Universitatea Valahia din Trgovite

Facultatea de Ingineria Mediului i tiinta Alimentelor

Specializarea: T.P.P.A

CHIMIE ORGANIC

2014

Cuprins

ULEIURILE VOLATILE.....................................................................................................3
I.1
Caracteristici...................................................................................................................3
I.2
Rspndire.......................................................................................................................4
I.3
Proprieti fizico-chimice...............................................................................................4
I.3.1 Proprieti fizice...........................................................................................................4
I.3.2 Proprieti chimice.......................................................................................................5
I.4
Procedee de extracie a uleiurilor volatile......................................................................6
I.5
Clasificarea uleiurilor volatile........................................................................................6
I.6
Rolul uleiurilor volatile...................................................................................................7
I.7
Utilizrile uleiurilor volatile...........................................................................................7
II ULEIUL DE RICIN...............................................................................................................9
II.1
Compozitie chimica.......................................................................................................10
II.2
Concluzii.......................................................................................................................14
III Bibliografie...........................................................................................................................15

ULEIURILE VOLATILE

Uleiul volatil este o combinaie de substane organice complexe aflate n amestec n

proporii specifice n anumite pri ale plantelor aromatice. Tipul i proporia de participare a
substanelor volatile la alctuirea unui ulei volatil variaz n primul rnd n funcie de specia de
plant dar i de rasa genetic, de locul n care crete planta, de condiiile de clim, sol, de
perioada de recoltare etc.
Uleiul volatil mai este cunoscut i ca ulei eteric sau ulei esenial din plant.
Uleiul volatil a exercitat dintotdeauna o fascinaie cu totul aparte asupra omului, efectele
lui vindectoare asupra trupului combinndu-se cu influena puternic asupra psihicului i
emoiilor.

I.1 Caracteristici
Uleiurile volatile sunt numite i uleiuri eterice sau uleiuri eseniale. Acestea sunt
amestecuri complexe de hidrocarburi alifatice i aromatice, aldehide i alcooli, acizi, esteri i
ali constituieni, predominnd ns compuii din clasa terpenoidelor. Uleiurile volatile
constituie o clas de principii active deosebit de valoroase pentru industria de parfumerie,
cosmetic, farmacetic i alimentar. Aciunea lor este cea mai reprezentativ, n afara celei de
a fi un odorant sau aromatizant natural deosebit, este cea antiseptic. O mare parte din
uleiurile volatile au un spectru larg de aciune asupra germenilor gram pozitivi sau gram
3

negative.. Pe lng acestea, uleiurile volatile au o aciune abtiviral, colagog coleretic,

decongestiv, cicatrizant, stimulatoare asupra circulaiei i respiraiei. Cei mai numeroi i
importani compui ai uleiurilor eterice sunt terpenii i derivaii lor, cum ar fi: geramiolul n
flori de trandafir i eucalipt, linalolul n lcrmioar, flori de portocal, coriandru, citralul n
coaja de portocale, berneol i camfor. Compoziia uleiurilor eseniale, proporia n care diferii
tempini se gsesc, depinde de natura specie, de faza de dezvoltare a plantei respective, de
organelle plantelor i de factorii pedoclimatici i agrotehnici.
Identificarea componentelor odorante i aromatizante se realizeaz pe baza constantelor
fizice i chimice care permit separarea prin distilare fracionat i diferite metode
cromatografice. n majorotatea cazurilor, n constituia aceluiai ulei volatile brut se gsesc, n
amestec, aproape o sut de component diferite (mireasma de fragi este un amestec de 96 de
substane diferite).

I.2 Rspndire
Uleiurile volatile sunt relativ rspndite n regnul vegetal, unele familii fiind foarte
bogate n astfel de substane, att ca numr de specii ct i cantitativ. Din aceste familii, cele
mai reprezentative sunt Pinaceae, Labiatae, Umbelliferae, Myrtaceae, Lauraceae, Rutaceae,
Caryophilaceae, Compositae, Zingiberaceae. Plantele aromatice sunt acele plante care conin o
mare cantitate de ulei volatil (cel puin 0,1- 0,2%), care au un miros suficient de perceptibil sau
care se preteaz unei exploatri rentabile economic. n afar de acestea mai sunt i alte plante
care dei nu au miros caracteristic, conin totui substane terpenice care intr n
compoziia uleiurilor volatile.
Pe de alt parte, n cadrul aceleiai familii socotit coninnd esena unele dintre
specii nu conin componente de ulei volatil, cnd uleiul volatil exist, el este adesea diferit de la
un gen la altul sau de la o specie la alta.

