Motto:

Educaia este cea care supravieuiete Dup ce tot ce a fost de nvatat S-a uitat. B. F. Skinner

1.1 Generalitai

Uleiurile volatile sunt produse izolate din plante sau organe ale acestora printr-un procedeu fizic care au o anumita volatilitate (mai mare sau mai mica) si posed un miros agreabil caracteristic sursei din care provin. Sunt cunoscute si sub numele de uleiuri eterice sau eseniale, si de obicei denumirea lor este dat de numele popular al plantei din care se extrag. n unele cazuri numele plantei este intraductibil si se folose!te ca atare pe plan mondial " #lang-#lang, palmarosa, ca$eput.%&'

(xist si denumiri latine care provin din denumirea )atina a plantelor , utilizarea acestora este limitat la domeniul farmaceutic. *entru un numr relative mic de uleiuri eterice denumirea latin este singura cunoscut" se menioneaz uleiul de cascarilla, costus, cordamom, cubeba. n multe cazuri denumirile comerciale nu au legtur cu denumirea plantei +nsa s-au impus pe plan mondial, intr,nd in limba$ul curent de specialitate" -eroli bigarade (flori de portocal amar), *etitgrain (ramuri, frunze si fructe imature de citrice ), .o (lemn de /innamomum). /ea mai important caracteristic a acestor amestecuri, care confer de altfel si valoarea economic deosebit, o constituie gustul sau gustul specific. 0cesta st la baza utilizrii lor in parfumerie, in produse cosmetice si in industria alimentar. 1ulte uleiuri volatile au caliti terapeutice deosebite, o parte dintre acestea fiind cunoscute si folosite +nc din antic2itate. /a si uleiurile vegetale, cele volatile se gsesc in citoplasma celulelor a circa o treime din plantele cunoscute, dar spre deosebire de acestea, difuzia uleiului prin membranele celulare spre suprafaa externa a plantei este relative u!oara. *rin evaporare de pe suprafaa plantei, imprastie in mediu mirosul caracteristic acesteia.%3' 4iosinteza substanelor odorante are loc in frunze unde se afla cea mai mare parte a lor si ramane pana la +nflorire. )a +nflorire uleiurile volatile migreaz in flori, iar o parte se consuma in procesul de fecundare. 5up fecundare acestea se acumuleaz in fructe si semine sau are loc o migrare in frunze, scoara si rdcina. *e parcursul maturizrii plantelor compoziia uleiurilor volatile se modifica" in plantele tinere acestea conin in principal 2idrocarburi terpenice si compu!i cu molecula mai simpla, in timp ce organele de reproducere conin uleiuri eterice mai bogate in compu!i oxigenai. 5e!i rolul lor in organismul vegetal este parial cunoscut, uleiurile eterice au intrebuintari multiple. Se cunosc mai mult de 6777 de uleiuri volatile care sunt caracterizate fizico-c2imic, dintre care numai circa &87 se produc pe scar industrial. (xcluz,nd uleiul de terebentina, producia mondiala este de peste 37777 t9an. Unele dintre acestea sunt produse pe arii geografice restr,nse, cu clima potrivit plantelor respective, dar sunt comercializate in toata lumea. /a ex. se menioneaz" uleiul de santal (:ndia si :ndonezia), uleiul de patciuli (:ndonezia si 1alaezia), uleiul de iris (:talia).

Uneori, calitatea excepionala a unui ulei obinut in anumite condiii de clima si beneficiind de tradiie +ndelungata in producerea si utilizarea lui, limiteaz utilizrile unui ulei produs din acelea!i plante in alte zone, netraditionale" uleiul de trandafir din 4ulgaria este mult mai apreciat dec,t cel din ;urcia sau 1aroc.%6'

1.1.1

Rspndire

Uleiurile volatile sunt relativ rsp,ndite in regnul vegetal, unele familii fiind foarte bogate in astfel de substane, at,t ca numr de specii cat si cantitativ. 5e obicei, uleiurile volatile se gsesc in plante superioare (circa 87 de familii) aparin,nd unor ordine ale angiospermelor (0sterales, )aurales, 1agnoliales, <imgiberales, etc.) sau gimnospermelor (*inales), dar se cunosc si ciuperci productoare de lactone ses=uiterpenice si de ses=uiterpene volatile, sau alge care elaboreaz ses=uiterpene 2alogenate. 5e!i compu!ii terpenici sunt carecteristici regnului vegetal, s-au semnalat c,teva monoterpene biosintetizate de bacteriile din sol, de insecte (probabil feromoni), precum si de unele ses=uiterpene si diterpene de origine animala.

