ALCALOIZII

Sunt substane organice azotate complexe, produse doar de ctre organismul

vegetal, ce prezint o reacie alcalin mai mult sau mai puin important. Sunt produi
finali ai metabolismului azotat. Se cunosc aproximativ 5000 de alcaloizi naturali diferii.
In general alcaloizii se caracterizeaz prin structuri heterociclice. Datorit
azotului din molecul, prezint caracter bazic. Sunt substane insolubile n ap i
solubile n solveni organici. Reacioneaz cu acizii minerali i formeaz sruri solubile.
n plante se gsesc sub form de sruri ale acizilor oxalic, citric, malic, fumaric etc. Dau
reacii caracteristice de precipitare cu numeroi reactivi (iodura de potasiu, clorura de
platin, acid picric, acid sulfuric etc.).
Exercit efecte fiziologice considerabile asupra omului i asupra animalelor.
Alcaloizii sunt folosii n terapeutic ca narcotice i calmante. Unii alcaloizi sunt
otrvuri puternice, spre exemplu curara, ce are capacitatea de a paraliza sistemul
nervos. Se consider c alcaloizii constituie mijloace de aprare ale plantelor mpotriva
insectelor. Unii alcaloizi, de exemplu nicotina, joac rol n procesele enzimatice de
oxido-reducere.
Istoric- Noiunea de alcaloid s-a stabilit la inceputul secolului al XIXI-lea,
(Meissner 1818). Prin alcaloizi se intelegea in trecut toate substanele azotate cu caracter
bazic , care aveau aciune fiziologica asupra organismelor animale . In grupa alcaloizilor
se gseau astfel unele amine, amide, aminoalcooli, aminoacizi, purine , etc.
Aciunea toxic sau curativ a plantelor medicinalea fost cunoscut din cele
mai vechi timpuri, inc din vremurile preistorice, dupa cum considera arheologii Arlette
Leroi Gourhan i Ralph Salecki.Acestia au descoperit intr-o zona situat la nord de
Bagdad , alaturi de ramasite umane , de tipul celor din Neanderthal urame de plante
cunoscute pentru proprietaile medicinale. Omul primitiv a separat substantele toxice, de
cele folositoare in alimentaie ,el intalnindu-se la fiecare pas cu diferite aciuni si a
cutat in jurul lor tot ceea ce ii putea alina durerea cnd era bolnav . Cucuta se cunoaste
din vremea lui Socrate, si grecii administrau o butura cu acest extract condamnailor la
moarte. Efectul stimulant al frunzelor de coca (Erytroxylon coca) era cunoscut de
poporul inca, care folosete aceste frunze pentru mrirea rezistenei fizice.
Amerindienii cunoteau de mult vreme rolul excitant al frunzelor mestecate de coca,dar
1

si efectele dezastruos asupra organismului in momentul cnd era introdusa in organism

in doze prea mari. Din aceste motive ei mestecau frunze, in maniera indicata de
practicile tradiionale ,spre a infrnge foamea si in special oboseala data de distanele
imense. Tot ei cunosteau efectele antimalarice ale scoarei de Chinchona succirubra,
dupa cum semnaleaza un clugar Calaugha care in 1639 publica intr-o carte religioas
apruta in Spania In regiunea loxa crete un arbore pe care locuitorii il numesc
arborele de friguri, si a carui coaj, de culoarea scoisoarei, transformat in pulbere i
administrat intr-o cantitate echivalent cu greutatea a doua monede mici de argint si
dizolvat intr-o butura, vindeca febra si accesele ei ;ea a dat rezultate miraculoase in
Lima .
Opiumul este un produs rsinos obinut din capsulele macului, si era folosit
din cele mai vechi timpuri. Nicondros este primul care las o descriere sumar a
intixicaiei cel care bea o butur in care intr si suc de mac ,cade intr-un somn
profund; membrele se rcesc ochii devin fici, o sudoare abundent apare pe corp, fata
devine palid. Cu toate acestea nu trebuie sa te sperii de acest aspect, ins trebuie sa i
administrezi repede bolnavuluio butura calda, preparata din vin amestecat cu miere si
sa i se scuture capul cu energie astfel ca bolnavul sa vomite. Butura zeilor din Olimp,
cunoscut si sub numele de ambrozie, este mai mult ca sigur ca nu a fost altceva decat
un obisnuit decoct de hasis. Aceeai butur se gaseste i in mitologia hindus sub
numele de amrita.
Plinius cel Batran descrie n celebra sa carte Istoria naturala efectele
seminelor de mac, plant pe care o aseaz n categoria ierburilor care aduc inaintea
ochilor fantome si iluzii distractive si agreabile .
Otrvuritorii de profesie din Evul Mediu intrebuinau adesea plante
otrvitoare ca belladona, pentru a produce un tip de intoxicaii cu aciune prelungit.
Acest fapt l-a determinat pe Linne sa numeasca planta Atropa belladona, dupa
Atropis,una dintre cele 3 ursitoare ,cea care taie firul vietii. In anul 1817 farmacistul
Serturner din Hanovra, atrge atenia asupra principiului extras din opium, pe care l
denumete morphium dupa Morfeu ,zeul nopii. De aici incepe studiul cu adevrat al
alcaloizilor: Runge gsete chinina in scoara dequinquina si cofeina in cafea, Sricnina
izolat din nuca vomica (Nux vomica). Passell si Reinmann separ nicotina 1828 din
frunzele (Nicotina tabacum), iar in 1831 Mein obine atropina prin tratarea beladonei.
2

Tabel cu principalii alcaloizi si datele descoperirilor acestora :

Alcaloidul

Anul

Descoperitorii

Morfina

descoperirii
1803

Seguin Courtois(simultan),Derosne:Izolata in

Narcotina

1817

1804 de Serturner
Robiquiet

Stricnina

1818

Pelletier,Caventou :formula de Sir Robert

Chinina

1818

Robinson 1964
Pelletier,Caventou

Brucina

1818

Pelletier,Caventou

Cafeina

1820

Rugent,Robiquet

Coniina

1827

Gieseke

Nicotina

1827

Passelt,Reinmann

Atropina

1831

Mein,Geiger,Hessh

Narceina

1832

Pelletier

Codeina

1832

Robiquet

Teobromina

1842

Papaverina

1848

Woskressenski
Merck

Cocaina

1862

Wohler

Apomorfina

1870

Matthiesen,Wright

Pilocarpina

1875

Gerard,Hardy

Arecolina

1881

Jahns

Teofilina

1888

Kassel

Scopalamina

1892

Shmidt

Yohimbina

1896-1897

Spiegel si Thomas

Platifilina

1935

Konovalova,Orehov

Reserpina

1954

Schlihler si Colab

Rspandirea

alcaloizilor :Plantele

productoare

de

alcaloizi

sunt

dicotiledonatele, iar n msur mai mic monocotiledonatele i criptogamele. Alcaloizii

mai importani sunt : coniina, nicotina, tropanul, atropina, cocaina, chinina, papaverina,
morfina, codeina, stricnina, cofeina etc. In majoritatea cazurilor, alcaloizii au fost izolai
din Angiospermae,10-15%din aceste plante putnd sintetiza alcaloizii, unele familii
avndchiar,tendina,pronunatade
Asteraceae,

