un arbust sau
subarbust cu tulpina verde, inalta de @%cm, noduroasa, (oarte rami(icata, cu ramuri
striate./runzele reduse au aspect de solzi./lorile sunt mici si unisexuate- (ructul este o baca
(alsa, 'lobuloasa, rosie.
05S35:).02: 2uropa, 5sia.Ba noi creste spontan in 6ransilvania, pe terenuri
nisipoase . insirite, dar mai ales in )obro'ea.
O<6.:2025 30O)7S7B7.: se recolteaza partile aeriene verzi.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: alcaloizi: e(edrina si pseudoe(edrina(izomeri), taninuri si
substante minerale.
30O302656.: e(edrina naturala este levo'ira si se prezinta sub (orma de cristale
incolore, solubile in apa, alcool, eter, cloro(orm..n terapeutica se utilizeaza clorhidratul de
e(edrina.
.:602<7.:650.: # utilizat din cele mai vechi timpuri in China ca remediu
antiasmatic.
#este un simpatomimetic determinand vasoconstrictia vaselor peri(erice.
#bronhodilatator.
2.!#"IUM E& RA'I( BE""A'#NNAE - BE""A'#NA !#"IUM > matra'una-
o(icinala in /0 1- (runzele si radacinile plantei 5tropa belladonna(Solanaceae).
)2SC0.202: planta perena cu rizom multicapitat..n primul an se dezvolta o sin'ura
tulpina, iar in anii urmatori iau nastere mai multe tulpini rami(icate inalte(1#2 metri)./runzele
de la baza tulpinii sunt alterne, cele superioare sunt dispuse cate doua, din care una este mai
mare./lorile solitare, dispuse axilar au corola bruna#violeta pana la brun roscata la exterior iar
in interior 'alnuie cu nervuri purpurii#violete./ructul este o baca aproape s(erica, nea'ra,
lucitoare, insotita de caliciu persistent..n pulpa suculenta a (ructului se 'asesc numeroase
seminte, reni(orme, reticulate.
05S35:).02: specie eurasiatica. Ba noi creste la mar'inea padurilor de (a' sau pe
terenuri de(risate..n(loreste din iunie pana in au'ust.Cerintele mari de materie prima pentru
industria de medicamente au impins cultivarea acestei plante.
O<6.:2025 30O)7S7B7.: # (runzele se recolteaza inainte sau in perioada de
in(lorire, pe timp insorit, inainte de amiaza.
#radacinile se recolteaza toamna, la s(arsitul ve'etatiei, de la plantele de @#C ani.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: #alcaloizi(atropina, hiosciamina, belladonina,
scopolamina).
#baze volatile (ara importanta terapeutica
#metilesculina(heterozida) cu proprietati (luorescente.
#amidon,oxalat de calciu.
.:602<7.:650.: proprietati parasimpatolitice sub (orma de pulbere, tinctura,
extract moale sau uscat.
#antispasmodice si inhibitoare ale secretiei in colici si constipatii spastice, ulcer 'astric
si duodenal.
#midriatice(dilatarea pupilei) in o(talmolo'ie.
@.$.#S.ANI !#"IUM ) maselarita- (runzele plantei H9osc9amus
:i'er(solanaceae).
)2SC0.202: planta anuala sau bienala cu tulpina simpla, putin rami(icata, verde, cu
peri lun'i. /runzele sunt alterne, moi si lipicioase. /lorile axilare sunt in'ramadite spre var(ul
tulpinii. Caliciul tubulos la baza este campanulat in partea de sus cu " dinti triun'hiulari.
Corola de culoare 'alben#murdar, (ructul este o capsula( pixida) ce contine numeroase
seminte rotunde sau reni(orme.
2$
05S35:).02: specie eurasiatica. Ba noi creste pe terenuri necultivate si bo'ate in
substante or'anice.
O<6.:2025 30O)7S7B7.: se recolteaza (runzele la inceputul in(loririi. Ba
speciile bienale se recolteaza (runzele bazale la s(arsitul primului an( se spala, se zvanta si
apoi se usuca).
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: asemanatoare cu <elladonna.
.:602<7.:650.: aceleasi ca matra'una.
C.#AE !#"IUM * (runzele plantei 2r9trox9lon Coca (2r9trox9laceae).
)2SC0.202: arbusti inalti de 1#@ metri cu (runze alterne, (lori albe sau 'albene-
(ructele sunt drupe rosii.
05S35:).02: ori'inara din 5merica de Sud, se cultiva in 3eru, <olivia, 2Guador,
Columbia, 5sia.