1.1.2 Localizare
Sinteza si acumularea de uleiuri volatile au loc fie in exteriorul plantei, in perii glandulari (0steraceae, >eraniaceae, )aminaceae, etc.) si in papile, fie in interiorul plantei, in celulele secretorii, in spatiile intercelulare (in canalele secretorii), fie in pungi secretorii (0nacardiaceae, ?utaceae, 1#rtaceae). Uleiurile volatile se pot acumula in toate organele plantei, insa in cantitati diferite. 0stfel le putem +nt,lni in " rdcini, frunze, flori, fructe, lemnul tulpinilor sau in scoara. /oninutul in ulei volatile al plantelor se situeaz de cele mai multe ori sub &@, rareori put,nd atinge&8@ sau c2iar mai mult, in produsul uscat al unor plante.%3' 5enumirea de plante aromatice este atribuita acelor specii care conin o cantitate mai mare de ulei volatil (cel puin 7.&-7.3@), care au un miros suficient de perceptibil sau care se preteaz unei exploatri rentabile economic.

:n afara de acesta, mai sunt insa si alte specii care, de!i au miros caracteristic, conin totu!i substane terapeutice care intra in compoziia uleiurilor volatile.%A'

1.1.3 Biosinteza
4iosinteza substanelor odorante are loc in frunze, unde se gse!te cea mai mare parte a lor si ramane pana la +nflorire. )a +nflorire, uleiurile volatile migraza in flori, iar o parte se consuma in procesul de fecundare. 5up fecundare acesta se acumuleaz in fructe si semine sau are loc o migrare in frunze, scoara si rdcina. *e parcursul maturizrii plantelor, compoziia uleiurilor volatile se modifica" in plante tinere acestea conin in principal 2idrocarburi terpenice si compu!i cu molecula mai simpla, in timp ce organele de reproducere conin uleiuri eterice mai bogate in compu!i oxigenai.%6' 5e!i rolul lor in organismul vegetal este parial cunoscut, uleiurile eterice au intrebuintari multiple. Se cunosc mai mult de 6.777 de uleiuri volatile care sunt caracterizate fizico-c2imic, dintre care circa &87 se produc pe scara industriala. Unele dintre acestea sunt produse pe arii geografice restr,nse, cu clima potrivita plantelor respective, dar sunt comercializate in toata lumea. /a exemplu se menioneaz uleiul de santal (:ndia, :ndonezia), uleiul de patciuli (:ndonezia si 1alaezia), uleiul de iris (:talia). Uneori calitatea excepionala a unui ulei obinut in anumite condiii de clima si beneficiind de tradiie +ndelungata in producerea si utilizarea lui, limiteaz utilizrile unui ulei produs din acelea!i plante in zone diferite, netraditionale. Uleiul de trandafir din 4ulgaria este mult mai apreciat dec,t cel din ;urcia sau 1aroc.

1.1.4 Compoziia chimica

Uleiurile volatile sunt amestecuri complexe (8777-B777 de constituienti c2imici) in care predomina constituientii mono- si ses=uitrpenici, dar conin si compu!i aromatici, frecvent derivai fenil propanici, iar foarte rar se +nt,lnesc diterpene.

/ompu!ii terpenici pot fi 2idrocarburi sau derivai oxigenai (oxizi, alcooli, alde2ide, cetone, acizi) sau produ!i de reacie ai acestora (esteri, eteri). 0lcoolii monoterpenici exista de obicei liberi sau esterificati in uleiurile volatile. :n ultima vreme au fost izolate o serie de monoterpenoide sau derivai fenil-propan ci sub forma 2eterozidica (glucozide ale eugenolului, nerolului, geranionului, acidului neric si acidul geranic).

1.2 Proprietile uleiurilor volatile

Uleiurile volatile sunt soluii formate prin dizolvarea reciproca a numero!i compu!i diferii care pot fi lic2izi sau solizi. *rincipalii componeni fac parte din clasa terpenoidelor si sunt 2idrocarburi terpenice si derivaii lor oxigenai" alcooli, alde2ide, cetone, fenoli, acizi, esteri si derivai ai acestora. :n cantitati mici se gsesc si compu!i din aproape toate clasele" 2idrocarburi alifatice (alcani, alc2ene si acetilene ) si aromatice, lactone, tropolone, cumarine, carotenoide, flavone, lignani, compu!i cu azot sau sulf. /a si in cazul uleiurilor vegetale, compoziia unui ulei variaz in funcie de condiiile pedoclimatice locale, agrote2nica, te2nologia de extracie.%C'

