PLANTELE OLEAGINOASE Uleiurile i grsimile vegetale se gsesc n natur n

esutul plantelor, Iiind concentrat n semine, n pulp, n smburele Iructelor, n

tuberculi sau ngermeni. Pentru ara noastr principala materie prim o reprezint
planteleoleaginoase productoare de semine.Seminele separate de planta mam
reprezint germenele unei viitoare plante. ntimpul Iormrii i maturizrii seminelor
oleaginoase, n celule are loc oacumulare de substane oleaginoase (grsimi, albumine,
hidrani de carbon), careau rolul de a asigura germenului Iunciile vitale, pn cnd
acesta devine capabils-i asigure singur hrana mineral din sol i aer. Prezena acestor
substanehrnitoare, determin valoarea seminelor oleaginoase ca materii prime pentr
uobinerea uleiului vegetal.Coninutul de materie gras n aceste pri ale plantei este
Ioarte variabil. Laplantele cultivate pentru producia de uleiuri vegetale, coninutul de ulei
nsemine, Iructe i tuberculi, variaz ntre 18 i 60.Dintre plantele oleaginoase n care
uleiul este concentrat n semine amintim:Iloarea soarelui, soia, rapia; ca plante
productoare de Iructe oleaginoase:mslinul, cocotierul, palmierul; tuberculi oleaginoi
produc arahidele, iar germeni oleaginoi conine porumbul.Ca materii prime n
ntreprinderile de ulei din Romnia se Iolosesc semineleplantelor oleaginoase i germenii
de porumb (deeuri oleaginoase). 1.1 Structura morIologic a seminelor
oleaginoase Seminele oleaginoase se compun din dou pri principale: miezul i
coaja.

Miezul cuprinde embrionul, dou cotiledoane i esutul nutritiv, denumitendosperm.
Cotiledoanele i endospermul cuprind substane nutritive de rezerv,care se consum n
perioada iniial a dezvoltrii plantei noi din embrion.

Coaja constituie nveliul exterior al seminelor i are rolul de a le aprampotriva
deteriorrilor de ordin mecanic (ocuri), chimic (aciunea gazelor iaerului) i
biochimic (aciunea enzimelor).n Iuncie de grosimea i aderena cojilor de miez,
seminele oleaginoase sempart n semine decorticabile (Iloarea soarelui, soia, ricin) i
semine

nedecorticabile (inul, rapia).Seminele oleaginoase ca orice organism, se compun dintr-
un numr mare decelule. O celul este nconjurat de membran, iar n interiorul ei se
gsesc:eleoplasma, granulele de proteine (aleuron), nucleul i ali compui
organici. 1.2 Compoziia chimic a seminelor oleaginoase Pe lng lipide,
seminele oleaginoase conin n proporii mari proteine, zaharidei ap. n cantiti
mici se gsesc IosIatide, steride, ceruri, substane colorante iali compui chimici,
care se extrag o dat cu uleiul i poart numele desubstane care nsoesc materia
gras.(ANEXA 1)Raportul cantitativ ntre miez i coaj variaz n limite destul de largi.
AstIel: laseminele de Iloarea soarelui, coninutul de coaj este 23 27, la cele de
soiantre 6 10, la seminele de in i rapi ntre 4 6.Compoziia chimic este
alctuit din:

Lipide sunt esteri ai alcoolilor cu acizii grai. n Iuncie de natura alcoolilor coninui n
molecula lor, lipidele se clasiIic astIel: lipide simple i lipidecomplexe. (ANEXA 2)

Proteinele se cumuleaz mai ales n miezul seminelor, n timp ce coajaconine o
cantitate mic de proteine. n timpul prjirii seminelor, proteinelesuIer modiIicri
structurale, dintre care cea mai important o constituiedenaturarea termic.

Gliceridele sunt grsimi vegetale, care dup starea lor de agregare se mpartn: grsimi
lichide sau uleiuri i grsimi solide la temperatura mediului ambiant.La rndul lor uleiurile
se mpart n uleiuri sicative, semisicative i nesicative. ncontact cu aerul, uleiurile sicative
au proprietatea de a se transIorma dup 5 -6zile ntr-o pelicul elastic i rezistent la
intemperii.

Zaharurile sunt substane extractive neazotate, care se gsesc n semineleoleaginoase,
sunt mai uor sau mai greu asimilabile, n Iuncie de grupa din careIac parte.

Apa se gsete n seminele oleaginoase n proporie variabil, n Iuncie decategoria
seminelor i calitatea lor.

