CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN

MEDICINĂ ȘI FARMACIE
“RAISA PACALO”

CATEDRA DISCIPLINE
FARMACEUTICE

UNITATEA DE CURS
FARMACOGNOZIA

Metode de obținere a uleiurilor

volatile. Localizarea, cronobiologia
și toxicitatea lor

A realizat: Cernei Corina gr. 206 AF

 Am ales acest subiect pentru
prezentarea Proiectului de certificare a
competenţelor profesionale, ȋn primul
rând inspirată fiind de prezentările făcute
ȋn clasă la modulul de Fitoterapie.
Ȋn al doilea rând consider că ȋn plante se
găseşte o adevărată farmacie.
Cu ajutorul plantelor şi a extraselor din
acestea se tratau strămoşii noştri şi cred
că tratamentele pe care aceştia ni le-au
lăsat drept moştenire sunt şi vor fi ȋn
continuare cele mai rapide,eficiente şi
ieftine metode de tratament al diverselor
afecţiuni umane.
“Plantele sunt ȋngerii lui Dumnezeu care au venit
pe pământ ca să vindece oamenii!"
Avicenna
 Cuprins:
• Scurt istoric
• Compoziţie
• Metode de obţinere
• Proprietăţi fizice
• Proprietăţi chimice

• Proprietăţi terapeutice
• Utilizări
• Ghid al uleiurilor volatile
• Index al uleiurilor volatile
• Concluzii
Un ulei volatil este un lichid hidrofob
concentrat conținând compuși volatili
de aromă din plante. Uleiurile volatile
sunt, de asemenea, cunoscute sub
numele de uleiuri esențiale, uleiuri
eterice sau pur și simplu ca „ulei de”
planta din care au fost extrase.
 Istoria uleiurilor esenţiale este strâns legată de
istoria plantelor medicinale.
- din anul 3000 Î.H, egiptenii au început să
folosească plantele aromatice în scopuri
medicinale, cosmetice şi pentru îmbălsămare.
-medicul arab Avicenna în scrierile sale(sec.X)
aminteşte peste 800 de plante medicinale şi
efectele benefice pe care acestea le au asupra
organismului
-în secolul XII „miresmele arabiei“ au devenit
cunoscute în Europa,
-începând cu sec. XVIII chimiştii vremii au studiat
componenţii activi ai plantelor .
Uleiurilor volatile pot fi obţinute din :
• flori
• frunze (mentă, geraniu, violete)
• fructe (cimbru, coriandru, anason, fenicol)
• seminţe
• coaja fructelor (portocale, bergamot, lămâi)
• rădăcini (angelica, vetiver, cimbru)
• lemn sau scoarţă (santal, cedru, scorţişoară)
• boboci florali şi muguri (cuişoare, plop negru,
coacăz)
• întreaga plantă (salvia, cimbru, busuioc)
• ace şi ramuri (pin, chiparos, brad)
 METODE DE OBŢINERE
1.DISTILAREA
Este cea mai frecventă metodă utilizată
ce se bazează pe faptul că, toate
componentele unui ulei volatil pot fi uşor
antrenate cu vapori de apă la temperatură
inferioară punctului lor de fierbere.
Antrenarea uleiului volatil este precedată
de difuzia lui din celulele vegetale la
suprafaţă.
2.Antrenarea la foc direct

Instalaţia are ca şi componentă principală un recipient

metalic al cărui capac curbat face corp comun cu
conducta de evacuare a vaporilor. La cealaltă extremitate a
gâtului de lebădă se cuplează o serpentină răcita cu apă ,
condensul colectându-se ȋntr-un vas florentin (separator de
faze).
După ce materialul vegetal a fost introdus ȋn cazan, se
acoperă cu apă si se montează capacul. Se încălzeşte până
la fierbere. Vaporii de apă si uleiul volatil se răcesc parţial
in gâtul de lebădă şi se condensează ȋn serpentine de
răcire. Condensul se acumulează ȋn vasul florentin unde
uleiul volatil se separă deasupra sau dedesubtul stratului
apos, densitatea lui fiind mai mică sau mai mare decât cea
a apei.
3.Antrenarea ȋn curent de vapori