I.3 Proprieti fizico-chimice

I.3.1 Proprieti fizice
Uleiurile volatile sunt substane lichide, foarte volatile, cu miros aromat, plcut.
Datorit tensiunii de vapori ridicate dau amestecuri azeotrope cu vaporii de ap i care
distil la temperaturi mult mai joase. n general sunt incolore, dar exist i uleiuri volatile
colorate n roiatic (uleiul volatil de scorioar), n albastru (uleiul volatil de museel), n
verde (uleiul volatil de absint). Fierb la temperaturi cuprinse ntre 150- 300C i sunt mai
4

uoare dect apa. Excepie fac uleiurile de scorisoar, migdale amare i cuioare, care sunt mai
grele dect apa. Sunt substane care posed activitate optic, cu indici de refracie caracteristici,
cu viscozitate redus, unele fiind foarte fluide. Sunt solubile n solveni organici, n alcool, n
uleiuri fixe, insolubile n ap, solubile n soluia 60% de cloralhidrat, ele nsele fiind buni
solveni lipofili.
Uleiurile volatile sunt substane inflamabile. Mirosul lor poate sa fie uneori iritant,dei
aromat, iar gustul arztor. Uleiurile volatile penetreaz prin nveliul cutanat. Fiind solubile n
stratul lipidic al pielii, ele traverseaz foarte repede straturile externe iintr rapid n snge.
Prin aplicarea lor n doze mari pe pielea oarecilor sau a obolanilor, ele provoac imediat
moartea acestora. ndoze mai mici, ele provoac fenomene de depresie sau excitaie.

I.3.2 Proprieti chimice

n funcie de componenii si, fiecare ulei volatil prezint proprieti chimice specifice. n
general uleiurile volatile pstrate la lumin se brunific drept urmare a unor reacii de
oxidare fotochimic. Oxidabilitatea lor se explic prin existena dublelor legturi precum i a
funciilor oxidril i carbonil grefate pe catena sau nucleul debaz. Ca urmare, unele din
componentele uleiului trec cu uurin n compui de condensare macromoleculari. Cu acidul
sulfuric concentrat dau coloraii intense. Compoziia uleiurilor volatile este influenat de
urmtorii factori:

Regiunea geografic;

Clima;

Perioada de recoltare;

Metoda de extracie;

Perioada de depozitare;

Condiii de uscare;

Metode de analiz.

I.4 Procedee de extracie a uleiurilor volatile

Ca i uleiurile vegetale, uleiurile volatile se extrag din acele pri ale plantei n care sunt
prezente cantiti mai mari:

flori trandafiri, tuberoze, iasomie;

flori si frunze menta, geranium, violete fructe coriandru, anason,
fenicol;
semine nucoar, ambret, toca;
coaja fructelor portocal, lmai, bergamot rdcini angelica, vetiver,
ghimbir;
lemn sau scoar cantal, cedru, scorioar;
boboci florali si muguri cuioare, plop negru, coacz planta ntreaga
salvia, cimbru, busuioc;
ace si ramuri pin, chiparos, brad;

n anumite cazuri substanele odorante se extrag din exudatele naturale sau patologice
ale plantelor (rezine, balsamuri, oleogumirezine, gumirezine).
n general toate organele plantei conin acelai ulei, ns exist si excepii. n acest
sens exemplele cele mai notabile sunt arborele de scorioar i portocalul amar. Arborele de
scorioar produce trei tipuri de uleiuri volatile: un ulei bogat n eugenol (n frunze), un ulei al
crui component majoritar este aldehida cinamic (n scoar) i un ulei bogat n camfor (n
rdcin). Din portocalul amar se extrag: uleiul i absolutul de neroli (din flori), uleiul de
portocale (din coaja fructelor) i uleiul petitgrain bigarade (din frunze, fructe imature i
ramuri tinere).