Substanele minerale sunt reprezentate de macroelemente (C, H, N, S, K, Na,Ca, P, Fe) i
microelemente (Mg, Zn, I, Mo, Mn) i sunt n proporii variabileIunciede soi, aIroIond,
etc.

1.3 Floarea soarelui Floarea soarelui (Helianthus annuus), Iace parte din Iamilia
compozitelor, esteoriginar din America central i a Iost adus n Europa n secolul al
XVI lea .n prezent Iloarea soarelui constituie una din principalele culturi oleaginoase,
nproducia mondial de semine oleaginoase ocup locul al doilea dup
soia.Smna de Iloarea soarelui se compune din nveliul exterior (coaja), o
pielisubire (tegumentul) i miezul.Coaja conine puin ulei (0,7 1),
componenii principali ai acesteia Iiindceluloza i nemiceluloza. Coaja are o structur
poroas, din care motiv absoarbeo cantitate mare de ulei, ceea ce ngreuneaz procesul de
extragere a uleiului lapresare.Lipidele (uleiul), proteinele i substanele extractive
neazotate sunt concentraten miezul seminelor.Cojile care rezult la decorticarea
seminelor se Iolosesc n ntreprinderile deulei drept combustibil, sau ca materie prim
pentru Iabricarea IurIurolului, un solvent utilizat laraIinarea uleiurilor. Ulei natural de
Iloarea-soarelui este de o culoare ceva mai inchisa, avand in pluso aroma distincta, de
planta, pe care variantele prelucrate nu o mai pastreaza. Este Ioarte bogat in vitaminele E si
F, in acizi grasi nesaturati (extrem desanatosi pentru inima si vasele de sange), precum si in
substante cu eIecte antiinIectioase,stimulatoare ale activitatii hormonale, regenerative etc.


1.3 Floarea soarelui Floarea soarelui (Helianthus annuus), Iace parte din Iamilia compozitelor, esteoriginar din America
central i a Iost adus n Europa n secolul al XVI lea .n prezent Iloarea soarelui constituie una din principalele
culturi oleaginoase, nproducia mondial de semine oleaginoase ocup locul al doilea dup soia.Smna de
Iloarea soarelui se compune din nveliul exterior (coaja), o pielisubire (tegumentul) i miezul.Coaja conine
puin ulei (0,7 1), componenii principali ai acesteia Iiindceluloza i nemiceluloza. Coaja are o structur poroas,
din care motiv absoarbeo cantitate mare de ulei, ceea ce ngreuneaz procesul de extragere a uleiului lapresare.Lipidele
(uleiul), proteinele i substanele extractive neazotate sunt concentraten miezul seminelor.Cojile care rezult la
decorticarea seminelor se Iolosesc n ntreprinderile deulei drept combustibil, sau ca materie prim pentru Iabricarea
IurIurolului, un solvent utilizat laraIinarea uleiurilor. Ulei natural de Iloarea-soarelui este de o culoare ceva mai inchisa,
avand in pluso aroma distincta, de planta, pe care variantele prelucrate nu o mai pastreaza. Este Ioarte bogat in vitaminele
E si F, in acizi grasi nesaturati (extrem desanatosi pentru inima si vasele de sange), precum si in substante cu eIecte
antiinIectioase,stimulatoare ale activitatii hormonale, regenerative etc.

Caracteristile calitative ale semintelor de Iloarea-soarelui destinateindustrializarii sunt, in principal, urmatoarele:
continutul in umidiatate continul de corpuri stine seminte cu deIecte masa hectolitrcica a semintelor de
Iloarea-soarelui variaza intre 40 si 42 kh/hl Caracteristicile Iizice ale uleiului din Iloarea soarelui:

densitatea la 20 grade 0,92;

vascozitate (CST) la 20 grade 55 - 61;
s
punctul de Iuziune - 16 grade;
s
punctul de rupere - 5 grade;
s
PCI (Kcal/kg) 9032;
s
Amplitudinea autoinIlamarii 30. minerale.In ultima perioada se discuta tot mai mult de Iolosirea uleiurilor vegetale
cabiocarburanti. Uleiul din Iloarea soarelui, utilizat ca si carburant are avantajul ca este usor depastrat, este stabil, nu este
periculos, este putin poluant, nu are risc Ioarte mare de inIlamaresi are un

indice de evapoare aproape de zero. Uleiul din Iloarea soarelui contine intre 10-15 oxigen, ceea ce duce la ameliorarea
combustiei si la diminuarea nivelului poluarii. Utilizarea Ilorii soarelui in constructii este un alt motiv de cultivare a
acesteiplantePrin industrializare, dupa extragerea uleiului, raman sroturile, utilizate ca sursade proteina in hrana animalelor
si materie prima pentru concentrate de proteinein industria mezelurilor.Din cojile semintelor se Iabrica IurIurolul Iolosit in
industria Iibrelor artiIiciale,a maselor plastice. Macinate, cojile se Iolosesc la Iabricarea drojdiei Iurajere,circa 150 kg /tona
produs.


