Fitoterapia în

afecţiunile
respiratorii
Fitoterapia în afecţiuni respiratorii

Plante medicinale, produse vegetale

 utilizare internă:
• plante medicinale cu acţiune:
• diaforetică, antifebrilă
• demulcentă
• expectorantă
• spasmolitică
• antibacteriană, antivirală
 utilizare externă:
• uleiuri volatile
 DIAFORETICE
reducerea simptomelor primare în infecţii ale tractului
superior (dureri de gât, rău general)
ceaiuri calde, băi calde ale picioarelor

→ favorizează diaforeza
→ reduc vâscozitatea secreţiilor bronşice

→ protejează mucoasele de uscare

 DIAFORETICE

• Tei - Tilia platyphyllos, T. cordata, T.

tomentosa
• Salcie - Salix alba, S. caprea, S. fragilis,
S. purpurea
• Creţuşcă - Filipendula ulmaria

• Soc - Sambucus nigra

 Tiliae flos (floare de tei)

Tilia platyphyllos = T. grandifolia (tei mare)

Tilia cordata (tei roşu, pădureţ)
Tilia tomentosa = T. argentea (tei alb, argintiu)
Tiliaceae

Tilia platyphyllos Tilia cordata Tilia tomentosa

 TILIAE
Compoziţie chimică: FLOS
 mucilagii, ulei volatil cu farnesol
 tanin, flavonoide, saponozide, cumarine

Acţiuni:
 diaforetică (farnesol, flavonoide)
 demulcentă (mucilagii)
 imunostimulentă (polizaharide)
 antispastică (flavonoide)
 expectorantă (saponozide)
 sedativă SNC (ulei volatil)

Utilizări:
 în răceli, bronşite, tuse, faringo-laringo-traheite
Salix alba - salcie albă

scoarţă de salcie
Salicis
cortex
 Salicis cortex
Compoziţie chimică
- heterozide ale saligenolului: salicozida, populozida
- flavonoide, taninuri

Acţiuni - febrifugă, diaforetică

- antiinflamatoare, analgezică (inhibă COX-2)

Utilizări
- avantaje faţă de aspirina de sinteză
- efect retard, metabolizare lentă,
- biodisponibilitate prelungită
- efecte adverse reduse la nivel gastric
 FILIPENDULA
ULMARIA
creţuşcă
Ulmariae flos, Ulmariae herba
flori şi partea aeriană de creţuşcă
 Ulmariae herba
Compoziţie chimică
- derivaţi de acid salicilic: monotropitozidă, spireină
- flavonoide, ulei volatil, tanin

Acţiuni
- antipiretică, analgezică, antiinflamatoare
- diaforetică
- antiulceroasă

Utilizări
- răceli, febră
 PLANTE CU PROPRIETĂŢI
DEMULCENTE

◦ indicate în afecţiuni acute ale căilor respiratorii

◦ calmează mucoasele iritate
◦ ameliorează simptomele bolii

Mucilagii
◦ efecte calmante pe mucoasele iritate de la nivelul
faringelui → peliculă protectoare → reducerea
tusei
Specii medicinale cu mucilagii

Nalbă mare - ALTHAEA OFFICINALIS

Nalbă de pădure - MALVA SYLVESTRIS

Lumânărică - VERBASCUM SP.

Pătlagină - PLANTAGO LANCEOLATA

Lichen de piatră - CETRARIA ISLANDICA

 ALTHAEA
nalba mare OFFICINALIS
spontană şi cultivată
◦ Althaeae radix
◦ Althaeae folium
compoziţie: 20-35% mucilagii
acţiune demulcentă
Preparate:
Althaeae radix:
◦ macerat la rece (pentru extragerea mucilagiilor)
◦ administrare – gargară
◦ asociere cu sirop de pătlagină
 MALVA SYLVESTRIS
nalba de
pădure Malvae
flos Malvae
folium

aceleaşi
principii active
(1/4)
extern –
 VERBASCUM SP.
lumânărică
Verbascum thapsiforme
V. phlomoides
V. thapsus
V. speciosum
V. densiflorum

Verbasci flos – corola desprinsă

din receptacul
 VERBASCUM SP.
Compoziţie:
mucilagii
saponozide
flavonoide, carotenoide, iridoide