1.2.1 Proprietati fizice

:nsasi compoziia variata si complexa face ca proprietatile uleiurilor volatile sa varieze in limite largi. )a temperatura camerei marea ma$oritate sunt lic2ide cu vascozitate mica, insa exista si excepii. 0cele uleiuri care conin mai multe componente cu puncte de topire ridicate (camfor, mentol, anetol ) se pot solidifica (primele 3 ) sau transforma in suspensii de solide in lic2ide (al treilea), ca urmare a cristalizrii acestor elemente. /omponentele uleiurilor volatile distila intre &87 7/ si 677 7/. Uleiurile cu densitati intre 7,C7 si &,&7 gDcm6, ma$oritatea av,nd insa densitati mai mici dec,t apa. :ndicele de refracie variaz intr-un interval cuprins intre &.A877-

&.8E77. -efiind unitare, uleiurile volatile distil ape un interval de temperaturi ale crei limite sunt valorile de &87 7/ si 677 7/. :n marea lor ma$oritate sunt insolubile in apa sau au o solubilitate pariala indusa de prezenta unor componente 2idrofile. Sunt solubile in solveni organici (alcooli, 2idrocarburi, cetone ), in grsimi animale si uleiuri vegetale, solubilitatea fiind dependenta de compoziie.%6' Sunt nemiscibile cu apa, dar prin agitare ii imprima acesteia o reacie slab acida, proprietate ce sta la baza obinerii apelor aromate. Sunt miscibile cu alcool concentrate, uneori c2iar si cu cel diluat, cu solveni organici apolari (eter, eter de petrol, c2loroform).

1.2.2 Proprietati chimice

*roprietile c2imice ale uleiurilor sunt suma proprietatilor individuale ale componentelor, neexsistand proprieti specifice amestecurilor respective. /ele mai multe reactioneaza cu bazele alcaline av,nd loc reacii de neutralizare si Dsau 2idroliza. Sunt de obicei caracterizate prin indice de esterificare care se calculeaz ca diferena intre indicele de saponificare sic el de aciditate. 5atorita prezentei in uleiurile volatile a unor compu!i nesaturai si a unor grupe oxidabile sunt sensibili la aciunea unor oxidanta, sensibilitate care se accentueaz sub aciunea luminii si a energiei termice. Fxigenul din aer poate afecta ireversibil calitatea uleiurilor, printr-un mecanism similar auto - oxidrii uleiurilor vegetale.%6' 5eoarece sunt u!or degradabile in prezenta aerului, luminii si cldurii se pstreaz in casa brune, pline, +nc2ise etan!, ferite de lumina, cldura si umiditate excesiva. 5egradrile ce se produc in timpul conservrii necorespunztoare sunt legate de activitatea unor atomi de carbon cu formarea unor carbocationi extreme de reactivi (terpenil, linalil, neril, geranil) *entru a pre+nt,mpina astfel de degradri se elimina parial sau total, un constituent sau un grup de constitueni (2idrocarburi). Se obin astfel uleiuri deterpenate, rectificate sau lipsite de anumii constitueni.%3'

1.3 Controlul calitii uleiurilor volatile

/ontrolul uleiurilor volatile consta in determinarea caracterelor organoleptice (aspect, culoare, gust, miros) a miscibilitii in alcool etilic, a constantelor fizico-c2imice si i analize cromatografice (/romatografie pe strat subireG/SS, /romatografie de lic2ide de +nalta presiuneG.*)/, /romatografie si spectrometrie de masaG >/DS1), pentru precizarea profilului cromatografic. :n esuturi, uleiul volatil poate fi evideniat prin colorarea cu sudan ::: (se coloreaz in portocaliu), tincture 0lHanma (rosu-portocaliu) sau acid osmic (brun), dar rezultatele sunt neconcludente, deoarece si ali constitueni (lipide, rezine) se coloreaz asemntor. *recizia proprietatilor odorante ale uleiurilor volatile sau a plantelor aromatice in stare proaspta, s-au +ncercat diverse metode pentru a determina, calitativ si cantitativ, fraciunea care impresioneaz analizatorul olfactiv (metoda olfactometrica). 0ceasta consta in identificarea si dozarea gaz-cromatografica a constituientilor unui ulei volatil, prin antrenare cu un gaz purttor (de exemplu azotul), la +nceput si respectiv dup doua ore de funcionare a aparatului. 5iferena dintre cele doua cromatograme obinute reflecta capacitatea de volatilizare si implicit de impresionare a organelor de simt. Iiecare ulei volatil prezint anumite constante fizico-c2imice specifice, cum ar fi " densitatea la 37 7/ , puterea rotatorie specifica, indicele de refracie la 37 7/, indicele de aciditate, indicele de esterificare, indice de saponificare, temperatura de inflamare. *entru identificarea constituenilor uleiului volatil se recomanda cercetri cromatografice. /romatografia pe strat subire ca faza mobila amestecuri de solveni apolari (toluen, benzen, acetat de etil, cloroform, diclormetan, etc.) in diferite proporii, iar ca revelatori" anilina sulfurica (pentru derivaii fenil-propanici, fenoli, cetone si alcooli), anisalde2ida sulfurica (pentru compu!ii carbonilici) etc. 1etodele moderne utilizeaz pentru determinarea structurii constituenilor uleiurilor volatile gaz-cromatografia de lic2ide de +nalta presiune (.*)/) combinate cu spectrometria de masa sau de rezonanta magnetica nucleara (?1-) sau protonica (?1*),

