Copyright © 2019, Asociația CATHARSIS. Toate drepturile rezervate.

Toa-
te materialele cuprinse în acest document, dacă nu se specifică altfel, sunt propri-
etatea Asociației pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale și Educaționale CATHARSIS.
Drepturi de autor și alte legi de proprietate intelectuală protejează aceste materiale.
Reproducerea sau retransmiterea materialelor, în totalitate sau parțial, în orice mod,
fără acordul prealabil scris al titularului dreptului de autor este o încălcare a legii
drepturilor de autor.
Cursul de formare profesională continuă are o durată de 42 de ore și este avizat
de către Ministerul Educației Naționale prin OMEN 3019/08.01.2018.
Date de contact: Acest suport de curs este proprietatea Asociației pentru Dez-
voltarea Serviciilor Sociale și Educaționale CATHARSIS. Pentru permisiunea de a uti-
liza materialul sau pentru alte informații referitoare la cursurile pe care le susținem,
vă rugăm să ne contactați la adresa cursuri@asociatiacatharsis.ro (www.asociatia-
catharsis.ro).
Editor șef: Ingrid Maschek

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Prevenirea consumului de droguri la adolescenţi prin intervenţii active
în şcoală : suport de curs pentru cadre didactice din învăţământul
gimnazial şi liceal. - Bucureşti : Catharsis, 2019
Conţine bibliografie
ISBN 978-606-94503-5-2

613.83
 Notă indroductivă

Consumul de substanțe a devenit o problemă din ce în ce mai vizibilă a societății noastre, afectân-
du-ne, într-o măsură mai mare sau mai mică pe toți: părinți, prieteni, vecini, cadre didactice, medici,
asistenți sociali, psihologi etc. De multe ori vrem să acționăm cumva, să facem mai mult pentru a-i
proteja pe cei apropiați nouă să pornească pe drumul consumului. Din păcate însă, nu reușim întot-
deauna să fim eficienți în acest demers. Prezentul suport de curs își propune să vină în întâmpinarea
cadrelor didactice preocupate de a fi eficiente în lucrul cu elevii lor referitor la problematica drogu-
rilor, punând în el experiența a peste 12 ani a autorilor în domeniul adicțiilor: de la noțiuni legate de
prevenirea consumului de substanțe până la instrumente și tehnici eficiente prin care elevii pot fi
îndrumați să ia decizii bune în viață.

Despre autori
dr. Zoe Doina Niță, formator, psiholog clinician principal, psihoterapeut de familie, cadru didactic
asociat la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București, doctor în psihologie
al Facultății de Psihologie și Științele Educației, Universitatea București, master în prevenirea și com-
baterea drogodependențelor la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București,
președinte al Asociației pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale și Educaționale CATHARSIS.
Sociolog Cătălina Chendea, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, coordonator proiecte
prevenire consum de droguri în școală; formator național în domeniul educație pentru cetățenie de-
mocratică, comunicare, lucrul cu tinerii, educație inter-culturală / Ministerul Educației, Cercetării și
Tineretului, Centrul Nord-Sud al Consiliului Europei; formator în educație personală - componenta
caracter / Programul „Character First!” / Character Training Institute Oklahoma City, USA; formator
național în educație pentru drepturile omului și educație pentru cetățenie democratică - Programul
Național „Educație pentru Cetățenie Democratică” / Ministerul Educației și Cercetării; UNICEF Ro-
mânia; facilitator programul de educație alternativă în arta de a conduce „Liderii Mileniului Trei” /
British Council, Fundația CODECS pentru Leadership, formare în implementarea și evaluarea strate-
giilor regionale antidrog, Ministerul Federal al Sănătății din Germania / LWL; formare în dezvoltarea
deprinderilor și abilităților sociale, Ministerul Federal al Sănătății din Germania / LWL.
Psiholog Mihaela Cișmilianu, psiholog clinician principal, supervizor, psihoterapeut, membru
al Colegiului Psihologilor din Romania, cu experiență profesională de 13 ani atât în mediul guver-
namental, cât și neguvernamental, formări în adicții (Tehnica Interviului Motivațional, Prevenirea
Recăderilor), formare în Psihoterapii Scurte Colaborative orientate pe Resurse și Soluții, master în
Psihoterapii cognitiv - comportamentale, multiple formări în domeniul prevenirii consumului de dro-
guri în școală și familie, expert în cadrul proiectelor cu finanțare europeană.
Psiholog Alina Neagoe, psiholog clinician principal, psiholog specialist în psihologia apărării, si-
guranței naționale și ordinii publice, membră a Colegiului Psihologilor din Romania, master în psiho-
terapia cognitiv-comportamentală, formare în Tehnica Interviului Motivațional și Prevenirea Recăde-
rilor, multiple formări la nivel național și internațional în domeniul comportamentelor adictive și al
prevenirii consumului de droguri în școală, familie și comunitate, formator certificat ANC, experiență
de 12 ani în domeniul adicțiilor (evaluarea și consilierea persoanelor consumatoare de droguri în
scopul creșterii motivației pentru schimbarea comportamentului de consum și prevenirea recăderi-
lor), expert în prevenirea consumului de droguri pe proiecte naționale cu finanțare POSDRU și EEA
Grants.
Ciprian Bețieanu, formator, ofițer specialist principal, specializare în combaterea infracțiunilor
comise de grupări infracționale organizate specializate în traficul intern și internațional de droguri
de risc, droguri de mare risc, laboratoare de droguri și precursori.
dr. Maria Radu, asistent social principal, doctor în sociologie al Universităţii Bucureşti, master în
psihosociologia şi asistenţa socială a familiei, formator certificat ANC, specializări multiple în dome-
niul protecţiei copilului, prevenirea consumului de droguri şi consiliere pentru persoanele depen-
dente de droguri.
3
 CUPRINS

MODULUL I 9
CAPITOLUL I. DEFINIȚII, CLASIFICARE DROGURI, LEGISLAȚIE CU PRIVIRE LA
REGIMUL DROGURILOR 9
1.1. Definiția drogului 9
1.2. Clasificarea drogurilor 9
A. Opiaceele 10
Opiul 10
Morfina 11
Codeina 12
Heroina 12
Metadona 14
B. Stimulentele 15
Cocaina și crack-ul 15
Amfetamina 18
Khat-ul 19
Cafeina 20
Steroizi anabolizanți 21
C. Sedativele 22
Barbiturice 22
Benzodiazepine, tranchilizante 22
D. Halucinogenele 23
Cannabis 23
Hașiș 24
LSD 25
Ecstasy 26
Ketamina 28
Mescalina 28
Ciupercile halucinogene 28
E. Tutunul 29
F. Alcoolul 31
G. Noile substanțe psihoactive 35
Canabinoizi sintetici 35
Amphetamine-like 36
CAPITOLUL II. DROGURILE ȘI LEGEA 37
CAPITOLUL III. TEORII EXPLICATIVE ALE CONSUMULUI DE DROGURI 39
3.1.1. Teoria anomiei sociale 39
3.1.2. Teoria transmisiei culturale 39
3.1.3. Teoria influenței subculturii asupra consumului de droguri 39
3.1.4. Teoria controlului social 40
3.1.5. Teoria „interacțiune/socializare selectivă” 40
Modelul social al lui Peele(1985) 41

4
 3.2. Teoriile și modelele biologice 41
3.3. Teorii psihologice 41
3.4. Teorii și modele evolutive sau bazate pe stadii 45
3.5. Teorii integrative și comprehensive 47
CAPITOLUL IV. TIPURI DE PROGRAME DE PREVENIRE A CONSUMULUI DE DROGURI:
PREVENIRE PRIMARĂ, SECUNDARĂ ȘI TERȚIARĂ 51
TIPURI DE PREVENIRE 51
FACTORII DE RISC ȘI DE PROTECȚIE 53
Clasificarea factorilor de risc (după Hawkins și colab.) 54
MODULUL II 59
CAPITOLUL V. ORA DE DIRIGENȚIE – MEDIUL ADECVAT PENTRU PREVENIREA PRIMARĂ 59
CAPITOLUL VI. EXERCIȚII, METODE, STRATEGII DE PREVENIRE LA PREADOLESCENȚI 61
6.1. METODE CENTRATE PE PROFESOR 61
6.1.1. Prezentarea 61
6.1.2. Studiul de caz 61
6.2. METODE CENTRATE PE GRUP 62
6.2.1. Activitatea de energizare (de spargere a gheții) 62
6.2.2. Brainstorming-ul (asaltul de idei) 62
6.2.3. Discuția în grupuri mici 62
6.2.4. Discuția dirijată 63
6.2.5. Modelarea comportamentului 64
6.2.6. Jocul de rol 65
6.2.7. Micile lecturi 67
6.2.8. Turul galeriei 67
6.3. METODE CENTRATE PE PARTICIPANT 67
6.3.1. Reflecția individuală/personală 67
6.3.2. Cercetarea/documentarea individuală 78
6.3.3. Predarea/învățarea reciprocă 78
6.3.4. Temele pentru acasă 78
6.4. SFATURI PEDAGOGICE și MEMENTO-URI 78
CAPITOLUL VII. EXEMPLE CONCRETE DE ACTIVITĂȚI ANTIDROG LA GIMNAZIU 71
ACTIVITATEA I. Informații despre droguri 71
ACTIVITATEA II. Presiunea grupului 73
ACTIVITATEA III. Factori de risc și de protecție 75
ACTIVITATEA IV. Comunicarea asertivă, cum să spunem „NU” 76
ACTIVITATEA V. Strategii de a face față problemelor 78
ACTIVITATEA VI. Comunicarea dintre adolescenți și adulți 80
Studiu de caz 1 82
Studiul de caz 2 83
MODULUL III 85
ACTIVITATEA 1: PARADA CULTURILOR 86
ACTIVITATEA 2: FESTIVAL DE MUZICĂ FOLK 87
ACTIVITATEA 3: ELEVI ÎMPOTRIVA DISCRIMINĂRII 89
Fișa de lucru MUNȚI ȘI VĂI 92

5
 Fișa de lucru EU ȘI OGLINDA 92
Fișa de lucru SCAUNUL ÎN CARE TE SIMȚI BINE 92
Fișa de lucru DIFERENȚE ASEMĂNĂTOARE 93
Fișa de lucru DESPRE STEREOTIPURI 94
Fișa de lucru DE ACEEAȘI PARTE A DRUMULUI 95
Fișa de lucru FORMELE și DIMENSIUNILE MULTIPLE ALE PREJUDECĂȚILOR 95
Fișa de lucru SURSELE CONFLICTELOR 96
Fișa de lucru UNDE NE ÎNTÂLNIM CU VIOLENȚA 97
Fișa de lucru SCUTUL MEU DE PROTECȚIE 97
CAPITOLUL IX. IMPLICAREA PĂRINȚILOR 99
ACTIVITATEA 1: CONTROLUL COMPORTAMENTULUI 101
ACTIVITATEA 2: DOUĂ MONOLOGURI NU FAC UN DIALOG 105
ACTIVITATEA 3: EDUCAȚIA ÎN VIAȚA NOASTRĂ 110
ACTIVITATEA 4: COPIL BUN, PĂRINTE BUN 112
ACTIVITATEA 5: ABC-UL EDUCAȚIEI: COMUNICAREA 118
ACTIVITATEA 6: CATALOGUL EMOȚIILOR 122
ACTIVITATEA 7: MESERIA DE PĂRINTE 124
CAPITOLUL X. EDUCAȚIA ANTIDROG PRIN PROIECTE ȘCOLARE ȘI EXTRAȘCOLARE 129
MANAGEMENT DE PROIECT 129
PROIECTUL 1: PARIU CU VIAȚA 136
PROIECTUL 2: ALTFEL, DAR LA FEL CA TINE 139
GLOSAR 141
BIBLIOGRAFIE 147

6
 MODULUL I
Introducere în problematica drogurilor:
Definiții, clasificare droguri, legislație cu privire la regimul drogurilor, tipuri de servicii dispo-
nibile pentru consumatorii de droguri;
Teorii explicative ale consumului de droguri;
Tipuri de programe de prevenire.