1.4 S0lA S0lA (6lYCCltF HlSPlTA HAX), FACF PARTF 0lt FAHlllA lF6uHlt0ASFl0R l FSTF
0PlAtT 0Rl6ltAR 0lt CHltA. lt PRFZFtT S0lA FSTF PRlHA CulTuR 0lFA6lt0AS 0ltluHF CA
PR00uClF 0F ulFl. CA T0ATF lF6uHlt0ASFlF, PlAtTA 0F S0lA PRFZltT PFR0Clt t000ZlTl PF
CARF SF 6SFSC ACTFRll FlXAT0ARF 0F AZ0T, CARF TRlFSC lt S0ll Au CAPAClTATFA 0F A FlXA
lt C0HltAll 0R6AtlCF AZ0Tul ATH0SFFRlC, lH06lt0ASTFFl S0lul lt AZ0Tul tFCFSAR
0FZv0lTRll PlAtTFl0R.S0lA ARF HulTlPlF ltTRFultRl, Fllt0 0 PlAtT 06AT ATT lt ulFl,
CT l ltPR0TFltF. ASTFFl, FltA 0F S0lA FSTF ut PR00uS 0F 0 HARF vAl0ARF tuTRlTlv,
lAR R0Tul 0F S0lA FSTF utul 0lt CFlF HAl utF tuTRFuRl.0lt ulFlul 0F S0lA SF RFCuPFRFAZ
lFClTltA, F0l0SlT CA FHul6AT0R lt FARlCARFAHAR6ARltFl, lt lt0uSTRlA C0SHFTlC l
FARHACFuTlC, lA FARlCARFA Cl0C0lATFl, FTC.FRuCTul PlAtTFl 0F S0lA FSTF 0 PSTAlF CARF
C0tltF TRFl PAtA lA CltCl SFHltTF.SAHAtTA 0F S0lA C0tSTlTulF 8-9 0lt 6RFuTATFA
SFHltTFl0R. SAHAtTA 0F S0lA FSTF AC0PFRlTA Cu Cu 0 C0AJA SuTlRF, C0tCRFSCuTA 0F
HlFZ,SFARAHlCl0ASA Sl CARF SF SFPARA uS0R.S0lA ARF HulTlPlF ltTRFultTARl ASTFFl CA
FAltA 0F S0lA ARF 0 HARF vAl0ARFtuTRlTlvA.CA F0RHA SFHltTFlF 0F S0lA SFAHAtA Cu
0AFlF 0F HAZARF, Fllt0 PuTltAPlATlZATF. Cul0ARFA SFHltTFl0R vARlAZA 0F lA 6AlFt
PAtA lA HAR0 -0FSCHlS, FXlSTA
Sl vARlFTATl 0F Cul0ARF tFA6RA Sl PFSTRlTA.


