BOTANICA FARMACEUTICA In timpul ingrosarii peretelui raman portiuni

neingrosate numite PORI, la nivelul carora trec

1.CITOLOGIA VEGETALA plasmalemele de la o celula la alta, care faciliteaaza
Se ocupa cu studiul structurii celulei si organitelor sale schimburile de substante intre celule.
Celula este unitatea morfologica , structurala si In afara de substantele specific peretelui cellular , se
functionala a plantelor depun si substante cum ar fi|: cutina , suberina , ceara ,
Forma: variata lignin , subsntante minerale
Pl unicelulare: sferice , ovoidale , cilindrice , MODIFICARI SECUNDARE ALE PERETELUI
fusiforme CELULAR:
Pl pluricelulare: poliedrice , sferice , reniforme , CUTINIZAREA – depunerea de lipide (cutina) la
stelate , halteriforme exteriorul epidermei –CUTICULA
Dupa raportul intre lungime si latime , celulele se SUBERFICARE – depunere de suberina , o substanta
impart in 2 categorii: grasa
PARENCHIMATICE : sferice , ovale , lungimea este CERIFICAREA – costa in acoperirea peretilor
aproximativ egala cu latimea celulelor epidermice cu ceara ( sub forma de perisori)
PROZENCHIMATICE : cilindrice , fusiforme , – trestia de zaahr , sau strat subtire numit PRUINA
lungimea depaseste latimea (prun , mar) , cu rol impermeabil
Marimea:variata: LIGNIFICAREA - impregnarea peretilor celulari cu
Bacterii si alge:0.2-0.25 um lignin ( da rezistenta si duritate fata de
Dicotiledonate: 30-50 um microroganisme) – SCLERENCHIM
Monocotiledonate : 50-100 um MINERALIZAREA – impregnarea peretilor celulari
Fibra de canepa : 4-5 mm cu substante minerale , prin mineralizare peretele
Perii unicelulari bumbac: 3-6 cm lumgime cellular capata o rezistenta mecanica sporita
Celulele endocarpului la citrice: 20 mm lungime LICHEFIEREA – procesul de biodegradarea totala a
peretilor celulari , iau nastere vasele lemnoase ,
TIPURI DE CELULE : EUCARIOTE SI caderea frunzelor , petalelor , deschiderea fructelor
PROCARIOTE IMPORTANTA PERETELUI CELULAR:
COMPONENETELE CELULEI VEGETALE Datorita rigiditatii , dau forma celulei
EUCARIOTE: Asigura transportul apei si substantelor dizolvate
Peretele cellular Constituie o bariere fizica la atacul agentilor patogeni
Membranele plasmatice MEMBRANELE PLASMATICE :
Citoplasma PLASMALEMA SI TONOPLASTUL
PERETELE CELULAR PLASMALEMA
Protejeaza la exterior celula si ii da forma acesteia Pelicula fina situate intre peretele cellular si citoplasma
Acesta se formeaza in timpul diviziunii celulare Rol important in reglarea schimburilor osmotic dintre
PERETELE PRIMITIV celula si mediul extracellular prezentand o
Consta in depunere de substante pectice si semipermeabilitate selective , permitand trecerea apei ,
hemicelulozice , rezultand lamela mediana , cu rol de constituind o bariera pentru substantele dizolvate
liant intre cellule , datorita pectinelor pe care le contine CITOPLASMA
PERETELE CELULAR PRIMAR Masa fundamental a celulei , cu aspect hialin ,
Alcatuit din microfibile celulozice , hemicelulozice, trasnlucid , in care se gasesc organite celulare , este
proteice si substante pectice , fiind elastic , apartine protejata la exterior de plasmalema
celulelor tinere , MERISTEMATICE Functii:
Dupa incetarea cresterii in volum, se formeaza peretele = asigura deplasarea organitelor celulare in interiorul
secundar , prin depuneri de material peste PERETELE celului si transportul substantelor de la un organit la
CELULAR PRIMAR altul , prin intermediul curentilor citoplasmatici
Depunerea de material se realizeaza in structure = mediul in care au loc numeroase reactii de
successive(3) , spre interiorul peretelui primar , avand BIOSINTEZA SI BIODEGRADARE
cresterea in grosime prin procesul de apozitie ( crestere = Reprezinta situsul de biosinteza a unor vitamine si
centripeta) numeroase subtante volatile (arome)
Peretele format este alcatuit din celuloza , ORGANITE CELULARE:
hemiceluloza , pectina , lignin , predominand celuloza. NUCLEU GLIOXISOMII
PLASTIDE SFEROXISOMII
 MITOCONDRII MICROTUBULII Plastidele colorate in rosu portocaliu datorita
RETICULUL CILII pigmentilor ( CAROTINA SI XANTOFILA) ,inactive
ENDOPLASMATIC in fotosinteza
COMPLEXUL GOLGI FLAGELII Prezente la fructele coapte , radacini si petale
PEROZISOMII VACUOLE Rezulta din leucoplaste sau cloroplaste imbatranite
LISOSOMII prin distrugerea clorofilei si acumularea pigmentilor
carotenoizi
CLOROPLASTELE
Plastidele verzi , intalnite la plante superioare , in toate
organelle verzi , mai ales in Frunze , contin clorofila
NUCLEUL cu rol si fotosinteza
Cel mai important organit al celulei
Contine materialul genetic si reprezinta centrul de
coordonare al proceselor vitale
Celulele tinere – sferic , in centrul celulei FORMA SI NUMARUL CLOROPLASTELOR
Celulele mature – ellipsoidal , in aproierea peretelui PL INFERIOARE
cellular CLOROPLASTELE- CROMATOFORI , sunt foarte
Format din : memebrana nuclear dubla, mari, forma variata
carioplasma , cromatina , nucleoli PL SUPERIOARE
MEMBRANA NUCLEARA DUBLA Sunt mici , de 3-10 um , forma sferice sau lenticulara ,
Se afla la exteriorul nucleului , si este de natura sunt pina la 50 (la nr)
lipoproteica (porii sunt pusi in legatura cu canalele RE, Cloroplastul
asigurand schimburile dintre nucleu si citoplasma prezinta la exterior o membrane dubla , lipoproteica ,
CARIOPLASMA iar la interior STROMA ( RIBOZOMI , ENZIME ,
Se afla in interiorul nucleului , fiind MASA ADN SI ARN)
FUNDAMENTALA , constituita din protein , mb ext este neteda , cea interna fomreaza pliuri
fosfolipide , ADN , ARN , enzyme si glucide (TILACOIDE)
CROMATINA intre tilacoide se gasesc discuri suprapuse( ca
Substanta nuclear , cu aspect granular alcatuita din monedele intr-un fisic) numite GRANA-TILACOIDE
ADN , ARN (putin) si protein , din ea se formeaza MITOCONDRIILE
cromozomii  forma variata
NUCLEOLII  delimitate la ext de o mb dubla lipoproteica
Corpuscului sferici care se gasesc in carioplasma NETEDA , iar cea interna prezinta pliuri
Formati din protein si ARN numite CRISTE
Participa la sinteza proteinelor nuclear ribozomale si a
 la interior , MASA FUNDAMENTALA =
ARN ribosomal , celule fara NUCLEOL NU POT
MATRICE , in care se gasesc ribozomi , acizi
SUPRAVIETUI
nucleic si enzyme
FUNCTIILE NUCLEULUI
 reprezinta sistemul energetic al celului , contin
Membrane nuclear , cu ajutorul porilor , controleaza
toate enzimele ciclului KREBS (fct principal
schimbul de substante dintre nucleu si citoplasma
RESPIRATIA)
Cromozomii asigura trasnmiterea informatiei genetice
RETICULUI ENDOPLASMATIC
la urmasi
Coordoneaza functiile vitale ale celulei  alcatuit dintr un system 3D DE canalicule si
PLASTIDELE =organite celulare specific celulei vezicule , care impanzeste CITOPLASMA , de
vegetale la nucleu la plasmalema
LEUCOPLASTELE  prin ac canalicule circula diferite subsntante
Plastid incolore , cu rol in depozitarea substantelor organice
minerale  poate fi REN –neted fara ribozomi , RER –
Pot fi : AMILOPLASTE – AMIDON , rugos , cu ribozomi
PROTEOPLASTE – PROTEINE SI OLEOPLASTE –  rol in sinteza proteinleor sia unor uleiuri
ULEIRUI eterice
Sunt prezente in radacini , bulbi , tubercului si in COMPLEXUL GOLGI- DICTIOZOMII
petalele floriloe albe  totalitatea dictiozomilor formeaza
CROMOPLASTELE COMPLEXUL GOLGI
  un dictiozom este alcauti din 3-20 de cistern ,
aplatizate , suprapuse , unite in partea central
 rol in sinteza polizaharidelor , rol in formarea
lamelei mediane si a peretelui cellular
RIBOZOMII- CORPUSCULII LUI PALADE
 Organite celulare de forma granulara, fiind
prezenti in toata celula
 Pot fi IZOLATI - MONORIBOZOMI SAU
GRUPATI – POLIRIBOZOMI
 Rol in sinteza proteinelor
PEROXISOMII
 Sferici/elipsoidali ( 0.1-0.15 um)
 Prezinta la ext o mb simpla , si la int o matrice
granular , care contine incluziuni cristaline si
numeroase enzyme
 Rol in respiratia celulara
GLIOXISOMII
 Organite caracteristice celulelor din
endospermul si cotiledoanele embrionului unor
seminte
 Participa la trasnformarea lipidelor in glucide
in procesul germinatiei semintelor
LISOSOMII
 Sferici 0.4-1 um
 Delim de o mb simpla lipoproteica , iar la
interior granulele care constituie suportul
enzimelor
 Rol in digestia intracellular
MICROTUBULII
 Formeaza fusul de diviziune in timpul
MITOZEI
 Intra in alcatuirea CITOSCHELETULUI
 Rol in deplasarea veziculelor transportatoare
SFEROXISOMII – Rol in sinteza lipidelor
CILII SI FLAGELII – Rol in locomotive
VACUOMUL – Totalitatea vacuolelor dintr-o celula
IMPORTANTA VACUOLEI
Depoziteaza substante osmotic active ( genereaza
presiune osmotic si potentialul de membrane)
Prin modfiicarea turgescentei vacuolei , are loc
inchiderea si deschiderea staminelor
Rol in depozitarea subsntantelor de rezerva
Acumularea de pigmenti flavonoizi in vacuolele
celulelor unor flori si fructe
INCLUZIUNILE ERGASTICE
Formatiuni incluse in citoplasma sau vacuole si
servesc ca materii de rezerva
POT FI:
LICHIDE – uleiuri
SOLIDE – amidon , aleurona , cristale minerale
AMIDONUL – HIL
Cele mai raspandite incluziuni solide
Se gasesc in radacini , tubercului , bulbi , seminte
Hil simplu : grau , porum
Hil compus – ovaz , orez
ALEURONA – substanta amorfa care ia nastere in
endospemul semintelor prin deshidratareavacuoleleor
CRISTALELE MINERALE: sunt substante de
excretie
Ex : oxalatul de calciu : rafide : vita de vie , ursine:
begoni
2.Compozitia chimica a sucului vacuolar
In vacuolă se află sucul vacuolar, care contine apă,
glucide, aminoacizi, glicozizi, alcaloizi, taninuri, acizi
organici,pigmenti antocianici, flavone si substante
anorganice.