spectre ?amann. (le permit precizarea profilului cromatografic al fiecrui ulei volatil studiat (satbilirea constituientilor din amestec si cantitii acestora). 5eterminarea cantitii de ulei volatil dintr-un produs vegetal se poate realiza gravimetric (prin c,ntrirea uleiului volatil obinut printr-una din metodele anunate) sau volumetric (prin c,ntrirea uleiului volatil separat in aparatul -eo-/levenger - metoda oficiala). 5ozarea constituientilor se realizeaz prin metode adecvate, in funcie de structura acestora. 0stfel, alcooli se determina prin indicele de acetil, esterii prin titrarea acizilor rezultai din 2idroliza alcalina (saponificare), alde2idele se determina prin condensarea cu 2idroxilamina clor2idrica si tratarea acidului clor2idric eliberat, iar alde2ida cinamica si fenolii prin transformarea in compu!i 2idrofili cu reactivi adecvai (bisulfit de sodiu, 2idroxid de sodiu) si msurarea diferenei fata de volumul final al uleiului volatil, la balonul /assia.%3'

1.4

Utilizri parfumerie

*rodusele de parfumerie si cosmetica au existat din cele mai vec2i

timpuri,

istoria lor se suprapune istoriei omenirii. Parfumul este un amestec de substane naturale si sintetice care dezvolta mirosuri plcute, care creeaz o stare de calm sau o stare de euforie, na!te emoia. 1irosul este cel mai tulburtor dintre simuri, el pune in mi!care zone fiziologice strine de raiune , apeleaz la memoria afectiva d,nd profunzime si intensitate secvenelor vizuale si auditive. 1irosul plcut, un parfum adecvat , agreabil , este o prima cerina al noului cod al bunelor maniere. *arfumul are si rolul de a masca mirosul neplcut al corpului. (xista o forma de terapie a bolilor psi2ice si c2iar fizice prin utilizarea parfumurilor a!a cum exista o forma de terapie prin muzica. *arfumul folosit face parte din simbolurile atribuite unei situaii sociale fiind parfumuri de zi , parfumuri de seara si parfumuri specifice unei anumite ocazii. 0u fost create parfumuri in sute si mii de nuane J nu a fost uitata nici o parte a trupului nostru.

5in punct de vedere etimologic numele de parfum vine de perfumum care +nseamn prin fum ctre divinitate J aceasta explicaie gsindu-si originea la primul contact al omului cu parfumul si anume ramura de molid care a czut in focul primitivilor si care a dega$at mirosul frapant al esenelor arse. Famenii primitive au considerat aceasta ca un semn al divinitii trimise pentru ei.

Parfumurile n antichitate /uv,ntul KparfumL vine din sintagma latineasc Kper fumusL, +nsemn,nd K+n +ntregime fumL. Irancezii mai t,rziu au dat numele de parfum mirosurilor plcute care plutesc +n aer la arderea tm,ii. 0u existat puine perioade +n istorie care nu au fost influenate de parfum. :storia parfumului este adesea +mpletit cu istoria rasei umane. *rimul tip de parfum a fost tm,ia. (a a fost descoperit de ctre mesopotamieni acum A777 de ani. /ulturi antice au ars multe tipuri de r!ini !i lemn la ceremoniile religioase. 0desea ei +nmuiau lemnul parfumat !i r!inile +n ap !i ulei, apoi +!i ungeau trupurile cu acest lic2id. 5e asemenea +mblsmau pe cei decedai cu aceste parfume. 0m +nvat din 2ieroglifele antice de pe mormintele egiptene c parfumul a $ucat o parte +n vieile egiptenilor. *arfumarea !i-a fcut loc +n (gipt +n $urul anului 6777 a./. !i o dat cu ?egina .ats2epsut, el a devenit foarte popular. (a a condus expediiile pentru cutarea tm,iei !i a altor produse valoroase, iar rezultatele care au fost +nregistrate pe pereii templului au fost +n onoarea ei. n templu se afla o grdin botanic plin cu pomii de tm,ie gsii +n expediii. *arfumuri au fost gsite !i +n mormintele faraonilor egipteni. (ste probabil ca ei s fi folosit aromele +n rituale mistice datate arztoare de tm,ie !i de miresme dulci de plante +n ceremoniile religioase. nainte de +nceperea erei de aur a egiptenilor, parfumul a fost folosit +n ritualuri pentru <ei sau Iaraoni. *arfumul a fost foarte apreciat +n timpurile biblice !i exist multe referiri +n 4iblie la *arfumuri. n -oul ;estament cei trei magi crau cadouri de aur, varieti de tm,ie !i smirn pruncului :sus.

