Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
1. PREZENTARE AFACERE
Tabelul nr. 1
2
4. Tinctură de iod 2,15 50
5. Alcool iodat 3,05 20
6. Mixtură mentolată 1,35 200
7. Alcool mentolat 1,1 200
8. Alcool camforat 1,15 200
9. Albastru de metilen 0,55 10
10. Violet de genţiană 0,6 10
11. Colargol 1,65 10
Forma juridică
S.C FARM S.R.L este persoană juridică română, având forma juridica de
societate cu răspundere limitată, cu capital integral privat. Societatea îşi
desfaşoară activitatea în conformitate cu prevederile actului constitutiv si ale
legilor române.
3
Sediul societăţii
Sediul societăţii este în România, strada Teeajenului, nr. 528, Ploiesti,
Prahova.
Poate fi schimbat în alte localităţii din România pe baza hotarârii
acţionarilor.
Societatea poate deschide sucursale, filiale, reprezentanţe, puncte de
lucru, în toata ţara sau în strainătate în baza deciziei acţionarilor.
Durata societăţii
Durata societăţii este nelimitată, cu începere de la data înregistrării în
Registrul Comerţului, cu excepţia cazurilor de dizolvare hotarâte de acţionari,
cazurilor de dizolvare în baza legii sau cazurilor de dizolvare prin efectul legii.
Scopul societăţii
Scopul societatii este efectuarea, cu respectarea legislaţiei în vigoare, de
activităţi corespunzătoare obiectului de activitate aprobat prin actul constitutiv,
în condiţii de eficienţă.
Societatea comercială FARM S.R.L., cu un capital social subscris de 500
RON, a fost înfiinţată la 1 aprilie 2012 şi este înmatriculată la Registrul
Comerţului sub numărul ............... Este proprietatea a doi asociaţi: Draghci
Doru Mihail şi Draghici Narcisa, fiecare deţinând 50% din părţile sociale.
4
2. FUNDAMENTAREA STRATEGIEI
5
Conducerea
Managementul societăţii este tipic unei firme mici: va fi condusă de cei
doi asociaţi si de un director comercial. Conducerea executivă va fi asigurată de
un farmacist – şef de laborator.
Asociaţii vor controla activitatea, vor angaja şi controla personalul.
Directorul comercial se ocupa de marketing, promovarea produselor şi de
contractele de aprovizionare şi desfacere.
Farmacistul – şef de laborator va coordona activitatea de producţie şi
desfacere, iar activitatea de gestiune şi contabilitate primară va fi efectuată de
contabilul farmaciei. Întrucât cei doi asociaţi au deja asigurată o sursă de venit
din celelalte activităţi, au decis că nu vor mai reţine din veniturile laboratorului
pentru uzul propriu.
Personalul
În afara farmacistului – şef de laborator, vor mai fi angajaţi un asistent
de farmacie şi un îngrijitor. Pentru toate cele trei posturi vor fi contactate
persoane calificate şi cu experienţă în domeniu.
Clienţii
6
Produsele şi serviciile
Produsele care urmează a fi fabricate sunt următoarele:
Rivanol
Apă oxigenată
Glicerină boraxată
Tinctura de iod
Alcool iodat
Mixtură mentolată
Alcool mentolat
Alcool camforat
Albastru de metilen
Violet de genţiană
Colargol
Segmentul de piaţă
Produsele propuse a fi fabricate sunt deficitare pe piaţă, acest lucru
întâmplându-se din două motive:
Nu există decât un singur producător în România – Laboratorul
Plantarom din Cluj Napoca, care are o capacitate mica de producţie
şi nu acoperă cererea;
Majoritatea farmaciilor, care până de curând îşi preparau singure
aceste produse, au renunţat să o mai facă, datorită costurilor mari
implicate pe unitatea de produs. În acest moment, farmaciile
achiziţionează aceste produse de la distribuitorul Plantarom sau –
datorită prezenţei inconstante pe piaţă a acestor produse
(discontinuitate datorată capacităţii mici de producţie) – apelează la
produse similare de import, care presupun preţuri de la 2 până la
10 ori mai mare (de exemplu, alcoolul iodat românesc costă 3,05
RON flaconul de 20 de ml, iar produsul similar de import, al firmei
Egis din Ungaria, se vinde cu 9 RON flaconul de 10 ml, adică un
preţ de aproximativ 7 ori mai mare).
7
Se estimează că se vor putea acoperi în primul an 15% din necesarul
farmaciilor din Bucureşti, deci există o posibilitate clară de lărgire a activităţii de
producţie.
Concurenţa
După cum am arătat mai sus, există un singur producător român de
produse similare, care acoperă maxim 25% din piaţă.