1.5 RAPlARAPlTA (RASSlCA 0lFRACFA), FACF PARTF 0lt 0lt FAHlllA CRuClFFlFR0l.SF
CulTlvA CA PlAtTA 0lFA6lt0ASA 0lt SFC0lul Xvl-lFA. ltRu0lT Cu RAPlTA FSTFHuSTARul
tF6Ru CARF C0tTltF 23-28 ulFl. SF CulTlvA 00uA vARlFTATl 0F RAPlTA.RAPlTA C0lZ Sl
RAPlTA tAvFTA.RAPlTA C0lZ ARF F0RHA 0F PASTAlF Cu 4-7 SFHltTF Sl ut C0tTltulT Rl0lCAT
0F ulFl(38-44). RAPlTA tAvFTA ARF SFHltTF HAl HARutTF 0FCAT vARlFTATFAC0lZA, Cu ut
C0tTltuT 0F ulFl 33-38.ulFlul vF6FTAl FXTRAS 0lt SFHltFlF 0F RAPl ARF 00u HARl
ltTRFultRl lt00HFtlul AllHFtTAR l 00HFtlul l0C0HuSTlllulul. PRFTAlllTATFA l
FFlClFtACulTuRll Fllt0 RAP0RTAT 0lFFRFtlAT lA ACFSTF uTlllZRll l lA P0SllllTllF
0FvAl0RlFlCARF A PR00uSulul FltlT.ulFlul vF6FTAl 0F RAPl FSTF ASTFFl uTlllZAT lt.
lt0uSTRlA A6R0AllHFtTAR, lt0uSTRlA C0HuSTlllll0R.SF SlTuFAZA PF l0Cul CltCl, Su
ASPFCTul PR00uCTlFl 0F ulFl C0HFSTlll, ltTRFPlAtTFlF 0lFA6lt0ASF.ulFlul 0F RAPlTA ARF
lAR6l uTlllZARl lt0uSTRlAlF Sl AllHFtTARF , TuRTFlF 0F RAPlTA0TltuTF 0lt PR0CFSARF Au 0
utA vAl0ARF FuRAJFRA, Fllt0 06ATF lt PR0TFltF(38 -42), 6luCl0F Sl SARuRl HltFRAlF ,
PAlFlF 0F RAPlTA SF F0l0SFSC lt lt0uSTRlAHATFRlAlFl0R 0F C0tSTRuCTll ,RAPlTA SF
RFC0lTFAZA TlHPuRlu, H0Tlv PFtTRu CARF C0tSTlTulF 0 utA PRFHFR6AT0ARFPFtTRu 6RAu
Sl 0RZul 0F T0AHtA ,RAPlTA FSTF 0 FXCFlFtTA PlAtTA HFllFFRA TlHPuRlF( ASl6uRA ClRCA
50 K6 HlFRF/HA)

1.6 RlCltul RlCltul (RlCltuS C0HHutlS) FACF PARTF 0lt FAHlllA FuPH0RlACFFl0R. SF
CulTlvA0lt TlHPuRllF CFlF HAl vFCHl HAl AlFS lt CHltA Sl F6lPT, ut0F ulFlul 0F RlClt AF0ST
F0l0SlT CA HF0lCAHFtT. FRuCTul RlCltulul FSTF 0 CAPSulA F0RHATA 0lt TRFl
C0HP0tFtTF, lt CARF SF 6ASFSTF CATF 0 SFHltTA.. SAHAtTA 0F RlClt FSTF AC0PRRlTACu 0
C0AJA CARF tu FSTF C0tCRFSCuTA Cu Ft00SPFRHul. lt ACFASTA SF 6FSFSTF TFSuT06AT lt
ulFl. C0tTltuTul 0F ulFl Al C0Jll vARlAZA ltTRF 2.5 Sl 3.3 .ulFlul 0F RlClt TFRAPFuTlC tu FSTF
T0XlC. FFFCTul T0XlC, lt CAZul lt6FRARll 0FSFHltTF, SF HAtlFFSTA PRlt C0A6ulARFA FlRltFl,
A6luTltARFA FRlTR0ClTFl0R, lFZARFAPFRFTll0R vASFl0R SAt6ultF, lRlTARFA HuC0ASFl
6ASTR0-ltTFSTltAlF, lFZlutl HFPATlCFSl RFtAlF. lt6FRARFA A 5-6 SFHltTF 0F CATRF ut C0Pll
SAu 10 SFHltTF 0F CATRF utA0ulT P0ATF PR0v0CA H0ARTFA ACFST0RA.RlCltul FSTF ut
ARuST A0uS 0lt lt0lA lt FuR0PA Cu HllFtll lt uRHA. FRuCTul 0F RlClt FSTF 0 CAPSulA
F0RHATA 0lt TRFl C0HPARTlHFtTF, lt CA RF SF 6ASFSTFCATF 0 SAHAtTA.SFHltTFlF 0F RlClt
,ASFHAtAT0ARF 0AFl0R 0F FAS0lF, Au F0RHA0vAl0AlA_Alut6lTA, Cu SuPRAFATA
tFTF0A Sl luCl0ASA. FlF SutT PFSTRlTF. PF ut F0tTCFtuSlu-AlASTRu PAtA lA Rut R0SCAT
SF AFlA ut H0SAlC 0F Al PAtA lA Rut 0FSCHlS.