Berberidaceae,

Loganiaceae,

Magnoliaceae,

biosintez :
Boraginaceae,
Papaveraceae,

Annonaceae,

Apocytroxylaneae,

Convolvulaceae,

Erytroxylaceae,

Solanaceae,

(Dicotiledonate),

Amarylidaceae si Liliaceae (Monocotiledonate). Coninutul n alcaloizi depinde de

vrsta plantei, regiune, clim i anotimp. Algele i muchii nu au alcaloizi. Ei sunt rari la
ciuperci (ergotamina), la pteridofite (nicotina de la Equisetum, conina sporilor de
Lycopodium) i la gimnosperme (efedrina de la Ephedra). Cantitatile n care se gsesc
alcaloizii variaza in limite largi, de obicei in plante se gasesc amestecuri de alcaloizi in
care un alcaloid este majoritar. Alcaloizii au o rspandire inegala n organele plantelor :
atropina -0,30% in frunza , 0,45% in radcina, chinina prezent numai in scoara,
lipsete in frunze.
Dei majoritatea alcaloizilor sunt izolai din regnul vegetal, s-a constatat i
existena in regnul animal: ordinul Urodales (salmonelide) Anourales (broate) genurile
Buffo, Phyllobates (potential neurotoxic) ,Artropode ,Coleoptere, Neuroptete,
Myriapode, Spongieri.
Localizarea alcaloizilor :se gsesc n vacuolele plantelor, sub form de
sruri cu difetii acizi (acid benzoic,citric,tartric ect) sau in combinaii tanice, insa se mai
pot gsi i sub form de baze cuaternare sau teriare.
Alcaloizii au cel puin un atom de azot heterociclic ,acesta fiind de cele mai
multe ori teriari, mai rar cuaternari. Heterociclurile se pot condensa intre ele sau cu alte
cicluri astfel inct moleculele caloizilor pot deveni de tip policiclic sau monociclic.
Datorit grefrii de nucleu a numeroase grupari funcionale, unii alcaloizi pot prezenta
caracter fenolic (morfina) , altii de tipul atropinei, reserpinei pot forma esteri, eteri
(codeina) sau alcaloizi glicozidati (solanina din cartof). De obicei au activitate optica,
fiind levogiri (cel mai des intalnit i cu mai mare activitate farmacologica) sau
dextrogiri, activitate imprimatade atomii de carbon ai acizilor cu care se
4

esterifica :acidul tropanic, in cazul hiosciaminei si scopalaminei. Si orientare

substanelor in poziii S sau R confer modificarea aciunii farmacologice.
Proprietati fizice : Proprietaile difer in funcie de prezena sau absena
oxigenului in structura lor, dar si de forma in care se gsesc. Alcaloizii oxigenati sunt
cristalizati , incolori ,cu excepia berberinei (colorata in galben) sanguinarinei (culoarea
rosie). Au gust puternic amar si sunt optic active. Sunt solubili in solveni apolari
(eter,benzen,cloroform) ,sunt insolubili sau parial solubili in apa.
Alcaloizii cuaternari si pseudoalcaloizii sunt solubili in apa si in alcool,
insolubili in solveni organici apolari. Alcaloizii sub forma de sruri sunt substane
solide, cristalizate, fr miros, cu gust foarte amar si puncte de topire nete, solubile in
apa si in alcool.
Proprietai chimice : Inssi denumirea de alcaloizi care deriva din arabul alkaly (soda) ,arat principala lor proprietate, bazicitatea. Aceasta variaz n limite foarte
largi si este imprimat pe perechea de electroni ai atomului de azot, de sistemul
heterociclic, de prezena unor duble legturi si de de grupele electrofile adiacente
azotului. Dac in jurul atomului sunt grupe alchil (grupe respingatoare de electroni)
bazicitatea crete.
Gruparile atragtoare de electroni (carboxil) reduc disponibilitatea electronilor
de la atomul de azot,implicit reducnd bazicitatea sau chiar anuland-o. Datorita
bazicitii , soluiile apoase de alcaloizi sunt instabile, fapt care trebuie inut cont la
extractia lor.
Pentru extracia , purificarea si conservarea lor, se utilizeaz acizi minerali
(azotic,clorhidric,sulfuric) , iar din aceste soluii sunt deplasai prin intermediul unor
baze (amoniac,sau hidroxizi alcalini).
Extracie, identificare, dozare : Trebuie tinut cont de natura si de structura
lor astfel :
- Antrenarea cu vaporii de apa (alcaloizii volatili)se aplica pe coniina, nicotina,
sparteina
- Extracia cu solventii apolari (benzen,cloroform,eter) se aplica alcaloizilor
teriari. Aceasta operatie cuprinde doua etape :
1.deplasarea alcaloizilor sub forma de baze

2.extracia propriu-zisa si purificarea (se efectueaz la rece, prin agitare si

extracie repetat, in aparat Soxhlet, iar la alegerea solventului trebuie inut cont de
toxicitatea acestuia, inflamabilitatea, usurinta recuperarii acestuia pentru o refolosire
ulterioara.
- Extracia cu solventi polari (alcool concentrat sau 40-70%) se efectueaz
la rece (macerarea ,percolarea) sau la cald (refluxarea) .
Purificarea alcaloizilor : are loc prin mai multe procedee :
-Usurina de deplasare a alcaloizilor baz in alcaloizi sare (cu ajutorul
acizilor anorganici sau organici) ,sau din alcaloid-sare si alcaloid baza (prin alcalinizare
la pH 8-9 ) si extracie cu solvent apolar.
-Reinerea pe rsini schimbtoare de ioni
-Precipitarea sub forma de iodomercurai , reineckai ,picrai.
Analiza toxicologica : Izolarea alcaloizilor din material biologic se face
prin extracie cu solveni organici din mediu basic ,dupa metoda clasica Stas-Otto-Ogier.
Reziduul rezultatdupa evaporarea extractului organic servete la identificarea si
determinarea cantitativ.
Pentru identificare alcaloizilor se folosesc in practica de laborator curent
reacia de precipitarea alcaloizilor cu reactivii generali(de precipitare) si teste de culoare
cu reactivi de culoare ai alcaloizilor:
1. Reacia de precipitare se executa pe o soluie de clorhidrat sau sulfat de
alcaloid; principalii reactivi de precipitare sunt : reactivul Bouchardat(iod iodurat) ,
reactivul

