Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
In Domeniul Fitomedicamentului
TIPURI DE FITOPREPARATE
Tipul preparatului INFUZIE DECOCT MACERAT TINCTUR| EXTRACT FLUID EXTRACT spissum / EXTRACT siccum Extracte apoase sau alcoolice concentrate pna la consistenta sirupoasa sau pna la uscare Definitia Extract apos obtinut din frunze, flori, herba, fructe sau seminte, prin oparire cu apa, urmata de repaus si filtrare Extract apos obtinut prin fierberea (30 min.) cu apa a unor scoarte, radacini, fragmente lemnoase, fructe Extract apos obtinut (din motive galenice) la rece din materialul vegetal (ex. Decoctum Althaeae) Extract alcoolic (spiritus) sau hidroalcoolic (raport alcool - apa 1:5 pna la 1:10) Extract alcoolic obtinut in raport 1: 2 (planta / solvent)
Definitia Extracte moi sau tincturi prelucrate intr-o baza de Extracte uleioase obtinute din produse vegetale prin
macerare sau digestie cu uleiuri grase (ulei de masline, arahide, migdale) Uleiuri volatile extrase prin distilare cu vapori de apa a produselor vegetale sau, mai rar, prin extractie cu solventi Extracte moi incorporate intr-o baza care se topeste la temperatura corpului (Oleum Cacao) Extracte apoase obtinute prin presarea materialului vegetal proaspat Solutii apoase dense, obtinute din extracte vegetale cu adaus de zahar (64%)
droguri
in toto, concisum,
pulberi vegetale
planta uscata la 40 50C cernute pe marimi de fragmente, amestecate in anumite proportii (asocieri), sterilul (fibre) se indeparteaza: Liquiritiae radix (lemn dulce), Althaeae radix (nalba mare), Ipecacuanhae radix (25 % fibre care nu contin alcaloizi)
deseori, la asociere, omogenizarea este dificila totusi unele prezinta avantaj: vasc, fructe de armurariu (miez de nuca)
FITOPREPARATE DE EXTRACTIE
digestia: macerarea cu ulei a drogului la 40 50C (rezine, substante liposolubile), alcoolatul: macerarea drogului cu alcool distilarea extractului alcoolic: spirturi, esente, balsamuri;
tinctura mama: macerarea plantei proaspete cu amestec apa/alcool, se determina substanta uscata (plecand de la materialul proaspat), raportul produs vegetal (uscat) / solvent = 1:10, dilutia alcoolului se face in functie de umiditatea plantei.
macerat glicerinat: obtinut din muguri, boboci, radicele, scoarte tinere, seminte (proaspete), macerare in alcool 90 apoi se adauga apa + glicerina
intract: extractia plantei stabilizate, cu alcool la fierbere, indepartarea alcoolului sub vid, la 25 30, extractul moale rezultat se delipideaza, se usuca, se pulverizeaza;
fitoli: extract hidro-glicerinat initial, macerarea drogului cu glicerina, filtrare, reluarea reziduului cu apa; macerare, combinarea celor doua macerate; principiile active integrale; glicerina dizolva uleiul volatil si principiile lipofile, apa extrage flavone, taninuri, glucide, heterozide in general, aminoacizi, saruri ale alcaloizilor, oligoelemente;
contin
fitozoli: digestii uleioase din plante in prealabil sterilizate urmeaza apoi turboextractia, proportia planta/ulei = 1:1, in final, extractul ulios se emulsioneaza in apa, hidrolat: apa aromatica suspensii integrale din plante proaspete
variabilitate naturala, diferente in compozitia chimica/cultura, momentul recoltarii, influenta procesului de uscare, influenta depozitarii.
Prelucrarea
marimea cantitatii de drog ce urmeaza a fi prelucrata, procesul de extractie aplicat, mediul de extractie, adjuvanti (schimbatori de ioni, materiale de precipitare, clarificare)
Productia
4 solventi:
apa; metanol+ apa; etanol + apa; etanol + apa + glicerina;
2 procedee de extractie:
extractie partiala; extractie pana la epuizare
3 procedee de uscare:
atomizare; liofilizare; uscare pe tamburi incalziti
Menthae folium Melissae folium Carvi fructus Foeniculi fructus Anisi fructus
in conditii de stocare inadecvata proliferarea microorganismelor; consecinte: eliberarea unor enzime microbiene si fungice pe / in substrat degradari enzimatice ale principiilor active; eliberarea pe/in substrat a unor micotoxine; aport exogen (infuzii, comprimate, pulberi vegetale) pentru pacient, de microorganisme patogene sau nu.