O<6.:2025 30O)7S7B7.: se recolteaza (runzele din al treilea an de ve'etatie.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: #alcaloizi: cocaina, tropococaina, trixilina, hi'rina.
#ulei volatil cu salicilati de metil, ceara, acizi aromatici.
.:602<7.:650.: #anestezic in o(talmolo'ie si O0B(sub (orma de sare
clorhidrica).
#duce la dependenta>?de'radarea (izica si morala a persoanelor
care o (olosesc.
".$INAE #R&E(: scoarta plantelor Cinchona o((icinalis, succirubra,
calisa9a(rubiaceae).
)2SC0.202: arbori mari cu (runze opuse, eliptice, lucitoare. /lori rosii 'rupate in
panicule. /ructele sunt capsule cu seminte prevazute cu o aripa membranoasa.
05S35:).02: 5merica de Sud, 2Guador, 3eru, <olivia.
O<6.:2025 30O)7S7B7.: se recolteaza scoarta si se usuca. .n momentul
recoltarii scoarta are (ata interna alba- in timp, datorita oxidarii taninurilor culoarea devine
rosie apoi rosu#bruna cunoscuta si sub denumirea de rosu de china.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: # alcaloizi: chinina, chinidina, cinconina, cinconidina.
#chinovina(heterozida) cu 'ust (oarte amar, tanini.
.:602<7.:650.: #tonic amar sub (orma de decoctie, tinctura, extract.
#chinina si sarurile au actiune toxica, ocitocica, antitermica
asupra protozoarelor * tratamentul malariei.
+.PAPA+ERIS !RU&US )macul- (ructele plantei papaver somni(erum
(papaveraceae).
)2SC0.202: planta anuala cu tulpina inalta, verde * cenusie, (runze bazale petiolate,
alun'it ovate, mar'ine nere'ulat incisa. /runzele tulpinale sunt alun'ite, scurt petiolate pana
la sesile cu mar'inea nere'ulat ovata si serata. /lori solitare, pe pedunculi lun'i care inainte
de deschidere se indoaie in 4os. Caliciul este (ormat din doua sepale, corola din patru petale
di(erit colorate, dupa varietati si specii( albe, roze, rosii, violete). /ructul este o capsula
dehiscenta sau nedehiscenta cu numeroase seminte reni(orme, reticuate, albe, cenusii, albastre
sau aproape ne're. 6oata planta cu exceptia semintelor, este strabatuta de canale latici(ere.
.n(loreste din a doua 4umatate a lunii iunie pana in prima 4umatate a lunii iulie.
05S35:).02: macul este o planta de cultura cu valoare alimentara, olea'inoasa si
medicinala. Cele mai insemnate culturi se 'asesc in 5sia, .ran, .ndia, China, 5sia ;ica, mai
ales in 6urcia, 3eninsula <alcanica * <ul'aria. Ba noi culturi intinse sunt in ;oldova.
O<6.:2025 30O)7S7B7.: capsulele de mac destinate intrebuintarii (armaceutice
se recolteaza inainte de maturitate, cand culoarea verde incepe sa treaca in verde 'albui- se
indeparteaza semintele si se usuca.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: alcaloizi, mucila'ii, acid meconic.
@%
.:602<7.:650.: sedativ sub (orma de lotiuni bucalepentru calmarea durerilor de
dinti.
,. #PIUM este latexul uscat obtinut prin incizarea capsulelor mature ale plantei
3apaver Somni(erum.
O<6.:2025 30O)7S7B7.: la !#12 zile dupa caderea petalelor, capsulele se
sacri(ica cu a4utorul unor cutite sau lame speciale, se practica incizii pana la 4umatatea
pericarpului pentru a deschide latici(erele. .nciziile se practica dupa * amiaza sau spre seara.
Batexul alb apare sub (orma unor picaturi care in contact cu aerul se brumi(ica si se intareste
pe parcursul a cateva ore. 5 doua zi picaturile se stran' cu a4utorul unor spatule speciale>?
opiul brut care se tine la umbra pentru uscarea partiala apoi se dau (orme di(erite.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: # alcaloizi: mor(ina, narcotina, papaverina, codeina,
tebaina, narceina.
#mucila'ii
#rezine, 'lucide, substante proteice, acid lactic, acid
meconic.
.:602<7.:650.: proprietati anal'ezice# se administreaza sub (orma de pulbere sau
serveste la prepararea di(eritelor (orme (armaceutice:
#pulvis opii et .pecacuanhae * /0 1.