Acţiuni
demulcentă, expectorantă
(mucilagii, saponozide)
 mai eficient în faza subacută a
bolii şi în
bronşita cronică cu tuse
persistentă, decât în
inflamaţii acute ale mucoaselor
 PLANTAGO LANCEOLATA
pătlagina îngustă

Plantago major, P. media

nu sunt oficinale
efecte inferioare
se folosesc topic în răni,
arsuri, muşcături de insecte

Plantago lanceolata
Plantaginis lanceolatae folium
din culturi şi flora spontană

Compoziţie:
mucilagii, iridozide (catalpol, aucubozidă), tanin

Acţiuni: - nu este demulcent de primă alegere

- proprietăţi antibacteriene,
imunostimulatoare, antiinflamatoare

Indicaţii: infecţii respiratorii acute, bronşite acute, tuse

uscată asociată cu infecţii respiratorii
Plantaginis lanceolatae folium

Preparate:
Suc de pătlagină - prin presarea
materialului vegetal proaspăt, mărunţit
◦ cca 25% suc, combinat cu miere de albine,
la cald
Siropul de pătlagină – copii
 CETRARIA ISLANDICUS
LICHEN ISLANDICUS

lichen de piatră – creşte în

zonele muntoase, golaşe, pe
soluri pietroase, în păduri
Conţine

- mucilagii 50% (lichenina)

- principii amare (tonice)

remediu pentru tuse

 LICHEN ISLANDICUS

Indicaţii: catar bronşic cronic, cu atac acut de tuse

(vârstnici, astenici, cu tuse prelungită)

Preparate:
macerat la rece

infuzie 1-2 linguriţe/150ml;

2-3 căni/zi, câteva luni

 PLANTE CU
PROPRIETĂŢI
EXPECTORANTE
remedii ale tusei:

◦ ajută la fluidificarea secreţiilor

◦ favorizează eliminarea secreţiilor

Saponozide, ulei volatil

ajută la drenarea mucusului din

plămâni, bronhii şi trahee
 PLANTE CU
PROPRIETĂŢI
EXPECTORANTE
mucoliticele - fluidifică mucusul
prin hidroliza glicozamino-glicanilor
(vâscozitatea secreţiilor în plămâni
depinde de concentraţia de
mucoproteine)
expectorantele cresc secreţiile bronşice
şi ajută la fluidificarea şi eliminarea lor
prin tuse
PLANTE CU PROPRIETĂŢI EXPECTORANTE
Saponozide - proprietăţi expectorante:
• mecanism parasimpatic (stimulare reflexă a
glandelor producătoare de mucus din bronhii)
• fluidificante ale secreţiilor bronşice
(tensioactive)

• Uleiul volatil:

• acţionează la nivelul epiteliului ciliat al

mucoasei
bronşice:
• stimulează mişcarea ciliară
• favorizează eliminarea mucusului
PLANTE CU PROPRIETĂŢI
EXPECTORANTE
Specia Principii active

Ciuboţica cucului-Primula officinalis saponozide

Iederă-Hedera helix  Click to edit the
saponozide
Scai vânăt- Eryngium planum
outline text format
saponozide
Lemn dulce- Glycyrrhiza glabra  Second
saponozide Outline
Plămânărică- Pulmonaria officinalis Leve mucilagii
saponozide,
Iarbă mare-Inula helenium l
ulei volatil
 Third Outline
Cimbru- Thymus vulgaris ulei volatil Leve
Cimbrişor- Thymus serpyllum ulei volatil l
Fourth
Anason- Pimpinella anisum ulei volatil
Outline
Fenicul- Foeniculum vulgare ulei volatil
Leve
Isop- Hyssopus officinalis ulei volatil l Fift
Muguri de pin- Pinus silvestris ulei volatil
h Outline
Primula officinalis (= P. veris),P. elatior
ciuboţica cucului