Glucide Variaza de la specie la specie iar in aceeasi
planta sunt dependente de perioada de vegetatie.
Glucoza este forma circulanta, de transport, a
glucidelor asimilate prin fotosinteza, de la locul de
formare la cel de depozitare. Prin polimerizare
(policondensare), glucoza da nastere la polizaharide
(glucide superioare)
Fructoza se gaseste in fructe coapte si dulci (pere,
struguri)
Zaharoza e un dizaharid raspandit in regnul vegetal
Materii prime industriale:
- trestia de zahar (Saccharum officinarum) contine
25% zaharoza
- sfecla de zahar (Beta vulgaris) contine 20 %
zaharoza
Inulina este un polizaharid caracteristic plantelor din
familia Asteraceae (iarbă mare-Inula helenium, dalie-
Dahlia variabilis, cicoare-Cichorium intybus,nap-
Helianthus tuberosus, papadie-Taraxacum officinale),
Campanulaceae, unele Lobeliaceae, Apiaceae si
Liliaceae
Prin hidroliza totala a inulinei se obtine fructoza
Glicozidele (heterozidele)Sunt substante organice
alcatuite dintr-o componenta glucidica si o
componenta de alta natura ce poarta denumirea de
aglicon. Exista mare diversitate de glicozide, produsi
ai metabolismului secundar.
Datorita diversitatii structurii agliconului, exista un
mare numar de glicozide inzestrate cu actiuni
farmacodinamice si intrebuintari foarte diferite:
laxative, aperitive, cardiotonice.
Glicozidele sunt localizate in toate organele plantelor
dar cantitatea acestora difera de la organ si specie.
Ex: - amigdalozida din seminte de gutui(Cydonia
oblonga)
- sinigrozida din semintele de mustar (Brassica nigra)
Saponine (saponozide)
 • Sunt tot glicozide a caroragliconeste
sapogenina (sapogenol)
• Prezinta proprietatea caracteristica de a
spumifica la agitare cu apa
• Au propritati tensioactive → stabilizeaza
emulsiile si suspensiile
• Au reactie slab acida sau neutra
• Hemolizeaza globulele rosii din sange
• Stimuleaza secretiile unor glande (produc
sialoree)
• Au actiune:- diuretica
- depurativa
- sunt agenti tensioactivi (excipienti,
substante auxiliare)
Raspandire: plante din familiileCaryophyllaceae,
Primulaceae, Hipocastanaceae, Araliaceae,
Chenopodiaceae, Polygalaceae, Liliaceae
TaninurileSunt un grup heterogen de substante ce au
un gust astringent. Raspandire: la
GymnospermaesiDycotiledonatae, in diferiteorgane:
scoarta
frunze
- - organesubterane- fructe
seminte
formatiuni patologice = gale
Taninurile determina valoarea alimentara si
gustativa a multor fructe si produse
alimentare(vin,ceai,cafea).
Rolul taninurilor
 Antidiareic si antimicrobian la nivelul
tubului digestiv
 hemostatic
 tratarea arsurilor
Pigmenti antocianici (Antocianozide)
Confera culoarea specifica florilor, frunzelor si
fructelor:rosu, albastru, violet
Culoarea acestor pigmenti este dependenta de valoarea
pH-ului:acid → rosu, bazic → albastru,violet-neutru
Actiune farmacodinamica si intrebuintari:-
factorivitaminici P =
influenteazapermeabilitateacapilarelor. Sunt prescrisi
in afectiunivenoase si arteriale, in raceli, viroze.
Aciziio rganici
Sunt raspanditi in plante liberi sau sub forma de
combinatii
D.p.d.v. istoric sunt printer primele principii active
izolate in starepura din plante.Se gasesc in fructe,
organeaerienesisubterane
Ceimairaspanditisunt: acidul malic (mere, visine,
tomate, afine etc.), acidul citric (citrice), acidul oxalic
(fam. Polygonaceae, Oxalidaceae) liber sau sub forma
de oxalati, acidultartric (Vitisvinifera)
Utilizari: - in chimie, careactivi
- inindustriafarmaceutica, intra in
componentaunormedicamente
Unii au actiuneterapeuticaproprie:stimuleazasecretiile
digestive, favorizanddigestia
Pigmentiflavonici
Au culoaregalbena.Fac parte impreuna cu
taninurilesiantocianii din mareaclasa a
polifenolilorvegetali.Celmaicunoscutreprezentant e
rutozida
Suntdistribuite in special in
flori,ex.sunătoarea(Hypericumperforatum),
frunzeex.paducel (Crataegus
monogyna),darsialteorgane,in fructe (citrice), radacini
ex.lemn dulce (Glycyrrhizaglabra)
Au actiune de factor vitaminic P:
influenteazapermeabilitateacapilarelor sanguine
Se intrebuinteaza inafectiuni venoase, aterosleroza,
ca adjuvant in HTA, asociate cu vitamina C (acid
ascorbic)
Alcaloizii
Sunt substante organice azotate care in cantitati mari
prezinta toxicitate.
In plante se intalnesc de obicei sub forma de saruri cu
acizii organic sau anorganici sau sub forma de
combinatii cu taninuri.
Raspandire: mai des la Dicotyledonatae, mairar la
MonocotyledonataesiGymnospermae.
DintreDicotyledonatae, se gasescfrecvent in
familiileRanunculaceae, Berberidaceae,
Papaveraceae, Cactaceae, Apocynaceae, Solanaceae,
Rubiaceae etc.
Dintre Monocotyledonataesuntmairaspanditi la plante
din familiileLiliaceaesiAmaryllidaceae, iar
dintreGymnospermae la specii de TaxussiEphedra
Actiune farmacodinamica si intrebuintari:
se utilizeazapescaralarga la doze mici; la
depasireaacestordoze aparefectetoxice, reactii adverse
severe, intoxicatii
Multi alcaloizi au o actiune complexa intervenind prin
mecanisme diferite la nivelul mai multororgane sau
sisteme.