Dragendorff

(tetraiodobismutatul

de

potasiu),

reactivul

Mayer

(tetraiodomercuratul de potasiu) , reactivul Bertrand (acidul silicowoltframic solutie 5

%)sarea Reinecke,reactivul Sonnenschein (acidul fosfomolibdic) reactivul Heger (acid
picric solutie 1%).
2.Reaciile de culoare sunt caracteristice pentru un alcaloid sau pentru un grup.
Ele se execut asupra reziduului dup stabilirea prezenei alcaloizilor cu ajutorul
reactivilor de precipitare. Majoritarea reactivilor de culoare conin acid sulfuric
concentrat care poate masca sau interfera coloratia specifica prin carbonizarea
impuritailor. Principalii reactivi de culoare : acidul sulfuric conc., acidul azotic conc.,
reactivul Frohde, reactivul,

Lafon (sulfoselenic),Marquis(sulfoformolat),Erdmann(acid

sulfuric conc. Cu urme de acid azotic conc.)

6

3.Proprietati fizico-chimice pentru determinarea alcaloizilor:

a) Spectrofotometria in UV pentru identificarea si dozarea alcaloizilor
b)Spectrofotometria in vizibil permite dozarea pe baza unor reacii de culoare
caracteristice.
c)Metodele

cromatografice:

pe

hrtie

sau

in

strat

subire,

metode

cromatografice performante (HPLC,GC) pentru identificarea si determinarea cantiativ

a alcaloizilor prezeni n cantitai foarte mici in medii biologice.
d)Teste fiziologice executate pe animale de laborator.
- Denumirea alcaloizilor- se formeaza prin adaugarea sufixului ~in~ la
numele la numele genului : atropina-gen Atropa, berberina-gen Berberis,sufixul ina la
denumirea

speciei : beladonina-Beladona, cocaina-cocae.

Daca alcaloizii sunt

deshidratai se adaug prefixul~apo~ :apomorfina, apoatropinaAlcaloizii dimetilai la

atomul de N ~NOR~ noratropin, normorfin Alcaloizii dimetilai la ali atomi
~deme~demecolcin
In general alcaloizii acioneaz toxic asupra sistemului nervos i
parenchimelor i in mica masur asupra pielii. Sunt absorbii cu uurin de crbune.
Alcaloizii tropanici
Alcaloizii tropanici sunt alcaloizi-esteri derivai ai tropanolului ca atropine,
hiosciamina si ai pseudotropanolului ,precum cocaine si derivai, sau convolvina,din
specii de Erythroxylaceae si Convolvulaceae.
Biosinteza alcaloizilor tropanici trece printr-un intermediari comu, de la care se
desparte in doua cai:
1)decarboxilare la higrina, ciclizarea acesteia la tropinona(este o cetona in
poziia 3) reducerea ei la tropanol, izomer trans numit si 3 alfa hidroxitropansau tropina(
in vitro acest izomer apare la reducerea prin hidrogenare catalitic ,in timp ce reducerea
cu

sistem reductor, de exemplu sodiu amalgamat si alcool etilic, conduce la

pseudotropanol, izomer cis, numit si pseudotropina sau 3 beta-hidroxitropan care este o

ecgonina lipsita de gruparea carboxil ; poziiile trans cis nseamn grupa hidroxil din
C3 axial si respectiv ecuatorial, fa de puntea H3C-N<) care se esterific apoi cu

acidul (-) tropic, cand rezult hiosciamina, iar aceasta, prin epoxidare, trece parial n
scopalamina (cantitate variabila, dupa plant) ;
2) ciclizarea la egonon, reducera acesteia la ecgonin (cu grupa hidroxil din
C3 orientat cis ca la pseudotropin), care se esterifica conducnd la cocain i derivai
(n cazul cocainei esterificarea se face cu alcoolul metilic si acid benzoic).

ALCALOIZI TROPANICI DERIVATI AI TROPANULUI : ATROPINA

HIOSCIAMINA, SCOPOLAMINA
Prezentare : Aceti alcaloizi denumii si midriatici (dei si cocaina produce
midriaz), se extrag din frunze , fructe sau rdcinile unor solanacee ca : Atropa
belladonna, Hyoscyamus niger, Datura stramonium, Datura innoxia.
Structur chimic si proprieti fizico-chimice Hiosciamina-este esterul
tropinei cu acidu (-) tropic (acid fenilhidracrilic sau acid alfa-fenil-beta-hidroxipropionic) ; ca urmare, eaeste levogir ; la aceast activitate optic nu particip cei doi
atomi de carbon asimetric vecini azotului tropanic care alctuiesc o structur
mezoform.
Atropina- este un racemic, ester al tropinei cu acid (+/-) i rezult prin
racemizarea hiosciaminei. Scopolamina este esteraminoalcoolului scopin sau
scopolin (endo-epozidul 6,7 al tropanolului) cu acidul (+- )tropic, deci este si ea un;
racemic mai exist i (-) hioscin, care este oscopolamin levogir.

Atropina este o baz cristalizat in ace foioase, anhidre, incolore, putin

solubil in ap cald (1/5) solubil in solveni organici (1/3 n etanol, 1/60 n eter i 1/1
in cloroform). Soluiile apoase prezint reacie alcalin (fenolftalein, turnesol). Este
antrenabil cu vaporii de ap, dar dac s-ar ncerca izolarea astfel, ar avea loc hidroliza
9

esterului.
Hiosciamina baz este o substan cristalin, incolor, cu gust amar, solubil n ap
1/280,solubil

in

etanol

1/8

foarte

solubil

eter

cloroform.