CAPITOLUL I. DEFINIȚII, CLASIFICARE DROGURI,
LEGISLAȚIE CU PRIVIRE LA REGIMUL DROGURILOR
1.1. Definiția drogului
Cuvântul „drog” are o etimologie controversa-
tă: ar putea veni din persană - droa, care înseam-
nă miros aromat sau din ebraica - droog, care în-
seamnă substanță uscată. În general, prin acest
termen se înțelege orice substanță farmacologic
activă asupra organismului, iar în sens uzual se
înțelege orice substanță psihoactivă care se pre-
tează la un consum abuziv și poate antrena mani-
festări de dependență.
1.2. Clasificarea drogurilor
Varietatea chimică a drogurilor susceptibile
să genereze o dependență și diversitatea modu-
rilor lor de acțiune face ca orice clasificare a dro-
gurilor să se sprijine, înainte de toate, pe apreci-
erea efectelor lor, ceea ce antrenează un risc de
schematizare excesivă. Au fost avansate mai mul-
te modele de clasificare a drogurilor sau, cel pu-
țin, ierarhizări ale efectelor lor psihotrope. Prin-
cipalele clasificări ale drogurilor sunt în funcție
de originea produsului, regimul juridic și efectul
produs asupra sistemului nervos central.
1.2.1. După efectul produs asupra sistemu-
lui nervos central
Se disting, după activitatea lor asupra Siste-
mului Nervos Central, trei categorii de psihotro-
pe: psiholeptice, psihoanaleptice și psihodislepti-
ce.
PSIHOLEPTICE - substanțe sedative care de-
primă activitatea sistemului nervos (depresori ai
activității psihice).
În această categorie se regăsesc hipnoticele
sau somniferele, neurolepticele, anxioliticele sau
tranchilizantele.
7
• Barbituricele și alte substanțe utilizate ca
somnifere (ex.: fenobarbital);
• Băuturi alcoolice;
• Benzodiazepine (ex.: diazepam, nitraze-
pam, rudotel);
• Solvenții și gazele inhalante (ex.: toluen,
acetonă, butan);
• Opiacee (ex.: opiu, morfină, codeină, me-
tadonă, papaverină, heroină);
• Opioide (ex.: mialgin, fortral).
PSIHOANALEPTICE - substanțe excitante
care stimulează sistemul nervos (stimulenți ai ac-
tivității psihice, droguri care activează conștiința).
• Stimulenți minori, ex.: nicotină, cafea, ceai,
cacao, cola etc.;
• Stimulenți majori, ex.: cocaina și amfetami-
nele (care au și efect halucinogen, precum.:
Ecstasy, pudra îngerilor); hormonii steroizi
anabolizanți.
PSIHODISLEPTICE - substanțe care pertur-
bă în diferite moduri activitatea psihică, funcțiile
sistemului nervos.
Substanțe halucinogene (sau onirogenele), ori
delirogenele (LSD, ciuperci halucinogene, mes-
calina).
1.2.2. După regimul juridic al substanțelor
• Drogurile legale sau licite sunt substanțe
a căror fabricare și administrare sunt su-
puse controlului: alcoolul, cafeina, nicotina
și medicamentele;
• Drogurile ilegale sau ilicite sunt substan-
țe total interzise (ex.: heroina, cocaina, ca-
nabisul, Ecstasy).
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
1.2.3. După originea produsului
Produse obținute din compuși naturali (ex.:
canabis, tutun etc.); Produse obținute prin
semi-sinteza compușilor naturali (ex.: heroina,
cocaina); Produse obținute prin sinteză chimică
(ex.: ecstasy).
1.2.4. După dependența generată
Droguri care creează: dependență fizică, de-
pendență psihică sau dependență mixtă - fizică și
psihică.
A. Opiaceele
Prin denumirea de opiacee ne referim la deri-
vații „clasici” ai opiului, produși prin metode de
prelucrare relativ simple, mai mult fizice decât
chimice; opioidele includ și substanțe recente,
produse prin sinteze chimice uneori destul de
complexe1. După origine, opioizii se clasifică ast-
fel: derivați naturali (morfina, codeina, papaveri-
na), derivați semisintetici (heroina, hidromorfina,
buprenorfina) și derivați sintetici (metadona) (O.
Mungiu, 2010).
Opiul
Opiul este o substanță narcotică, toxică, obți-
nută prin uscarea latexului extras prin incizii din
capsulele necoapte ale speciei de mac „Papaver
somniferum” și este folosită în doze mici în medi-
cină ca somnifer, calmant, analgezic, sau în doze
mai mari ca stupefiant.
Istoric. Tăblițele sumeriene gravate dovedesc
utilizarea opiului cu trei milenii î. Hr. în Mesopo-
tamia, dar această practică este cu mult mai ve-
che, deoarece s-au găsit vestigii din neolitic care
sugerează că macul era cultivat în apropierea sa-
telor.
Toate civilizațiile din antichitate au utilizat
macul și opiul: nepenthes-ul din Odissea, drog al
„uitării”, era fără îndoială un extras care conținea
opiu. Medicii din Grecia Antică au descoperit pro-
prietățile medicale remarcabile ale acestuia, dar
au subliniat și toxicitatea lui și pericolele abuzu-
lui. Ei sunt cei care au descris pentru prima dată
formula teriacei, preparat complex care asocia
aproximativ zece ingrediente (între care și opiul)
cunoscut ca un antidot puternic al multor otră-
vuri și un veritabil panaceu pentru multe boli.
Medicina din Evul Mediu a acordat un loc special
1. Kaplan & Sadock - Manual de Psihiatrie Clinică, pag. 121
8
opiului în Orientul Mijlociu, unde ingestia acestui
drog era frecventă și existau numeroase prepara-
te medicamentoase pe bază de opiu. Renumitul
alchimist și medic elvețian Paracelsus obișnuia
să administreze doze de opiu bolnavilor săi.
În secolul al XVII-lea, un medic englez, Tho-
mas Sydenham, a creat formula laudanum-ului,
preparat care ulterior a stat la baza toxicomaniei
multor artiști și scriitori romantici. Marea glorie
a opiului a fost în secolul al XIX-lea, când a deve-
nit obiectul mizelor internaționale complexe care
au adus față în față Marea Britanie și China și care
au constituit grăuntele războaielor opium-ului.
Opiul a generat în secolul al XIX-lea o formă de
toxicomanie specifică: opiomania.
În Europa, opiofilia (engl. Opiophilia) s-a dez-
voltat în cercurile artistice și medicale. În Marea
Britanie, unde sosea în cantități foarte mari, far-
maciștii vindeau acest drog fără limite. Se găsea
în cafenele și în spițeriile de la periferie, iar mun-
citorii recurgeau la el pentru a-și alina sărăcia.
Opiofagia terapeutică a scăzut, dar, datorită cu-
ceririi Indochinei de către francezi și a fascinației
pentru Extremul Orient, utilizarea opiului fumat
s-a răspândit rapid în mediile militare și artistice.
Fumeriile de opiu se înmulțiseră în Franța, înain-
te de Primul Război Mondial, opiul fiind de multe
ori mai ieftin decât băuturile spirtoase. Legea din
1916 a pus capăt utilizării publice a opiului.
Forma de prezentare.
Opiul brut, aşa cum Opiul brut uscat din
este extras teaca macului opiaceu
Opiul este obținut din latex-ul capsulelor de
mac (Papaver somniferum) care este bogat în al-
caloizi (morfina, codeina etc.). Latexul alb, lăptos,
obținut din capsulele de mac maturate se usu-
că, colorându-se maro, se întărește, dobândind
o consistență asemănătoare cauciucului. Late-
xul de mac este constituit dintr-un amestec de
gume, grăsimi, materii pectice, albumine, rășini,
alcaloizi de mare valoare în industria farmaceu-
tică (circa 25 de alcaloizi), între care cei mai im-
portanți sunt reprezentați de codeină, narcotină,
tebatină, papaverină, naceină și binecunoscuta
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
morfină. Această formă brută a opiului se mode-
lează în bulgări sau așa-numitele „pâini”. Culoa-
rea oscilează între maro și negru. Opiul conține
aproximativ 40 de substanțe active diferite, nu-
mite alcaloizi. Alcaloidul principal este morfina.