I.5 Clasificarea uleiurilor volatile

Uleiurile volatile se clasific n trei tipuri, n funcie de gradul de volatilitate:

Puternic volatile se evapor cel mai repede, au miros puternic, au efect

stimulator, se absorb repede, nu sunt persistente;

Mediu volatile se menin cam 2-3 ore nainte de a se evapora, au gradul de

evaporare cuprins ntre 15 8, au effect aspra organelor;

Slab volatile - au cel mai sczut grad de volatilitate, se evapor foarte greu, au

arom puternic de lemn, au efect relaxant, sunt persistente ;

I.6 Rolul uleiurilor volatile

Funcional
Compuii funcionali sunt cei care joac un rol cheie n procesele metabolice ale
organismului care i produce: terpenoidele:
Vitamina E antioxidant care previne degradarea oxidativ a celulelor;
Monoterpenoidele citoxice pentru esuturile vegetale, afectnd respiraia
i fotosinteza i scznd permeabilitatea capilar;
Giberelinele, acidul abscisic hormoni; Carotenoide pigmeni;
Ubichinoide, plastochinoide transportatori de electroni;
Fitosterolii compui structurali ai membranelor.
De aprare
Terpenoidele prodecerea de oleorezine - rol de a nchide rana i de a preveni
ptrunderea bacteriilor, ciupercilori a altor organisme infecioase care ar putea vtma
planta;

I.7 Utilizrile uleiurilor volatile

Industria alimentar: aditivi alimentari ( antioxidani naturali) ulei volatil de

rozmarin;

Medicin/farmacie: aciune antimicrobian, sedativ, virostatic, turbeculostatic;

Medicin tradiional: proprieti stomahice, antidiureice, antrireumatice, tonice,

colagoge, antiseptice;

Aromaterapie;
Exista mai multe tipuri de uleiuri volatile,cum ai fi:

7
Ulei de brad

Ulei de brad

Ulei de ienupar

Ulei de lamaie

Ulei de leventica

Ulei de menta

Ulei de ricin

Cimbru

ulei obinut prin distilare din prile aeriene ale plantei.

ajut la concentrare, revigoreaz i energizeaz.

Cuioare

ulei volati obinut prin distilare din mugurii arborelui

este energizant, ne nsufleete i ne ajut s ne simim protejai de orice ru

Eucalipt

Ulei volati obinut prin distilare din frunzele arborelui

Ne calmeaz, ne purific emoiile, ne alung iritarea i mnia
Scorioar

ulei obinut prin distilare din prile aeriene ale

plantei

puternic aphrodisiac, stimulator i energizant.

II ULEIUL DE RICIN

Ricinul (Ricinus communis) este o plant peren ce aparine de familia

Euphorbiaceae specia Ricinus. Numele botanic al plantei de ricinus provine din latin
care nsemn cpu. Alte denumiri dup forma frunzei Christuspalme (Palma lui Cristos),
Kreuzbaum (Arborele crucii), de acea probabil mai este i numit Wunderbaum (Arborele
minune). Denumirea populara: boabe de turba, capuse, carlig, cicer, floare boiereasca, recin,
ritin.

Fructul de ricin este o capsula formata din trei compartimente, in care se gaseste cate o
samanta.Semintele de ricin ,asemanatoare boabelor de fasole, au forma ovaidala_alungita, cu
suprafata neteda si lucioasa. In aceasta se geseste tesut bogat in ulei. Continutul de ulei al cojii
variaza intre 2.5 si 3.3 %.Ele sunt pestrite: pe un font cenusiu-albastru pana la brun roscat se
afla un mosaic de alb pana la brun deschis.

II.1 Compozitie chimica

Semintele de ricin contin peste 50% grasimi, 20% proteine, cantitati mici de glucide,
saruri minerale si apa. Uleiul de ricin este un amestec de gliceride ale acizilor grasi intre care
in cantitate predominanta este acidul ricinoleic. In uleiul de ricin se mai afla acizii oleici,
stearici, linoleici, etc. In seminte s-a identificat un alcaloid ricinina putin toxic si lipaza; o
taxoalbumina; ricina 0,2%; enzime si vitamina E.
Din seminele de ricin se extrage uleiul de ricin care conine ricin o substan cu
efect purgativ. Pe lng utilizarea lui n medicin, uleiul de ricin este extins folosit n industria
chimic, posednd o caracteristic unic, ce const n existena unei grupe hidroxil "-OH",
legat de lanul de carbon. Aceasta i confer vscozitatea ridicat i solubilitatea n alcool la
temperaturi relativ mici. n Brazilia, ricinul este o plant care se dezvolt n abunden, iar
uleiul de ricin este deja folosit ca i "biodiesel" n regiunile srace ale rii.