#6 * ra opii diluta
# 6 * ra opii composita
#2xtractum opii siccum
#Opium 3ulveratum * /0 1.
!. R$I%#MA UM RA'IIBUS $.'RAS&I'IS: rizomul si radacinile plantei
h9drastis canadensis (ranunculaceae).
)2SC0.202: planta perena cu rizom orizontali rami(icat. 3e partea in(erioara poarta
numeroase radacini, iar din var(ul ve'etativ al rami(icatiilor se dezvolta tulpini aeriene
purtand (runze lobate cu nervuri palmate. .n var(ul tulpinii se dezvolta o sin'ura (loare.
05S35:).02: creste in padurile umbroase din Canada si rasaritul S75. S#a introdus
in culturi in 0usia.
O<6.:2025 30O)7S7B7.: rizomi si radacinile se recolteaza toamna, se spala si se
usuca.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: alcaloizi : hidrastina, berberina canadiana.
#rezine, ulei volatil, amidon.
.:602<7.:650.: vasoconstrictor si hemostatic uterin.
$. !#"IUM B#"'# > (runzele plantei 3eumus <oldus ( ;oniniaceae)
)2SC0.202: arbust dioic cu (runze opuse si (lori mici 'rupate in raceme axilare.
05S35:).02: creste spontan in muntii din Chile.
O<6.:2025 30O)7S7B7.: se recolteaza (runzele dezvoltate si se usuca la
temperatura normala-
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: #alcaloid: boldina-
#substanta de natura 'licozidica
#ulei volatil, tanin, (lavonoia.
.:602<7.:650.: #actiune cola'o'a.
#stimulente ale di'estiei(boldocolin# coleretic, cola'o'# scos din nomenclatorul pe
1$!")
1%. $ERBA $E"I'#NII ) 0ostopasca, ne'elarita- partea aeriana a plantei
Chelidonium ;a4us (papaveraceae).
@1
)2SC0.202: planta perena cu rizom dezvoltat si rami(icat. 3rimavara se dezvolta o
rozeta de (runze bazale. 6ulpina inalta pana la +% de centimetri este rami(icata si pOrevazuta
cu peri lun'i. /runzele sunt alterne imparipenate, de culoare verde cenusie, mai ales pe partea
in(erioara. /lorile 'albene (ormeaza o in(lorescenta umbeli(orma. /ructul este o capsula
silicvi(orma. 6oate pertile plantei contin un suc laptos 'alben sau 'alben portocaliu. .n(loreste
din aprilie pana toamna tarziu.
05S35:).02: planta comuna, raspandiuta la noi prin tu(isuri, pe lan'a 'arduri, din
zona de campie pana la munte.
O<6.:2025 30O)7S7B7.: se recolteaza partile aeriene in poerioada de in(lorire si
se usuca.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: alcaloizi: chelidonina, cheleritrina, berberina, protopina.
.:602<7.:650.: actiune spasmolitica, anal'ezica, coleretica * in a(ectiuni hepato#
biliare.
#latexul# extirparea ne'ilor.
11. IPEAUAN$E RA'I( # radacina plantei 7ra'o'a ipecacuanha(0ubiaceae).
)2SC0.202: semiarbust cu rizom rami(icat, pe care se 'asesc radacini cu in'rosari
vermiculare si radacini netede, (ibroase.6ulpina poarta in partea superioara cateva (runze
opuse, eliptice si o in(lorescenta terminala cu (lori mici albe.
05S35:).02: ori'inara din <razilia, se cultiva si in unele tari din 5sia(.ndia,
.ndonezia).
O<6.:2025 30O)7S7B7.: se recolteaza radacinile cu in'rosari vermiculare, se
usuca la soare si apoi se indeparteaza impuritatile.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: # alcaloizi: emetina, ce(elina, psihotrina.
#o saponina
#substante de natura 'licozidica(ipecacuanina,
ipecozidaP
#amidon, rezina, ulei 'ras si volatil.
.:602<7.:650.: # expectorant(in doze mici)
#vomitiv(in doze mari) %," * 1 'ram.
.ntra in compozitia pulberii de opiu si ipeca(opiul se asociaza pentru a anihila actiunea
vomitiva).
12. SEA"E #RNU&UM sclerotii ciupercii parazite Claviceps
purpurea(H9pocreaceae).
)2SC0.202: sclerotii ciupercii se dezvolta pe spicele de secara(secale cereale *
ramineae) si pe alte 'raminee..n (lorile in(ectate (prin transportul de catre insecte a
conidiilor) se dezvolta, in locul (ructului de secara, un corp alun'it, violaceu > sclerotul care
reprezinta (orma de rezistenta a ciupercii.