Atropina: antispasticsiantisecretor gastric, midriatic
Cofeina: stimulent, excitant SNC
Papaverina: antispastic, calmant al colicilor din
sferaabdominala
Codeina: antitusiv – inhiba centrii nervosa superiori ai
tusei
Morfina: analgezic, suprim adurerea (antalgic)
Efedrina: vasoconstrictor periferic, relaxeaza
musculature bronsica
Chinidina: antiaritmic
Cocaina: anestezic local
Berberina:rolcoleretic(stimuleaza producerea bilei de
catre ficat), colagog(favorizeaza evacuarea bilei in
duoden ), hipotensiv, antimicrobian
Antibiotice, fitoncide
Sunt substante sintetizate atit de plantele inferioare cit
si de cele superioare ce prezinta actiune inhibitori
asupra microorganismelor.
- bacteriostatice = stopeaza dezvoltarea microbilor
- bactericide = omoara microbii
• Antibioticele suntdistribuite in plantele
inferioare din genul Penicillium(penicilina,
streptomicina, eritromicina)sau in speciile
medicinale apartinind familiilor
Asteraceae,Cruciferae,Liliaceae etc.
Uleiuri grase
Unele au actiune farmacodinamica proprie:
- uleiul de ricin este purgativ
- uleiul de croton e un purgativ drastic
- uleiul de maslinee cicatrizant (antiulceros)
- uleiul de catinae vitaminizant, reepitelizant
(tratareaarsurilor), antiulceros
- uleiul de in e folositsi el pentru tratarea arsurilor
- uleiul de soia, uleiul din germeni de porumbsicel
din seminte de luminita(Oenotherabiennis) sunt
hipolipemiante, antiaterosclerotice,
previnaccidentelevasculare, diminueazariscul de
aparitie al infarctuluimiocardic
Uleiurile vegetale sunt solvent pentru prepararea
formelor farmaceutice sau excipienti (de ex. untul de
cacao)
Se folosesc in industria farmaceutica la prepararea
unguenteor deoarece asigurar egenerarea si intretinerea
epiteliilor si mucoaselor
Uleiurile volatile
Pot apare ca picaturi sau suntdispuse in formatiuni
special esecretorii (canale, buzunare, celule,
periglandulari)
Actiunesiintrebuintari
- actiune antimicrobiana, antiseptica,
dezinfectanta, deodoranta (uleiul de brad, pin,
cuisoare, eucalipt , menta)
- actiune carminativa(stimulenta a
digestiei,combate balonarea) (uleiulApiaceaelor)
- actiunea ntispastica, calmandcolicile (uleiul
de menta, anason, melisa, chimion)
Suntutilizate la
preparareamedicamentelorsicosmeticelor
Fitosteroliisifitosteridele
Sunt substante lipofile, care se dizolva in uleiurile
vegetale.
Se extrag (impreuna cu lipidelevegetale) cu
solventiorganici (eter de petrol, benzen, cloroform,
benzina de extractie etc.)
Ex: stigmasterol, campesterol, sitosterol din uleiul de
soia, porumb
- se pot utilize pentru obtinerea prin
semisinteza a hormonilo rsteroizi (hormone sexuali
masculine si feminini)
- folositi la prepararea de medicamente
hipolipemiante (scadcolesterolul)
- folositi in tratamentul adenomului de
prostata
Ergosterolul se gaseste in ciuperci: cornulsecarei
(Clavicepspurpurea), drojdia de bere
(Saccharomyces cerevisiae)
Ergosterolul = provitamina D2; din acesta
priniradiere UV se obtine ergocalciferolul
(vitamina D2), factor antirahitic (favorizeaza
fixareaCa in oase)
3.HISTOLOGIA VEGETALA
Histologia se ocupă cu studiul tesuturilor la plante
TESUTURILE DEFINITE- celulele acestor tipuri de
tesuturi nu se mai divid , sunt specializate in
indeplinirea diferitelor functii
TESTURI DE APARARE
- situate la exterior, cu rol de protective
Testuri primare: epiderma , exoderma , caliptra
Epiderma
Extern organului dermic , format dintr un rand de
celule parenchimatoase , cu peretii exterior cutinizati
sau cerificati
Se gasesc leucoplaste , cromoplaste , stomata si peri
Stomatele – formatiuni epidermice , unicelulare ,
asigurand schimbul de gaze intre planta si mediu
Stomatele
Amizocitice- varzza
Anomocitice- vita de vie
Paracitic – magnolia
Diacritic – garoafe
Perii – iau nastere prin alungirea peretilor externi , pot
fi Ș secretori , agatatori , senzitivi , unicelulari ,
pluricelulari , simplu , ramificati , stelati , vii sau morti
Peri
Unicelulari – urzica
Morti – bumbac
Stelati – traista ciobanului
Plucelulari
Simpli – cartof
Ramificati – salcia mirositoare
EXODERMA
RADACINA , SUB FORMA DE RIZODERMA ,
FORMAT DIN 2-4 RANDURI DE CELULE
IMPREGNATE CU SUBERINA
ROL DE PROTECTIE DUPA DISTRUGEREA Poate fi
PERISORILOR ABSORBANTI Lemons – XILEM – LEMN
CALIPTRA – TESUT CARE PROTEJEAZA Liberian – FLOEM – LIBER
VARFUL RADACINII TESTUL CONDUCATOR LEMNOS
TESUTURI DE APARARE SECUNDARE: Conduce seva bruta in sens ascendant , fiind format
SUBERUL – tesut inert , fromat din mai multe straturi din vase lemnoase , parecnhim lemnos si fibre.
de celule turtite , dispuse radial , cu peretii impregnate Vasele lemnoase- formate din celule alungite ,
cu suberina cilindrice cu peretii lignificati ( traheide si trahee)
Moale , elastic , cu rol in reducerea evaporarii apei din Parenchimul lemnos - insoteste vasele lemnoase , fiin
organelle plantelor format din celule vii in care se acumuleaza subtante de
Impiedica patrunderea uneor daunatori EX : lenticele rezerva.
la mar Fibrele lemnoase- fibre de sclerenchim , cu rol
RITIDOMUL – ansamblu de tesuturi moarte( suber , mechanic , prezente mai ales in lemnul secundar
felogen si feloderina) , se afla la exteriorul radacinii si TESUTUL CONDUCATOR LIBEREIAN
tulpinii plantelor lemnoase , rezultate din activitatea Conduce seva elaborata in sens descendemt, fiind
multianuala a felogenului format din : vase libertine , celule anexe, parenchim
SUBER+FELOGEN+FELODERMA=PERIDER Liberian , fibre liberien.