Mod de utilizare. Opiul brut poate fi mâncat,
băut, injectat sau fumat. Când este fumat, dega-
jă un miros acru, înțepător. În medicină, opiul se
folosește în cantități mici ca somnifer, calmant,
analgezic, fiind mai ales utilizat ca materie primă
pentru fabricarea legală a morfinei, a codeinei și
a altor derivați.
Inițial, opiul a fost utilizat drept stupefiant fi-
ind mai ales fumat, producând o stare de euforie
urmată de un somn însoțit de delir.
Efectele consumului de opiu depind de mă-
rimea dozelor, de periodicitatea lor, diferă de la
individ la individ, ducând de la o stare de calm
la una de extaz, durere violentă sau chiar la de-
ces. Organismul cere în permanență ca dozele să
crească cantitativ. O doză puternică poate duce
rapid la somn, apoi la comă și moarte, centrul
respirator al creierului fiind paralizat. După 12
ore de la administrarea dozei, consumatorul de
opiu poate deceda sau poate da semne de reve-
nire. Utilizarea cu regularitate a opiului duce la
necesitatea sporirii dozelor și la dependența de
acesta, transformându-l pe consumator în toxico-
man. Opiomania îl descompune psihic și mental
pe individ, deteriorează memoria, diminuează
apetitul și înrăutățește funcțiile ficatului. În toate
cazurile de toxicomanie se constată o diminuare
evidentă a voinței și a capacității de decizie.
Pentru a realiza mai exact pericolul pe care îl
reprezintă pentru om consumul de opiacee, pre-
cizăm că alcaloizii realizați din opiu produc in-
toxicații mortale, în general, la doze de peste 10
ori doza terapeutică, fiind deci activi în doze de
miligrame.
Morfina
Este un alcaloid extras din opiu, fiind utilizat
în scop terapeutic ca analgezic și a cărui utilizare
abuzivă duce la un comportament adictiv.
Istoric. În 1804, la Cramersche Hofapotheke
din Paderborn (Westfalia), un student la farma-
cie, Frederich Wilhelm Adam Sertüner, discipol
al farmacistului Franz Anton Cramer, a început
să se intereseze de medicamentele pe bază de
opiu. Sertüner era intrigat de marea variabilitate
9
a efectelor hipnotice a acestor produse, variabi-
litate care se manifesta chiar dacă se respectau
întocmai prescripțiile și formulele de fabricare.
În 1805, Sertüner a izolat pe cale chimică o sare
pe care a numit-o morphium, după numele zeului
grec al viselor (Morfeu). Formula morfinei a fost
propusă în 1925 de Gulland Robinson și Schöpf,
iar sinteza sa completă a fost realizată de Gates în
1953 și de Ginsburg în 1954. Însă această formu-
lă este prea complexă pentru a se putea substitui
extractului de opiu sau din capsulele de mac.
Curând după producerea morfinei, s-a consta-
tat că aceasta provoacă rapid dependență și s-a
încercat găsirea unui substituent care să elimine
acest risc. Încă din anul 1874, un cercetător en-
glez a propus un asemenea înlocuitor, dar nefi-
ind încă bine determinat, ideea a rămas nevalo-
rificată. În anul 1898, firma germană de produse
chimice Bayer, filiala din Eberfeld, a produs un
asemenea preparat căruia i s-a dat numele co-
mercial de heroină.
Forma de prezentare. Morfina
se extrage direct din macul alb
(germ. Opiummohn) sau din
produsul intermediar. Se pre-
zintă sub forma unei pulberi a
cărei culoare variază de la alb
murdar sau galben până la ma-
roniu. Are gust amar, este solu-
bilă în alcool și este higroscopi-
că. Morfina destinată medicinii
este transformată în săruri precum sulfați, clorhi-
drați, tartrați de morfină. Acestea se prezintă sub
formă de pulberi cristaline albe, inodore și solu-
bile în apă. Din acestea se produc medicamente
sub formă de administrare orală sau injectabilă.
Mod de utilizare. Morfina este folosită drept
analgezic în medicină, dar exercită un efect de-
primant asupra sistemului nervos, fiind un inhi-
bitor al centrului tusei și al centrului respirator.
Este utilizată mai ales pentru proprietățile ei de
a suprima sau de a preveni durerile intense din
cancer, colici, infarctul miocardic, edemul pul-
monar acut, intoxicațiile cu atropină, obstrucțiile
vasculare periferice sau șocurile traumatice.
Efecte. Morfina utilizată în cantități mari,
chiar și sub formă de medicament produs licit,
conduce la obișnuință și în final la toxicomanie.
Obiceiul de a face timp îndelungat injecții cu
morfină (morfinomania) declanșează în corpul
uman o serie de tulburări fizice și psihice grave
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
(senzații anormale, exaltarea imaginației etc.),
ajungându-se până la o degradare lentă a întregii
activități psihice a toxicomanului.
Codeina
Istoric. Codeina a fost izolată din opiu în 1832
de către farmacistul francez Jean-Pierre Robiqu-
et. Primele cazuri de toxicomanie cu acest produs
(codeinomanie) au fost descrise în Statele Unite
în 1934, la pacienții cărora li s-a injectat codei-
na în scopul tratării dependenței de morfină. S-a
observat atunci că dependența poate să apară în
cazul utilizării abuzive, chiar și pe cale orală.
Codeina poate fi utilizată în cadrul unei polito-
xicomanii sau servește ca drog de rezervă heroi-
nomanilor, în cadrul unei autosubstituții.
Forma de prezentare.
Codeina (metilmorfina)
este un alcaloid extras din
opiu și este utilizat în me-
dicină pentru proprietăți-
le sale analgezice și anti-
tusive, dar se folosește și
de către toxicomani ca substitut al heroinei. Se
găsește sub forma de tablete și fiole.
Mod de utilizare. Atunci când este injectată,
acțiunea farmacologică și efectele sale sunt com-
parabile cu cele ale morfinei. Administrată pe
cale orală, are efect analgezic mai slab, însă are
și reacții adverse: depresie respiratorie, grețuri,
vărsături, constipație.
Consumul de codeină înlătură manifestările
de „craving” de heroină. Utilizatorii ingerează
de cinzeci până la o sută de ori mai mult doza
terapeutică, pentru a simți o oarecare euforie.
Codeina nu are însușirile narcotice ale morfinei,
iar însușirile analgezice sunt mult mai reduse (în
principal se folosește drept medicament contra
tusei), însă se poate folosi și la prepararea dro-
gurilor.
Heroina
Opiaceu obținut prin sinteză pornind de la
morfină, utilizarea sa determină rapid o depen-
dență fizică și psihică importantă și din acest mo-
tiv se găsește la originea unei toxicomanii - heroi-
nomania.
Istoric. Diamorfina a fost sintetizată în 1874
de către chimistul englez C.R.A. Wright, dar abia
în 1898 chimistul german Heinrich Dreser, care
10
lucra în laboratoarele Bayer, a preconizat utiliza-
rea sa ca medicație în tuberculoză. A fost introdu-
să în tratamentul uman sub denumirea de „heroi-
na”, atât în calitate de medicament capabil să se
substituie morfinei în tratamentul durerilor, cât
și ca medicament care permite dezintoxicarea
morfinomanilor.
În 1920, în America, corpul medical a cerut
„prohibiția” heroinei din cauza dependenței ra-
pide pe care acest drog o crează. În 1923, Soci-
etatea Națiunilor Unite a redactat un prim text
care reglementa utilizarea heroinei pe plan inter-
național, substanța fiind declarată periculoasă
și de interes terapeutic scăzut. În 1924, Senatul
American a votat în unanimitate o lege pentru
interzicerea utilizării nemedicale a heroinei. În
anii 1920-1930, țările europene au încercat să-și
păstreze autonomia de gândire în această proble-
mă și să se diferențieze de Statele Unite, expri-
mându-și dorința de a utiliza heroina în practica
terapeutică, mai mulți medici europeni conside-
rând-o indispensabilă.
Chiar dacă în urma tratatului din 1931 exper-
ții europeni au admis că acest drog dă cea mai
mare dependență, iar consumul genera costuri
sociale peste beneficiile terapeutice scontate,
multe țări au continuat să o utilizeze sub acope-
rirea unei prescripții medicale, în special Canada,
Marea Britanie, Belgia, Olanda, Islanda, Malta și
Elveția.
În prezent utilizarea legală a heroinei este va-
riabilă, în funcție de țară. Prescrierea sa este pro-
hibită în Franța, indiferent de indicație (dureri
sau medicație de substituție), în timp ce în Marea
Britanie, Danemarca, Olanda este permisă, iar în
Elveția și Australia este utilizată pentru inițierea
tratamentului de substituție al toxicomanilor. În
fapt, heroina nu este eliberată consumatorului, ci
i se administrează o doză în centru.
Forma de prezentare.
Heroina/diacetilmorfina
(diamorfina) se prezin-
tă sub forma de pulbere
albă-bej-brună (sau gra-
nule, ca de ceai solubil, heroina din Hong Kong).
Heroina pură este o pudră albă cu gust amar și
miros slab de oțet. Pe piața drogurilor se poate
găsi și ca o pudră galbenă sau maro, din cauza
faptului că procesul de prelucrare chimică a fost
deficitar, sau prin amestecarea heroinei pure cu
alte substanțe chimice de către dealerii dornici să
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
obțină bani mai mulți pentru o cantitate de drog
mai mică vândută clienților.
La ora actuală, pe piața ilicită a stupefiantelor
sunt puse în vânzare patru sortimente de heroi-
nă, denumite nr. 1, 2, 3 și 4. Din cauza purității mai
reduse de substanță activă, heroinele nr. 1 și 2 nu
mai sunt căutate nici de traficanți, nici de toxico-
mani. Drogul cel mai solicitat astăzi este heroina
nr. 3, având un conținut de heroină pură între 35
- 90%, însă cel mai frecvent de 60%. Aceasta mai
este supranumită de traficanți și „Hong Kong Roc-
ks”, „Brown Sugar” sau „�ogelfutter”2. Heroina nr.
4 are o puritate de 95%.