/u mult +nainte, 5omnul i-a poruncit lui 1oise" K)uai cu voi condimente dulci, stacte, on#c2a !i rasina exotica cu tm,ie pur !i tu +l vei transforma +n parfum.L ;m,ia este probabil cea mai cunoscut plant la care s-a fcut aluzie in 4iblie. ;m,ia ars a fost privilegiul preoilor +n cele mai timpurii civilizaii. Fbiceiul se folose!te !i astzi +n 4iserica /atolic !i 4iserica /re!tin. ;m,ia, aromele !i uleiul parfumat au devenit disponibile pentru toi egipteni !i au insistat treptat renun,ndu-se la drepturile lor selecte (ale parfumurilor). /etenii au fost educai s se parfumeze !i ei cel puin o dat pe sptm,n. (giptenii devenind pretenio!i cu obiceiurile lor, au ocupat bile pompoase, +n care predecesorii greci !i romani se scldau acolo. Mi-au +nmuiat pielea +n uleiuri deoarece le oferea plcere, a$ut,ndu-i s-!i prote$eze corpurile de efectul soarelui torid. (giptenii au creat o sumedenie de creme parfumate !i emolieni parfumai. (i !i-au creat o form de con +n care s topeasc, sa creeze cremele !i emolieni cu care s-!i acopere prul !i corpul. mbierea era relaxant, era plcerea social, uneori se +mbiau de c,te trei ori pe zi. (giptenii purtau cu ei parfum de la na!tere p,n dup moartea lor. 1uli egipteni +!i puneau in mormintele lor *arfumuri pentru a pstra pielea lor mtsoas !i neted +n viaa de apoi. 5e atunci egipteni au fost de prere c sufletul urc +n rai, viziuni +n care parfumul +nsoea spiritul. Urne acoperite cu a coa$ de aur, distorsionau cu ceramica delicat, calcedoniile pline cu arome au fost plasate +n morminte. 0!a de puternice au fost unele dintre uleiuri, c dup 6677 de ani de la moartea lui ;utanH2amon, o urm de parfum se putea simi +n oalele bine sigilate c,nd morm,ntul a fost descoperit. *arfumul a fost folosit +n procesul de +mblsmare care lua de la A7 la B7 de zile s fie +ndeplinitN Smirna, uleiul de scori!oar !i alte parfumuri au fost folosite +n procesul de +mblsmare. /onsumul de arome a atins culmea +n timpul acestei perioade risipitoare. 1agazinele de parfumuri erau locuri de +nt,lniri zilnice pentru aproape toat lumea !i