PARENCHIMURILE TESUTURI MECANICE
Cele mai raspandite tesutuiri in plante Specializate in sustinerea plantelor , formate din celule
Formate din celule parenchimatice , cu pereti subtiri , prozenchimate , cu peretii celulari ingrosati , conferand
celulozici si cu spatii intercelulare rezistenta , flexibilitate , elasticitate la actiunea
1, PARENCHIMURILE DE ABSORBTIE factorilor de mediu
Rol de a absorbi apa cu sarurile minerale din sol si de a Sunt de 2 tipuri : COLENCHIM SI SCLERENCHIM
o conduce la vasele lemnoase COLENCHIM:
2,PARENCHIMURI ASMINILATOARE ANGULAR – CELULELE PREZINTA INGROSARI
Rol in folosinteza LA UNGHIURI
Prezente in testurile verzi ale plantei , Frunze si tulpini TUBULAR – CELULELE CU PERETII
tinere TANGENTIALI INGROSATI SUB FORMA DE
Tesutul palisadic PLACI
Se afla sub exoderma superioara LACUNAR - CELULELE SUNT INGROSATE IN
Format din 4-5 randuri de celule izodiametrice DREPTUL SPATIILOR INTERCELULARE
Continut ridicat de cloroplaste COLENCHIMUL- tesut mechanic adaptat pt
Tesutul lacunos functia de sustinere a organelor in curs de crestere ,
Se afla intre tesutul palisadic si epiderma inferioara fiind de origine primara
Format din 4-5 randuri de celule izodiametrice cu SCLERENCHIMUL – format din celule
spatii intercelulare prozenchimatice , cu peretii uniform ingrosati cu
Continut redus in cloroplaste lignin
Parenchimuri de depozitare SCLERENCHIM
Acumuleaza cantitati mari de subsntante organice , apa FIBROS - FORMEAZA LIBERUL TARE SAU
sau aer LEMNUL SECUNDAR
Rol de depozitare SCLEROS – ALCATUITI DIN CELULE
Pot fi : IZODIAMETRICE , STRABATUTI RADIAR DE
Amilifere- amidon CANALICULE RAMIFICATE PURTAND NUMELE
Aerifere- aer – Nufar DE SCLEREIDE ( CELULE PIETROASE – GUTUI ,
Acvifere- Cactus PAR)
TESUTURI SECRETOARE

TESUTURI CONDUCATOARE Formate din celule specializate in producerea sau

- specifice plantelor vasculare , cu corpul diferentiat in eliminarea unor substante rezultate ale proceselor
radacina , tulpina si Frunze metabolice
- alcatuite din celule specializate cu roluil de a conduce Pot fi:
circulatia apei si a sarurilor minerale , de la radacina si Cu secretie interna:
pina la Frunze
 Papilele secretoare: secreta ulei volatil ,  ADVENTIVE - SE FORMEAZA PE
PANSELUTA TULPINI , FRUNZE
Perii secreotri :prezenti in epiderma frunzei si  METAMORFOZATE –
tulpinii , 1-4 celule , ultima fiind secretoare
Solzii secreotri : formati din celule secretoare
asezate in fomra de rozeta ( hamei)
Glandele nectarifere : secreta un lichid dulce: MORFOLOGIA RADACINII :
piersic , cires  CALIPTRA – PROTEJEAZA VARFUL
Glandele digestive: plante carnivore , secreta RADACINII
enzime proteolice , cu ajutorul carora se digera  ZONA NETEDA
insectele : ROUA CERULUI  ZONA PILIFERA
Cu secretie intercelulara  ZONA ASPRA
 ELIMINA SUBSNTELE IN SPATIILE
INTERCELULARE  Z . NETEDA – ZONA DE CRESTERE IN
 BUZUNARE SECRETOARE – PREZINTA LUNGIME A RADACINII
SPATII INTERCELULARE SFERICE ,  Z. PILIFERA - ZONA PERISORILOR
CAPTUSITE CU CELULEL SECRETOARE ABSORBANTI= REZULTA DIN
IN CARE SE ACUMULEAZA ALUNGIREA CELULELOR RIZODERMEI
SUBSTANTELE SECRETATE EX ș COAJA SPRE EXTERIOR
PORTOCALA , SUNATOAREA
 Z. ASPRA – SE AFLA DEASUPRA ZONEI
 CANALELE SECRETOARE – SPATII PILIFERE
INTERCELULARE , TUBULOASE ,
CAPTUSITE CU CELULE SECRETOARE TIPURI MORFOLOGICE DE RADACINI
( RASINI, ULEIURI ETERICE) PIVOTANTE MORCOV , MAZARE
Cu secretie intracelulara RAMUROASE SPECIFICE
 ELIMINA SUBSNTANTELE SECRETATE ARBORILOR
IN INTERIORUL CELULELOR FASCICULATE GRAU
 LACTIFERELE- CELULE MARI SIMPLE - AU ORIGINE CEAPA
SAU RAMIFICATE CARE SECRETA ADEVENTIVA
LATEX - SE FORMEAZA LA
 LACTIFERE ARTICULATE NODURILE BAZALE ALE
TULPINII
- FORMATE DIN CELULE PUSE CAP
- AU ASPECT DE
LA CAP CU PERETII FASCICUL
TRANSVERSALI RESORBITI TUBERIZATE RIDICHE
 EX : ROSTOPASCA , PAPADIE - AU CA FUNCTIE SFECLA DE ZAHAR
 LACTIFERELE NEARTICULATE PRINCIAPALA DALIE
- PREZINTA O SINGURA CELULA INMAGAZINAREA DE
ALUNGITA CU NUMEROSI SUBST DE REZERVA
NUCLEI , CUM AR FI șLAPTELE DRAJONATE PALAMIDA
CAINELUI - FORMEAZA MUGURI SALCAM
5.RADACINA PE RADACINI , DIN CARE
APAR LASTARI NUMITI
 PRIMUL ORGAN VEGETATIV AL
DRAJONI
PLANTEI CARE APARE IN PROCESUL FIXATOARE IEDERA
DE GERMINATIE DIN RADICULA -SPECIFICE LIANELOR
EMBRIONULUI RESPIRATORII CHIPAROSUL DE
 ROL IN ABSORBTIA APEI SI A A - INTALNITE LA UNELE BALTA
SARURILOR MINERALE SPECII DIN MLASTINI
 ORGAN DREPT , CRESTE IN JOS , SIMBIONATE
GEOTROPISM POSITIV - RADACINI CARE
POT FI : INTRAIESC IN SIMBIOZA
 EMBRIONARE – SE DEZVOLTA DIN CU BACTERIILE SAU
CIUPERCILE
RADICULA EMBRIONULUI
HAUSTORII
- SPECIFICE Taraxaci radix reprezinta radacina si rizomul de la
PLANTELOR PARAZITE planta Taraxacum officinale(papadie), fam.
SI SEMIPARAZITE Asteraceae. Produsul contine principii amare. Are
- NUMITE SI SUGATORI proprietati tonice, diuretice, depurative si laxative.
7.TULPINA
RAMIFICAREA RADACINII
- DIHOTONIC – FERICI  ORGAN VEGETATIV ARTICULAT
- MONOPIDAL – FRECVENT INTALNITE FORMAT DIN NODURI SI INTERNODURI
 ROL DE A CONDUCE SEVA , SUSTINE
FRUNZA, FRUCTELE SI FLORELE , LA
UNELE SERVESTE SI LA INMULTIREA
6. PRODUSE VEGETALE MEDICINALE CARE VEGETATIVA
PROVIN DIN RADACINA

Radacina este organul vegetativ in care se acumuleaza

diverse principii active cu importanta farmaceutica COMPONENTELE TULPINEI:
deosebita. - HIPOCOTIL
Produsele vegetale medicinale provenite din radacina - EPICOTIL
au numeroase intrebuintari: intra in compozitia unor - MUGURAS
ceaiuri; folosesc la obtinerea unor preparate galenice:
extracte, siropuri, tincturi; se utilizeaza ca materie HIPOCOTILUL- PARTEA CUPRINSA INTRE
prima pentru fabricarea unor medicamente. SOL SI LOCUL DE INSERTIE AL FRUNZELOR
Althaeae radix este constituit din radacinile COTILEDONARE
decorticate ale plantei Althaea officinalis din fam. POATE FI
Malvaceae. Componentul principal al produsului este LUNG- FASOLE
mucilagiul. Produsul este emolient si expectorant. Se SCURT – MAZARE
utilizeaza in faringite, laringite, afectiuni ale cavitatii
bucale (gingivite, stomatite). EPICOTILUL- PARTEA CUPRINSA INTRE
Belladonnae radix reprezinta radacinile plantei Atropa COTILEDOANE SI PRIMELE FRUNZE
belladonna (matraguna) din fam. Solanaceae. Contine ADEVARATE ( PROTOFILE)
alcaloizi (atropina). Produsul este folosit la prepararea MUGURASUL
extractului uscat si extragerea atropinei. Extractele se  PRIN ACTIVITATEA MERISTEMULUI
utilizeaza ca antispastice si antisecretoare iar atropina, APICAL FORMEAZA CEA MAI MARE
gratie efectului midriatic, are mare utilitate in PARTE A TULPINII , FORMATA DIN
oftalmologie NODURI SI INTERNODURI
Gentianae radix reprezinta radacina si rizomul plantei  LA NIVELUL NODURILOR APAR
Gentiana lutea (ghintura), fam. Gentianaceae. Contine FRUNZELE
principii amare. Se utilizeaza ca tonic amar,  DISTANTA DINTRE 2 NODURI=
stomachic(care favorizează digestia gastrică) si INTERNOD
aperitiv( stimuleaza apetitul).  TULPINA ARE IN VARF UN MUGU
Saponaria rubrae radix constituie produsul vegetal TERMINAL SAU APICAL , IAR SUB
provenit din radacinile plantei Saponaria officinalis FRUNZE SE GASESC MUGURII
(sapunarita), fam. Caryophyllaceae. Produsul contine LATERALI SAU AXILARI
saponozide triterpenice; se foloseste ca expectorant,  MUGURII- FORMATIUNI TINERE ALE
diuretic si depurativ( curăță organismul de substanțele TULPINII , FORMATI DINTRU-UN AX
nocive) . LONGITUDINAL CU INTERNODURI
Ginseng radix este produsul vegetal medicinal obtinut SCURTE , CARE POARTA LA VARF UN
din radacinile speciei Panax ginseng, fam. Araliaceae, MERISTEM PRIMORDIAL CARE
care se afla spontana si cultivata in China, Coreea, REALIZEAZA CRESTEREA TULPINII
Nepal, Japonia. Contine saponozide triterpenice,
mucilagii, rezine, vitaminele B1 si B 2, acid pantotenic, MUGURII:
acid nicotinic, zaharoza etc. Se intrebuinteaza ca  VEGETATIVI- LASTARI+FRUNZE
sedativ, stimulent cardiotonic, antianemic, pentru
indepartarea somnolentei, in nevroze.