Scopolamina baz este un lichid siropos, incolor, relativ uor solubil n ap 1/10, usor
solubil n eter i cloroforma.
Srurile lor (sulfat de atropin, clorhidrat si bromhidrat de scopolamin,
bromhidrat i sulfat de hiosciamin) sunt pulberi lbe, cristalizate, eflorescente, solubile
sau foarte solubile n ap, uor solubile n etanol (bromhidratul de scopolamin nsa doar
1/3), practic insolubil n eter i cloroform, cu excepia bromhidratului de hiosciamin,
solubil in cloroform. Fiind esteri toi trei alcaloizii hidrolizeaz n mediu acid sau
bazic.
Toxicocinetic - Ptrund in organism pe cale digestiv(dar nu din stomac) i
prin mucoase(colire), fiind relativ rapid absorbii (ex.din tractul gastrointestinal,
absorbia este aproape complet, n 2 ore, dar ar fi i mai rapid dac micorarea
motilitaii gastrointestinale nu ar ntrzia absorbia substanei ingerate) ; absorbia este
limitat la nivelui tegumentelor intacte. In snge se leag de proteinele plasmatice in
proporie de 50% i se distribuie rapid in tot organismul, cu o pondere mai mare in ficat,
strbat si barierele placentare, intr in circulaia fetal. O parte mica este transformat in
ficat prin hidroliza, sub aciunea unor esteraze nespecifice sau prin oxidare.
Eliminarea are loc rapid pe cale urinar, n primele 4-5 ore i se continua mai
lent .
Efecte dorite in tratamentul intoxicaiilor cu digitalice, insecticide
organofosforice, pilocarpin, ciuperci etc. :sunt scderea secreiei glandei salivare i a
altor glande, combaterea hipersecreiei bronice, scderea peristaltismului intestinal,
creterea ratei cardiace etc. Scopolamina are i proprieti sedative psihomotorii.
Scopolamina poate provoca uscciunea gurii i sedarea: asocierea amfetaminei combate
deprimarea central, ducnd astfel la beneficiu terapeutic.
ATROPA BELLADONA- Popular n unele regiuni este denumit si mtrgun,
Cireaa lupului, doamna mare, doamna codrului ). Denumirea acestei plante a fost dat
de Linn :Atropos, n mitologia greac este zeia destinului, cea care poate tia firul
vieii muritorilor, belladonna vine din italian, nseamn doamn frumoas aluzie la
10

folosirea n secolele trecute a picturilor din sucul acesteia pentru a mrii i a da

strlucire ochilor.
. Este o planta inalt, viguroas, de 0,5-1,5 m. In pmnt are o rdcin
pivotnt, cilindrica, din care pornesc rdcini secundare lungi de 40-50 cm, chiar pna la
1m. n primul an se formeaz o singur tulpin aerian iar n cel de-al doilea an din
acela rizom cresc mai multe tulpini ramificate,groase de 1-2 cm, usor muchiate, de
culoare verzuie batnd intr-un violet-rocat. Ramificaiile tulpinii pornesc chiar de la
baz.
Frunzele au marginea intreag, sunt de form ovala, cu nervuri sub form de
reea la marginea limbului. Peiolul este scurt.
Florile sunt solitare smplasate la axila frunzelor, artnd ca nite clopoei pe
un peduncul de 1-1,5 cm ; corola este tubuloas, cu marginea ramificat, de culoare
brun-violet sau brun rocat murdar, spre interior batand spre brun-galbui cu vinioare
violete.
Fructele sunt bace sferice de marimea unei ciree, care la inceput sunt verzui,
apoi se coloreaz in negru lucios, fiind nsoite la baz de caliciul persistent ca o stea cu
5 roze. In interiorul se afl numeroase semine neregulate, de 1,5-2 mm in diametru. Se
recolteaz nainte de nflorire, iar radcinile mai trziu; recolta cea mai bun se obine la
la treilea an de cultura; odat recoltate, frunzele se usuc la soare.
Mtrguna este prezent n luminiurile de pdure zone de fagi la limita
inferioar a coniferelor, de multe ori alturi de zmeur i mure. 5-6 fructe consumate pot
fii fatale pentru om.
Alcaloizii se gsesc in proporie de 0,2-0,5% n frunz i 0,35% n rdcin ;
dei alcaloidul principal este hiosciamina (78-98%din totalul de alcaloid), scopalamina
fiind prezent doar 0,01-0,09%, acest alcaloid levogir racemizeaz n timpul uscrii, dar,
mai ales, al extraciei alcaloizilor in (+/-)hiosciamin, cunoscut sub numele de atropina
(classic parasimpaticolitic). In complexul alcaloidic pe lng alcaloizii esterici ai
tropnului (hiosciamina,atropina,atropamina,sau aoatropima) se gasesc si alcaloizi
volatili monociclici, ca priolidina, higrina, belaradina, esteri ai acidului atropic si
beladoninei, esteria ai scopanolului.
Toxicitate- Doza toxic este de 120-180g frunze uscate la cal, 60-90 g frunze
la rumegtoarele mari. Oile sicaprele sunt mai puin sensibile, iar iepurii mai rezisteni
11

suport pn la 1 g de atropin, iar la psri sau produs intoxicaii prin consum de fructe
sau semine, cazuri de acest gen observndu-se la gini i rae. Un caz de intoxicaie cu
semine de mtrguna la rae este descris de P. N. Ostrouh (1956) n urma ingerrii
accidentale de pe pmntul umezit de ploi.
Intoxicaia s-a manifestat clinic prin abatere, anorexie, convulsii(se zbteau
se rostogoleau pe spate), com, convulsii terminale i moarte. In general, datorit
mirosului respingtor, planta este ocolit de animale, dar este consumat in furajul cosit
sau nsilozat (coninutul de 1% in furaje este periculos) .
Simptomatologie- Hiosciamina i atropina sunt alcaloizi care acioneaz
asupra sistemului nervos vegetativ ca parasimpaticolitice: receptorilor colinergici din
sinapsele neuroefectoare parasimpatice sunt blocate impiedicnd formarea complexului
receptor-cetilcolin actionand asupra sistemului nervos central.
Acest fapt explic midriaza prin paralizia filamentelor terminale ale nervilor
oculo-motori, accelerarea pulsului, ca urmare a paraliziei extremitilor nervilor vagi,
convulsiile, ca rezultat al excitrii creierului etc.. Se acumuleaz n ficat. Se elimin prin
marea majoritate a cilor de eliminare a toxicelor din organism (de asemenea i prin
mucoasa intestinal, reabsorbindu-se o parte din toxic).
La cabaline apar la 3-5 ore de la consumul plantei. Primul semn este
refuzarea plantei, apoi se observ uscarea mucoaselor, midriaza, imposibilitatea
adaptrii la lumin, dureri intraglobulare ale ochilor datorit presiunii umorilor crescute,
starea de nelinite care se accentueaz, simptome de colic, balonarea abdomenului, dar
fr s se constate sensibilitatea la palpare, absena peristaltismului intestinal,
constipaie cu eliminare de crotine uscate. Dup o anumit perioad animalul trece intr-o
stare de depresie general cu pareze, paralizii i stare de imobilitate, capul plecat spre
pmnt etc stare din care animalul cu greu i rari mai revine dup o perioad destul de
lung. Moartea se produce prin paralizia centrilor respiratorii bulbari.
La rumegtoarele mari simptomele clinice evolueaz mai rapid, timpanismul
este mai accentuat, semnele de excitaie nervoas atingnd intensitatea unor accese
rabiforme.
La rumegtoarele mici tabloul clinic se manifest de cele mai multe ori doar
prin midriaz.