baia zilnic era o activitate important pentru greci. 5iferite tipuri de unguente erau folosii simultan, cu mirosuri rezervate pentru anumite pri ale corpului. >recilor li s-a atribuit arta de a fi creat primul parfum lic2id, de!i el a fost complet diferit de parfumul pe care +l cunoa!tem noi astzi. *arfumurile lor au fost pudrele parfumate amestecate cu uleiuri grele, lipsite de alcool. )ic2idul era pstrat +n sticle alungite albastre !i aurii, numite alabastrumsL. (giptenii au luat m,ndria de a-!i pstra parfumul +n recipientele lor frumoase. 0ceste sticle de parfumuri au fost de o frumusee rar. ?ecipientele au fost fcute din materiale ca alabasterL, sticl, abanos !i porelan. Unele din sticlele de parfum au fost fcute din aur !i piatr. /,nd sticla a aprut +nt,i +n (gipt, +n $urul &88C +./., a fost considerat mai preioas dec,t bi$uteriile. /ondiiile climatice i-au permis (giptu&ui s importe multe condimente !i arome din :ndia, ca de exemplu g2imbir, piper !i lemn de santal. (giptul +nc ocupa un loc important +n producia de parfum pe baz de ulei, responsabil pentru producia iasomiei +ntr-o poriune a lumii. >recii !i ?omanii antici au +nvat despre parfumuri de la egipteni. /omerul +ntre >reci !i /reta a fost foarte sntos !i simbolic. )a fel ca la (gipteni, cea mal +ndrgit floare la cretani a fost crinul. ;randafiru& a fost !i el popular. /ultura greac a +nt,rziat un pic +n dezvoltare dup cea la cretani. Iolosind o varietate de miresme preparate din uleiuri vegetale, ca de exemplu uleiul de msline !i uleiul de migdal, ei au adugat uleiuri volatile fcute din crini, trandafiri !i anason. n ciuda interzicerii folosirii parfumului +n secolul O:, brbaii !i femeile risipeau +mpreun, +nainte !i dup +mbiere, +n timpul zilei !i pe tot corpul. 4ile publice romane erau spectaculoase, iar bile mpratului /aracalla au fost cele mai celebre. 7 camer, numit unctuariumL avea rafturi cu oale pline cu unguente, borcane cu uleiuri volatile parfumate !i esene +n sticle de diferite mrimi. ?omanii +!i fcuser un obicei de a se parfuma de trei ori pe zi. /,ini !i caii de asemenea erau parfumai. )a srbtoriri, psrile erau eliberate din cu!tile lor pentru a risipi parfumul din aripile lor, draperiile, sfe!nicele, mesele !i pernele erau parfumate. Servitori purtau mosc, mag2eran, spiHenard !i alte arome.

Fdat cu invazia lui 0lexandru /el 1are +n secolul 6 +./., folosirea parfumului !i tm,iei au devenit mult mai rsp,ndite +n >recia. >recul ;2eop2rastus din 0tena a discutat varietatea de mirosuri, uleiuri volatile !i originile plantelor acestora !i c2iar efectul c,torva mirosuri asupra dispoziiei !i g,ndirii noastre. (l de asemenea a cercetat modul cum percepem mirosul, not,nd conexiunea +ntre percepia de miros !i gust. *robabil cel mai mare conductor al (giptului a fost /leopatra, din fericire era foarte priceput +n percepia mirosului, a fost risipitoare +n folosirea parfumului. 5up asasinarea lui :ulius /aesar, a prsit ?oma s devin ?egina (giptului. 0colo l-a felicitat pe 1arH 0nton#, un politician roman, pe o corabie cu vele parfumate. Sosirea /leopatrei a fost anunat cu nori de parfum +nainte ca corabia s intre +n vizor. 0nton# a czut +n vra$a ei !i de fapt a fost +ndrgostit de ea, s-a sinucis la vestea c ea ar fi murit. 5e asemenea, la aflarea vestii c 0nton# a murit, /leopatra s-a sinucis cu a$utorul unei mu!cturi de viper. -efertiti, o frumoas egipteanc dintr-o dinastie timpurie, +ncon$urat de parfum" recipiente cu smirn, flacoane umplute cu uleiuri de msline !i recipiente frumos +mpodobite pline cu unguente. /edrul de )ebanon a fost cel mai faimos pe tot timpul acestor ani. /edrul a fost folosit de ?egele Solomon +n construcia templului, uleiul de cedru a fost folosit pentru a acoperi manuscrisele obi!nuite !i s le prote$eze de insecte +n timpul mpratului ?oman 0ugustus. Mi astzi cedrul este pulverizat pentru a +ndeprta moliile din dulapuri. Ienicienii din Siria au fost comerciani sau v,nztori +n antic2itate. >alosi aromatici adu!i pe uscat tocmai din /2ina de ctre europenii care +!i permiteau s-i cumpere. *osesia de plante medicinale dulci, mirositoare erau dovezi de bogie. (ra prestigios s pori parfum, de aceea proprietarii de cantiti mari de uleiuri !i unguente au fost din bel!ug respectai. )eg,nd trecutul de prezentul industriei de parfum sunt arabii. *rocesul de extragere a uleiului din flori cu a$utorul distilrii (procedura cea mai des folosit astzi), a fost dezvoltat de 0vicenna, doctor arab care a fost !i c2imist. (l mai +nt,i a fcut experiene cu trandafirul. *,n c,nd descoperirea parfumului lic2id prin amestecuri de