Primulae rhizoma cum radicibus

Primula officinalis Primula elatior

Compoziţie chimică
 5-10% saponozide triterpenice – acid primulic,
acid elatioric
 glicozide ale acidului salicilic
Acţiuni, utilizări
 expectorantă – mecanism parasimpatic
 fluidificantă
a secreţiilor bronşice – saponozide
cu proprietăţi tensioactive
 derivaţii de acid salicilic – efect antiflogistic
 decoct, infuzie
 Primulae radix
Indicaţii
- expectorant în bronşite cronice cu tuse simplă,
persistentă
◦asociere cu Thymi herba şi specii cu uleiuri volatile
Preparate:
 Ceai simplu (Primulae radix)
– ¼ linguriţă pulbere la o cană de apă – decoct
-administrată o cană la 2-3 ore

Ceai combinat (species) (+Anisi fructus, Foeniculi

fructus)
 Tinctura Primulae - 20 picături de 4 ori pe zi
 Extract fluid de Primula - 20 picături de mai
multe ori pe zi
 Eryngium planum – Scai vânăt

conţine saponozide triterpenice, pectine, flavonoide

acţiune expectorantă
Glycyrrhiza glabra
lemn dulce
 Liquiritiae radix

conţine – saponozide : glicirizina

- flavonoide
acţiune expectorantă - prin alt mecanism decât alte
saponozide (glicirizina nu este iritant gastric)
antiinflamatoare, antispastică

intră în compoziţia unor preparate recomandate în

afecţiuni respiratorii
 Pulmonaria officinalis
plămânărică
Pulmonariae herba

specie ierboasă, perenă, cu rizom, cu frunze cu pete

albicioase, flori roşii → albastre violet

Compoziţie : saponozide,

mucilagii

Proprietăţi:
antiseptice, antiinflamatoare

emoliente, expectorante
 INULA HELENIUM
iarbă mare
Inulae radix

plantă perenă, cu rădăcini tuberizate,

mari, frunze mari oval-lanceolate;
capitule cu flori ligulate portocalii şi
flori tubuloase galben-deschis

Produsul se obţine din culturi

 Inulae radix

Compoziţie:
ulei volatil - solid (1-3%)
cu alantolactonă, izoalantolactonă
substanţe amare
inulină
Acţiuni, utilizări:
expectorant – în tusea cronică, bronşite emfizematoase,
catar bronşic persistent, tuse cronică la vârstnici, astm
bronşic
activ pe bacilul Koch
 Plante cu proprietăţi antispastice

Tusea spastică – strategie specifică!

◦ asociată cu infecţii virale, uscarea mucoaselor
(fumat, aer uscat, aer condiţionat, poluare)

◦ se recomandă consum crescut de lichide

Tusea convulsivă (Bordetella

pertussis)
Principii active antispastice: flavonoide polimetoxilate
 Origanum vulgare
şovârv

Origani herba
conţine ulei volatil cu timol şi carvacrol (≤5%)
acţiune antiseptică, spasmolitică, în infecţii respiratorii
Pimpinella anisum
sin. Anisum vulgare
anason
 Anisi fructus

Compoziţie chimică:
ulei volatil 1,2-3% – Anisi aetheroleum:
- trans - anetol (80-90%), metil-cavicol (estragol)
Acţiuni:
◦ antispastică, expectorantă, antiseptică
Indicaţii: bronşite, traheo-bronşite
infuzie (1 linguriţă pulbere la 1 cană apă)
ulei volatil (3 picături cu miere)
 ALLIUM CEPA - ceapa

Alii bulbus
extract de bulbi liofilizat

conţine principii active antiastmatice

în medicina populară – sucul presat →remediu

pentru bronşite, tuse, astm
Ceai de ceapă – şi în infecţii, furuncule, răni

Indicată în anorexie şi prevenirea bolilor asociate

vârstei
 Alii bulbus
Tiosulfonaţii (desc. 1987) – ar putea fi consideraţi
ca antiastmatice:
- inhibă eliberarea histaminei