05S35:).02: in 2urasia si nordul 5(ricii.5par oriunde se cultiva secara dar mai
ales in zonele cu umiditate ridicata, in timpul primaverii si verii.3rin culturi si selectie s#au
obtinut scleroti mai bo'ati in alcaloizi.
O<6.:2025 30O)7S7B7.: sclerotii se recolteaza manual la completa dezvoltare,
se usuca si se pastreaza in loc uscat sau in recipiente in care se introduce oxid de calciu
( pentru absorbtia umiditatii). 0ecipientele se inchid ermetic.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: #alcaloizi : er'ometrina, er'otamina, er'otoxina
#amine: tiamina, histamina, acetilcolina
#aminoacizi: leucina, tirozina
#'lucide, proteine, ulei 'res
.:602<7.:650.: # hemostatic uterin
o #ocitocic: stimuleaza (ibrele musculare netede mai males la nivelul
uterului>?aminele
@2
o #simpatolitic, vasodilatator peri(eric( er'ocornina, dihidroer'ocristina,
chihidroer'ocriptina).
o #parasimpatomimetice( colina, acetil colina)
o #simpatomimetica (tiramina)
1@. S&R.$NI SEMEN: semintele mature ale plantei Str9chnos nux vomica
(lo'aniaceae).
)2SC0.202: arbore inalt, cu (runze opuse, ovate, intre'i, (lori mici albe, albe#verzui.
/ructul este o baca s(erica de marimea si culoarea unei portocale. Ba interior are o pulpa alba
in care se 'asesc @#" seminte.
05S35:).02: .ndia, Ce9lon, <irmania, Dietnam, Coreea, :ordul 5ustraliei.
O<6.:2025 30O)7S7B7.: (ructele mature sunt zdrobite, se scoate pulpa care se
indeparteaza prin spalare si semintele separate se usuca la soare.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: #alcaloizi: stricnina, brucina
#'lucide, ulei 'ras
.:602<7.:650.: creste secretia mucoasei 'astrice si a 'landelor salivare#tonic in
stari depresive si excitant 'astric.
#stimulator al S:C# pareze, paralizii, inconstienta s(incteriana, astenie nervoasa.
1C. RAU3#"!IAE RA'I(: radacinile plantei 0auJol(ia serpentina.
)2SC0.202: arbust mic, cu scoarta cenusie, (runze intre'i, ovat#lanceolate, (lori
mici, albe sau roze. /ructul este o drupa purpurie#ne'ricioasa.
05S35:).02: .ndia, Dietnam, Cambod'ia, 6hailanda.
O<6.:2025 30O)7S7B7.: se recolteaza rizomi si radacinile de la plante de @#C
ani, se spala si se usuca.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: alcaloizi: serpentina, rezerpina, iohimbina, rauJol(inina.
#amidon, 'lucide, acid (umaric.
.:602<7.:650.: simpatolitic, hipotensiv, sedativ. .n hipertensiune, tulburari
nervoase, psihoze, hipertiroidism.
1". A#NI&I &UBER: radacina tuberi(icata a plantelor 5conitum callibotr9 si
6auricun(ranunculaceae) * oma' veninos.
)2SC0.202: planta perena cu tuber alun'it, napi(orm. 5laturi de tuberculul care
poarta tulpina aeriana se dezvolta in perioada de ve'etatie un nou tubercul lateral care poarta
in var( un mu'ure. 6ulpina (lori(era are (runzele alterne palmat divizate si o in(lorescenta sub
(orma de racen cu (lori de culoare albastru#inchis sau albastru#violet.
05S35:).02: specie raspandita in 2uropa centrala, deci si in (lora tarii noastre-
intereseaza numai speciile cu (lori albastre(exista si specii cu (lori 'albene).
O<6.:2025 30O)7S7B7.: se recolteaza radacinile tubercate toamna la s(arsitul
ve'etatiei si se retin tuberculii noi.
CO;3O8.6.5 CH.;.C5: # alcaloizi: aconitina ((oarte toxica), aconina,
picroaconona.
# acizi or'anici, 'lucide, amidon.
.:602<7.:650.: # actioneaza asupra centrilor S:C, (ermore'ulator si
respirator(situati in bulb).
#antinevral'ic in nevral'ii (aciale
#antico'enstiv(a(ectiuni ale cailor respiratorii)
#stimulent respirator, hipotermizant.
2ste (oarte toxic >? administrare cu prudenta.
@@