12

La carnivore cazurile de intoxicaii pot surveni n urma experimentrilor sau

tratamentului medicamentos cu dozaj greit, simptomatologia fiind aceeai.
La psri in urma consumului de fructe sau semine, predomin semnele
nervoase.
Modificri anatomo patologice- nu sunt caracteristice .
Diagnosticul se stabilete pe baza semnelor clinice, n oarecare msur
caracteristice (midriaz, uscarea mucoaselor ) i a rezultatelor analizei botanice apunii
sau a furajului administrat.
Prognostic-este rezervat
Tratamentul- Primul obiectiv este evacuarea continutului din tubul digestiv
prin splri gastrice i purgative.
Pentru precipitarea alcaloizilor se administreaz tannin. Se recurge la
antidoturi farmaceutice : pilocarpin, arecolin, ezerin. In continuare, se face un
tratament simptomatic pentru susinerea activitaii cardiace i respiratorii, pentru
contracararea manifestrilor de excitaie sau depresiune nervoas.
In cazul consumului de carne de iepure, capr, porc, curc etc. de ctre om de
la animale care au consumat bace sau frunze de beladon apar intoxicaii intruct omul
nu posed tropanol esteraza care la aceste animale inactiveaz rapid, prin hidroliza
alcaloizilor tropanici.
Msuri profilactice- Se recomand examinarea florei piunilor i fneelor,
pentru a se putea lua din timp msuri de distrugerea mtrgunei. Fnul ce urmeaz a fii
dat n hrana animalelor trebuie supus unei analize botanice amnunite.
Palmipedele nu se vor pate pe pajiti unde este aceast plant se distrug cele
din jurul apelor i din jurul cresctoriilor.
Porcii nu vor fii scoi n nici un anotimp al anului pe locuri suspecte n
aceast privin deoarece ei prin rmat pot ingera frunze sau rdcini.

13

ATROPA BELLEDONA (Experimental Pharmacology and Material Medica.)

14

ATROPA BELLADON- TULPIN , FRUNZE, FLORI

ATROPA BELLADONA -FRUCTE

15

HYOSCIAMUS NIGER- Denumit popular n funcie de regiunea

geografic n care crete : nebunari, buruiana de msele, ciumasca etc. ,este o specie
ierboas , anual uneori bianual nalt pn la 1 m, cu miros neplcut respingtor, care
dispare dup uscare.
Rdcina este pivotant. Tulpina este rareori ramificat poate ajunge pn la
80-100 cm nlime, acoperit de peri lungi, pn la 0,5 cm.
Frunzele sunt alterne, ovale cu margini puternic scobite cele de la de la baza
tulpinii au peiolul mai lung si nconjuar tulpina, consistena este moale sunt lipicioase,
nervura median este n relief .
Florile sunt amplasate la baza subioara frunzelor din vrful tulpinii; corola
este format din 5 petale unite de culoare galben-murdar, cu gtul violet i cu o reea de
vinioare violet-roiatice.
Fructul este capsul cu capacul de tip pixid, iar in interior sunt numeroase
semine sferice sau reniforme de culoare brun-cenusie. Inflorete n lunile iunieseptembrie. Intreaga plant eman miros neplcut.
Este probabil originar din zona mediteranean dar este rspndit in toat
Europa i Asia
Crete n locuri unde se gsete gunoi, n locuri necultivate, pe lng drumuri
n zone bogate n azot. Se cultiv ca i plant medicinal. Se recolteaz pentru industria
farmaceutic frunzele, toat partea aerian sau seminele.
De la plantele anuale se culeg frunzele tulpinale, n momentul apariiei
primelor flori.
De la plantele bianuale se adun n primul an rozeta de frunze, de obicei n
luna august. Seminele se seamn n aprilie sau mai, n locuri nsorite i deschise sau
nuntru la temperatura camerei.
Seminele se in umede n timpul germinaiei, apoi sunt lsate s se
obinuiasc cu o cantitate mai mic de ap.
Se poate ntmpla ca Hyosciamus s se nfesteze cu boala cartofului sau cu
mucegaiul roiei. In acest caz se trateaz cu aceleai substante cu care sunt trai cartofii
i roiile.
Este bine ca planta s se culeag dimineaa, dup ce roua s-a ridicat, pentru c
atunci planta conine cea mai mare cantitate de alcaloizi. Frunzele se culeg manual n
16

perioada nfloririi, pe msur ce ating talia maxim. Se usuc n strat subire la umbr,
sau n usctor la maxim 50 C.
Frunzele de mselari se usuc i n straturi subiri, ntinse una lng alta,
sau nirate pe sfori ca i frunzele de tutun.
Uscare se face pe cale natural sau n usctorii la temperatura de 40-50C.
Din 7-9 Kg frunze proaspete se obin 1 Kg produs uscat. Seminele se recolteaz n
septembrie. Degaj miros stupefiant i se pstreaz n ambalaje nchise.
Conine un complex de alcoloizi tropanici n proporie de 0,05-0,3%.
Alcaloizii coninui au efect asupra sistemului nervos parasimpatic (parasimpaticolitic). .
Alcaloidul principal este hisciamina.
Datorit toxicitii mari a alcaloizilor nu se utilizeaz drogul ca atare ci servete n
industria farmaceutic la obinerea de remedii antiasmatice, spasmolitice, nevrostenice
i care diminu tremurturile la vrstnici.
Uleiul de mselari intr n compoziia unor unguente contra durerilor
reumatice.Drogul are i o aciune hipnotic.
Utilizri n homeopatie- Din planta proaspt recoltat la inceputul nfloririi
se prepar timcturi mama a remediului Hyosciamus.
Se administreaz potentele D1-D2 n tuse, D4-D6 n crampe, excitaii
nervoase, delir, insomnii si chiar diaree.
La animale se administreaz n retenie de lapte, colic intestinal, la cal,
ticuri nervoase, aritmie cu extrasistole, la cal.
Efecte toxice- Doar 15 semine pot fi mortale pentru un copil.
Mai des ntlnesc intoxicaii la tineretul animal al crui instinct de aprare
este n formare i la animalele carenate, cu apetit capricios. Supradozare determin
simptome asemntoare cu cele din intoxicaia cu mtrgun. Intoxicaia mai poate s
apar la om prin confundarea seminelor cu cele de mac, la bovine, la psri i suine.
Consumarea plantei, att n stare verde ct i sub form de fn sau siloz, duce
la intoxicare animalelor.
Psrile de curte au murit dup ce au consumat seminele iar porcii dup ce
au consumat rdcina plantei (Cooper and Johnson 1984, Spoerke et al. 1987).
Manifestrile clinice sunt de natur nervoas(accese convulsive, urmate de depresie
profund i paralizie), digestiv (atonie) si constant apare midriaza puternic. Mselaria
17