  FLORALI (FLORIFERI) – FLORI/
INFLORESCENTE
 MICSTI
RAMIFICAREA TULPINII
 DIHOTOMICA
PRIMITIVA , SE INTALNESTE LA UNELE
GIMNOSPERME SI LA FERIGI
 MONOPODIAL
CONSTA IN CRESTEREA CONTINUA A AXULUI
PRINCIPAL AL TULPINII , PRIN MUGURELE
TERMINAL , CARE ESTE VEGETATIV-
CONIFERE
 SIMPOIDALA
OPRIREA DIN CRESTEREA TULPINII , CA
URMARE A DISPARITIEI MUGURELULUI
VEGETATIV , DA NASTERE LA O
FLOARE/INFLORESCENTA , CRESTERE
CONTINUA PRIN MUGURELE AXILAR , CEL
MAI APROPIATș NUC , MAR , CIRESC , PRUN
 INFRATIREA
SPECIFICA GRAMINEELOR , FORMEAZA TUFE.
CLASIFICAREA MORFOLOGICA A
TULPINILOR
ERBACEE
LEMNOASE
ERBACEE
CAULIS
- CEL MAI FRECVENT INTALNITA
- FORMATA DIN NODURI SI INTERNODURI
EGALE , PLINE SAU NU CU MADUVA
EX :MORCOV , FLOAREA SOARELUI
CULMUL
- SPECIFICA GRAMINEELOR – PAIE
EX;PORUMB
CALAMUSUL
- NODURI DESE SI NEEVIDENTE
- INTERNODURILE PLINE CU TESUT SPONGIOS
EX ș PIPIRIG , ROGOZ
SCAPUL
- TULPTINA ARE INTERNODURILE BAZALE
SCURTE SI DESE , ULTIMUL FIIND LUNG SI
TERMINANDU-SE CU O
FLOARE/INFLORESCENTA
EX: BANUTEL , PAPADIE
DUPA DURATA DE VIATA ,TULPINELE
ERBACEE SUNT:
- ANUALE – INFLORESC SI FRUCTIFICA INTR O
PERIOADA DE VEGETATIE
EX: FASOLE ,F LOAREA SOARELUI
- BIENUALE – TRAIESC 2 ANI , IN PRIMUL AN
FORMEAZA ORGANUL VEGETAL SI IN ANUL 2
FLORILE SI FRUCTELE
EX: SFECLA , VARZA
- PERENE- TRAIESC MULTI ANI , FRUCTIFICA
MULTI ANI IN VIATA
EX : LUCERNA
DUPA ORIENTAREA IN SPATIU:
=ORTOTROPE:
- ERECTE
- URCATOARE
= PLAGIOTROPE
ERECTE
- SE MENTIN SINGURE VERTICALE DATORITA
TESTURUILOR MECANICE BINE DEZVOLTATE
URCATOARE
- SUNT CELE CARE AU NEVOIE DE MIJLOACE
DE SUSTINERE
EX: FASOLE , VOLBURA
PLAGIOTROPE
- SUNT CELE CARE CRESC ORIZONTAL , NU AU
TESUTURI MECANICE , DAR NICI ORGANE DE
PRINDERE
EX: TRIFOIUL TARATOR
TULPINI AERIENE LEMNOASE
- IN STRUCTURA LOR SECUNDARA
PREDOMINA TESUTURI CU CELULE
LIGNIFICATE, INTALNIDU-SE LA:
- ARBORI
AU TALIE MARE , PREZINTE UN TRUNCHI SI O
COROANA ( STEJAR , MAR , NUC)
- ARBUSTI
AU TALIE MICA SI PREZINTA MULTE TULPINI
LA SUPRAFATA SOLULUI (TRANDAFIR)
- SUBSRBUSTI
SUNT SCUNZI , PARTEA BAZALA LIGNIFICATA
, PARTEA IERBOASA SE USUCA
IARNA(LAVANDA , SALVIE)
- LIANE
SUNT TULPINI LMNOASE CARE SE PRIND DE
ALTE PLANTE CU AJUTORUL CARCEILOR SI A
RADACINILOR ADVENTIVE EX: VITA DE VIE
TULPINI AERIENE METAMORFOZATE
ASIMILATOARE
SUCULENTE – GROASE , CARNOASE ,
SUCULENTE , VERZI , CU FRUNZE REDUSE ,
TRANSFORMATE IN SPINI , CU SUC CELULAR
BOGAT IN SUBSTANTE MUCILAGINOASE ,
CARE ACUMULEAZA APA
VIRGATE – AUASPECTUL UNOR NUIELE ,
VERZI , BOGATE IN CLOROPLASTE
EX: PIPIRIG , COADA CALULUI
CLODATIILE – TULPINI LATITE VERZI , CU
ROL IN FOTOSINTEZA
EX: GROZAMA
FILOCLADIILE – RAMURI LATITE CU ASPECT
DE FRUNZE
EX: GHIMPE
TULPINI
DEPOZITARE – DEPOZITEAZA SUBSTANTE DE
REZERVA EX: GULIE
INMULTIRE VEGETATIVE – MUGURII AXILARI
FORMEAZA NOI PLANTE, EX: COLTISOR
APARARE – RAMURI TRANSFORMATE IN
SPINI EX: GLADITA , PORUMBAR
AGATARE – CARCEII: VITA DE VIE , DOVLEAC
TULPINI SUBTERANE
- SE FORMEAZA IN SOL , ASIGURAND
PERENITATEA PLANTELOR
POT FI:
RIZOMI
TULPINI INGROSATE , CARE FORMEAZA LA
NODURI RADACINI ADVENTIVE , MUGURII SI
FRUNZELE REDUSE LA SOLZI , ASIGURAND
INMULTIREA VEGETATIVA
EX: PAPADIE SI STANJENEL
STOLONII
RAMIFICATII ALE RIZOMILOR CU
INTERNODURI LUNGI SI SUBTIRI , LA NODURI
PREZINTA RADACINI ADVENTIVE SI MUGURI
DIN CARE SE VOR FORMA LASTARI AERIENI
CARE ASIGURA INMULTIREA VEGETATIVA
EX: CAPSUN , CARTOF
TUBERCULII
TULPINI SCURTE (MICROBLASTE) , CARNOASE
CU ROL IN DEPOZITAREA SUBSTANTELOR DE
REZERVA , PROTEJATI DE SUBER(COAJA
EX: CARTOF
BULBII
SUNT MICROBLASTE ACOPERITE CU
CATAFILE , TULPINA PROPRIU ZISA ARE
FORMA DE DISC
EX: CEAPA , CRIN
BULBO-TUBERCULUII : TUBERCULUII
ACOPERITI CU CATAFILE
8. TULPINA CA SURSA DE MEDICAMENT
PRODUSE VEGETALE MEDICINALE DE TIP
HERBA.
Equiseti herba este produsul constituit din tulpinile
sterile ale speciei Equisetum arvense (coada calului),
din fam. Equisetaceae. Contine saponozide,
flavonozide, ulei volatil, alcaloizi, rezine, acizi
organici, dioxid de siliciu. Are actiune diuretica,
antiinflamatoare, antiedematoasa. Se utilizeaza in
poliartrite cronice, artroze, neurodermite, edeme.
Violae tricoloris herba reprezinta varfurile inflorite ale
speciei Viola tricolor (trei frati patati), din fam.
Violaceae. Produsul contine saponine triterpenice si
flavonozide. Are proprietati diuretice si depurative,
expectorante, antireumatismale. Intra in compozitia
unor ceaiuri depurative si pectorale.
Serpyli herba provine din partea aeriana inflorita a
speciei Thymus serphllum (cimbrisor) din fam.
Labiatae. Contine ulei volatil. Are proprietati
diuretice, antivirale, cicatrizante, stomahice,
antiseptice, coleretice. Este component al unor ceaiuri
diuretice, antiasmatice, antiseptice si expectorante.
Passiflorae herba reprezinta produsul obtinut din
partile aeriene ale speciei Passiflora incarnata, din
fam. Passifloraceae, o liana originara din zonele
sudice ale SUA. Contine alcaloizi, fiind intrebuintat ca
sedativ si antispastic.