În ultimul timp, se răspândește tot mai mult
obiceiul extrem de nociv de a consuma heroină
și alte stupefiante în asociere cu alte droguri,
substanțe psihotrope sau alcool, ceea ce face să
crească enorm riscul, și așa destul de mare, pen-
tru viața celor care îl practică. Alteori, pentru a
„potența” efectele heroinei, traficanții îi adaugă
stricnină care, de cele mai multe ori, provoacă de-
cesul toxicomanilor. Dată fiind toxicitatea deose-
bită a heroinei, îndeosebi a sortimentelor foarte
pure din ultima vreme, toxicomanii și traficanții
o amestecă cu lactoză, zahăr pudră, lapte praf sau
alte ingrediente. Sunt însă cazuri în care heroina
este amestecată cu pudră de talc, sau li se vând
toxicomanilor doar ingredientele care ar trebui
să fie amestecate cu heroina.
Mod de utilizare. Heroina fie se prizea-
ză, se inhalează (metodă numită „hailing” sau
„blowing”), fie se injectează intramuscular, subcu-
tanat (în țesutul adipos) sau intravenos, ultima
variantă fiind folosită cel mai frecvent. Pentru
injecția intravenoasă se plasează într-o lingură o
cantitate de 50-150 mg heroină în apă și ameste-
cul se încălzește până când cea mai mare parte a
substanței se dizolvă. Pentru o mai bună solubili-
tate se adaugă acid citric. Dependenții de heroină
filtrează apoi soluția obținută printr-un tampon
de vată sau un filtru de țigaretă, o aspiră într-o
seringă și o injectează ulterior în venă. Un depen-
dent de heroină consumă zilnic 0,5-3 g heroină
de concentrație medie. Injecțiile se împart de re-
gulă în trei, rareori în mai multe doze pe zi.
Efecte și pericole apărute prin abuz. Heroi-
na are, practic, același spectru de acțiune ca și
morfina, dar are un efect analgezic de cinci până
la 10 ori mai puternic. În același timp, heroina
2. Stânci de Hong Kong, Zahăr maron, Hrană pentru păsări
11
este și puternic euforizantă. La fel ca morfina,
estompează activitatea intelectuală a omului și
influențează starea sa psihică în sensul elimi-
nării fricii și a proastei dispoziții. Sub influența
heroinei, oamenii par a fi din cale afară de feri-
ciți. Nevoile lor sunt complet satisfăcute, au tot
ce au nevoie. Adesea, consumatorii relatează un
episod de „flash”3, un flux dinamic, de plăcere ce
cuprinde întreg corpul imediat după injectarea în
circulația sanguină. Totalitatea efectelor resimți-
te de către cei care consumă aceste droguri se
mai numește „kick”4. Termenii sugerează funcția
puternică de amplificare a senzațiilor prin care
aceste opiacee pot domina comportamentul per-
soanei dependente, mai ales dacă sunt adminis-
trate injectabil.
Mulți consumatori dezvoltă o dependență față
de administrarea injectabilă, indiferent de drogul
consumat. Este apreciată intensitatea și rapidita-
tea resimțirii efectelor substanței administrate,
cât și procesul în sine. Se injectează orice: de la
comprimate dizolvate de metadonă, la coniac,
etc.
Cantitatea zilnică necesară de opiacee depin-
de de tipul substanței și gradul de obișnuință.
Odată cu dispariția efectului opioid, absența stă-
rii de fericire este percepută amplificat în reali-
tatea obiectivă. La o nouă administrare, dispare
depresia, la fel ca simptomele de sevraj fizic.
Manifestările de sevraj la dependența de
heroină ajung de la tulburări vegetative ușoa-
re (transpirații, senzație de frig, frisoane) până
la colapsuri circulatorii grave, durere la nivelul
membrelor, abdomenului, oaselor și mușchilor,
tulburări de somn persistente, dureri colicative și
crize convulsive. Efectul dozei unice dispare mai
repede ca la morfină. Durata efectului este de do-
uă-trei ore, spre deosebire de morfină: cinci-șase
ore. Corespunzător, fenomenul de sevraj se insta-
lează mai devreme, adică de două ori mai rapid
ca în cazul morfinei. Consumatorii care sunt deja
dependenți sunt obligați să-și reinjecteze heroina
din ce în ce mai des, pentru a evita sevrajul. Frec-
vența injecțiilor - respectiv a cantității injectate
per doză - trebuie crescută mai repede decât în
cazul celorlalte stupefiante comparabile ca efect.
De acest fapt se leagă potențialul criminogen ri-
dicat al heroinei. Deoarece prețul este ridicat și
cantitatea consumată atinge ordine de mărimi
3. Străfulgerare
4. Energie, avânt, putere mobilizatoare
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
considerabile, dependentului nu-i rămâne altă
posibilitate decât să-și asigure cantitatea nece-
sară prin comiterea de așa-numite „infracțiuni de
procurare”. Infracționalitatea directă și indirectă
legată de procurarea heroinei apare mai rapid și
se manifestă mai intens decât în cazul dependen-
ței de alte substanțe.
Având în vedere marja de siguranță îngustă a
heroinei, adică a diferenței mici între doza supor-
tabilă și cea toxică, se constată frecvent intoxica-
ția cu heroină, caracterizată prin pierderea cu-
noștinței și depresia respiratorie, precum și prin
colapsul circulator și frecvența cardiacă extrem
de joasă. Depresia respiratorie este principala ca-
uză de deces prin supradozare.
Efecte și riscuri. Inițial consumatorii încear-
că o senzație de euforie plăcută, de eliberare to-
tală de anxietate și stres. Senzația plăcută sau fio-
rul constă într-un puternic sentiment de plăcere
care se accentuează pe măsură ce drogul pătrun-
de în organism. Reducerea pulsului și a frecven-
ței respiratorii, diminuarea poftei de mâncare și
pupilele contractate „ca acele de gămălie”, pielea
palidă, sunt semne ușor de recunoscut la orice
persoană care a consumat heroină.
La o prima utilizare, mai ales când heroina este
injectată, apare greața și voma. Injectarea în venă
intensifică efectele și le face aproape instanta-
nee, producând pe moment o foarte mare plăce-
re. Când heroina este fumată, efectele pot surveni
aproape cu aceeași rapiditate ca și în cazul injec-
tării, dar sunt mai puțin intense. Când acest drog
este injectat, dezvoltarea mai rapidă a dependen-
ței e mai probabilă din trei motive:
1. Efectul este mai intens, pentru că toată
cantitatea de drog administrată intră rapid
în sânge;
2. Consumatorii sunt foarte atrași de instala-
rea aproape instantanee a senzației inten-
se de plăcere;
3. Ritualul injectării poate fi la fel de impor-
tant pentru individ ca și efectele drogului.
Riscul consumului regulat sau în cantitate
mare constă în apariția tulburărilor respiratorii,
constipație, menstruație neregulată, anxietate,
schimbări ale stării sufletești, paranoia și pierde-
rea poftei de mâncare.
Toate acestea, acumulate în timp, duc la scă-
derea rezistenței organismului la îmbolnăviri. In-
jectarea de opiacee și adoptarea unui stil de viață
12
centrat pe consumul de droguri pot avea conse-
cințe grave: utilizarea în comun a seringilor, ace-
lor sau altor echipamente de injectare sporește
riscul infectării cu HIV sau alte virusuri, inclusiv
virusul hepatitelor B și C.
Există și riscul administrării de heroină com-
binată cu alte substanțe de către dealeri. Acestea,
în combinație cu heroina, pot fi mortale, mai ales
dacă este folosită calea injectabilă.
Este destul de dificil să prezici puritatea heroi-
nei vândute pe stradă. Din acest motiv, chiar dacă
o persoana își va injecta exact aceeași cantitate
de drog ca de obicei, poate muri din cauza unei
supradoze, deoarece concentrația de drog a fost
mai mare în doza cumpărată de pe stradă decât
în dozele folosite în experiențele anterioare.
Metadona
Istoric. Opiaceu de sinteză, cu acțiune asemă-
nătoare morfinei, prescrisă în cadrul tratamentu-
lui de substituție, metadona a fost sintetizată în
Germania de chimiști în timpul celui de al Doilea
Război Mondial, pentru a răspunde lipsei mor-
finei, folosită la atenuarea durerilor răniților în
război. Ea a fost denumită „adolphina” sau „adol-
fina” prin asocierea rădăcinii latine „dolor” = du-
rere, ce evoca proprietățile analgezice a medica-
mentului, și prenumele lui Hitler. Adolfina a fost
denumită metadonă în 1946, după ce americanii
au obținut brevetul german la sfârșitul războiu-
lui. Abia în 1946 a fost studiată în Statele Unite și
s-a dovedit că permitea tratarea eficace a mani-
festărilor de sevraj la morfină. Până la începutul
anilor 1990, metadona nu a fost utilizată decât în
sevrajul opiaceelor, sub formă de cure scurte, cu
doze regresive.
În 1971, administrația Nixon a inițiat o poli-
tică federală care autoriza utilizarea largă a me-
tadonei ca medicament în tratamentele de sub-
stituție.
În prezent, în Europa este folosită doar în ca-
zul tratamentelor de substituție, în țările an-
glo-saxone este prescrisă și în anesteziologie, iar
în Statele Unite este utilizată ca analgezic.
Forma de prezentare. Metado-
na este similară heroinei - am-
bele sunt depresive, dar există și
unele diferențe. Este un agonist
opiaceu. Metadona se vinde pe
piața drogurilor sub formă de ta-
blete sau sirop.
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Mod de utilizare. Levometadona poate fi ad-
ministrată sub formă de comprimate, intravenos
(I.V.) și intramuscular (I.M.), precum și ca soluție
neinjectabilă de picături. În medicină se adminis-
trează și ca analgezic forte, sărac în efecte adver-
se, de exemplu, în cazul infarctului miocardic și
al durerilor tumorale. Spre deosebire de heroină,
metadona nu generează acea senzație de plăcere,
de detașare de realitate și plutire. Efectul ei apare
mai încet și este mai puțin intens.
O parte dintre consumatorii de heroină care
a participat la unele programe de administrare a
metadonei în cadrul tratamentului de substituție
consideră că adaptarea la noua situație necesită
timp, în timp ce alții sunt de părere că acest lu-
cru nu reprezintă o problemă. Metadona poate
genera o stare de visare, mai puțin intensă, dar
de durată mai lungă decât heroina. Metadona
scade sensibilitatea, reacția la durere, anxietatea
și produce o senzație de bine. Administrată în
doze mari determină somnolență sau pierderea
cunoștinței. Toleranța și dependența se dezvoltă
după un consum regulat și se instalează relativ
rapid. Folosirea combinată a metadonei cu alte
substanțe depresive ale sistemului nervos cen-
tral are efect de supradoză care poate fi mortal.