a fostcunoscut nc din antichitate de ctre populaiile din Golful Persic i popoarele

indo-germanice att ca plant medicinalct i ca plant toxic.
Era folosit ca somnifer, n diverse ritualuri pentru efectele hipnotice i
halucinogene, ct i ca otrav n scopuri criminale sau pentru suicid. . Hyosciamus a fost
folosit i pentru a ine oarecii de cas la distan .
Fiind o planta otrvitoare, se folosete numai cu acordul medicului.
Simptomatologie- Difer dup specia de animal i cantitatea de toxic
ingerat.
La cal se observ midriaz, care apare n cteva minute, contracia
musculaturii cervicale i bucale ca urmare a aciunii hioscinei asupra centrilor motori,
puls accelerat (de la 35la 73) datorit aciunii slabe vagolitice etc., iar n cantiti mari
de toxic apar ptialism, nelinite, convulsii puternice urmate de paralizia general.
Toate aceste simptome pot dispare n cteva ore , cu excepia midriazei, sau
poate survenii moartea la 2-6 ore de la ingerarea mselariei.
La rumegtoare se observ balonarea prestomacelor, ca i n cazul intoxicaiei
cu laur, dar se deosebete de aceasta prin respiraia convulsiv, sialoree, diaree, paralizia
general i apoi moartea.
La porc, cine, pisic primele semne sunt vomizarea, halucinaiile i
midriaza, dup care apare tot ansamblul simptomatologic ca la celelalte animale.
La autopsie- Nu se constat leziuni caracteristice.
Diagnosticul i prognosticul- Dac moartea nu survine n 5-6 ore, sunt anse
de suprevieuire. Nu difer de intoxicaia cu laur.
Tratamentul- Este simptomatic, n cazul de fa avnd de combtut sialoreea
i diareea.
Profilaxie- Se recomand distrugerea mselariei, chiar i a rdcinilor
(pericol pentru porci) i nu se va admite n furajul verde, nici n fn, brichete etc.

18

HYOSCYAMUS NIGER

19

HYOSCYAMUS NIGER FRUCT, SISEMINTE

DATURA STRAMONIUM - Nume comune :Buruiana jimson, Mrul

Diavolului,Trompa-Diavolului(,Mad=nebun ;apple=mr),UmbraNopii,
Taguaro,Chamiso.Denumirea

popular
20

romneasc-Laur

porcesc.

Rspndire : Originea plantei este dezbtut de (Curtain-1947). Sanscrito datura i

hindustanul dhatur au format baza numelui. Originea buruienii ar putea fii asiatic.
Unele surse au raportat o origine probabil din America Central, datorit habitatului
plantei n cele mai temperate i subtropicale pri ale lumii.. Excepie fac zonele reci sau
regiunile Arctice.
Triete n cmpurile nisipoase, campii, zone deluroase pn la 762 metri
deasupra nivelului mrii.
La noi este comun pe marginea drumurilor, pe lng case, anuri, pe
terenuri bogate n resturi organice. Se cultiv ca plant medicinal, uneori i ca plant
ornamental. Parile utilizate sunt: frunzele si seminele.
De-a lungul timpului Datura a avut multe ntrebuinri : In Europa planta a
fost folosit pentru vrjitorii, n alifii sau unsori. In majoritatea rilor europene
seminele au fost folosite la fermentaia berii.
In Mexic mai multe triburi(ex. Opata,Seri) au folosit-o n ritualuri religioase.
Buruiana era uscat i afumat, iar cei care o foloseau erau drogai, iar asta consta n
halucinaii i relaxare total. Se crede ca Datura i vindeca pe cei surzi si pe cei cu febr
alina pe cei cu insomnii.
D. stramonium este crezut a fi una din cele 2 plante identificate n picturi n
piatr vechi de 4000 de ani prin regiunea rului Pecos din Texas i zona de nord a
Mexicului, folosit de indienii Huichol alturi de jeyote pentru a comunica cu lumea
spiritelor.
Hernandez a raportat ca aztecii au aplicat pe corp un decoct din frunze pentru
febr sau sau administrat ca supozitor.
Fructul i frunzele erau considerate bune pentru durerile n piept. Dac se lua
prea mult , era crezut c poate provoca demen. In N-V Noii Spanii, Opeta frecau cteo
frunz pe zona cu durerepentru <boala splinei>. Ei credeau c distruge tumorile i
abcesele.
O unsoare din semine i seu este fcut pe furunculi, coi i umflturi,
frunzele fcute pulbere erau aplicate pe hemoroizi ; se fceau bi fierbini coninnd
planta vindeca rceala i diareea (Curtain 1947).
Descriere Prezint multe ramuri suculente, rspndite. Florile prezint
mult alb pn la mov deschis, sunt flori singure.
21

Este o plant anual, ierboas, crete pn la o nlime de 60-120 cm i se

rspndete uor, poate atinge diametrul de 10-60 cm.
Tulpinile sunt simple, tari, cilindrice, verzi i de cele mai multe ori drepte.
Frunzele sunt ovat-alungite mari ; aproximativ 15 cm, peilate alternative cteodat
opuse, cu o margine ncreit prezentnd dini rari. Intreaga plant are un miros
neplcut.
Florile sunt mari i n form de plnie, corolele sunt mari de cel putin 5 cm sau
mai mari i secionate n 5 nconjurate de un caliciu umflat terminat cu 5 dini, crescnd
n bifurcaiile tulpinii. Inflorete n lunile iunie-octombrie. Staminele sunt 5 la numr i
libere cu un ovar superior.
Fructul este o capsul septifrag este mare, o capsul cu 4 vale, foarte epos cu
ghimpi inegali asemntor fructului de castan slbatic, coninnd multe semine de
culoare neagr pn la maro nchis.
Drogul este reprezentat de frunzele de ciumafaia= Stramonii folium, seminele
de ciumafaia= Stramonii semen. Partea toxic toat planta .
Obinerea drogului : Frunzele se recolteaz la nceputul nfloririi, n iunieseptembrie, dimineaa devreme. Se usuc una aezate lnga alta in aer liber sau n
usctor la max 45 grade c.
Dup uscare, frunzele se las 24 de ore pentru a absorbii din umiditatea pierdut,
apoi se ambaleaz. Seminele se recolteaz la maturarea capsulelor (septembrieoctombrie).
Principii active : Conine hiosciamin, atropin i in cantitate mai mic
scopalamin i ali alcaloizi cu structur nrudit.
Aciune i utilizare : Aciunea este asemntoare cu cea a drogurilor de
Hyosceamus niger i Atropa belladona. Se uitilizeaz n tratamentul astmului sub form
de comprimate sau igarete, n catar sever al bronhiilor.
Tinctura sau extractul de frunze sau semine se utilizeaz tot n tratamentul
astmului. Se prepar numai n uniti industriale farmaceuticeiar preparatele pe baza
acestuia produs se folosesc numai prescrise de medic.
Utilizri n homeopatie : Remediu hoeopatic : Datura se prepar din planta
proaspt, tnr, recoltat la nceputul nfloririi. Se administreaz potentele D3-D6 In