10

Ricin
Ricinul este o plant anual ornamental rspndit n zonele tropicale dar i cele cu
climat temperat. n zonele tropicale crete pn la 10m nlime, tulpina are culoare verde sau
roie, florile sunt de un rou intens, iar fructul este o capsul ce conine 3 semine bogate n
ulei.
Uleiul de ricin este un ulei renumit pentru proprietile de regenerare i fortificare a
prului, genelor i sprncenelor. Asigur unghii mai rezistente, hrnete i hidrateaz
tegumentele. Favorizeaz creterea prului.
Uleiul de ricin mai este cunoscut i sub denumirea de ulei de castor i este un ulei
dens, vscos i bogat n acizi grai. Datorit texturii sale originale, este i o baz ideal de
dispersie pentru pigmeni n produsele de machiaj.
Ingrediente: ulei de ricin (ricinus communis oil) organic
Metoda de obtinere: prin presare la rece din seminte
Tara de provenienta: India
Aspectul: lichid clar, culoare galbena, vascozitate ridicata, miros caracteristic
Componenti principali: acid ricinoleic, palmitic, stearic, omega-6, omega-9, saruri
minerale, enzime, vitamina E
Pastrare: in loc uscat, ferit de caldura si lumina
Uleiul de ricin are proprietati antiinflamatorii si este antioxidant. A fost folosit de
secole in scopuri terapeutice. Se considera ca cele mai multe dintre beneficiile uleiului de ricin
provin ca urmare a concentratiei sale de acizi grasi nesaturati. Desi are un gust puternic si
destul de neplacut, acest ulei este folosit in compozitia produselor cosmetice, a sapunurilor,
textilelor, medicamentelor, uleiurilor de masaj si a altor produse de uz frecvent.
Uleiul de ricin terapeutic nu este toxic. Efectul toxic, in cazul ingerarii de seminte, se
manifesta prin coagularea fibrinei, aglutinarea eritrocitelor, lezarea peretilor vaselor sanguine,
iritarea mucoasei gastro-intestinale, leziuni hepatice si renale. Ingerarea a 5-6 seminte de catre
un copil sau 10 seminte de catre un adult poate provoca moartea acestora.
Uleiul din seminte de ricin este util in ameliorarea multor probleme de sanatate,
printre care:

11

 Constipatie - ca un tratament alternativ, uleiul de ricin este un laxativ eficient. Acesta

poate fi temporar, de ajutor, in cazul constipatiei si diareii.
Impetigo - acidul undecilenic este unul dintre compusii activi ai uleiului de ricin care
poate fi folosit cu succes in lupta impotriva infectiilor fungice de acest gen.
Probleme ale pielii - uleiul de ricin contine acid ricinoleic, care are efect antiinflamator
asupra pielii. Poate fi folosit in cazul taieturilor minore, arsurilor solare si previne
aparitia unor boli de piele cum ar fi acneea sau eczemele. Un alt avantaj este ca uleiul
de ricin este un emolient natural care stimuleaza productia de colagen si elastina care
contribuie la hidratarea si mentinerea umiditatii pielii.
Astfel are un rol important in tratamentul ridurilor, repararea si intinerirea pielii,
contribuind la mentinerea aspectului neted al acesteia. Aplicat in mod regulat, uleiul de
ricin ajuta la diminuarea cearcanelor de sub ochi.
Cu exceptia acestor beneficii, uleiul de ricin trateaza infectiile fungice, problemele
gstrointestinale, migrenele, tulburarile menstruale si piciorul de atlet.
Uleiul de ricin este un remediu pentru conditiile mai grave de sanatate care pot
include:
inducerea travaliului la femeile insarcinate - consumul de ulei de ricin in timpul
sarcinii se va face doar la recomandarea medicului pentru a evita potentialele efecte
secundare pentru mama si copil.
dureri ale nervului sciatic - uleiul de ricin amelioreaza sciatica, o conditie dureroasa
caracterizata de dureri si inflamatie in partea inferioara a spatelui si in zona membrelor
inferioare.
caderea parului - masajul cu ulei de ricin contribuie la cresterea parului, care va fi mai
sanatos, mai moale, stralucitor si mai des.
artrita - masajul articulatiilor artritice cu ulei de ricin va estompa inflamatia, durerea si
oboseala muschilor.
probleme limfatice - uleiul de ricin stimuleaza activitatea sistemului limfatic
responsabil cu eliminarea deseurilor metabolice ale organismului.
tumori - prin asezarea unei comprese cu ulei de ricin asupra unei tumori, poate fi
redusa dezvoltarea acesteia si chiar aparitia altora.
In plus, uleiul de ricin se considera a oferi beneficii inclusiv in cazul unor probleme
neurologice cum ar fi boala Parkinson, scleroza multipla si paralizia cerebrala.
Gratie multiplelor avantaje pentru sanatate oferite de uleiul de ricin, nu este de mirare ca
acesta se numara printre cele mai des utilizate tipuri de ulei. Este un remediu valoros, natural
care poate imbunatati conditia fizica a corpului, ii ofera rezistenta si frumusete.
Prin aplicarea de ulei de ricin asupra scalpului si podoabei capilare, parul va creste mai
sanatos si va fi mai rezistent. Terapia cu ulei de ricin este un tratament natural pentru calvitia
rezultata in urma mostenirii genetice, dietei, stresului, factorilor de mediu si a stilului de viata.
12