Antrenarea ȋn curent de vapori este

cel mai utilizat procedeu de obţinere a
uleiurilor volatile ȋn care aburul este
generat ȋntr-o instalaţie anexă. Se
asigură astfel o temperatură uniformă
şi posibilitatea unui control eficient al
debitului de vapori. Simultan se evită
degradarea uleiului volatil datorită
contactului direct al plantei cu pereţii
supraȋncălziţi ai extractorului. Sunt
instalaţii de mare capacitate ȋn care se
încarcă câteva tone de materie prima.
4.Antrenarea ȋn abur sub presiune sau la
presiune redusă
Procedeul este o variantă a antrenării cu
abur direct ȋn care aburul este introdus ȋn
antrenor la o presiune mai mare sau mai
mică decât cea atmosferică. De obicei, nu se
depaşeşte o presiune de 0.25
MPa(megapascali). Utilajele sunt similare
cu cele descrise ȋn paragraful anterior, fiind
ȋnsă calculate să reziste la presiune şi
echipat pentru lucrul sub presiune (supapa
de siguranţă şi manometru). Condensatorul
este dimensionat pentru un debit mai mare
de vapori. Printr-un montaj special al
coşului interior se asigură trecerea aburului
prin materia primă vegetală.
5.Extracţia cu solvenţi organici:
Extracţia este operaţia prin care unul sau
mai mulţi componenţi dintr-o faza
(lichidă sau solidă) sunt transferaţi ȋntr-o
altă fază lichidă nemiscibilă (sau parţial
nemiscibilă) adusă ȋn contact cu prima.
Operaţia se bazează pe diferenţa de
solubilitate a acestor componenţi ȋntr-un
solvent corespunzător sau ȋn doi solvenţi
nemiscibili. Ȋn funcţie de starea fizică a
fazei care conţine componenţii
interesanţi, extracţia poate fi solid-lichid,
lichid-lichid sau gaz-lichid.
Cei mai utilizaţi solvenţi : eterul de
petrol (pentru flori), benzina,alcoolul,
grăsimile, etc.
6.Extracţia asistată cu ultrasunete

Mecanismul de extracţie
include două tipuri de
fenomene fizice: difuzia prin
peretele celular şi vărsarea
conţinutului celulelor, odată ce
peretele celular a fost rupt.
Ambele fenomene sunt
semnificativ influenţate de
ultrasunete.
7.Extracţia cu gaze lichefiante şi lichide
supercritice:
Principial nu există diferenţe ȋntre
extracţia cu gaze lichefiate sau fluide
supercritice şi extracţia clasică (cu
solvenţi lichizi ), mecanismele
implicate fiind aceleaşi. Extracţia cu
gaze lichefiate şi lichide supercritice
sunt tratate ȋnsă separat datorită
particularităţilor “solventului”,
similitudinilor ȋn operare şi
posibilităţilor de control al calităţii
produselor prin modificarea
parametrilor de lucru la extracţie.
8.Extracţia asistată cu microunde:

Microundele sunt absorbite de

materialul vegetal, energia lor
determinând o creştere bruscă a
temperaturii în interiorul sistemului
glandular. Temperatura se menţine
ridicată până când presiunea internă
depăşeşte capacitatea de extensie a
peretelui celular, provocând astfel ruperea
acestuia şi eliberarea, respectiv dizolvarea
substanţelor odorante în solvent.
Materialul vegetal se separă prin filtrare
iar soluţia de filtrare se prelucrează
pentru obţinerea uleiului volatil.
9.Extracţia asistată cu microunde fără solvent:

Energia eliberată de microunde

încălzeşte apa din interiorul celulelor
plantei creându-se o presiune care va
duce la ruperea peretelui celular şi
eliberarea uleiului volatil. Uleiul volatil
este evaporat ȋmpreună cu apa din
interiorul celulelor şi ajunge într-un
refrigerent unde se condesează, fiind apoi
colectat. Excesul de apă este apoi
refluxat înapoi în vasul de extracţie
 Pentru a obţine 1L ulei volatil sunt necesare:
750 kg lavandă /4 tone petale de trandafir/ 4 tone
petale de iasomie.
Propietăţi fizice ale
uleiurilor esenţiale:
• lichide volatile
• puncte de fierbere mari
• insolubile în apă
• solubile în alcool
• se amestecă cu uleiurile vegetale şi
minerale în orice proporţie
• pătrund în piele
• au miros plăcut
Din punct de vedere chimic uleiurile volatile sunt
amestecuri complexe de:
•hidrocarburi alifatice
•hidrocarburi aromatice
•aldehide
•cetone
•alcooli
•fenoli
•acizi “răşinoşi”
Predomină compuşii din clasa terpenoidelor
 Proprietăţi terapeutice
• Fenolii, cetonele si aldehidele sunt antiseptice,
curăţă receptorii şi detoxifică corpul.
• Esterii sunt calmanţi, reduc stresul .
• Monoterpenele au acţiune antibiotică,
antimicrobiană.
• Sesquiterpenele au acţiune antiinflamatoare,
antivirală, anticancerigenă.
Cercetările au revelat faptul că uleiul de
scorţişoară este la fel de eficient împotriva
anumitor bacterii ca penicilina si ampicilina.
 9 motive pentru a utiliza uleiuri volatile:

-Acţionează puternic, direct la ţintă fiind adevărate esenţe

vegetale;
-Cresc rezistenţa la factori nocivi din mediu,şi la epidemii;
-Acţionează eficient asupra mai multor bacteria, fungi,
paraziţi şi virusuri;
-Îşi păstrează acţiunea antimicrobiană chiar dacă sunt
administrate repetat la aceeaşi persoană (nu devenim
rezistenţi la acţiunea lor terapeutică)
-Ne influenţează rapid şi în bine buna dispoziţie
-Sunt lipsite de reacţii secundare dacă sunt administrate
conform unei recomandări medicale;
-Nu necesită administrare în doze mari;
-Sunt plăcute şi au o aromă naturală fără a conţine aditivi
chimici;
-Se administrează uşor.
 Utilizări
1.Industria alimentară: aditivi alimentari
( antioxidanţi naturali) – ulei volatil de
rozmarin;
2.Medicină/farmacie: acţiune
antimicrobiană, sedativă, virostatică,
turbeculostatică;
3.Medicină tradiţională: proprietăţi
stomahice, antidiureice, antireumatice, tonice,
colagoge, antiseptice;
4.Aromaterapie;
5.Parfumerie, cosmetică;
6.Produse menajere - agenţi de mascare.
GHID AL ULEIURILOR
VOLATILE
PROPRIETĂŢI TERAPEUTICE:

Busuiocul are proprietăţi

afrodisiace, antiseptice generale,
antidepresive, antispasmodice,
antitusive, antiepileptice,
calmante, emenagog, stimulent
general.
INTERN: se administrează sub formă
de picături, ȋn general ȋn
asociere cu mierea de albine
pentru a-i masca gustul.