Până de curând aceste produse erau fabricate de fiecare farmacie în
parte, lucru care era complet nerentabil, datorită unor costuri mari pe unitate
de produs, în cazul obţinerii de cantităţi mici. Prepararea acestor produse
necesită personal specializat, deci şi costuri salariale mari, iar profitul obţinut
din fabricarea şi vânzarea unor cantităţi mici din aceste produse (la nivelul
punctului propriu de desfacere) nu acoperă cheltuielile.
Producătorii tradiţionali de produse farmaceutice nu sunt tentaţi de
fabricarea acestor produse, deoarece preferă fabricarea de serie a produselor
de marcă, care pot aduce profituri mult mai mari.
8
3. ELABORAREA STRATEGIEI
Venituri previzionate
9
Astfel, volumul estimat al vânzărilor va fi cel prezentat în tabelul nr. 2:
Tabelul nr. 2
10
Alte cheltuieli: reparaţii, întreţinere 200 RON/an
Cheltuieli administrative 1500 RON/an
Amortizarea liniară 5500 RON/an
Total alte cheltuieli: 7200 RON/an
S-a prevăzut ca întregul profit să fie reinvestit, aceasta reprezentând încă
o rezervă pentru dezvoltarea societăţii.
Indicatorii financiari ai investiţiei prefigurează o situaţie financiară
favorabilă, care ne permite să considerăm proiectul fezabil şi profitabil.
Aceasta afacere, care pleaca de la o finantare minima, asigurata prin
aportul celor doi asociati si prin obtinerea unui credit bancar, s-a nascut din
dorinta de bunastare si de a acumula bani, bunuri, tehnologii, spatii, clienti
stabili si fideli.
Totusi, in mediul concurential, exista si o serie de dezavantaje, care
influenteaza in mod negativ orice actiune intreprenoriala:
insuccesul
lipsa de timp
lipsa de bani
fuga de munca
birocratia si reglementarile juridice greoaie
disconfortul
conditiile economice si socio-politice
Totusi, nu pot fi minimizate avantajele dezvoltarii unei afaceri proprii:
esti propriul tau stapan
acumulezi bani
faci productie sau creezi servicii
ii ajuti pe altii
ai sentimentul libertatii si deciziei
ai satisfactie proprie
Orice afacere are o multime de avantaje (bani mai multi, un trai
indestulat), dar si dezavantaje (timp liber mai putin, eventuale neintelegeri in
familie) si chiar dezamagiri (generate de esec). Fiecare intreprinzator are
11
propriile motive pentru a dezvolta o afacere sau de a se asocia cu una
existenta. Multi vor “sa faca bani”, altii sa-si asigure o pensie buna,
independenta si siguranta unui viitor social satisfacator, iar unii din ambitia de a
dezvolta “portofolii de afaceri”: ateliere de productie, lanturi de mici magazine,
retele de distributie, visand o mare “corporatie” pentru a lasa “ceva” propriilor
copii.
Daca aceste avantaje sunt analizate cu atentie, se observa ca multi cred
ca pot conduce o afacere: dorinta de a fi propriul stapan si de a lua decizii,
poate duce la realizari materiale, si chiar profit. Este insa un lucru bine stiut ca
deosebit de importanti sunt clientii, consumatorii, utilizatorii finali ai produsului,
serviciului ori ideilor. In multe situatii, chiar si intermediarii, distribuitorii sau
furnizorii par sa controleze productia, stocurile sau serviciile si nu in ultimul
rand timpul micului intreprinzator. Aceasta resursa din ce in ce mai rara,
timpul, este de fapt cea mai costisitoare si toti cei ce-l inconjoara pe
intreprinzator par a profita de acest timp, mai bine sau mai prost distribuit de
decidentul-patron.
Dorinta de a “face bani “ inseamna orientarea catre profit. Acest indemn
sta la baza tuturor micilor societati comerciale. Dar de multe ori aceasta dorinta
inseamna sacrificii aduse bunastarii familiale pentru mai multe luni, uneori chiar
ani, deci renuntarea la un anumit standard de viata si un mare consum nervos.
Multe idei de afaceri sunt gandite de oameni puternici, iar productia de
serie mica sau foarte mica este mai flexibila si dinamica decat in intreprinderile
mari. Acesti intreprinzatori vor sa aiba sentimentul ca ideea de afacere depinde
de ei, de aptitudinile personale si de cantitatea de munca depusa. Ei doresc sa
munceasca atunci cand vor, si sa-si utilizeze timpul fara un control din afara; ei
pot folosi resursele micii societati create asa cum gasesc de cuviinta, si pot
cheltui cu buna stiinta, fie iresponsabil, fie inteligent, capitalul acesteia. In acest
context, satisfactia are o mare importanta. Faptul ca au dezvoltat o afacere
profitabila le creeaza sentimentul multumirii de sine, al aprecierii de catre
ceilalti, poate chiar si satisfactia egoista ca sunt invidiati, ceea ce duce la un
respect de sine si o incredere mai mare in propriile forte.
12
13