- inhibă biosinteza leucotrienelor în

granulocite
extractul liofilizat administrat oral inhibă obstrucţia
bronşică experimentală indusă la cobai
REȚETE
Rp1/
-troscot (Polygonii avicularis herba)
-frunze de plămânărică (Pulmonariae folium)
-frunze de paltagină (Paltaginis folium)
-urzică moartă albă (Lamii albi herba)
-fructe de fenicul ( Foeniculii fructus)
MF infuzie din o linguriță de amestec plante la
200ml apă clocotită.
Se administrează 2-3 căni pe zi.
REȚETE
Rp2/ -şovârv (Origani herba)
-scai vânat (Eryngii plani herba)
-cimbru (Thymi herba)
-muguri de pin (Pini turiones)
-muguri de plop (Populi gemmae)
-frunze de pătlagină (Plantaginis folium)
-rizomi de ghimbir (Zingiberis rhizoma)
-flori de tei (Tiliae flos)
-flori de ciuboţica cucului (Primulae flos)
-cuişoare (Caryophylli flos)
MF infuzie din o linguriță de amestec plante la 200ml
apă clocotită. Se administrează 2-3 căni pe zi.
REȚETE
Rp3/ -frunze de pătlagină (Plantaginis folium)
-frunze de eucalipt (Eucalypti folium)
-fructe de fenicul (Foeniculi fructus)
-rădăcină de iarbă mare (Inulae radix)
-rădăcină de lemn dulce (Liquiritiae radix)
-isop (Hyssopi herba)
-rostopască (Chelidonii herba)
-rizomi de ghimbir (Zingiberis rhizoma)
-cimbru (Thymi herba)

MF infuzie din o linguriță de amestec plante la 200ml

apă clocotită. Se administrează 2-3 căni pe zi.
REȚETE
Rp4/ extracte apoase de:
-muguri de pin (Pini turiones)
-scai vânăt (Eryngii plani herba)
-frunze de pătlagină (Plantaginis folium)
-flori de tei (Tiliae flos)
-cimbrişor (Serpylli herba) – min. 35%, în
proporţie variabilă

MF sirop cu zahăr invertit

Se administrează:
Copii 1-5 ani: 2-3
linguriţe pe zi.
Copii 6-12 ani: 4-5
linguriţe pe zi.
REȚETE
Rp5/ extracte de:rădăcină de ridiche neagră (Raphanus sativus
nigra), rădăcină de hrean (Armoraciae radix), rizomi de
ghimbir (Zingiberis rhizoma), lichen de piatră (Lichen
Islandicus), echinacea (Echinaceae herba), rădăcină de
iarbă mare (Inulae radix), rădăcină de lemn dulce
(Liquiritiae radix), muguri de plop (Populi gemmae), scai
vânăt (Eryngii plani herba), cimbrişor (Serpylli herba),
muguri de pin (Pini turiones), piper (Piperis nigri fructus),
extract de unghia găinii (Astragalus membranaceous)
uleiuri esenţiale de: scorţişoară (Cinnamomi aetheroleum),
lămâie (Citri aetheroleum), ti-tree (Melaleuca alternifoliae
aetheroleum), brad (Abieti aetheroleum), fenicul (Foeniculi
aetheroleum), cimbru (Thymi aetheroleum);

MF sirop cu zahăr invertit.

Se administrează:
-Copii 1-5 ani: 2-3
linguriţe pe zi, înainte de
masă.
-Copii 6-12 ani: 4-5
REȚETE

Rp6/ extracte de: echinacea (Echinaceae herba), sovârv

(Origani herba), cimbrişor (Serpylli herba), lichen de
piatră (Lichen Islandicus), rizomi de ghimbir
(Zingiberis rhizoma), scorţişoară (Cinnamomi
cortex), frunze de măslin (Olivae folium), cuişoare
(Caryophylli flos), extract standardizat în min.
10% andrographolide de Andrographis paniculata – tinctură
de propolis 1,2%;
uleiuri esenţiale de: lămâie (Citri aetheroleum), geraniu
(Pelargoni aetheroleum), scorţişoară (Cinnamomi
aetheroleum), Ravensara aromatic aetheroleum;

MF sirop cu zahăr invertit

Se administrează:
-Copii 1-4 ani: 1-3 linguriţe pe zi, cu 30 minute înainte de masă
-Copii 5-12 ani : 4-5 linguriţe pe zi, cu 30 minute înainte de masă
-Copii peste 12 ani şi adulţi : 3 linguri pe zi, cu 30 minute înainte
de
REȚETE
Rp7/
-extract de rădăcină de lemn dulce (Liquiritiae radix)
43,4 mg
-tinctură de propolis 44 mg
-amestec volatil: ulei volatil de mentă (Menthae
aetheroleum), mentol, eucaliptol, anetol, ulei volatil
de cimbru (Thymi aetheroleum), ulei volatil de
coada şoricelului (Millefolii aetheroleum) 12 mg
-zahăr

MF comprimate masticabile
Se administrează 1-2 comprimate de 3 ori pe zi între mese.
După administrare, timp de 30 minute nu se consumă
alimente sau lichide.