9.FRUNZA
ORGAN VEGETATIV MONOSIMETRIC , CU
STRUCTURA DORSI-VENTRALA , CU
CRESTERE LIMITATA , DURATA DE VIATA
SCURTA , ROL IN TRANSPIRATIE ,
FOTOSINTEZA SI RESPIRATIE
MORFOLOGIA:
COMPONENTE : LIMB , TEACA SI PETIOL
LIMBUL- PARTEA CEA MAI LATITA , CEA MAI
IMPORTANTA A FRUNZEI , STRABATUTA DE
NERVURI
PETIOLUL – CORDON CILINDRIC CONCAV SE FORMEAZA DIN FRUNZA SIMPLA , PALMAT
SAU CONVEX, CARE SUSTINE LIMBUL SI IL SECTATA LA CARE FOLIOLELE AU PETIOLI
EXPUNE INTR O POZITIE FAVORABILA FATA PROPRII
DE LUMINA
EXEMPLE
TEACA: PARTEA BAZALA A PETIOLULUI , CU  PALMAT COMPUSA
AJUTORUL CARUIA FRUNZA SE PRINDE DE  TRIFOLIATE
NODUL TULPINAL  IMPARIPENAT COMPUSA
NERVATIUNEA FRUNZEI  PARIPENAT COMPUSA
REPREZINTA TOTALITATEA FASCICULELOR  BIPARIPENAT COMPUSA
CONDUICATOARE CARE PATRUND IN
TULPINA ANEXELE FRUNZELOR
TIPURI STIPELELE
 DIHOTOMICA – FERIGI , GINKGO SE INTALNESC LA FRUNZELE FARA TEACA ,
BILOBA AU ROLUL DE A PROTEJA MUGURII
 PENATA – CORCODUS OCHREA
 PALMATA – VITA DE VIE , DOVLEAC , PROVINE DIN CONCRESTEREA STIPELELOR
MUSCATA LIGULA
 PARALELA – GRAU FORMATIUNE MEMBRANOASA SITUATA LA
 ARCUITA – CORN , MARGARIT BAZA LIMBULUI DE LA GRAMINEE
IMPIEDICA PATRUNDEREA APEI SI A
FORMA LIMBULUI DIFERITELOR DAUNATORI INTRE TEACA SI
ELIPTICA FAG TULPINA
OBOVATA SCUMPIE
CIRCULARA PAR PADURET TIPURI DE FRUNZE IN DEZVOLTAREA
ROMBOIDALA MESTEACAN ONTOGENETICA
SPATULATA BANUTEL
FISTULOFORMA CEAPA COTILEDOANELE
OVATA LILIAC SUNT PRIMELE FRUNZE CARE IAU NASTERE
LANCEOLATA SALCIE DIN EMBRIONUL SEMINTEI, SUNT IN NUMAR
TRIUNGHIULARA PLOP
DE 2 LA MONO SI DI COTILEDONATE
ACICULARA MOLID
CATAFILELE
RENIFORMA COADA CALULUI
SUNT FRUNZELE INCOMPLET DEZVOLTATE ,
ENSIFORMA STANJENEL
ADESEA REDUSE LA TEACA FRUNZEI ,
PROTEJEAZA MUGURII , BULBII SI BULBO
MARGINEA LIMBULUI
TUBERCULUIII
POATE FI INTREAGA SAU CU CRESTATURI
NOMOFILELE
( INCIZII
SUNT FRUNZE PROPRIU ZISE CU ROL IN
FOTOSINTEZA , PRIMELE FRUNZE SUNT
INCIZII MICI
PROTOFILELE , IAR CELE CARE APAR MAI
 SERATA
TARZIU METAFILELE
 DINTATA
HIPSOFITELE
 CRENATA
SUNT FRUNZE DE INTALTIME , SITUATE IN
 SINUATA
APROPIEREA FLORILOR SI
INCIZII MARI
INFLORESCENTELOR ( BRACTEEA SI
 PALMAT LOBATA
BRACTEOLELE )
 PALMAT FIDATA
 PALMAT PARTITA
 PALMAT SECTATA

FRUNZELE COMPUSE
 10. FRUNZA CA SURSA DE MEDICAMENT
Althaea folium reprezinta produsul vegetal medicinal
provenit din frunzele speciei Althaea officinalis (nalba
mare), fam. Malvaceae. Contine mucilagii. Se
intrebuinteaza ca emolient. Intra in compozitia unor
ceaiuri pectorale si expectorante.
Fraxini folium reprezinta frunzele provenite de la
arborele Fraxinus excelsior (frasin) (fam. Oleaceae).
Produsul contine flavonozide, taninuri, acizi organici,
manitol, ulei volatil, gume. Are actiune: diuretica,
diaforetica(cu proprietăți de activizare a procesului de
transpirație), laxativa, analgezica si antireumatismala.
Intra in compozitia unor ceaiuri antireumatice si
pulberi laxativ-purgative. De asemenea, se mai
foloseste in tratamentul gutei.
Digitalis purpureae folium. Este produsul vegetal
medicinal provenit din frunzele recoltate in primul si al
doilea an de vegetatie de la planta Digitalis purpurea
(degetarel, degetel rosu) din fam. Scrophulariaceae.
Contine heterozide cardiotonice, saponozide sterolice,
heterozide digitanolice, flavonozide, terpene, acizi
organici etc. Constituie materia prima din care se
obtine, industrial, digitoxozida (digitoxina), substanta
din care se prepara medicamente cardiotonice.
Salviae folium reprezinta produsul vegetal medicinal
obtinut din frunzele de la planta Salvia officinalis
(jales, salvie) din fam. Labiatae. Contine ulei volatil,
taninuri, principiu amar, flavonoide etc. Are actiune
antinevralgica, hipoglicemianta, coleretica, antiseptica.
Se foloseste sub forma de infuzii, decoct sau extracte
fluide
Plantaginis folium provine de la speciile Plantago
lanceolata, P. media,P.major denumite popular
patlagina apartinind familiei Plantaginaceae . Ca si
principii active contine mucilagii terpene,iridoide,
taninuri, flavone, vitaminele A,C,K.Se foloseste in
tratarea tusei, traheitei sub forma de sirop, sub forma
de supozitorare si unguente in tratarea hemoroizilor.
Cynarae folium reprezinta frunzele plantei Cynara
scolymus(anghinarea) familia Asteraceae.Contine
principii amare polifenoli, flavone, taninuri , mucilagii,
pectine, glucide, acizi organici. Are actiune
hepatoprotectoare , coleretica si colagoga, diuretica,
bacteriostatica, intra in compozitia unor medicamente
in tratarea insuficientei hepatice si renale, obezitate,
ateroscleroza
Menthae folium este produsul obtinut de la Mentha
piperita (izma buna) din familia Labiatae ce contine in
principal ulei volatil ce are o mare cantitate de
menthol, tanin, grasimi, saruri minerale. Produsul se
foloseste sub forma de infuzii,intra in compozitia unor
ceaiuri.,iar sub forma de alcool mentolat intra in
compozitia unor medicamente cum ar fi: Ulcerotrat,
Carbocif, Colebil, Mentorin.
Rosmarini folium reprezinta frunzele de la
Rosmarinus officinalis (rosmarinul)familia
Labiatae.Contine ulei volatil, monoterpene, ceruri,
flavonoide,acid rozmarinic.Are efect
coleretic,colagog,antireumatic, antiparazitar,
stimuleaza circulatia sanguina si cerebrala fiind utilizat
in tratamentul migrenelor. Pentru calitatile deodorante
uleiul de rozmarin este intrebuintat in
parfumerie,cosmetica .
