BOTANICA FARMACEUTICA curs 4

MEMBRANA CELULARA (PERETE CELULAR) (membrana scheletica, m. paraplasmica, m. pectocelulozica)

Constituentul caracteristic tuturor celulelor plantelor superioare si a majoritatii celor inferioare Este net deosebita (morfo-, structural si functional) de toti ceilalti constituenti celulari Prin ea, celula vegetala se deosebeste net de cea animala = unde membrana are compozitie chimica apropiata de a citoplasmei ORIGINEA - Se formeaza in procesul de diviziune dupa ce a avut loc diviziunea nucleului (dupa telofaza) in regiunea placii ecuatoriale ia nastere un disc = fragmoplast ce se extinde de la mijlocul celulei la periferie; el da nastere unei membrane primitive datorita confluentei de vacuole ce iau nastere din fragmoplast si care sunt marginite de o pelicula ectoplasmatica. Alti autori descriu prezenta de microtubului ce insotesc aceste vacuole si care participa la geneza membranei Peste membrana primitiva se depune un strat nou se constituie astfel membrana primara (caracterizeaza celulele tinere) formata din hemiceluloza, celuloza, pectine si mici cantitati de proteine si lipide Odata cu stagnarea cresterii celulei pe fata interna a membranei primare se depun noi straturi celulozice succesive => membrana secundara Uneori prin depunere de noi straturi peste membrana secundara apare membrana tertiara nu mai este formata din celuloza, ci din alte substante (Ex: xilane) Proprietatile fizice ale membranei celulare - constituent solid cu densitatea de 1.7 -incolora, cu unele exceptii (Sphagnum roz, la celulele suberificate = bruna) Comportarea fata de apa Este permeabila pentru apa Se imbiba cu apa, dar mai mult in grosime anizotropa (gradul de imbibitie modifica permeabilitatea membranei) Este higroscopica fata de vaporii de apa absoarbe vaporii de apa din atmosfera Proprietatile chimice ale membranei - sunt conferite in principal de existenta celulozei (componentul de baza) - se gaseste asociata (celuloza) si cu mici cantitati din alte substante cum ar fi: hemiceluloza, pectinele

Celuloza

Substanta schelet a membranei celulare, in structura careia celuloza participa ca microfibrile; acestea sunt diferit orientate si alcatuiesc o textura fina ca o pasla Polizaharid foarte raspandit in natura solid, amorf, insipid si inodor, insolubil in apa si solventi organici, solubili in acizi tari care il hidrolizeaza solventul specific reactivul Schweitzer (solutie cupro-amoniacala) se solva partial in NaOH mercerizarea bumbacului hidroliza celulozei cu acizi tari si caldura se obtin polizaharide mai simple apoi celobioza (dizaharid) si in final glucoza 1

hidroliza celulozei enzimatic complex enzimatic ce lipseste din componenta protoplastului, insa poate fi secretat de unele ciuperci sau bacterii (celulaza, celobiaza) Importanta celulozei Utilizare ca derivati in industria textila (bumbac), matase artificiala (vascoza), fabricarea hartiei, nitrocelulozele (explozivi, celuloid) In medicina: - Vata hidrofila - Pansamente, comprese - Colodiu (nitroceluloza) In starea cea mai pura (95%) celuloza se gaseste in: perii de pe semintele de bumbac si celulele din maduva de soc, floarea soarelui De obicei celuloza se asociaza cu alte substante: hemiceluloza, pectine, lignina, suberina, cutina, rezine, gume, mucilagii, substante anorganice

Hemiceluloza
Se formeaza prin condensarea moleculelor de pentoze (arabinoza, xiloza), hexoze (manoza, galactoza, glucoza) si acid glucuronic E solubila in licoarea Schweitzer, dar si in solutii alcaline la cald E hidrolizata de acizii minerali diluati Se poate gasi sub forma de substanta de rezerva in endospermul semintelor de cafea, lupin, iar la curmal intra in constitutia endocarpului dur Este hidrolizata de unele enzime (hemicelulaza, citaza) din citoplasma