1.7 HSlltFlFFSTF lA 0RA ACTuAlA CFl HAl F0l0SlT ulFl lt 0lvFRSFlF TRATAHFtTF
tATuRlSTF, ATATltTFRt, CAT Sl FXTFRt. AvAt0 0 Cul0ARF vFRZulF (0AT0RATA C0tTltuTulul
0F Cl0R0FllA) Sl ut 6uST uS0R AR0HAT, ulFlul 0F HASlltF FSTF ut FXCFlFtT RFltTltFRlT0R,
ut PR0TFCT0R Al vASFl0R 0F SAt6FSl Al APARATulul CAR0lAC, ut AtTlltFFCTl0S lAt0 Sl
FFlClFtT ulFlul 0F HASlltF TRFulF RFAllZAT 0uPA STAt0AR0F ltTFRtATl0tAlF, TltAt0 C0tT
0FHFT00A 0F
PR00uCFRF, 0F tlvFlul 0F ACl0lTATF Sl 0F CARACTFRlSTlCllF 0R6AtlCF. Cul0ARFA tu
00vF0FSTF ltT0T0FAutA CAllTATFA ulFlulul. tuAtTA utul ut ulFl 0FHASlltF P0ATF SA
vARlFZF 0F lA vFR0F (0ACA ARF Cl0R0FllA CA FlFHFtT PRltClPAl) PAtA lA6AlFt AuRlu
(0ACA ARF CAR0TFt),6uSTul Sl HlR0Sul ulFlulul 0F HASlltF SutT FXCFlFtTF. 0ACA ulFlul
FSTF PuTlt AHAR, ASTA ltSFAHtA CA HASlltFlF tu Au F0ST PF0FPllt C0APTF ATutCl CAt0 Au
F0ST CulFSF.. ACl0lTATFA ulFlulul 0F HASlltF tu TRFulF SA0FPASFASCA 3.3 6RA0F. lt
6RFClA, FSTF C0tSl0FRAT A Fl CFl HAl ut ulFl ACFlA CARF tu 0FPASFSTF 0.5
6RA0FACl0lTATF. HFT00FlF 0F CulF6FRF, 0FP0ZlTARF Sl PRFSARF A ulFlulul 0F HASlltF P0T
AFFCTAtlvFlul 0F ACl0lTATF. 0Xl0ARFA FSTF CAuZA CFA HAl lHP0RTAtTA CARF 0uCF lA
0FTFRl0RARFA ulFlulul 0FHASlltF. l0CAltlCll SlHT 0uPA HlR0S 0ACA ulFlul FSTF 0FTFRl0RAT
SAu tu. SutT F0l0SlTF PR0CFSF 0F FllTRARF PFtTRu A lt0FPARTA SF0lHFtTF Sl RFZ l0uuRl
0TltAt0 ASTFFl ulFl 0F HASlltF FXTRA vlR6lt Cu ACl0lTATF Su 1. ASFHFtl vltuRll0R
0lSTltSF, ulFlul 0F HASlltF FSTF FvAluAT lt FutCTlF 0F 6uST Sl 0FtlvFlul ACl0lTATll ltAltTFA
lHuTFllFRll.
PR0PRlFTATllF (AR0HA, Cul0ARFA, vAl0ARFA tuTRlTlvA) FlFCARul TlP 0F ulFl
SutTltFluFtTATF 0F CAllTATFA S0lulul, CllHAT, vARlFTFA Sl vARSTA HASlltll0R, HFT00FlF
0F 0TltFRF. 0ACA PR0CFSul 0F 0TltFRF S-A 0FSFASuRAT C0RFSPutZAT0R, ulFlul
PASTRFAZA ltltTRF6lHF SAv0ARFA, AR0HA Sl PR0PRlFTATllF tuTRlTlvF AlF HASlltFl0R 0lt
CARF A F0ST FXTRAS. . lt TARl 0FZv0lTATF SF C0tSuHA HAl HulT PFSTF, FRuCTF Sl lF6uHF
PR0ASPFTF lAR PRltClPAlA SuRSA 0F 6RASlHl FSTF ulFlul 0F HASlltF. ACFSTA C0tTltF
6RASlHl H0t0SATuRATF CF Au ut lHP0RTAtT R0l lt lHPlF0lCARFAACuHulARll 0F C0lFSTFR0l,
RF0uCAt0 0FP0ZlTFlF ASlHllATF. ulFlul 0F HASlltF 0FFRA Sl AlTF FtFFlCll, Fllt0 06AT lt
AtTl0Xl0AtTl Sl vlTAHltFCu FFFCT 0F PRFvFtlRF A lHATRltlRll CFlulFl0R.