11.FLOAREA
SE FORMEAZA DIN MUGURII FLORIFERI
SAU MICSTI IN URMA PROCESULUI DE
ORGANOGENEZA FLORALA
COMPONENTELE FLORII:
PEDICEL – CODITA FLORII , SERVESTE LA
PRINDEREA FLORII PE TULOINA , FORMAT DIN
1-2 INTERNODURI
RECEPTACUL – PARTEA TERMINALA A
PEDICELULUI PE CARE SUNT INSERATE
COMPONENTELE FLORALE
INVELISUL FLORAL – REPREZINTE
ORGANELE FLORALE CU ROL DE APARARE ,
CARE POATE FI DUBLU- PERIANT SAU
SIMPLU- PERIGON
PERIANTUL – INVELISUL FLORAL
DIFERENTIAT IN CALICIU SI COROLA
CALICIUL REPREZINTA TOTALITATEA
SEPALELOR CARE SUNT VERZI
DACA SEPALELE SUNT
LIBERE: DIALISEPAL – MAR
UNITE: GAMOSEPAL- CASTRAVETE
COROLA- REPREZINTA TOTALITATEA
PETALELOR , DE DIFERITE CULORI , CU
ROL DECORATIV SI IN POLENIZARE
COROLA DIALIPETALA POATE AVEA
SIMETRIE
ACTINOMORFA – PETALELE SUNT EGALE, EX:
MAR
ZIGOMORFA – PETALELE SUNT INEGALE , EX :
MAZARE

IN CAZUL COROLEI GAMOPETALE PETALEL
POT CONCRESTE COMPLET SAU PARTIAL IAR
PARTILE LIBERE SE NUMESC LACINII
EXEMPLE DE COROLA GAMOPETALA CU
SIMETRIE ACTINOFORMA
 ROTATA: PETALELE SUNT UNITE LA
BAZA INTR UN TUB SCURT : CARTOF
 HIPOCRATERIFORMA: PETALELE
UNITE INTR UN TUB LUNG SI INGUST :
LILIAC
 INFUDIBULIFORMA : FORMA DE
PALNIE : PETUNIE
 TUBULOASA : PETALELE AU FORMA
DE TUB : FLORILE CENTRALE DIN
INFLORESCENTA DE FLOAREA
SOARELUI
 URCEOLATA : FORMA DE URCIOR :
AFIN
EXEMPLE DE COROLA GAMOPETALA CU
SIMETRIE ZIGOMORFA
 LIGULATA – PETALELE SUNT UNITE LA
BAZA INTR UN TUB SCURT CARE SE
CONTINUA CU O PARTE LATITA
NUMITA LIGULA
 BILABIATA – CU PETALELE UNITE CARE
SE TERMINA IN 2 LABII INEGALE:
URZICA MOARTA
PERIGONUL
INVELISUL FLORAL SIMPLU ,
NEDIFERENTAT INTRE CALICIU SI
COROLA , FIIND FORMAT DIN
TOTALITATEA TEPALELOR
ANDROCEUL- TOTALITATEA STAMINELOR ,
REPREZENTAND ORGANELE DE
REPRODUCERE BARBATESTI
O STAMINA ESTE FOMRATA DIN FILAMENT
SI ANTERA
FILAMENTELE POT FI
LIBERE : ANDROCEU DIALISTEMON
UNITE : ANDROCEU GAMOSTEMON
ANDROCEU DIALISTEMON
DIDINAM- 2 STAMINE CU FILAMENTE LUNGI
SI 2 STAMINE CU FILAMENTE SCURTE , FAM
LAMINACEAE
TETRADINAM – 4 STAMINE CU FILAMENTE
LUNGI SI 2 STAMINE CU FILAMENTE SCURTE ,
FAM FABACEAE
ANDROCEUL GAMOSTEMON
MONADELF – STAMINELE SUNT UNITE PRIN
FILAMENTE INTR-UN SINGUR MANUNCHI ,
FAM MALVACEAEA
DIADELF – STAMINELE SUNT UNITE PRIN
FILAMENTE PRIN 2 MANUNCHIURI, FAMILIA
FABACEAE
TRIADELF – STAMINELE SUNT UNITE PRIN
FILAMENTE PRIN 3 MANUNCHIURI ,
EXEMPLU : DOVLEAC
POLIADELF : STAMINELE SUNT UNITE IN MAI
MULTE MANANCHIURI , EXEMPLU : LAMAI
ANTERA- CEA MAI IMPORTANTA PARTE A
STAMINEI DEOARECE IN EA A RE LOR
FORMAREA POLENULUI
STRUCTURA ANTEREI:
2 TECI
1 CONECTIVIT
1 SANT MEDIAN
GINECEUL- REPREZINTA TOTALITATEA
CARPELELOR SI REPREZINTA ORGANELE DE
REPRODUCERE FEMEIESTI ,
O CARPELA PREZINTA O PARTE BAZALA MAI
UMFLATA NUMITA OVAR , CARE SE
CONTINUA CU O PARTE MAI SUBTIRE NUMITA
STIL , CARE SE TERMINA CU O PARTE
DILATATA NUMITA STIGMAT
IN INTERIORUL OVARULUI SE GASESC
OVULELE IN CARE SE FORMEAZA GAMETII
FEMEIESTI . STIGMATUL PREZINTA CELULELE
ALUNGITE NUMITE PAPILE , CARE SECRETA
UN LICHID DULCE CU ROL IN RETINEREA
POLENULUI IN TIMPUL POLENIZARII .
POZITIA OVARULUI IN FLOARE
OVARUL POATE FI : SUPERIOR , INFERIOR SI
SEMIINFERIOR
OVARUL SUPERIOR: SE INTALNESTE LA
FLORILE CU RECEPTACULUL CONVEX SAU
PLAN
OVARUL INFERIOR , SE INTALNESTE LA
FLORILE CU RECEPTACULUL CONCAV
OVARUL SEMIINFERIOR , RAR INTALNIT ,
FIIND CARACTERISTIC RECEPTACULUI
CONCAV , IN CARE OVARUL ESTE ADANCIT
PINA LA JUMATATEA RECEPTACULUI IAR
COMPONENTELE FLORALE SE PRIND LA
MIJLOCUL ACESTUIA .
12. FLOAREA CA SURSA DE MEDICAMENT
Malvae silvestris flos. Produsul este constituit din
florile recoltate de la speciile de Malva sylvestris si
Malva negleta, din fam. Malvaceae denumite popular
nalbe. Contine mucilag si o antocianozida numita
malvozida.
Malvae arboreae flos reprezinta florile, recoltate dupa
ofilire, de la specia Althaea rosea (nalba de gradina),
familia Malvaceae. Produsul contine mucilag, tanin si
un complex antocianic, alteina. Sub forma de infuzii si
decoct se foloseste ca emolient. Se mai foloseste si
pentru colorarea otetului aromatic si pentru corectarea
aspectului unor ceaiuri medicinale.
Sambuci flos reprezinta florile desprinse din
inflorescentele recoltate de la Sambucus nigra (soc),
fam. Caprifoliaceae. Produsul contine heterozide
cianogene, flavone, tanin, saponozide, poliuronide,
ulei volatil. Are actiune diaforetica, antitusiva,
expectoranta, diuretica, emolienta, imunostimulatoare.
Intra in compozitia ceaiului antireumatic, depurativ si
sudorific.
Tagetes flos reprezinta inflorescentele plantei Tagetes
patula (craite, vazdoage), din fam. Asteraceae.
Produsul contine, in principal, substante carotenoidice,
iar dintre acestea importanta este helenina, flavonoide
specifice si ulei volatil. Din produs se extrage helenina
care intra in compozitia unor medicamente pentru
tratarea hemeralopiei, a retinitei pigmentare si pentru
inlesnirea adaptarii la vederea nocturna a ochiului
miop si normal
Tiliae flos reprezinta produsul vegetal provenit din
inflorescentele recoltate de la specii din familia
Tiliaceae: Tilia cordata(tei de padure),
T.platyphyllos(tei mare)si T.tomentosa(tei
argintiu).Contine mucilagii,flavonoide ,derivati
fenolici ,ulei volatil,triterpene,. Se intrebuinteaza sub
forma de infuzii in tratarea tusei,traheobronsitelor si a
altor viroze respiratoriidar si in stari de anxietate si
insomnii la adulti si copii.
Verbasci flos reprezinta florile de la urmatoarele specii
de Verbascum: V.phlomoides, V.thapus,
V.thapsiforme, V.speciosum,denumite popular
luminarica,coada vacii familia Scrophulariaceae.
Produsul contine mucilagii, poliholozide, iridoide,
flavonozide, carotenoide, saponozide, lipide. Are
actiune demulcenta ( favorizeaza vindecarea
mucoasei) ,expectoranta, antiinflamatoare si
sudrifica.Se foloseste sub forma de gargarism,
infuzii,in afectiuni ale cavitatii bucale(stomatite) dar si
in faringite si laringite.
Sophorae flos este produsul vegetal medicinal
constituit din bobocii florali obtinuti de la specia
Sophora japonica (salcam japonez)familia Fabaceae.
Pprincipalii compusi biologic activi sunt flavonele
reprezentate de rutozida. Produsul constituie materie
prima pentru obtinerea industriala a rutozidei.
Rutozida are numeroase actiuni creste rezistenta
capilarelor sanguine, tonifica venele si arterele. Se
foloseste in tratamentul fragilitatii capilare, in
ateroscleroza, hipertensiune, varice.Intra in compozitia
a numeroase produse farmaceutice.
Cyani flos este produsul vegetal medicinal provenit
din florile speciei Centaurea cyanus(albastrita)din
familia Asteraceae. Contine antocianozide, flavone,
principii amare, polizaharide. Are actiune
antiinflamatorie, antimicrobiana, diuretica, si
hipoglicemianta. Se foloseste sub forma de ceaiuri.
Calendulae flos reprezinta florile cu sau fara
receptacul de la planta Calendula officinalis
(galbenele) familia Asteraceae.Contine saponozide
triterpenice, carotenoide dintre care licopina, a si b-
caroten, flavonoide si glicozizi , ulei volatil ,
substante amare , gumirezine, mucilagii, vitamina C,
acid malic, substante proteice . Ceaiul medicinal
datorita principiilor active enuntate mai sus are actiune
terapeutica atat interna cat si externa. 
Uz intern - se utilizeaza ca diaforetic,
sedativ, antiinflamator, gastro-intestinal,colagog si
coleretic datorita principiului amar continut, mareste
secretia biliara, cicatrizant (prin stimularea circulatiei
sangelui la nivelul tesutului). 
Uz extern - antiinflamator hemoroidal, cicatrizant prin
stimularea circulatiei sangelui la nivelul
tesuturilor. Este utilizat si in cosmetica pentru obtinere
unor crème
Milefolii flos reprezinta somitatile florale ale
plantei coada soricelului  Achillea millefolium,  familia
Compositae, continand ulei volatil (0,1 - 0,4%) a carui
compozitie include : azulene, alfa si beta-pinen,
camfen, cineol, camfor, limonen, mentol, linalol,
geraniol, substante flavonoidice, aminoacizi.  Se
intrebiunteaza intern sub forma de infuzie, decoct in
anorexie, dispepsii, colici gastrice, gastrite,
enterocolite, diskinezie biliara, colica
hepatica, insuficienta hepatica, bronsite, rinite,
rinosinuzite, cistite, dismenoree , iar extern ca
dezinfectant in abces dentar, arsuri, plagi
suprainfectate, eczeme , ulcere varicoase, hemoroizi.