În cazul unui individ alergic la una din aceste
substanțe, intoleranța apare și la doze mici.
Efecte adverse. Efect sedativ, transpirații
profuze, euforie, mioză, rar tahicardie, hipoten-
siune, constipație (ca toate opiaceele, are acțiu-
ne paralitică asupra peristaltismului intestinal),
depresie respiratorie (inhibarea automatismului
respirator).
Intoxicația. Semnele unei supradoze sunt: de-
presia respiratorie severă, hipotensiune marcată,
tahicardie, hipertermie, tulburări de conștiență
până la comă.
Efecte. Utilizarea pe termen lung poate de-
termina: absența sau rărirea ciclului menstrual,
diminuarea reflexului de tuse, diminuarea libido-
ului, scăderea tensiunii arteriale, dificultăți de
concentrare, constipație.
Metadona este folosită ca o modalitate de tra-
tare a dependenței de heroină, fiind prescrisă în
doze care se reduc treptat, în timp. Întrebuința-
rea metadonei în programele de tratare a persoa-
nelor dependente de heroină reduce riscul con-
tactării virusului HIV și a virusurilor hepatitei B
și C, în cazul utilizatorilor de droguri injectabile.
Metadona se administrează oral, sub forma de ta-
13
blete, astfel că persoanele care foloseau heroina
injectabil nu se mai expun riscului de infectare
prin folosirea de echipament nesteril.
B. Stimulentele
Cocaina și crack-ul
Istoric. Arbustul de coca (Erytroxylon coca)
este originar din America de Sud. Din frunzele de
coca se extrage un alcaloid numit cocaină. Urme-
le descoperite în oalele atestă că mestecatul frun-
zelor de coca era un obicei cultural încă dinaintea
apariției Imperiului Incaș, cu aproximație în jurul
anului 3000 î.Hr. Efectele lor asupra stării de spi-
rit și asupra comportamentului erau foarte mult
apreciate de către băștinași. Planta era conside-
rată a fi un dar al zeilor și era folosită în timpul
ritualurilor religioase, înmormântărilor și a altor
situații speciale.
Este foarte probabil că utilizarea frunzelor de
coca precede perioada izvoarelor arheologice cu-
noscute.
În momentul apariției spaniolilor, în secolul al
XV-lea, Imperiul Incaș era în declin. În această pe-
rioadă frunzele de coca nu mai erau folosite decât
de către clasa conducătoare sau doar în ritualuri.
La început, spaniolii au încercat să-i avertize-
ze pe amerindieni cu privire la folosirea acestora,
deoarece le considerau o barieră în calea con-
vertirii la creștinism. Mai târziu, a devenit o mo-
dalitate de recompensare a băștinașilor pentru
munca lor. În acest fel, ei puteau obliga o impor-
tantă forță de muncă să lucreze în condiții grele,
la altitudini înalte, în minele lor de aur și argint.
Frunzele de coca împreună cu ceaiul, cafeaua și
tutunul au fost aduse în Europa de către explo-
ratori în secolul al XVI-lea, dar spre deosebire de
acestea, frunzele de coca au devenit nepopulare
chiar înainte de secolul al XIX-lea. Acest fapt se
poate datora deteriorării frunzelor în timpul că-
lătoriei, ceea ce le slăbea mult efectul.
În anul 1862, Albert Niemann reușește să ex-
tragă din frunzele de coca o formă pură de cocai-
nă, dar formula brută a cocainei a fost descoperi-
tă abia în 1865 de Wilhelm Lossen. Până în 1880
studiile au rămas în cea mai mare parte confuze,
mulți confundând coca cu cocaina.
Primul producător mondial de cocaină în sco-
puri comerciale a fost cunoscuta firmă germană
MERCK din Darmstadt care a început produc-
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
ția în anul 1862. Principalul concurent al firmei
din Darmstadt pentru deținerea supremației
în comerțul mondial cu cocaină a devenit firma
americană PARKE DAVIS COMPANY, cu sediul în
Detroit, care a trecut imediat la producția masi-
vă de țigarete cu adaos de cocaină, de medica-
mente cardiotonice pe bază de cocaină, precum
și de alte preparate cu conținut de cocaină, ca de
exemplu: injecții subcutanate, unguente și spray-
uri cu diverse utilizări.
Cocaina era extrem de prețuită în deceniile 8
și 9 ale secolului al XIX-lea fiind utilizată împo-
triva maladiilor respiratorii precum cele tuber-
culoase, a astmului și insuficienței respiratorii.
Multe figuri proeminente ale momentului reco-
mandau utilizarea terapeutică a cocainei.
În afara uzinelor farmaceutice, o serie de fir-
me comerciale s-au gândit să tragă foloase de pe
urma cocainei. Corsicanul Angelo Mariani (1838-
1914) a făcut o avere considerabilă cu o băutură
tonifiantă conținând cocaină, pe care a lansat-o
pe piață sub denumirea de „Vinul Mariani”. Prin-
tre clienții săi statornici s-au numărat actrița
franceză Sarah Bernhardt (1844-1923), compo-
zitorul american John Philip Sousa (1854-1932),
arhitectul francez Frederic Auguste Bartholdi
(1834-1904), care a realizat Statuia Libertății din
New York, scriitorii francezi Jules Verne (1828-
1905) și Emile Zola (1840-1902), precum și Papa
Leopold al XIII-lea și Papa Pius al X-lea.
Din păcate, un rol negativ în popularizarea
cocainei l-au avut unii medici și scriitori ce-
lebri, precum psihiatrul austriac Sigmund Freud
(1856-1939) și scriitorul englez Sir Arthur Co-
nan Doyle (1859-1930), creator al faimosului de-
tectiv Sherlock Holmes. De asemenea, cu cocaină
s-au drogat și numeroși ofițeri naziști, între care
cel mai aprig cocainoman a fost Hermann Göring
(1893-1946).
Prima utilizare în scopuri medicale a fost făcu-
tă de către Sigmund Freud, care l-a convins pe of-
talmologul Carl Koller să utilizeze în 1884, coca-
ina în timpul unei intervenții la pacient, care era
de fapt tatăl lui Freud, ce suferea de glaucom. În
același an, William Halsted a realizat prima ane-
stezie tronculară și a descoperit că cocaina putea
să blocheze conducerea senzitivă.
Din 1880, cocaina devenise populară peste
Atlantic: se administra ca tonic (a intrat în formu-
la Coca-Cola), ca tratament al unui mare număr
14
de afecțiuni și ca dezintoxicant la alcoolici, opio-
mani și morfinomani.
În Europa, folosirea cocainei s-a răspândit cu
rapiditate în Berlin, unde în anii ’20 erau între
10.000 și 20.000 de consumatori permanenți. Pi-
loții germani din timpul primului război mondi-
al erau drogați cu cocaină înaintea fiecărui zbor.
Se poate afirma că, în timpul primei conflagrații
mondiale, cocaina a jucat în Europa același rol pe
care l-a avut heroina pentru americani în războ-
iul din Vietnam, folosirea acestor droguri fiind
tolerată sau chiar încurajată.
Un rol nefast în ridicarea la cote atât de ne-
bănuite a traficului și consumului de cocaină l-au
jucat și îl joacă în continuare artiștii și cântăre-
ții celebri, precum și unii reprezentanți ai inte-
lectualității din țările occidentale. De pildă, Paul
McCartney, unul din membrii formației Beatles,
a fost arestat și expulzat din Japonia pentru de-
ținere ilegală de cocaină. Tot pentru același de-
lict, el a fost reținut și pe aeroportul Heathrow
din Londra, de data aceasta împreună cu soția sa,
Linda. În același aeroport a fost arestat și actorul
american Anthony Perkins, care transporta ilegal
opt grame de canabis și trei săculeți cu L.S.D. De
asemenea, actrița americană Jody Foster a fost
prinsă la Boston cu cocaină în bagaje.
În ultimul timp, toxicomanii americani recurg
la un amestec deosebit de periculos pentru orga-
nism, rezultat din combinarea cocainei cu heroi-
na, obținându-se așa-numitul „speedball” care
are efecte catastrofale. La Amsterdam, în același
amestec se mai adaugă și amfetamină, făcându-l
și mai nociv. Tot la Amsterdam, în rândul toxi-
comanilor de origine asiatică a apărut practica
inhalării unui amestec de cocaină cu rom, adus în
stadiu de fierbere. Cocaina a pus o asemenea stă-
pânire pe societate încât, după cum afirma Geor-
ge R. Gay, cercetător din San Francisco în materie
de stupefiante, ea a devenit un „drog specific ame-
rican”, un „simbol al societății occidentale indus-
triale”. Clorhidratul de cocaină este considerat
un „stupefiant de elită” sau „șampania drogurilor”
(revista „Le Point”). De aceea, chiar traficanții și
consumatorii acestui alcaloid sunt tratați cu o
anumită blândețe de tribunalele americane, de-
oarece cocaina este considerată drogul celor bo-
gați, „caviarul pieței drogurilor” (revista „Time”),
fiind de 10 ori mai scumpă decât aurul.
Cocaina a fost primul drog ilegal care a gene-
rat un trafic organizat. Ea este cea care a dus la
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
apariția figurii emblematice a furnizorului (dea-
lerul de mai târziu) și a generat practica măsluirii
cu înlocuitori.
În anul 1980, în America, a apărut crack-ul,
care s-a obținut din cocaină prin prelucrarea
chimică împreună cu bicarbonat de sodiu sau de
amoniu și care, datorită prețului scăzut și a efec-
tului rapid, s-a răspândit rapid printre consuma-
tori. În momentul în care se topesc, aceste cris-
tale trosnesc ușor și fac un zgomot asemănător
numelui pe care îl are produsul.
Forma de prezentare. Cocaina - coke, white,
coco, nea, zăpada și Crack-ul - free-base.
Frunzele de coca.
Frunzele de coca con-
țin între 0,1% și 0,8%
cocaină, în funcție de
locul lor de cultură.
Conținutul în alcaloid
crește cu altitudinea la care planta este cultivată.