EXTERN: inhalaţii, băi aromatice,

comprese sau masaj pe zonele
afectate.
PROPRIETĂŢI TERAPEUTICE:
cu un conţinut crescut de vitamina K,
Calciu, Mangan, Fier şi fibre cimbrul
are proprietăţi de afrodisiace,
antiseptice generale, antispasmodice,
aperitiv, balsamic, carminativ, diureic,
emenagog, expectorant, hipertensiv,
hipnotic usor, stimulator al leucocitozei
in bolile infectioase, stimulent general,
stimulent fizic (al vanitatii, al
proceselor de crestere, implinire
corporala), stimulent al inteligentei,
stimulent psihic, stomahic, sudorific,
tonic nervos utilizat pentru
dinamizarea inteligentei, vermifug,
antiputrid, antireumatic, bactericid,
paraziticid

INTERN: se administrează sub formă de

picături, ȋn general ȋn asociere cu
mierea de albine pentru a-i masca
gustul.

EXTERN: inhalaţii, băi aromatice,

comprese sau masaj pe zonele afectate.
 PROPRIETĂŢI TERAPEUTICE:
cu un conţinut crescut în eucalyptol,
uleiul volatil de eucalipt are
proprităţi antireumatice, de
antiseptic general, febrifug,
hipoglicemiant, stimulator,
vermifug, bactericid,
cicatrizant, îndepărtează
insectele, antiparazitar,
preventic pentru afecţiunile
contagioase şi pulmonare.
INTERN: se administrează sub
formă de picături, ȋn general ȋn
asociere cu mierea de albine
pentru a-i masca gustul.
EXTERN: inhalaţii,spălături, băi
aromatice, tamponări sau masaj
pe zonele afectate.
PROPRIETĂŢI TERAPEUTICE:
uleiul volatil de muşcată are efect
tonic, astringent, hemostatic,
antiinflamator, parfumant, deodorant,
echilibrant, descongestionant, uşor
cicatrizant, elasticizant,promovează
reînnoirea celulară

INTERN: se administrează sub formă

de picături, ȋn general ȋn asociere cu
mierea de albine pentru a-i masca
gustul.
EXTERN: inhalaţii,spălături, băi
aromatice, tamponări sau masaj pe
zonele afectate.
PROPRIETĂŢI TERAPEUTICE:
activator al leucocitozei (al globulelor
albe în apărarea organismului),
antianemic, antipruriginos,
antireumatic, antiseptic general,
antiscorbutic, antisclerotic,
antiveninos, antitoxic, carminativ,
depurativ, febrifug, fluidifiant
sanguin, hemostatic, previne apariţia
senilităţii, reglator al tensiunii,
stimulează secreţiile gastro-hepatice,
stimulează secreţiile pancreatice,
tonic al sistemului nervos şi al celui
simpatic, vermifug, bactericid,
citofilactic (întreţine pielea).

INTERN: se administrează sub formă de

picături, ȋn general ȋn asociere cu
mierea de albine pentru a-i masca
gustul.

EXTERN: inhalaţii,spălături, băi

aromatice, tamponări sau masaj pe
zonele afectate.
PROPRIETĂŢI TERAPEUTICE:
antidepresiv, antiseptic general,
antimigrenos, antireumatic,
analgezic, anticonvulsiv, bactericid,
decongestiv, calmant al iritabilităţii
cerebro-spinale, carminativ,
diuretic, hipotensor, măreşte
secreţia gastrică şi peristaltismul
intestinal, sudorific, tonic general,
vermifug, insecticid, paraziticid,
fluidifiant al secreţiilor bronhice.
INTERN: se administrează sub formă
de picături, ȋn general ȋn asociere cu
mierea de albine pentru a-i masca
gustul.
EXTERN: inhalaţii,spălături, băi
aromatice, tamponări sau masaj pe
zonele afectate.
PROPRIETĂŢI TERAPEUTICE: analgezic
slab, anestezic, antiseptic general,
antispastic, astringent,
antispasmodic, antilactoză,
carminativ,
emenagog,decongestionant,
expectorant, hepatic, stimulent al
sistemului nervos, stimulent,
stomacal, sudorific,
vasoconstrictor.

INTERN: se administrează sub formă

de picături, ȋn general ȋn asociere
cu mierea de albine sau ceai
pentru a-i masca gustul.