Cosmetica : calmarea tenurilor irritate
Caryophylli flos este produsul format din bobocii
florali ai speciei Eugenia caryophyllata (cuisoare)din
familia Myrtaceae.Componentul principal il reprezinta
uleiul volatil ,taninuri, lipide mucilagii. Uleiul volatil
de cuisoare (Caryophylli aetheroleum) se obtine prin
hidrodistilarea bobocilor florali. Uleiul volatil de
cuisoare este folosit ca analgezic si anestezic local in
dureri dentare, migrene, dureri articulare. In medicina
dentara, pasta cu eugenat de zinc se foloseste in
obturatia de canal (plomba) provizorie, cu rol de
dezinfectie in profunzime si de calmare a durerilor
provocate de inflamatia pulpei dentare.Esenta de
cuisoare reprezinta materia prima din care se extrage
eugenolul.
13. FRUCTUL CA SURSA DE MEDICAMENT
Ammi majoris fructus reprezintă diachenele
(dicariopsele) de la planta Ammi majus (iarba-popii),
din fam. Umbelliferae. Produsul conține cumarine,
taninuri, oleorezine, ulei volatil, mucilagii, gume. Are
proprietăți fotosensibilizante în procesele de
depigmentare a pielii. Se folosește pentru prepararea
unor medicamente pentru tratarea leucodermiei.
leucodermie- micsorare, pierdere sau absenta a
pigmentatiei normale a pielii.
Visnagae fructus ( Ammi visnage fructus) este
produsul provenit din fructele (diachene) plantei Ammi
visnaga (Umbelliferae). Conține numeroși compuși
chimici dar, principal, care implică acțiunea majoră a
produsului este kelina.. Aceasta se extrage din fructe,
dar din cauza toxicității, este frecvent folosită sub
formă de derivați de semisinteză. Kelina avînd
proprietăți antispastice și vasodilatatoare, are o largă
întrebuințare în tratamentul anginei pectorale, de
origine coronariană, in infarctul miocardic, in litiaza
renala si biliara, în ulcere gastrice.
antispastic - medicament sau substanta utilizata in
tratamentul spasmelor musculare, in combaterea
acestora
vasodilatator - medicament care creste calibrul
vaselor prin intinderea fibrelor lor musculare
Cardui mariani fructus (Silybi mariani fructus)
reprezintă achenele de la planta Silybum marianum
(sin. Carduus marianus) (armurariu) , din fam.
Asteraceae. Principalul component al produsului este
silimarina, un complex fitochimic din care fac parte
silibina, silidianina și silicristina. Dintre acestea
silibina are cea mai puternică acțiune
hepatoprotectoare. Silimarina , extrasă din acest
produs stă la baza fabricării unor medicamente care se
folosesc în tratamentul inflamațiilor hepatice, în ciroză
hepatică, hepatite, intoxicații hepatice cît și pentru
profilaxia celulei hepatice.
Myrtilli fructus sunt fructele, bace, recoltate de la
subarbustul Vaccinium myrtillus (afin), din fam.
Ericaceae. Produsul conține antocianozide, flavonoide,
procianidoli, taninuri, zahăruri, acizi organici. Se
întrebuințează pentru prepararea a numeroase
medicamente cu rol în tratamentul tulburărilor
vasculare: flebopatii, microangiopatii diabetice,
arterite, ateroscleroză cerebrală, hipertensiune
arterială, retinopatia diabetică, etc.
Aurantii pericarpium reprezinta pericarpul fructelor
de Citrus auranthium (portocal),din familia Rutaceae.
Componentul principal al produsului este uleiul volatil
dar si principii amare, aurantiamarina si acidul
aurantiamarinic, substante carotenoide, flavone. Se
intrebuinteaza la aromatizarea si corectarea gustului
unor medicamente. Tinctura are proprietati tonice,
stomahice, antihemoragice, colagoge, sedative.
stomahice -care favorizează digestia gastrică
colagoge- care favorizează evacuarea bilei în duoden
sedativ-liniștire a stărilor de excitație psihică sau
motorie, care calmează durerile; 
Citri pericarpium este produsul constituit din
pericarpul hesperidelor de Citrus limon (lamaia) din
familia Rutaceae. Componentul principal este uleiul
volatil alaturi de care se afla si flavonoide, limonina.
Tinctura este folosita ca aromatizant si corector al
gustului. Uleiul volatil este folosit in parfumerie.
14. SAMANTA CA SURSA DE MEDICAMENT
Semințele reprezintă o sursă inepuizabilă pentru
obținerea preparatelor medicamentoase și pentru
tratament ca atare. Importanță deosebită au:
Strophanthi semen sunt semințele speciilor
Strophantus Kombe, S.gratus, S.hispidus din fam.
Apocynaceae. Conțin heterozide
cardiotonice( strofantine). Reprezintă materia primă
pentru obținerea heterozidelor pure. Strofantina se
întrebuințează în tratamentul bolilor cardiovasculare și
edemelor pulmonare.
Hippocastani semen reprezintă semințele arborelui
Aesculus hippocastanum( castan sălbatic, castan
porcesc), din fam. Hippocastanaceae. Conțin
saponozide triterpenice, flavonozide, proantocianidol
A2 , taninuri catehice, amidon, vitamine ale
complexului B, inozitol, acid pantotenic. Complexul
de saponozide poartă numele de escină. Escina are
numeroase acțiuni antiinflamatoare,
antiedematoase,,venotonice și capilaroprotectoare,
antioxidante, dilatatoare coronariene, hipotensive. Sinapis nigrae semen sunt semințele recoltate de la
Produsele obținute din semințele de castan intră în planta Sinapis nigra(sin. Brassica nigra) (muștarul
alcătuirea unei game largi de medicamente, sub formă negru), din fam. Cruciferae. Conține sinigrozidă(o
de comprimate, drajee, supozitoare, unguente pentru tioglicozidă), ulei gras, proteine, substanțe
tratarea a numeroase boli: flebite, tromboflebite, mucilaginoase, etc. Are proprietăți rubefiante și
echimoze (fragilitate capilară), hemoroizi, varice, revulsive. Se folosește sub formă de cataplasme în
insuficiență venolimfatică bronșite, bronho-pneumonii, pleurezii iar sub formă de
soluții alcoolice se folosește în bolile reumatismale
Lini semen sunt semințele de la in (Linum
usitatissimum), din fam. Linaceae. Conțin mucilagii,
ulei gras, proteine, heterozide cianogenetice, derivați
polifenolici, substanțe minerale. Au acțiune laxativă,
protectoare asupra mucoasei gastroduodenale,
emolientă, fapt pentru care se folosesc în constipații
cronice, pansamente gastroduodenale, ca emolient în
răceli.
Ricini semen reprezintă semințele speciei Ricinus
communis (ricin), din fam . Euphorbiaceae. Principalul
component chimic al semințelor de ricin este uleiul. Se
întrebuințează ca purgativ iar extern pentru obținerea
unor preparate folosite în chirurgie pentru cicatrizarea
rănilor. purgativ -care favorizează eliminarea
materiilor fecale din organism.

Cacao semen reprezintă semințele plantei Theobroma

cacao (arborele de cacao), din fam. Sterculiaceae.
Conțin teobromină, cafeina, ulei gras, fiosteroli,
taninuri catehice, leucoantociani, antocianozide,
glucide. În industria farmaceutică pulberea de cacao,
provenită din semințe, se folosește ca agent pentru
corectarea gustului. Din semințe se extrage teobromina
și untul de cacao necesare în industria farmaceutică.
Pulberea de cacao, provenită din măcinarea semințelor,
se folosește ca agent de corectare a gustului unor
medicamente, în industria alimentară pentru fabricarea
ciocolatei și a altor produse alimentare

Coffeae semen sunt semințele (albumentul semințelor)

de la planta Coffea arabica(arborele de cafea), din
fam. Rubiaceae. Conțin cafeina, teobromină, teofilină,
acizi cafeoilchinici, arctilozidă, compuși aromatici. Au
acțiuni stimulente, excitante central, tonic-cardiace,
diuretice și antidiareice.
Colae semen reprezintă cotiledoanele semințelor
decorticate provenite de la arborii Cola nitida și
C.acuminata, din fam. Sterculiaceae. Ca principii
active conțin alcaloizi purinici: cafeina și teobromina.
Pe lîngă aceștia, mai conțin tanin, amidon, enzime,
saponine, ulei volatil, proteine, pigmenți, grăsimi,
antociani, betaine. Produsul are următoarele acțiuni:
excitant-central, diuretic, tonic-stomahice,
reconfortante