Quality of herbal Remedies (HMP) Manufacture of Herbal Medicinal products Notice to applicants (vol. 2B, partea a II-a) Good Agricultural Practice (GAP) (European Herb Growers and producerds association 1998) Draft Note for Guidance on specifications: test procedures and acceptans criteria for herbal drug preparations (herbal drug) and herbal medicinal products European Pharmacopoeia GLP Good Laboratory Practice GMP Good Manufacture Practice
Schema de extractie pentru obtinerea unor medicamente de origine vegetala, de calitate reproductibila I
planta proaspata
uscare menajata
drog
II
drog
distilare
procedeu special
1. concentrare pana la conc. dorita in principii active 2. fractionare controlata pentru indepartarea componentelor indezirabile
extract spissum
uscare completa
EXTRACT SPECIAL
EXTRACT USCAT
prelucrari ulterioare
Factori ce influenteaza extractia principiilor active DROG continut in subst. extractibile continut in apa dimensiune particule pulbere % omogenitate tip de extractie timp de extractie temperatura de extractie presiune de extractie marimea sarjei PROCEDEU DE EXTRACTIE tip de solvent conc. solvent cant. de solvent utilizata viteza de pasaj a solventului SOLVENT
presiune statica
INSTALATII/CAPACITATE
Categoria C: extracte la care se pot pune in evidenta efecte terapeutice, dar pentru care nu exista o corelatie stricta principiu activ/activitate terapeutica; exemplu: extractul de Valeriana.
viteza cu care o substanta activa este eliberata din forma farmaceutica, se resoarbe, devine disponibila la locul de actiune;
furnizeze profile atat de asemanatoare ale concentratiilor plasmatice incat de actiuni biologice dorite, respectiv, efecte adverse, pe care le dezvolta sa nu fie relevante din punct de vedere clinic
diferentele
BIOECHIVALENTA SI SUBSTITUTIE
medicamentele care contin acelasi extract pot fi inlocuite unul cu celalat daca:
ambele corespund cerintelor de calitate farmaceutica, li s-a dovedit bioechivalenta, este sigur ca toate sarjele corespund specificatiilor de fabricatie (au aceleasi constante de calitate);
asta inseamna:
validarea in vivo a specificatiei producatorului, realizarea controlului sarja cu sarja, se pun la dispozitia specialistilor informatii actuale care sa ateste calitatea farmaceutica a preparatului
in lipsa ei, trecerea pacientului de la o anume medicatie pe un inlocuitor presupune urmarirea (de catre medic) echivalentei terapeutice (raport doza/efect/efecte secundare/interactiuni cu alte medicamente/toxicitate)
amestec complex de principii active (PA) si substante balast, tratate formal ca principiu activ singular, variabilitate in compozitia chimica datorata drogului, depozitarii, prelucrarii (extractiei) diferite, dificultati in controlul biodisponibilitatii, a farmacocineticii componentelor active
incertitudini cu privire la aportul fiecarei componente la sinergismul farmacodinamic complex, chiar daca pentru medicament exista dovada eficientei sale clinice; la produsele si medicamentele vegetale cu spectru larg de actiune (in lipsa toxicitatii), prin standardizare se asigura cel putin fitoechivalenta, ceea ce ar conferi preparatului mai mare siguranta.
utilizarea unor droguri cu specificatii diferite (biologice, chimice), utilizarea unor procedee de extractie diferite, a unor solventi cu capacitati de elutie diferite, DEV (RDE) diferit, existenta unor concentratii diferite in principii active relevante terapeutic,
putem spera, ca medicamentul pe care il vom prepara, sa dezvolte, la doza zilnica corecta, o actiune comparabila cu a preparatului de referinta (daca exista);
daca am doua extracte ESENTIAL SIMILARE (essentially similar), fitomedicamentele fabricate NU sunt la randul lor, esential similare pentru forme solide: testul de solubilitate (dizolvare) la fitopreparate, complicatii in plus fata de medicamentele de sinteza, de aceea, frecvent, producatorul isi defineste forma, care corespunde tabletelor filmate (enterosolubile), ca fiind drageuri
timpul de dezagregare indicat de farmacopeei e mai mare pentru drageuri, dezagregarea lenta influenteaza negativ biodisponibilitatea sa vedem importanta unui singur adjuvant: stearatul de magneziu
lubrifiant extern, cand este repartizat uniform in faza externa a tabletelor lubrifiant intern, cand se regaseste inclus in particulele de granulat
rezultat: daca am folosit stearatul de magneziu ca lubrifiant intern, tableta se va dezagrega rapid in granulat, care apoi va elibera (suprafata mare de contact) principiile active in mediu, daca adaug 5% stearat in masa de granulat ca lubrifiant intern, asigur o dezagregare in 10 min., daca adaug 2% ca lubrifiant extern, dezagregarea depaseste 40 min.
Influenta utilizarii interne sau externe a stearatului de magneziu (in tabletarea extractelor), asupra timpului de dezagregare
% stearat de Mg
5%
10
2
0%
15
0,5%
22
1%
1
41
2%
0 10
20
30
40
50
problema bioechivalentei este comuna tuturor medicamentelor fiind decisiva pentru activitatea terapeutica, problema fitoechivalentei este specifica medicamentului vegetal
Art. 4 Compararea performan elor terapeutice a doua medicamente care con in aceeasi substanta activa, constituie un mijloc esential de evaluare a posibilit ii folosirii alternative ntre produsul inovator si orice alt produs esen ial similar. Art. 8 (1) Medicamentele sunt echivalente farmaceutic daca contin aceeasi cantitate din aceeasi substanta activa, se prezint aceeasi form comparabile. n farmaceutica si satisfac standarde identice sau
Art. 24 n general studiile uni-doza sunt suficiente, dar exista situatii n care sunt necesare studii multi-doza. Art. 25 Pot fi cerute studii multi-doza, n cazul: a) in care farmacocinetica este dependenta de doza sau timp; b) unor produse cu eliberare modificata (n plus fata de studiile uni-doza)