22

tuse chintoas, astm, diverse nevralgii i potente peste D6 n stri severe de excitaie
nervoas.
Efecte toxice. Sunt asemntoare cu cele din intoxicaia cu mtrgun. Datorit
coninutului mai mare n scopalamin i mai redus n atropin pot lipsi accelerarea
pulsului i inroirea feei.
Sunt foarte intense halucinaiile, n special cele vizuale. 15-20 de semine pot
determina moartea unui copil.
Consumarea plantei , atat n stare verde ct i uscatsau izolat, duce la
intoxicaii cu aceleai simptome ca i cele produse de Hyosciamus niger.
Capra pare a fi foarte rezistent deoarece acest animal consum fructul uscat cu
plcere, fr a prezenta semne de intoxicaie.
La terminarea lucrului se vor spla bine minile.
Simptomatologie- Este n direct legtur cu cantitatea de furaj consumat.
L cal, semnul caracteristic este midriaza i greutatea n acomodare a vzului, ceea
ce determin mersul fricos al animalului.
Dup consumarea unei cantiti mari de furaje ce conine ciumafaie, animalul
devine agitat, tresare la orice zgomot i la atingerea de orice obiect, dup care intervine
o stare de somnolen, tremurturi musculare, aritmie cardiac, nesigurana echilibrului,
coprostaz, uscarea mucoasei bucale, puls 100-200 pe minut. Aceste semne apar la 2-6
ore i dispar sau se agraveaz n timp de 24 ore.
La rumegtoare sunt aceleai semne i n plus, balonare, accelerarea progresiva a
respiraiei, convulsii, paralizii, constipaie.
La autopsie- Nu sunt constatate leziuni caracteristice. In evoluia subacut sunt
constatate leziuni inflamatorii ale mucoasei digestivei degenerarea miocardului.
Diagnosticul- Nu este greu de precizat, ntruct planta poate fi recunoscut uor
n masa de furaj verde sau uscat. Este mai greu de stabilit n cazul brichetelor cnd se
recomand determinarea chimic a alcaloizilor.
In ajutorul precizrii diagnosticului sunt analizate i semnele clinice (midriaza,
uscciunea mucoasei, si evoluia scurt a bolii).
Prognosticul- Poate fi favorabil sau rezervat, depinznd de cantitatea de toxic
ingerat, specia animalului i starea de ntreinere.

23

Tratamentul- Va urma n primul rnd ndeprtarea furajului suspect din hran,

dup care se va aplica tratament medicamentos, care va avea drept scop imbuntirea
activitii cardiace, restabilirea motilitii gastrointestinale, evacuarea gazelor i a
coninutului gastrointestinal, combaterea strilor convulsive etc. Animalul va fi plinbat
la pas i ferit de zgomote.
Profilaxie - Constau n ndeprtarea acestei plante de pe pune fn sau siloz.

DATURA SRAMONIUM - FRUNZE

DATURA STRAMONIUM- TULPIN

24

CALICIU- DE DATURA STRAMINIUM

DATURA STRAMONIUM FLOARE

25

DATURA STRAMONIUM - FRUCTE

26

ALCALOIZI CU NUCLEU TROPOLONIC

COLCHICINA
Principalul alcaloid cu nucleu tropolonic este colchicina, un rol important l are
i demecolcina ce se gsesc in Colchicum autumnale (brndua de toamn), alturi de
colchicozida, tricolchicozida, N-formil-dezacetilcolchicina,. Au fost extrai i produi
de degradare ca 2-desmetilcolchicina i 3- desmetilcolchicina, ca i dezacetilcolchicina.
Att colchicina cat i demecolcina sunt utilizate ca antiinflamatoare n
accesele de gut, manifestate ca o reacie inflamatorie la cristalele de urai depozitate la
nivelul articulaiilor, mai ales la pH acid. Intruct colchicina nu este un analgezic, nu
influeneaz alte tipuri de inflamaii i alergiii nu are aciune asupra excreiei de acid
uric sau uricemie, este probabil c inhiband migraia leucocitar, fagocitarea
microcristalelor de acid uric i producerea de acid lactic leucocitar, ntrerupe adevrate
cercuri vicioase care determin reacia inflamatorie din accesul de gut. Combaterea
durerii se realizeaz pe cale indirect : legandu-se de tubulina leucocitar este micorat
mobilitatea leucocitelor i ca urmare se reduce reacia inflamatorie provocat de
cristalele de urai.
Colchicina este antimicotic oprind diviziunea celular n metafaz prin
precipitarea tubulinei, fapt care face imposibil formarea microtubulilor (prin
polimerizarea tubulinei).
Structura chimica- Este o pulbere alb cristalin care la lumin se coloreaz
n galben, solubil 5% n ap, 1 :2n etanol, 1 :1 n cloroform, 1 :87 n benzen i doar
1 :160 n eter.

27

Este singurul alcaloid important care nu conine azot ciclic. Este o amid Nsubstituit i ca urmare o baz extrem de slab. De aceea srurile formate cu acizii
organici care o insoesc n plant sau tartratul obinut n vederea extraciei acide
hidrolizeaz puternic cu formarea colchicinei baz care este astfel extras practic total
cu ajutorul cloroformului din lichidul acid.
Toxicocinetic Se absoarbe bine la nivelul tractului gastrointestinal i de la
locul injectrii. E ste fixat puternic de proteinele serice ; distribuia este rapid se leag
masiv la nivelul esuturilor. E liminarea colchicinei i metaboliilor si se face mai ales
prin urin i fecale dar lent.
O intoxicaie cu colchicin este sugerat de un sindrom ce debuteaz cu
gastroenterit sever, oc, insuficien renal acut, dup cteva zile apare leucopenia i
trombocitopenia.
Analiza toxicologic- Dup metoda Stas-Otto-Ogier, colchicina este izolat
aproape n totalitate din mediu acid ; dac exist indicii privind prezena sa este
preferabil extracia cu cloroform din mediu alcalin.
Atat pentru identificarea colchicinei cat i pentru diferenierea de ptomaine este
indicat Zeisel : dimetilarea colchicinei la colchicein prin nclzirea cu acid clorhidric
concentrat i tratarea cu soluie de clorur feric 1% care reacionnd cu grupa hidroxil
eliberat conduce la o coloraie verde.
COLCHICUM AUTUMNALE- Brndua de toamn
Nume comune- colchico autumnale (Italia);
colchico comun colchicum;
olchique (Frana);
dame nue;
fall crocus (USA);
Herbstblume (Germania);
Herbstzeitlose (Germania);
meadow crocus;
meadow saffron (UK);
Michelwurz (Germania);
28