10.09.2012
REȚETE
Rp8/ -extracte de muguri de plop (Populi gemma)
-isop (Hyssopi herba)
-hrean (Armoraciae radix)
-cuișoare (Caryophylli flos) 2%
-iarbă mare (Inulae radix)
-ulei volatil de ti-tree (Melaleuca alternifoliae
aetheroleum) 0,5%,
-ulei volatil de fenicul (Foeniculi
aetheroleum)
-ulei volatil de cimbru (Thymi aetheroleum)
MF tinctură cu alcool etilic min. 50% m/m.
Se administrează 20-40 picături de 3 ori pe zi, diluate în 150
ml apă sau ceai, înainte de masă.
 ANTIBACTERIENE,
ANTIVIRALE
Principii vegetale care conţin:
Uleiuri esenţiale (volatile)

Iridoide monoterpenice

o Oleuropeine-frunze de
măslin
Propolis vegetal-muguri de plop

Flavonoide-seminţe de grapefruit
 Acţiunea antibacteriană şi antivirală
a uleiurilor volatile
se bazează pe capacitatea unor constituenţi ai uleiurilor
volatile de a distruge bacteriile şi virusurile, sau de a
opri proliferarea lor (bacteriostatice, virustatice)
datorită caracterului lipofil, uleiurile volatile penetrează
membrana bacteriilor, alterând structurile
intracelulare.
unele uleiuri volatile au şi acţiune antifungică şi
antiparazitară
acţiunea antimicrobiană – proporţională cu
liposolubilitatea componentelor volatile
Calsificarea activităţii antibacteriene a uleiurilor volatile

• uleiuri esenţiale care conţin fenoli: carvacrol, timol,

eugenol – au cel mai mare potenţial antibacterian
• uleiuri esenţiale care conţin aldehida cinamica, alcooli
monoterpenici (geraniol, linalool, tuianol, mircenol, mentol)
• uleiuri esenţiale care conţin aldehide monoterpenice (neral,
geranial, citronelal, cuminal)- acţionează asupra bacteriilor
sporulate
• uleiuri esenţiale care conţin cetone monoterpenice (tuionă,
verbenonă, camforă, fenconă)– sunt active in infecţii
mucopurulente
• uleiuri esenţiale care conţin hidrocarburi mononesaturate (alfa
şi beta-pinen, gama-terpinen, limonen, sabinen)-au proprietăţi
bactericide şi virulicide, dezinfectante ale aerului, se folosesc
pentru aerosoli, şi dezinfecţia aerului in locuri publice.

timol citral geraniol linalool

20 5,2 7,1 5x > fenolul
 Acţiunea antivirală

alcoolii şi aldehidele monoterpenice: linalool,

geraniol, citronelol, citronelal, citral,
geranial

(Melissae aetheroleum, Citri aetheroleum)

asocieri care cresc efectul antiviral:

◦ 1,8-cineol + alcool monoterpenic :

◦ 1,8-cineol + terpineol (Laurus nobilis, Melaleuca

sp.)

◦ 1,8-cineol + linalool (Myrtus communis)

 Acţiunea antifungică
alcooli sesquiterpenici

◦ Hyssopus officinalis, Lippia citriodora

lactone sesquiterpenice (alantolactona)

◦ Inula helenium
fenil-metil-eteri (estragol)

◦ Ocimum basilicum, Artemisia

dracunculus
unele cetone (verbenona)