Frunzele de coca sunt macerate de cele mai mul-
te ori, dar ele pot fi și rulate în țigarete sau infu-
zate în apă caldă.
Pasta de coca seamă-
nă cu un mastic de cu-
loare crem-brun. Este
un produs intermedi-
ar ce se obține din
transformarea frunze-
lor în pudră. Pasta
este obținută prin amestecarea frunzelor cu un
produs alcalin (bicarbonat de sodiu), un solvent
organic (kerosen) și apă. Amestecul se agită și al-
caloidul este extras în solventul organic. Frunzele
și apa sunt aruncate. Utilizarea unui acid permite
separarea alcaloidului de kerosen, care este
aruncat. Un adaos suplimentar de bicarbonat
permite obținerea unei substanțe solide - pasta
de coca. Această pastă este pusă la uscat. Din
punct de vedere chimic, această pastă este cocai-
na „base” (bază), dar ea conține reziduuri toxice.
Pasta este hidrofobă și nu poate fi injectată, inha-
lată sau înghițită. Majoritatea pastei este trans-
formată în pudră pentru a putea fi fumată.
Pudra sau clorhidratul
de cocaină se prezintă sub
forma unei pudre albe cu
aspect floconos. Este obți-
nut prin dizolvarea pastei
de coca în acid clorhidric și apă. Prin adăugarea
15
unei sări de potasiu, din amestec se elimină im-
puritățile. În final, prin adăugarea amoniacului
are loc precipitarea clorhidratul de cocaină care
poate fi recuperat și uscat. Înainte de a se distri-
bui, cocaina poate fi diluată (amestecată) cu di-
verse produse: lactoza, benzocaina (un anestezic
local), alte droguri sau alte substanțe inerte. Sa-
rea de cocaină este hidrofilă și de aceea poate fi
solubilizată în apă și apoi injectată, inhalată sau
ingerată. Ea nu poate fi însă fumată, pentru că
se descompune și devine inactivă la o tempera-
tură apropiată de temperatura sa de vaporizare
(1980C).
Cocaina în amestec cu alte substanțe poate
atinge o puritate de 10-30% și poate fi împache-
tată în pachețele de hârtie, de aluminiu sau de
paie termosudate. Are aspect de pudră cristalină
albă ca zăpada. Pe piața modernă a consumului
de droguri, cocaina se vinde sub formă de pudră-
albă cristalină, cu gust amar și care degajă un mi-
ros slab de benzină.
Crack-ul este o altă formă
sub care se vinde cocaina.
Acesta se obține prin pre-
lucrarea chimică a cocainei
împreună cu bicarbonat
de sodiu sau de amoniu.
Are aspectul unor cristale semi transparente sau
opace, de culoare alb gălbuie, bej sau brun. Con-
sumatorii le încălzesc într-un recipient și aspiră
vaporii. În momentul în care se topesc, aceste
cristale trosnesc ușor și fac un zgomot asemănă-
tor numelui pe care îl are produsul.
Mod de utilizare. Cocaina poate fi adminis-
trată intranazal (prizată pe nas), mestecată, fu-
mată sau injectată. Crack-ul poate fi fumat, folo-
sindu-se pipa sau un tub. Sub influența acestor
droguri simți că zbori, că vibrezi, că ai multă
energie.
Efectele apar după câteva minute de la inha-
lare și durează 20-60 de minute: euforie, dorința
de comunicare verbală sporită, creșterea încrede-
rii în forța fizică și intelectuală, creșterea ritmu-
lui cardiac, a pulsului și a frecvenței respiratorii,
scăderea apetitului și anestezierea (amorțirea)
nasului sau gâtului în urma contactului direct cu
praful de cocaină.
Când cocaina este prizată, senzația de maximă
intensitate apare la 15-30 de minute și apoi sca-
de rapid în intensitate, ceea ce înseamnă că, pen-
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
tru menținerea efectului, la fiecare 20 de minute
trebuie administrată o nouă doză.
Numele de crack („pocnet”, „trosnet”) provine
de la sunetul făcut în timpul încălzirii lui pentru
a-l topi și a permite astfel inhalarea vaporilor.
Efectele sunt similare cu cele ale cocainei, dar
mai intense și durează mai puțin (3-10 minute).
Din această cauză, consumatorii au tendința de a
crește cantitatea. Ei simt că pot scăpa de depresia
resimțită doar printr-o nouă doză. Consumul în
doze mari, regulat, duce la anxietate, tremurături,
iritabilitate, paranoia, somn agitat și neodihnitor.
Toate aceste simptome asociate cu lipsa poftei de
mâncare (ceea ce îi face pe consumatori să aibă
un regim alimentar dezordonat și neadecvat),
duc în timp la scăderea rezistenței organismului
și la îmbolnăviri.
Consumul frecvent de cocaină crește riscul
apariției infarctelor miocardice și a accidentelor
vasculare cerebrale, ducând la toleranță și depen-
dență. Există riscul de a cumpăra cocaina care a
fost amestecată cu alte substanțe, unele foarte
periculoase. Astfel, ceea ce poate fi doar iritant și
neplăcut când este folosită calea de administrare
nazală, devine mortal dacă este folosită injecta-
rea drept cale de administrare a drogului.
Crack-ul e uneori numit versiunea „fast-food”
a cocainei. Consumatorii experimentează o stare
de bine rapidă și intensă, dar costurile ridicate în
cazul unui consum regulat de crack îi determină
pe aceștia să devină ei înșiși traficanți sau să re-
curgă la prostituție ori diverse infracțiuni pentru
a face rost de banii necesari pentru procurarea
unei noi doze.
Amfetamina
Istoric. Descoperită de un chimist japonez în
1919, metamfetamina a fost folosită în timpul ce-
lui de al Doilea Război Mondial pentru a menți-
ne treze trupele și pentru a energiza muncitorii
din fabrici. În zilele noastre este prescris cu grijă
pentru tratamentul anumitor boli, fiind un medi-
cament legal în țara noastră.
Inventate în Germania în anii '30, amfetami-
nele au fost prescrise în curele de slăbire și pen-
tru a combate depresia. Amfetaminele sunt actu-
almente prescrise numai persoanelor care suferă
de somnolență patologică (narcolepsie). Este un
produs care stimulează vigilența. În trecut se ad-
16
ministra în scopuri terapeutice, astăzi este însă
utilizată de către toxicomani sau ca agent de do-
paj.
După al Doilea Război Mondial, în peisajul unei
societăți care cerea creșterea productivității, am-
fetaminele constituiau unul dintre instrumentele
performanței. Aviatorii germani care executau
bombardamente de noapte primeau aceste sub-
stanțe înainte de plecare în misiune pentru între-
ținerea stării de vigilență și agresivitate.
Amfetaminele sunt cele mai larg utilizate dro-
guri ilegale în țările Europei occidentale. Ele sunt
frecvent folosite pentru a crește performanța in-
telectuală și creativitatea și pentru a rezista peri-
oadelor de muncă sau studiu intens.
Forma de prezentare. Pre-
paratele înregistrate sunt: Fe-
netyllin (Captagon), Pemolin
(Tradon), Piracetam (Nootrop,
Normabrain), precum și sub-
stanțele cu acțiune mai slabă:
Meclofenoxat (Helfergin) și
Pyritinol (Encephabol).
Aceste substanțe sunt larg răspândite, mai
ales ca inhibitori ai apetitului alimentar în cure
slăbire, respectiv indicate pentru creșterea per-
formanțelor înainte de examen sau în viața pro-
fesională (ex. la șoferii de camion). AMFETAMI-
NELE se administrează cel mai des oral, dar pot
să fie administrate și injectabil sau inhalate. Sem-
nele consumului de amfetamine se aseamănă cu
cele ale cocainei. Multe din substanțele declarate
„legale” - spice - au o structură chimică diferită,
dar au efecte asemănătoare amfetaminelor.
După Kaplan & Sadock, substanțele sunt cla-
sificate astfel:
1. Amfetamine majore: amfetaminele, dex-
troamfetamina (dexedine) metamfetamina
(desoxyn, speed-viteză), metilfenidat (rita-
lin) pemolin (Cylert).
2. Substanțe înrudite: efedrină, fenilpropano-
lamină (PPA), Khat, metcatinonă (crank).
3. Amfetamine substituite (designer drugs)
clasificate și ca halucinogene. Efectele sunt
activatoare și energizante.
Forme de consum: „Speed” este de găsit sub
formă de pulbere, ambalat în capsule sau compri-
mate. În consecință, speed poate fi prizat, înghițit,
injectat sau fumat (ice).
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Mod de utilizare: doze orale (sub formă de
capsule), prizate, fumate sau injectate. Sunt des
utilizate în asociație cu opiaceele, barbituricele
sau în alternanță cu ele.
Efecte: persoanele consumatoare de amfeta-
mine devin energice, euforice, cu pupilele dilata-
te, vorbărețe, atente, sigure de sine, superioare.
Efecte pe termen scurt: acnee severă, nervozi-
tate, uneori paranoia sau agresivitate, creșterea
pulsului și a presiunii sangvine, bronhodilatație.
Se observa midriază (dilatarea pupilelor). Faza
de exaltare este urmată de o stare depresivă teri-
bilă, ce incită la reluarea consumului.
Efecte pe termen lung: ulcer, afecțiuni ale vase-
lor sangvine, malnutriție din cauza lipsei apetitu-
lui, stop cardiac; poate afecta eficiența pilulelor
contraceptive; apar tulburări psihice (depresie
nervoasă, psihoză paranoică, pierderea contro-
lului emoțional, somnolență) și fizice (probleme
nutritive, ulcerații, pneumonii).
Efectele căutate de consumatorii de amfeta-
mine sunt prelungirea senzațiilor euforice, creș-
terea capacităților fizice și psihice, o mai mare
încredere în sine, creșterea apetitului sexual, iar
în cazul celor care doresc să slăbească se obține
diminuarea apetitului alimentar.
În cazul injectării intravenoase, consumatorul
resimte un flash violent, cu senzația de încălzire
a corpului.
Consumatorii de amfetamine au uneori im-
pulsuri agresive față de sine sau față de alții.
Amfetaminele generează dependență fizică și to-
leranță puternică, ce pot provoca moartea prin
supradoză.