Pectine
Sunt polizaharide (poliholozide) foarte raspandite in celulele vegetale Reprezinta componenta principala a membranelor la celulele tinere, formand in special cementul de legatura intre membranele celulelor invecinate lamela mijlocie Se mai gasesc si in sucul vacuolar al fructelor Dupa solubilitatea in apa se impart in - protopectine insolubile in apa; se gasesc in fructele crude; au un edificiu molecular tridimensional mare care le confera insolubilitate - pectine solubile in apa; se gasesc in fructele mature (coapte) Se imbiba puternic cu apa formand solutii coloidale (cu apa calda); prin racire si in mediu acid formeaza geluri transparente utilizare in gospodarie, alimentatie la prepararea de gemuri, jeleuri, peltele In structura chimica, pe langa diverse oze, intra si acizi uronici sub forma de saruri de Ca si Mg si cu unii hidroxili metoxilati Pectatul de calciu din cementul de legatura dintre celulele invecinate se poate descompune in cazul fructelor pastoase eliberarea celulelor din pulpa Descopunerea hidrolitica a pectinelor:- cu apa la cald - enzimatic Bacillus felsineus, care descompune cementul, dar nu si celuloza: folosit la topirea inului si a canepii Actiune si intrebuintari: - actiune proprie hemostatica, laxativa, de reglare a tranzituliui intestinal - excipienti folositi la prepararea medicamentelor - agenti de ingrosare (crestere a vascozitatii) mediului - agenti de suspensie si emulsie in tehnica farmaceutica Lignina Este un complex de substante cu structura aromatica E caracteristica regnului vegetal, fiind aproape la fel de raspandita ca si celuloza 2

 Liseste insa la plantele inferioare; caracterizeaza numai cormofitele (deci si criptogamele vasculare) Este insolubila in apa si solveti organci uzuali Solubila in soutie de bisulfit de calciu la cald Se coloreaza specific cu: - floroglucina clorhidrica (reactia Hbner): rosu-visiniu - crizoidina: galben - fixeaza verdele de iod in cadrul dublei coloratii cu verde de iod si carmin Nu poate fi hidrolizata in mediu acid Se hidrolizeaza numai enzimatic, de catre enzime specifice: hadromaza produsa de unele bacterii si ciuperci Are un rol important in edificiul plantelor sustinere - este prezenta in tesutul lemnos si mecanic (sclerenchim) - confera rezistenta mecanica plantelor fata de conditile de mediu extern Impregnarea membranei cu lignina = lignificare

Suberina
E un produs carcateristic regnului vegetal Complex de acizi grasi (felonic, flemic, suberic etc.) Este impermeabila pentru apa si gaze: celulele impregnate cu suberina mor E rau conducatoare de caldura: rol protector pentru plante Impregnarea membranei cu suberina = suberificare

Cutina
Impregneaza mai ales peretii externi ai celulelor organelor aeriene, in special la plante din climat uscat si cald Este impermeabila pentu apa: rol protector pentru plante Impregnarea membranelor cu cutina = cutinizare Cutina in exces formeaza cuticula Sunt produsi de excretie ai vegetalelor Au consistenta tare, culoare brun-galbuie Sunt insolubile in apa Solubile doar in solventi lipofili D.p.d.v. chimic sunt inrudite cu terpenele, continand adesea in cantitati mari si derivati di- si triterpenici

Rezinele

Gumele si mucilagiile (polizaharide)

Pot apare ca: - exudate ale membranelor celulare - substante vacuolare Gumele - exudate cleioase, de natura patogena, cu rol de protectie a zonelor traumatizate - polizaharide ce contin Ca2+, K+, Mg2+ si unii acizi specifici - Pot fi solubile sau mai putin solubile in apa - Sunt insolubile in EtOH si solventi organici (deosebire de rezine) - Gumirezine = gume + rezine + ulei volatil - Actiune si intrebuintari: - Auxiliari farmaceutici: Gummi arabicum, Gummi tragacanthae, Astragalus gummifer 3