ulei !i plante medicinale zdrobite, sau un amestec puternic de petale. 0pa de trandafir a fost mai delicat !i imediat a devenit cunoscut. n timpul domniei /at2erine de 1edici +n Irana parfumul a +nflorit /at2erine cu ?ene le Ilorentin a adus propriul ei parfum. )aboratorul sau a fost legat cu apartamentul sau printr-un pasa$ secret, deci formulele nu puteau fi furate +n drum. Parfumurile n Europa *arfumul s-a bucurat de un succes imens +n timpul secolului al !aptesprezecelea. 1anu!ile !i parfumurile au devenit populare +n Irana !i +n &E8E, a fost fondat breasla creatorilor de mnu!i !i parfumuri. *arfumul !i-a gsit individualitatea proprie +n secolul al PO:::-lea, c,nd ?egele )ouis PO a venit la tron. ;ribunalul su a fost numit K/urtea parfumatL. 1adame de *ompadour a ordonat furnizri generoase de parfum, ?egele )ouis a cerut un parfum diferit pentru apartamentul su +n fiecare zi. ;ribunalul lui )ouis PO a fost menionat c2iar !i datorit parfumurilor care erau date +n fiecare zi nu numai pe piele ci !i pe 2aine, pe evantaie !i pe mobil. *arfumul a +nlocuit spunul !i apa, astfel +nc,t folosirea parfumului +n Irana a crescut +n mod constant. 5up ce -apoleon a venit la putere, c2eltuielile exorbitante pentru parfumuri au continuat. 5ou sticle de K=uartsL (&.&6E litri) cu colonie de violete +i erau livrate +n fiecare sptm,n !i se spune c el ar fi fost folosit E7 de sticle de dublu extract de iasomie +n fiecare lun. Qosep2ine a avut preferine de parfum mai puternice. (a avea o slbiciune pentru mosc !i a folosit at,t de mult, +nc,t E7 de ani dup moartea ei, +nc se simea mirosul +n buduarul ei. *arfumul a atins apogeul +n 0nglia, +n timpul domniilor lui .enrz O::: !i ?eginei (lizabet2 :. ;oate locurile publice au fost parfumate c,t timp a fost +n vigoare regula ?eginei (lizabet2, cci ea nu tolera mirosurile ur,te. Se spunea c ascuimea nasului ei era +n mod egal legat de !iretenia limbii ei. 5oamnele din acea vreme erau foarte m,ndre de crearea a noi parfumuri !i +!i foloseau abilitile pentru a combina diferite miresme. Fdat cu industria !i arta, parfumurile au suferit profunde sc2imbri +n secolul P:P. Sc2imbrile gusturilor !i dezvoltarea c2imiei au pus bazele industriei de parfumuri a!a cum o !tim noi azi. 0lc2imia a fost +nlocuit de c2imie !i astfel au fost create noile

parfumuri. ?evoluia francez nu a diminuat +n nici un caz cererea de parfumuri, a existat c2iar un parfum numit K*arfum a la >uillotineL. Sub conducerea guvernului postrevoluionar, oamenii au +ndrznit +nc o dat s-!i exprime +nclinaia spre mrfurile de lux, inclusiv pentru parfumuri. n secolul P:P au aprut numeroase portfarduri ce conineau !i parfumuri. n 0merica timpurie, primele parfumuri au fost cologniile !i apa parfumat. 0pa de Ilorida, ce reprezenta un amestec de ap de cologne cu un strop de ulei de cei de usturoi, ulei de scori!oar !i lm,ie, a fost foarte popular.%&' Parfumurile la sfritul secolului )a sf,r!itul secolului, parfumurile aveau mireasma unei singure flori. ;randafirul, violeta, liliacul, crinul erau la mare cerere. 1iresmele de amestecuri florale au fost +ntroduse spre sf,r!itul primei decade c,nd au fost descoperite noi ingrediente ce au fost amestecate pentru a rezulta noi parfumuri. 1ai t,rziu, mirosuri abstracte, care nu aveau nuci o legtur cu parfumul unei flori sau al unui buc2et de flori au fost create. 0ceast realizare a revoluionat industria parfumurilor. 0stzi, parfumurile au devenit mult mai complexe, cu multe tente !i tonuri necunoscute +nainte de descoperirea aromelor c2imice. 5atorit comerului tot mai prosper de iasomie, trandafiri !i portocale, ora!ul >rasse din *rovence a devenit cel mai important centru productor de materii prime. 0cest statut de mare productor de parfumuri a ora!ului >rasse a pierit +n &B3A. *aris a devenit duplicatul comercial al ora!ului >rasse !i centrul mondial al parfumurilor. /asele de parfumuri precum .oubigant (care produce Ruel=ues Ileurs, foarte popular !i astzi), )ubin, ?ogerS>allet !i >uerlain +!i aveau sediul +n *aris. /ur,nd aspectul sticlei a devenit mult mai important. /reatorul de parfumuri Irancois /otz s-a asociat cu ?ene )ali=ue. 5e atunci )ali=ue a +nceput producerea de sticle pentru >uerlan, 5TFrsa#, )ubin, 1olinard, ?oger S >allet !i alii. 5up aceea 4accarat a creat !i a produs sticla pentru 1itsouHo (>uerlain), S2alimar (>uerlain) !i alii. 4rosse >lassUorHs a creat memorabila sticl pentru Qeanne )anvinTs 0rpege !i celebra sticl /2anel -r8.