Dacă persoana a consumat amfetamină,
atunci: are pupilele dilatate; are un comporta-
ment agresiv; este mai vorbăreț, confuz; nu mai
are poftă de mâncare; poate să aibă asupra sa ta-
blete, capsule cu diferite înscrisuri și de diferite
culori, pliculețe cu pudră fină sau mai puțin fină
de culoare albicioasă sau gălbuie; febră, transpi-
rație, tremurături; dureri de cap, vedere dublă și
amețeli; are sentimentul că este puternic; respi-
rație accelerată.
Pe termen lung, consumul de amfetamine de-
termină scăderea imunității organismului; scăde-
re în greutate; tulburări psihice; comportament
necontrolat, violent și irațional; febră foarte ridi-
cată, stop cardiac sau deces din cauza spargerii
unor vase de sânge din creier (anevrism).
17
„Gheață” (ice) este formă pură a metamfeta-
minei (poate fi inhalată, fumată, injectată). Este
deosebit de puternică. Efectele psihologice pot
să dureze ore în șir. Sintetică, produsă casnic. Ex-
presia americană „speed” a devenit uzuală pentru
distribuția pe piața neagră a acestor substanțe.
ICE este o metamfetamină cristalizată care se
fumează. Este numita „sticlă” sau „crystal”, iar fo-
losirea acestui drog creează o puternică depen-
dență. Utilizarea acestui drog oferă o senzație de
„high” puternică și de lungă durată dar efectele
secundare se instalează mult mai rapid decât în
cazul celorlalte droguri din grupa metamfetami-
nelor.
Dacă o persoană folosește ICE, pot apărea
următoarele: modificări asupra organismului:
senzații de euforie; scăderea poftei de mâncare;
dilatarea pupilelor; creșterea frecvenței ritmului
cardiac și a temperaturii corpului.
Utilizând ICE pe o perioadă lungă de timp, pot
să apară următoarele efecte: vedere încețoșată,
senzație de amețeală, pierderea coordonării, le-
șin. De asemenea, poate afecta organe interne,
precum: ficatul, rinichii, plămânii.
Utilizarea ICE pentru o perioadă scurtă sau
lungă de timp creează deziluzii și psihoze toxice,
similare cu psihoza paranoică. După încetareaa
consumului de ICE se poate instala o puternică
depresie și oboseală.
Supradoza cu ICE are ca efect modificarea pre-
siunii sângelui, creșterea temperaturii corpului,
atac cardiac, infarct și chiar moarte.
Efectul drogului poate dura de la 2 la 14 ore,
în funcție de doza folosită. ICE este din ce în ce
mai cunoscut și mai des folosit, pentru că în con-
sumul de ICE nu sunt folosite ace și astfel sunt
reduse posibilitățile de contaminare cu HIV. Este
profitabil și pentru dealeri deoarece fabricarea
acestui drog nu este costisitoare.
Khat-ul
Istoric. KHAT reprezintă denumirea populară
a lui Catha edulis, un arbust din familia celastra-
ceelor care crește în Africa Orientală și Peninsula
Arabică. Problema proprietăților halucinogene
ale Catha edulis s-a pus în discuție pentru prima
dată la nivel internațional în anul 1935 de către
Comisia Consultativă asupra Traficului de opiu,
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
care a examinat două memorii tehnice. Atunci nu
s-au adoptat nici un fel de măsuri pentru include-
rea acestei plante în lista stupefiantelor.
În anul 1975 s-a reluat problema consumului
de khat în țările din Cornul Africii (Yemen și Eti-
opia), atenția fiind acum acordată componenților
chimici, proprietăților farmacologice și consecin-
țelor pe care le are această plantă (malnutriție,
hipertensiune, hipertermie).
În cercetări științifice aprofundate, efectuate
sub egida O.N.U. au fost angrenate Organizația
Mondială a Sănătății și Laboratorul pentru Stu-
diul Stupefiantelor de la Geneva. S-a recomandat
ca cercetarea să urmărească și efectele sociale și
medicale ale consumului de khat.
Forma de prezentare.
Khat-ul - kat, ceai negru
african, ceai negru afri-
can, marijuana africană,
qat, chat, gat, graba, tohai,
tschat, mirraa. Khat-ul se comercializează sub
forma de snopuri (Păpuși de Khat ).
Mod de utilizare. Frunzele sunt în general
mestecate sau infuzate. Vândut sub formă de
“păpușă“, khat-ul se consumă cu apă, ceai, mentă
sau o băutură gazoasă pentru a facilita înghițirea
amestecului lichid. Frunzele se consumă ca atare.
Consumatorii de khat se mai numesc și „mâncă-
torii de salată”. Se poate spune ca „pasc” – meste-
că și remestecă frunzele până când obțin un suc
pe care îl înghit. Zilnic consumă cam 5-8 păpuși,
echivalentul a 300-400 grame. Khat-ul se poa-
te consuma și sub formă de infuzie sau ceai, în
amestec cu sucuri acidulate.
Efecte. Un derivat din planta Catha Edulis, ce
conține alcaloizi stimulanți de tip amfetaminic
(cathina, cathidina sau cathinona), nocivi pentru
organism. Are o eficacitate de scurtă durată, deci
trebuie consumat la intervale mici. În Africa de
Est și Peninsula Arabiei, consumul de khat sur-
clasează consumul de cafea.
Efectele psihice apar imediat: o fază foarte
tonică, euforică precede etapa depresivă, cu in-
somnie și anorexie. Khat-ul induce o accelerare a
ritmului cardiac, hipertensiune, accelerarea res-
pirației, hipertermie și dilatarea pupilelor. Utili-
zarea acestuia nu creează dependență fizică, însă
sevrajul este însoțit de un sindrom depresiv și
uneori de idei suicidale.
18
Cafeina
Istoric. Termenul de cafea este derivat din
cuvântul arab quawha, iar acesta probabil din
Kaffa, provincie muntoasă din Etiopia. Utilizarea
cafelei ca băutură energizantă era cunoscută încă
din antichitate. În Evul Mediu, medicii persani
descriu efectele cafelei asupra tubului digestiv.
În ciuda restricțiilor de ordin religios, consumul
cafelei s-a răspândit în lumea islamică și cafene-
lele au apărut imediat în Mecca și în tot Orien-
tul, începând cu secolul al XV-lea. Cafeaua a fost
introdusă în Europa în secolul al XVII -lea de că-
tre turci și venețieni. Prima cafea franțuzeasca a
apărut în Marsilia. În 1672, la Paris, s-a deschis o
cafenea asemănătoare celei de la Constantinopol.
De atunci consumul cafelei s-a răspândit rapid
în păturile bogate ale populației, iar monopolul
comerțului cu boabe de cafea a fost concesionat
Companiei Indiilor. Cafeaua se obține din boabele
conținute de fructul a trei specii de arbuști de ca-
fea, originari din înaltele platouri ale Etiopiei
(Coffea arabica, Coffea liberica și Coffea excelsa).
Forma de prezentare. Com-
poziția cafelei este complexă
și depinde de specie, de vari-
etate, de metodele de cultu-
ră, de gradul de maturație a
boabelor, de condițiile de stocare și prăjire. Ca-
feaua crudă este bogată în glucide, lipide, săruri
minerale și proteine, dar conține și compuși azo-
tați neproteinici (alcaloizi xantinici). Procedeele
industriale de fabricare o pot contamina cu sub-
stanțe străine a căror concentrație face obiectul
controlului de calitate, tocmai datorită toxicității
lor (benzopiren, micoxantine). Se comercializea-
ză sub forma de boabe (cafea) sau fiole (în dome-
niul medical).
Mod de utilizare. Se consumă oral.
Efecte. Efectele ingestiei de cafea sunt diferi-
te, în funcție de cantitatea consumată. Intoxicația
rămâne benignă, însă este perceptibilă la subiec-
ții vulnerabili. Sindromul se poate exprima prin
„beție” și apariția de atacuri de panică, atunci
când doza este semnificativă. Pot apărea palpita-
ții cardiace, midriază și chiar angoasă puternică.
În cazul intoxicațiilor, pot apărea insomnii, tre-
murături, nervozitate.
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Steroizi anabolizanți
Istoric. Au fost folosiți după 1930 pentru a tra-
ta cazurile unor bărbați ce nu aveau testosteron
suficient în organism, precum și pentru vinde-
carea unor boli precum anemia, a unor afecțiuni
ale ficatului sau a cancerului de sân inoperabil.
Constituie versiunea sintetică a hormonilor mas-
culini de testosteron. Se consumă pentru a obține
performanțe sportive (doping), pentru a avea un
aspect mai impunător și mușchi mai dezvoltați.
Din punct de vedere etimologic, se pare că do-
pingul vine din flamandul „to doop” așa cum apa-
re în dicționare în secolul al XVIII-lea. Desigur că
încercările de a stimula puterea, forța, dorința
de a învinge pot fi găsite încă de la romani, care
organizau luptele dintre gladiatori și unde învin-
gătorul căuta prin toate mijloacele să câștige. Se
pare că s-au găsit înscrisuri din care reiese că
în întrecerile în trăsurici, conducătorii sorbeau
o licoare (vin și miere) care le dădea o anumită
putere, o anumită agresivitate. Despre doping, în
accepțiunea de azi se poate vorbi cam din secolul
al XX-lea.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, planau bănu-
ieli asupra atleților francezi, despre care se spu-
nea că ar fi fost dopați cu o mixtură pe bază de
frunze de cacao și vin. Acest amestec a fost înlo-
cuit în 1900 de amestecul pe bază de stricnină și
vin. Astfel, prin anii 1900-1936 în Japonia spor-
tivii foloseau cardiotonice și nitriți (vasodilata-
tori coronarieni) înainte de competiții. Postbelic,
când viața sportivă și-a reluat cursul, a apărut și
utilizarea substanțelor dopante și analgezicele
cardio–respiratorii, fiind primele grupe de sub-
stanțe folosite de sportivi din proprie inițiativă
sau la recomandarea unor cadre sportive (antre-
nori, medici etc.).