EXTERN: inhalaţii, comprese sau

masaj pe zonele afectate.
 PROPRIETĂŢI TERAPEUTICE: antigripal,
antilitiazic, antiinflamator urinar,
antiseptic al căilor urinare, antiseptic
puternic al căilor respiratorii,
antiseptic hepatic, antitusiv,
bacteriostatic, bronhodilator, calmant,
stimulent al corticosuprarenalelor,
tonic general, tonic al sistemului
nervos, afrodisiac, antiasmatic,
anxiolitic, calmant, elimină
stresurile/inhibiţiile, rubefiant .
INTERN: se administrează sub formă de
picături, ȋn general ȋn asociere cu
mierea de albine sau ceai pentru a-i
masca gustul.
EXTERN: inhalaţii, comprese şi tampon
sau masaj pe zonele afectate, in lampa
de aromaterapie, băi aromatice.
PROPRIETĂŢI TERAPEUTICE:
stimulează atât mintea cât şi corpul
şi este eficient în tratarea
problemelor legate de stres .

INTERN: se administrează sub formă

de picături, ȋn general ȋn asociere cu
mierea de albine sau ceai pentru a-i
masca gustul.

EXTERN: inhalaţii, comprese sau

masaj pe zonele afectate, in lampa
de aromaterapie
 INDEX AL ULEIURILOR VOLATILE PENTRU
CELE MAI FRECVENTE AFECŢIUNI