◦ Rosmarinus officinalis
Uleiuri volatile cu acţiune antimicrobiană

 Eucalypti aetheroleum
 Menthae aetheroleum
 Rosmarini aetheroleum
 Lavandulae aetheroleum
 Caryophylli aetheroleum
 Cinnamomi aetheroleum
 Foeniculi aetheroleum
 Thymi aetheroleum
 Origani aetheroleum
 Pini aetheroleum
 Juniperi aetheroleum
 Melaleucae aetheroleum
 EUCALYPTI AETHEROLEUM
Eucalyptus globulus (Myrtaceae)
Compoziţie chimică

ulei volatil: eucaliptol (1-8 cineol)

Acţiuni şi utilizări

antibacterian- inhiba creșterea in vitro de
Staphylococcus aureus, Pseudomonas aeruginosa,
Bacillus subtilis, Enterococcus faecalis și Escherichia coli

expectorant, decongestionant

antiinflamator- uleiul volatil inhiba biosinteza
prostaglandinelor in vitro, la o concentrație de 37μmol / l
 MENTHAE
AETHEROLEUM
Mentha piperita (Lamiaceae)
Compoziţie chimică

ulei volatil: mentol
Acţiuni şi utilizări

bactericid, antiviral, antifungic
◦
Aetheroleum Menthae Piperitae inhiba in vitro cresterea Staphylococcus aureus,
Pseudomonas aeruginosa, Bacillus subtilis, Enterococcus faecalis and Escherichia
coli, Trichophyton equinum , T. Rubrum (la o concentratie de 0.4 µg/ml), Aspergillus
flavus,
A. fumigatus , A. niger .


tonic general

mucolitic, expectorant, decongestionant
 Menthae aetheroleum
indicat în catarul nasului, laringelui, bronhiilor

pentru mucoase inflamate şi iritate

→ Inhalaţii

rezultate:

- tuse redusă

- drenarea sinusurilor

- eliminarea mucusului
 ROSMARINI AETHEROLEUM
Rosmarinus officinalis (Lamiaceae)

Compoziţie chimică

ulei volatil: cineol, pinen

flavonoide

acid rosmarinic

Acţiuni şi utilizări

antimicrobiană

expectorantă

antioxidantă

tonică generală
 CINNAMOMI AETHEROLEUM

Cinnamomum sp.(Lauraceae)
Cinnamomi cortex
Compoziţie chimică
•ulei volatil: aldehidă cinamică

Acţiuni şi utilizări
 antibacteriană puternică, cu
spectru larg
(coci G+, bacili G-), antivirală,
antifungică
 stimulentă la nivel respirator şi
nervos
 FOENICULI
AETHEROLEUM
Foeniculum vulgare (Apiaceae)

Foeniculi fructus:
Compoziţie chimică

ulei volatil: anetol, estragol,
aldehidă anisică

Acţiuni şi utilizări

bactericidă, spasmolitică

catarul tractului respirator
superior
 LAVANDULAE
AETHEROLEUM
Lavandula sp. (Lamiaceae)
Compoziţie chimică

ulei volatil: acetat de linalil, linalool

Acţiuni şi utilizări

antibacteriană, antifungică, sedativă, cicatrizantă,
expectorantă, antispastică

infecţii respiratorii

Afecțiuni ale sistemului nervos: insomnie,
agitație, tensiuni nervoase, stres, cefalee,
depresie, nevralgii.

Afecțiuni ale pielii: herpes, acnee, arsuri, răni,
micoze, eczeme, îngrijirea tuturor tipurilor de
ten, înțepături de insecte
 THYMI AETHEROLEUM
Thymus vulgaris L. (Lamiaceae)
Thymi herba
Compoziţie chimică

ulei volatil: timol, carvacrol
Acţiuni şi utilizări

bactericidă, antifungică, antispastică,
expectorantă, antihelmintică
(Staphylococcus aureus, Clostridium
botulinum, Eschericcia coli, Shigella
sonnei,
Bacillus subtilis, Salmonella
enteridis, Campylobacter jejuni,
Lysteria moncytogenes.)