n &V3&, >abrielle /2anel lanseaz o marc proprie de parfum, creat de (rnest 4eaux, pe care +l nume!te /2anel -r8, pentru c era al cincilea +ntr-o linie de parfumuri pe care (rnest 4eaux a prezentat-o, acesta a fost primul care a folosit alde2idele pentru crearea parfumurilor. 5e fapt /2anel -r8 a fost primul parfum +n +ntregime sintetic scos pe pia. &V67 a cunoscut apariia unei game de parfumuri pentru piele, iar cele florale au devenit de asemenea populare o dat cu apariia Wort2Ts Qe ?eviens (&V63), /aronTs Ileurs (&V66) !i Qean *atouTs Qo# (&V68). Fdat cu atingerea apogeului de ctre parfumeria francez +n &V87, ali designeri precum /2ristian 5ior, Qac=ues Iat2, -ina ?icci, *ierre 4almain !i alii, au +nceput s creeze propriile lor parfumuri. *arfumurile +n ziua de azi sunt creai de oameni antrenai +n spiritul tradiiilor estetice renascentiste. 0ce!ti me!te!ugari, care petrec ani +n ucenicie, vorbesc +n mod neobi!nuit de notiele c2ilimbar !i acordurile florale albe. Fdat cu anul 3777, productorii de parfumuri vorbesc despre afinitile moleculare care leag proteinele receptoare-florale.%3'

Re ur e montane folo ite in in!u tria !e parfumerie

*lantele medicinale din zona 1ontana reprezint o importanta sursa de materii prime pentru industria de parfumerie , cosmetica, farmaceutica si alimentara. Oaloarea lor este data si de faptul ca in zona de munte aceste plante cresc in mod spontan , intr-o atmosfera pura, curate, nepoluata. 0erul , apa , si solul in aceasta zona nu sunt +mb,csite da praf , de bioxid de sulf , sau alta produse c2imice toxice pentru organismele vii. 0ceste plante nu sunt tratate cu pesticide, cu ingrasaminte c2imice, cu alte substane c2imice care aplicate in doze oric,t de mici pot da remanenta pe plante degrad,nd calitatea terapeutica sau alimentara a plantelor.%E' :n momentul de fata singurele plante care se +ncadreaz condiiilor unei agriculturi biologice sunt cele din flora spontana si cu predilecie cele din flora 1ontana motiv pentru care ele trebuiesc valorificate cu maxima eficienta. *entru acest motiv

prezentam

c,teva dintre cele mai valoroase specii de plante medicinale din flora

1ontana care merita sa fie exploatate pentru coninutul de principii active si valoarea lor terapeutica sau aromatizanta " bradul - miros balsamic , proaspt , dezinfectant pinul molid - miros balsamic , dulceag , lemnos - cosmetica si parfumerie

rasina de brad , pin si molid - in medicina si cosmetica muguri de brad si de pin - in medicina si ind. alimentara mtreaa bradului - in produse cosmetice antiseptice, in medicina X infecii lic2eni ste$ar - in parfumerie , in produse cosmetice antiseptice ienupr - in parfumerie si medicina afinul - in medicina , cosmetica, ind. alimentara(ceai, vin, sirop) ctina - in medicina , cosmetica si ind. alimentara pducel - in medicina si cosmetica crei!oara - in medicina si cosmetica (produse astringente ) coada !oricelului - in medicina si cosmetica (in arsuri, 2emoroizi, produse antiseptice ) brusture papadia arnica - in medicina si cosmetica (produse antiacneice , antiseboreice ) - in medicina si cosmetica (celulita, obezitate , varice ) - in cosmetica (!ampoane , crYme )

sov,rf - in medicina si cosmetica (produse antiseptice ) st,n$enel - in medicina , parfumerie , cosmetica angelica - in parfumerie , cosmetica , medicina , ind. alimentara (buturi , dulciuri )