• ACNEE: Lavandă, Angelică, Hameiul, Ienupărul, Arnica,

Mărarul, Ţelina, Portocală, Grapefruit-ul, Salvie;
• ALERGII: -Intern: Coada Șoricelului, Lavanda, Pelin
-Extern: Coada Șoricelului, Valeriana, Lavanda;
• ANEXITĂ: Coada Șoricelului, Cimbru, Salvie;
• ANOREXIE: Angelica, Ceapa, Cimbru, Coada Șoricelului,
Eucalipt, Fenicol, Ienupăr, Chimen, Hamei, Tarhon, Obligeana,
Usturoi
• ANXIETATE: Intern: Coriandru, Hameiul, Obligeana, Usturoi,
Valeriana, Lavanda, Ienupărul
• Extern: Busuioc, Pin, Ienupăr, Obligeana, Tămâia
• ARSURI: Lavanda, Muşeţel, Usturoi, Ceapă, Cimbru, Coada
Șoricelului, Pin, Brad, Arnica, Valeriană
• ASTM:- Intern: Angelica, Brad, Cimbru, Eucalipt, Muşeţel,
Melisa, Salvie, Sovârv, Usturoi, Tămâia, Lămâie, Fenicol,
Lavandă, Mentă, Molid, Pin
-Extern: Lavandă, Mentă, Cimbru, Pin;
• BRONȘITĂ: Angelica, Busuioc, Ceapă, Cimbru, Coada
Șoricelului, Eucalipt, Fenicol, Ienupăr, Lavandă, Pin, Salvie,
Usturoi
• CALCULOZĂ/LITIAZĂ BILIARĂ: Cimbru, Mentă, Hamei,
Portocală, Salvie, Usturoi, Ienupăr, Muşeţel, Ceapă, Lămâia
• CANCER: Năprasnic, Ceapă, Usturoi, Pelin, Coada
Șoricelului, Ienupăr, Tarhon, Ţelină, Arnică
• CISTITĂ: Pin, Ienupăr, Brad, Molid, Salvie, Cimbru, Coada
Șoricelului, Tămâia;
• DEREGLĂRI HORMONALE: Ţelină, Usturoi, Mărar,
Angelica, Ceapă, Lămâi, Pin, Molid, Năpraznic, Busuioc,
Leuştean, Salvie;
• DIAREE: Ceapă, Cimbru, Lămâie, Mentă, Muşeţel, Năpraznic,
Pelin, Melisa, Salvia, Usturoi;
• DIGESTIE DEFICITARA: Pelin, Cimbru, Mărar, Angelica,
Scorţişoară, Nucşoară, Cardamon, Fenicol, Chimion, Coriandru,
Busuioc, Melisa, Piper Negru;
• FEBRĂ: Cimbru, Lămâia, Lavandă, Piper Negru, Usturoi, Coada
Șoricelului, Pelin, Muşeţel, Portocală, Mentă, Eucalipt,
Grapefruit;
• GREAŢĂ: Mentă, Lămâie, Obligeana, Melisa, Salvie, Grapefruit;
• GRIPĂ: Busuioc, Brad, Ceapă, Chimen, Coriandru, Cimbru,
Cuişoare, Coada Șoricelului, Eucalipt, Muşeţel, Obligeana,
Lavandă, Lămâie, Pelin, Pin, Portocală;
• INFECŢII ALE CĂILOR RESPIRATORII SUPERIOARE:
Pin, Brad, Cimbru, Eucalipt, Cuişoare, Piper Negru, Busuioc,
Lămâia, Grapefruit
• INSOMNIE: Busuioc, Ceapă, Mărar, Obligeana, Valeriană,
Portocală, Melisa, Usturoiul, Lavandă, Hameiul, Tămâia
• ȊMBĂTRȊNIRE: Tarhon, Portocală, Ţelină, Năpraznic,
Angelica, Arnica, Mărar, Leuştean, Grapefruit, Cordamon,
Busuioc;
• MENOPAUZĂ: Coada Șoricelului, Salvia, Valeriana, Hamei,
Obligeana, Cardamon, Angelica, Leuştean, Mărar, Tarhon;
• NERVOZITATE: Angelica, Busuioc, Lanvanda, Obligeana,
Valeriana, Salvie, Hamei, Arnică, Tămâie;
• OBEZITATE: Ceapă, Fenicol, Ienupăr, Muşeţel, Portocală,
Sovârv, Ţelină, Grapefruit, Angelica,;
• OBOSEALĂ: Portocală, Grapefruit, Busuioc, Cimbru, Mentă,
Năpraznic, Brad, Sovârv;
• PNEUMONIE: Angelica , Coada Șoricelului, Brad, Pin,
Busuioc, Molid, Mentă;
• REUMATISM ȘI REUMATISM CRONIC: Angelica,
Arnica, Brad, Pin, Busuioc, Cimbru, Coada Șoricelului, Pelin
• RINITE: Busuioc, Eucalipt, Mentă, Pelin, Salvie
• TĂIETURI: Muşeţel, Năpraznic, Arnica, Tămâia, Lavandă;

• TUMORI: Menta, Muşeţel, Ţelină, Arnică, Năpraznic,

Angelica, Usturoi;
• TUSE ȘI TUSE CONVULSIVĂ: Cimbru, Busuioc, Coada
Șorticelului, Eucalipt, Lavandă, Leuştean;
• ULCER : Angelica, Brad, Cimbru, Coada Șoricelului, Fenicol,
Ienupăr, Pelin, Salvie,Lămâie, Mentă, Melisa, Obligeana;
• VARICE: Brad, Ceapă, Fenicol, Lămâie, Coada Șoricelului,
Salvie, Usturoi.
 Concluzii

• Uleiurile volatile au o gamă largă de utilizare;

• Din punct de vedere terapeutic proprietăţile
cele mai caracteristice sunt acţiunea antibiotică
şi cea antimicrobiană;
• Se folosesc atât în tratamente interne cât şi
externe
• Datorită puterii mari de penetrare se
înglobează în creme, loţiuni,balsamuri
• Se folosesc în general în diluţie deoarece sunt
foarte puternice
 Se utilizează cu prudenţă pentru copii, femei
gravide sau persoane alergice.
“În plante găseşti o adevărată
farmacie!”
VĂ MULŢUMESC !