• Conform studiilor, compuşii uleiului volatil de cimbru acţionează sinergic cu

uleiul volatil de cuișoare. Timolul și carvacrolul dezintegrează
membrana externă a E coli, facilitând penetrarea eugenolului în
citoplasma unde se combină cu proteine.
 CARYOPHYLLI FLOS
C. AETHEROLEUM
Eugenia caryophyllata (Myrtaceae)
Caryophylli flos
 Compoziţie chimică

ulei volatil (15-20%): eugenol
 Acţiuni şi utilizări

antibacteriană cu spectru larg

(Escherichia Coli, Staphylococcus aureus, Pseudomonas
aeruginosa, Listeria monocytogenes, Salmonella enterica, S.typhi,
Helicobacter pylori

Acţionează şi asupra unor bacterii

periodontopatogenice: Fusobacterium nucleatum,
Porphylomonas intermedia, P.gingivalis )
 CARYOPHYLLI FLOS
C. AETHEROLEUM
Eugenia caryophyllata (Myrtaceae)
Caryophylli flos

 Acţiuni şi utilizări:


antivirală (herpes simplex), antifungică (Candida
albicans)

analgezică, antiinflamatoare, stimulentă
generală

afecţiuni ale căilor respiratorii şi ORL: sinuzită,
bronşită, gripă
MELALEUCA ALTERNIFOLIA
 Compoziţie chimică

ulei volatil: terpinen-4-ol

 Acţiuni şi utilizări

 antibacterian cu spectru larg (Staphylococcus aureus meticillin-rezistent

(MRSA), Enterococcus faecalis, Escherichia coli, Streptococcus
viridans,
 Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa)
 antiviral (varicela, herpes-zoster, are efect inhibitor asupra replicarii
virusului gripal A)
 antifungic (candida in special)
 antiinflamator
 imunostimulator
 antipruriginos.

Indicatii:
 afectiuni ale aparatului respirator: viroze, otite, sinuzite
 ORIGANIAETHEROLEUM
Origanum vulgare (Lamiaceae)
 Compoziţie chimică

ulei volatil: carvacrol, timol
 Acţiuni şi utilizări

Bactericidă- Escherichia Coli, Klebsiella
pneumoniae, Salmonella enterica, Staphylococcus
aureus.

antivirală

antifungică-Candida albicans

antiparazitară- Giardia duodenalis

imunostimulatoare
 PINI AETHEROLEUM

Pinus silvestris
Pinus silvestris
P.montana (Pinaceae)
Pini turio (Pini gemmae):
Compoziţie chimică

ulei volatil:
 α-, β-pinen

P.montana
 PINI AETHEROLEUM

Acţiuni

 muguri: acţiune antibacteriană, antiinflamatoare,

fluidificantă a secreţiilor bronşice

 ulei volatil: antimicrobian

Indicaţii: infecţii ale căilor respiratorii

 sirop, infuzie, tinctură

 JUNIPERI AETHEROLEUM
Juniperus comunis
 Compoziţie chimică

ulei volatil: α-pinen

 Acţiuni şi utilizări

bactericid, antifungic, antiinflamator, antispastic

• Indicatii :

infecţii respiratorii: rino-bronsite, orofaringite

• Precauţii şi contraindicaţii : în caz de afecțiuni severe

ale aparatului renal poate produce hematurie.
 Mod de întrebuinţare:
 Uz intern:
• 3-5 picături se amestecă cu o linguriţă de miere. Se administrează
de 3 ori pe zi, între mese.

 Uz extern:

Inhalaţii: 3-4 picături de ulei volatil se pun într-un vas cu apă
fierbinte. Se inspiră timp de 10-15 minute stând aplecat peste vas
cu capul acoperit cu un prosop.

Candela de aromaterapie: 5-6 picături

Baie: 5-10 picături de ulei volatil se pun în apa din cadă.

Masaj: 4-5 picături de ulei volatil se amestecă cu 10 ml ulei
gras (măsline, sâmburi de struguri). După masaj, uleiul nu
trebuie îndepărtat prin spălare timp de 6-8 ore. Se va evita
expunerea la soare, timp de 12 ore după aplicarea pe piele,
datorită efectului fotosensibilizant (în cazul uleiurilor de citrice).
 Atenţionări
 Uleiurile esenţiale nu se vor folosi pe cale internă de către:

femeile gravide şi mamele care alăptează

copii sub 1 an


la copiii sub 12 ani se va folosi jumătate din doza adulților

nu se aplică pe răni deschise şi fracturi


trebuie evitată supradozarea şi abuzul deoarece pot
apare efecte secundare