Mucilagiile Inrudite cu gumele (d.p.d.v. chimic) Localizare: in tesuturi situate la interior (vacuole cu mucilag la Malvaceae, Tiliaceae) sau la exterior (tesuturi superficiale seminte de in, gutui) Se intalnesc atat la plantele superioare (Fam. Malvaceae, Orchidaceae, Liliaceae) cat si la cele inferioare. Ex: Gelidium, Gracilaria, Eucheuma agar agar (geloza) Chondrus crispus, Gigartina mamilosa carrageen Laminaria laminarina Actiune si intrebuintari: - Laxative usoare, pansamente gastrice, intestinale, solutii extractive apoase proprietati pectorale datorita actiunii emoliente, expectorante - Alginatii excipienti in prepararea formelor farmaceutice - Agar-ul mediu de cultura pentru microorganisme Gelificarea = fluidificarea, lichefierea membranei celulare Gomoza = formarea de gume Ex: formarea traheelor (vase de lemn), dizolvarea peretilor transversali ai celulelor suprapuse lacune lisigene din tesuturi secretoare

Ceara
Impregneaza membrana externa a unor celule epidermice Se produce in protoplast si e exudata la suprafata: - Fructelor (mere, prune, porumbele) - Frunzelor (varza, brad) - Tulpinii (trestia de zahar, artar american) La cald se topeste, iar prin intindere da un aspect lucios suprafetei respective (mere, prune) Aceasta ceara nu se foloseste ca atare in farmacie, ci se foloseste ceara de albine!

Substante anorganice (minerale)

Prin impregnarea membranei = mineralizare Cele mai frecvente: SiO2, CaCO3 SiO2 Diatomee pamant de diatomee = kieselgur, Graminee, Equisetaceae, Cyperaceae CaCO3 impregnarea membranei celulare atat la plantele inferioare cat si la superioare La unele plante superioare formatiuni = cistoliti (Fam. Cannabinaceae hamei, canepa, Fam. Moraceae (ficus), Fam. Urticaceae (urzica Urtica dioica)

Structura si ultrastructura peretelui celular

Aspectul structural al peretelui dat de componenta fundamentala = celuloza Peretele e alcatuit din mai multe straturi fibrilare, orientate diferit in grosimea lui o textura incrucisata in diverse paturi confera rezistenta mai mare peretelui celular ca si un grad mai mare de elasticitate si flexibilitate Cercetarile cu microscopul electronic au confirmat formarea membranei celulozice din fibrile foarte fine = microfibrile asociate si alcatuite la randul lor din micele formatiuni formate din macromolecule de celuloza Microfibrilele prin asociere dau nastere la zone in care au orientare paralela = cristalite sau zone unde nu sunt paralele = amorfe; din aceasta asociere rezulta o textura complicata = pasla, care poate sa nu fie uniforma = pori

Functiile peretelui celular

4

 Majoritatea caracterelor indica faptul ca peretele celular e o formatiune lipsita de viata, ce indeplineste numeroase functii: Functia de fixare a formei celulei Functia de crestere Functia de protectie a continutului celular Functia de reletie cu celulele invecinate Functia de schimb de substante

Relatia cu celulele invecinate

Prin intermediul plasmodesmelor se stabilesc contacte intre protoplastii invecinati unitate functionala la organismele vegetale pluricelulare, lipsite de sistem nervos si circulator Plasmodesmele trec prin porii foarte fini ai membranei celulozo-pectice, realizand o continuitate intre plasmodesmele si RE ai celulelor invecinate Deci, membrana celulara nu reprezinta o bariera intre celule, intre protoplasti, ci e un suport cu rol principal de sustinere si rol de schimb de metaboliti, ioni si de produsi ai activitatii celulare de la o celula la alta

Cresterea peretelui celular

Are loc atat in suprafata cat si in grosime Cresterea in intindere (suprafata) se face prin mecanismul de intususceptie = intercalarea de noi microfibrile celulozice pe traiectul celor vechi, preexistente Cresterea prin intususceptie se intalneste numai la peretele primar Peretele celular creste mai mult la extremitati Cresterea in grosime se realizeaza prin apozitie = suprapunerea de noi straturi succesive de celuloza peste peretele primar Se face centripet Poate fi uniforma, pe toata suprafata interna a peretelui, sau pot ramane zone neingrosate = punctuatiuni: rotunde, ovale, in forma de butoniera Chiar in cazul impregnarii cu alte substante a peretelui primar, aceasta poate sa nu fie uniforma: rezulta astfel aspecte caracteristice (sclerenchim, vase lemnoase), unde lignina lasa zone neingrosate ca punctuatii simple sau areolate