mysteria;
Nackte Jungfer (Germania);
naked ladies (UK);
purple crocus;
safran des prs
La noi se mai numete i ceapa ciorii, brndua morilor, ghicitor ruscea de poian.
Prezentare : Brndua de toamn este o plant otrvitoare. Este originar din
Europa dar a fost introdus i n alte zone cum ar fi Canada i S.U.A.
Face parte din familia liliacee, care se dezvolt dintr-un bulb crnos invelit n
scuame brune, a crei asemnare cu ceapa creaz confuzii, fiind luata drept ceapa
slbatic.
Planta are o nlime n jur de 20-45 cm. Primvara rsar 3-4 frunze lunguiee,
cu mrginile ntregicresc pn la o nalime de 30 cm .
Fructul este sub forma unei capsule umflat lung de 4,5-6,5 cm. In lunile
iunie-iulie, fructele sunt deplin dezvoltate, cptnd o form oval, iar culoarea verde de
la inceput devine albicioas. In acest stadiu seminele au culoarea alb. Cnd capsulele
sunt complet coapte , ele se deschid prin trei desprituri, lsnd s cad seminele
devenite brune.
Dupa vetejire frunzele prin luna septembrie-octombrie, apar 1-3 flori de
culoare violet purpurie.
Fiecare floare este format din 6 petale, unite la partea inferioar ntr-un tub
lung de 20-30 cm care nconjoar ovarul, aflat n pmnt, fixat de bulb.
Brndua de toamn crete prin fnee mai ales prin cele umede din regiunile muntoase.
De la brndua de toamn se recolteaz seminele.Pentru a le obine se culeg
fructele (capsulele)n momentul cnd ele au devenit albicioase i cu vrful brun, dar
nainte de a se deschide, ceea ce coincide de cele mai multe ori cu perioada de cosire a
fnului.
Toxicitate- Cea mai mare toxicitate se gsete n bulb (Cooper & Johnson,
1984; Frohne & Pfnder, 1983). Cholchicina este alcaloidul principal i a fost izolat de
Pelletier i Caventou n 1820 apoi Geiger n 1833, Neuwinger 1994. Prezinta in toate
prile plantei , dar mai ales n bulb, semine i flori.

29

Seminele conin 1,2% alcaloizi, din care aproximativ 65% colchicin i 30%
colchicozin.
Datorita toxicitii lor frunzele i tulpinile rmase de la separarea capsulelor se
vor arde sau ngropa.
Capsulele se vor ntinde la soare dup cteva zile se capta o culoare brun, se
deschid, lsnd s cad seminele.
Dac timpul nu permite uscare se face pe cale artificial. Smna obinut
scoate cteva zile la soare pentru definitivarea uscrii, dup care se pune n saci de hrtie
i se pstreaz la loc uscat. Din 1,1-1,5 kg semine aproape uscate rezulta 1kg de produs
uscat. Sma de
Brndu este folosit pentru extragerea unor substante active
medicamentoase, iar n agricultur ca stimulent de cretere al plantelor, actionnd
puternic asupra diviziunii celulare, obtinnd poliploide.
Brndua de toamna este bine cunoscut nc din Grecia antic dar n secolul al
V- lea medicii bizantini au descoperit c aceast plant poate fii folosit n tratarea
reumatismului i artritei iar arabii au nceput sa-l foloseasc pentru gut.
Brndua este printe cele mai toxice plante de la noi din ar.
In urma consumrii laptelui de la oi sau capre care au mncat frunze de
brndua, au fost semnalate cazuri de intoxicaii.
Intoxicaii- grave cu aceast plant se ntmpl rar. Cazul unor intoxicaii
severe a fost raportat de (Gessner i Orzechowski, 1974)-Otrviri accidentale. Otrviri
voluntare- Ellwood i Robb (1971)au raportat cazul unei fete n vrst de 16 ani care a
mncat mai multe flori. Intoxicaii cu scop criminal- Au fost raportate de Gessner i
Orzechowski, 1974).
Intoxicaiile se produc numai prin consumarea pe cale oral a prilor plantei
sau extractelor.Nu se produc intoxicaii prin inhalare, la nivelul dermului, pe cale
parenteral sau alte cai.
Simptomatologie- Otrvirea cu aceast planta se aseamn cu otrvirea cu
arsenic. Simptomele au loc ntr-un timp de 2-5 ore de la momentul n care planta a fost
ingurgitat i includ arsuri n gur i gt, diaree, dureri stomacale, vom uneori cu
snge, iritaii le nivel esofagian i ngreunarea si oprirea funcionrii ficatului.

30

Adesea otrvirea se finalizeaz cu moartea prin sufocare. Mai puin de 2 grame

de smn este suficient pentru a omor un copil.
Nu exist un anume antidot asa c tratamentul const n a se acorda victimei
crbune activ sau a se efectua splri stomacale.
La rumegtoare se observ parezia prestomacelor, timpanism i afectare
aparatului uragenital(poliurie i hematurie).
Din partea aparatului respirator se constat la nceput accelerarea ritmului
respirator apoi un ritm mai ncet, superficial.
Din partea sistemului nervos, tulburrile sunt exprimate prin abatere profund,
tremurturi,

diminuarea

reflexelor,

etc.

Totodat

se

constat

midriaz,

hipotermie.Mortalitatea este foarte ridicat (50% porcine, 40% cabaline, 20%

rumegtoare). Se poate spune c animalul merge spre vindecare sbia dup 2 sptmni
de la consumul plantei.
La autopsie se constat gastroenterit cu leziuni congestive, intens hemoragice
i ulcerative n partea terminal a tubului digestiv (colon, rect, anus), iar la rinichi,
leziuni nefritice de iritaie.
Diagnosticul- Se apreciaz prin controlul botanic al furajului i dup semnele
clinica.
Prognosticul- Este grav.
Tratamentul- Simptomatic i comun celui din intoxicaiile cu alcaloizi. Nu se
vor administra purgative saline n cazul cnd sunt constatate leziuni hemoragice i
ulcerative pe traectul tubului digestiv.
Profilaxie- Distrugerea plantei de pe puni i din fnee..
Nu se recomand scoaterea porcilor pe astfel de terenuri..
Nutreul suspicionat c ar conine brndu se va supune examenului de
laborator i va fi ntrebuinat n hrana animalelor conform recomandrilor din buletinul
de analiz.

31

CHOLCHICUM AUTUMNALE

32

33