Cearcanele de sub ochi sunt o conditie des intalnita a pielii, problema avuta de multe
persoane. Din cauza lor, o persoana va arata mai in vasta si mai obosita. Uleiul de ricin este
unul dintre remediile naturale care poate fi de ajutor pentru indepartarea cearcanelor si a
pungilor de sub ochi cauzate de lipsa de somn, stres, oboseala, etc. Comparativ cu alte creme
care contin substante dure, uleiul de ricin este organic, nu contine substante chimice sau
artificiale daunatoare pentru piele si este mult mai ieftin.
Uleiul de ricin amestecat cu un extract de fasole poate ameliora durerea declansata de
sciatica (o afectiune dureroasa a coloanei vertebrale). Nervul sciatic este cel mai lung nerv
care este localizat in zona inferioara a spatelui si se extinde catre fesa si spre membrele
inferioare (coapsa, gamba, picior). In cazul in care este prezenta sciatica (o afectiune
debilitanta),

orice

miscare

devine

dureroasa

si

dificil

de

realizat.

Uleiul de ricin este un tratament pe baza de plante pentru aceasta conditie, ce reduce
inflamatia specifica bolii. Majoritatea acizilor grasi din compozitia sa contin acid ricinoleic
care are efecte antiinflamatorii. Transportarea unor obiecte grele, compresia radacinii nervului
sciatic provocata de diverse tipuri de leziuni, ingustarea canalului vertebral, prezenta
osteofitelor, a infectiilor, supraponderabilitatea, mentinerea unei posturi incorecte sau
presiunea exercitata asupra unei tumori ar putea fi unele dintre cauzele aceste afectiuni.

Flacoane Ulei de ricin

Putem utiliza uleiurile volatile din 9 motive:

Acioneaz puternic, direct la int fiind adevrate esene vegetale;

Cresc rezistena la factori nocivi din mediu,i la epidemii;

Acioneaz eficient asupra mai multor bacteria, fungi, parazii i virusuri;

i pstreaz aciunea antimicrobian chiar dac sunt administrate repetat la

aceeai persoan (nu devenim rezisteni la aciunea lor terapeutic)

13

Ne influeneaz rapid i n bine buna dispoziie

Sunt lipsite de reacii secundare dac sunt administrate conform unei

recomandri medicale;

Nu necesit administrare n doze mari;

Sunt plcute i au o arom natural fr a conine aditivi chimici;

Se administreaz uor

II.2 Concluzii
Uleiurile volatile constituie o clas de principii active deosebit de valoroase
pentru industria de parfumerie, cosmetic, farmacetic i alimentar. Diferite studii au
demonstrat faptul c anumite uleiuri volatile pot avea efecte benefice asupra organismului
uman, pot fi chiar un aliat mpotriva unor tipuri de cancer. Trebuie s fim ateni ce fel de
uleiuri volatile utilizm deoarece nu toate uleiurile ne sunt benefice organismului,
unele pot afecta organismul, cauznd diverse probleme de sntate.

14

III Bibliografie

1.
2.
3.
4.
5.

http://www.scribd.com/doc/90767695/Uleiuri-Volatile
http://www.scribd.com/doc/40018177/
http://www.scribd.com/doc/75991496/
http://www.scribd.com/doc/127026112/
http://www.scribd.com/doc/195819482/ulei-de-Ricin

15