În vremea aceea, regulamentele anti-doping
erau inexistente iar lipsa unor laboratoare de
specialitate facilita această acțiune (dopaj) plină
de riscuri. A rămas în istoria probelor sportive ci-
clistul danez Olsem care, la Jocurile Olimpice de
la Roma din 1960, concurând în proba de 100 km
șosea echipe, pe o căldură înăbușitoare de 33°C
își pierde viața, iar la necropsie se evidențiază
urme de anabolizanți în corpul său. O primă ac-
țiune concentrată la nivel european o reprezintă
colocviul de la Ouriage les Bains din Franța, cu
ocazia căreia se dă o primă definiție a dopajului
(folosirea unor substanțe străine organismului,
19
care pot aduce prejudiciu stării de sănătate și
eticii sportive) și se stabilește o primă listă de
substanțe dopante care cuprind: amfetamine și
derivate antidepresive, analeptice cardio–res-
piratorii, alcaloizi excitanți ai sistemului nervos
(stricnina). Prin anii 1960, apare o nouă clasă,
steroizii anabolizanți (derivați de testosteron),
a cărei primă utilizare ar părea a fi avut loc în
SUA, de către culturiști. La început, tehnologiile
de depistare erau ineficiente (gazcromatogra-
fia, cromatografia în faza lichidă etc.). Abia după
apariția primelor laboratoare dotate cu sistemul
gazcromatograf - spectrometru de masă (Koln,
Prof. M. Donicke și Londra, Prof. A. Beckett) se in-
troduce de către Federația Internațională Spor-
tivă controlul antidoping - obligatoriu la marile
competiții, iar steroizii anabolizanți se adăuga în
lista cu substanțe dopante.
Pe plan olimpic, primele controale oficiale au
loc la Jocurile Olimpice din 1972 de la München
pentru așa-zisele substanțe convenționale. Pri-
mele controale oficiale pentru steroizii anaboli-
zanți au loc la Jocurile Olimpice de la Montreal
din 1976, când mai mulți sportivi își pierd meda-
liile de aur (halterofili, în principal). Este începu-
tul unei campanii deschise care începe din anii
1976–1980, pe de o parte între cei ce caută și gă-
sesc noi substanțe care nu sunt încă pe lista an-
ti-doping și, de partea cealaltă, organismele ofici-
ale, care completează lista anti-doping.
Introducerea controalelor doping în afara com-
petiției va reprezenta un nou moment în campa-
nia anti-doping (1989).
Forma de prezentare. Steroizi
anabolizanți - roids, sauce, jui-
ce. Se prezintă sub forma de
capsule cu un conținut mare de
apă sau lichid pe bază de ulei.
Mod de utilizare. Se consumă oral sau prin
injectare. Steroizii e bază de apă rămân în corp
maxim 40 de zile, iar cei pe bază de ulei rămân
în corp mai multe luni. Steroizii sunt consumați
pentru a obține performanțe sportive, pentru a
avea un look mai impunător, mușchi mai dezvol-
tați.
Efectele secundare care apar la bărbați sunt
creșterea sânilor (efect ireversibil), atrofierea
testiculelor, reducerea cantității de spermă, in-
stalarea sterilității; la femei, creșterea excesivă a
părului pe corp, îngroșarea vocii, mărirea clito-
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
risului. La ambele sexe are loc căderea podoabei
capilare, stimularea sexuală.
Efectele abuzurilor cu steroizi sunt infarctul
miocardic, accidentele vasculare, tumori hepati-
ce, acnee, seboree, hepatita de tip B, SIDA, manii,
depresii, suicid, creșterea irascibilității și agre-
sivității, iar consumarea acestora în doze mari
duce la posibilitatea actelor violente.
C. Sedativele
Barbiturice
Sunt antidepresive puternice care încetinesc
sistemul nervos central. Au efecte sedative, iar în
doze puternice au efecte hipnotice. Sunt prescri-
se de către medici pentru a trata insomniile, neli-
niștea și tensiunea. Unele dintre ele sunt folosite
și pentru anestezii.
Istoric. Acidul barbituric, nucleul chimic co-
mun tuturor barbituricelor, a fost sintetizat în
1864 de chimistul german Adolf von Baeyer. Con-
rad și Guthzeit vor izola mai târziu, în 1882, una
dintre sărurile lui, barbitalul. Abia în 1903, Von
Mehring și Emil Fischer au reușit sa descopere,
după testări pe câini, proprietățile hipnotice ale
barbitalului. Această descoperire a antrenat co-
mercializarea produsului sub denumirea de
Veronal (denumire dată după numele orașului
Verona). În 1912, acest medicament era prescris
în tratarea epilepsiei.
Forma de prezentare.
Barbiturice - amytal, nem-
butal, secondal, fenobarbi-
tal, barbs, red devils. Pro-
dusele cel mai des folosite
sunt sub forma unor cap-
sule roșii, albastre, galbene sau albe.
Mod de utilizare. Se administrează pe cale
orală sau prin injectare.
Efecte. Durata extazului în consumul de bar-
biturice depinde de durata efectelor. Acțiunea
poate fi foarte scurtă, scurtă, intermediară și de
lungă durată. Cele cu durată foarte scurtă pro-
duc anestezia într-un minut de la administrarea
injectabilă, cele cu acțiune scurtă și medie acți-
onează după 15–40 minute de la administrarea
orală și durează până la șase ore. Barbituricele
cu acțiune îndelungată își fac efectul într-o oră și
durează 12 ore.
20
Efectele pe termen scurt sunt similare cu beția:
amețeală, relaxare sau agitație, pierderea inhibi-
țiilor, dezorientare, capacitate scăzută de articu-
lare a cuvintelor, tremur slab, puls accelerat, acu-
itate vizuală scăzută. Barbituricele combinate cu
alcool sau alte medicamente pot cauza coma sau
moartea.
Efectele pe termen lung sunt dependența, afec-
țiuni hepatice, pulmonare, cardiace, renale, iras-
cibilitate; abuzul poate provoca convulsii, iar su-
pradoza - moartea.
Benzodiazepine, tranchilizante
Tranchilizantele sunt droguri sintetice, de uz
medical folosite în tratamentul anxietății, depre-
siei, insomniei, dar și ca relaxant muscular. Tran-
chilizantele minore poartă denumirea de benzo-
diazepine.
Tranchilizantele sunt produse sub forma unor
tablete și capsule care se administrează oral, dar
există și preparate injectabile.
Efecte pe termen scurt: au un efect depresor
asupra sistemului nervos central, reduc starea
de tensiune și anxietatea și produc o senzație de
calm și relaxare. Ele sunt în general eficiente în
doze care nu generează moleșeala. Totuși, după
o primă administrare, unele persoane se simt le-
targice și au dificultăți de memorare. Consumato-
rii se confruntă cu probleme în exercitarea unor
deprinderi (condusul mașinii), dar aceste efecte
secundare dispar după una sau doua săptămâni
de administrare continuă.
Efectele pe termen lung: utilizarea regulată
conduce la toleranță și dependență. Sunt nece-
sare doze din ce în ce mai mari pentru a obține
același efect, iar abstinența bruscă poate duce
la anxietate, atacuri de panică, iritabilitate, mi-
grene și senzație de greață. După administrarea
îndelungată a unor doze mari, încetarea bruscă
a consumului poate provoca convulsii. Adminis-
trarea unei doze foarte mari poate duce la comă
și moarte, în special dacă drogul este combinat
cu alte depresive ale sistemului nervos central,
de genul heroinei și alcoolului.
Tranchilizantele sunt uneori folosite (fără
prescripție medicală) de persoane care caută să
neutralizeze efectele medicamentelor stimulante
sau sunt combinate cu alte droguri ca heroina și
alcoolul. Benzodiazepinele ar trebui folosite pen-
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
tru perioade scurte de timp. Cei ce le folosesc pe
termen lung dezvoltă o puternică dependență
față de aceste substanțe.
Forma de prezentare. Prin-
tre medicamentele psihotro-
pe cel mai frecvent comercia-
lizate pe piața germană, locul
întâi a fost ținut mult timp de
Valium (diazepam), urmat de
Adumbran și Praxiten (oxaze-
pam). Între timp, diazepamul
a fost înlocuit de alte benzo-
diazepine care i-au luat locul
de frunte. În fosta Republică
Federală Germană. Pe piața medicamentului se
găsesc, în principal, următoarele tranchilizante:
Lexotanil, Librium, Valium, Tranxilium, Dalma-
dorm, Tavor, Nobrium, Mogadan, Adumbran, Pra-
xiten Demetrin, Rohypnol.
D. Halucinogenele
Cannabis
Cei mai mulți botaniști consideră că nu există
decât o singură specie de canabis: Cannabis sati-
va. Aceasta se găsește sub mai multe forme, care
diferă prin morfologie, dar și prin durata ciclului
vegetativ și prin compoziția chimică cantitativă și
calitativă de cannabinoide.
Frunzele de canabis zdrobite și introduse în
lapte folosesc la prepararea unei băuturi numite
„bhang”, băutură utilizată în mod tradițional în
India în cultul zeului Shiva.
Preparatele pe bază de plante uscate sunt fu-
mate în stare pură în America de Nord. În Europa,
ele sunt amestecate cu tutun și rulate sub formă
de țigară/„joint".
Istoric. În 1989, Steven Hager, redactor-șef la
revista High Times, a efectuat prima vizită desti-
nată aprecierii diferitelor soiuri de canabis culti-
vate în Olanda, în sere. În 1993, această manifes-
tare este deschisă publicului larg, pe baza unui
bilet de 200 de dolari. În 1997, mai mult de două
mii de americani au traversat Atlanticul pentru a
participa la acest eveniment: premierea celui mai
bun producător de plante, celui mai bun produ-
cător de semințe, celui mai bun coffe-shop. În
spatele acestor atracții turistice se aflau, de fapt,
adevărate mize financiare. În 1993, un sondaj al
21
IMSERM arăta o creștere rapidă a consumului de
canabis în rândul elevilor, dar și al adulților.
Forma de prezentare.
Cannabis - marijuana,
iarba, hașiș, haș, cânepă
indiană, iarbă, buruiană,
kif, ganja, shang. Cannabis
sativa, canabis indica și ca-
nabis ruderalis sunt denu-
mirile latine ale celor trei
variante ale plantei.
Se prezintă sub diferite
forme: marijuana (prepa-
rată din flori uscate); hașiș,
ulei de canabis, un derivat
al hașișului.
Mod de utilizare. Inflorescențele sunt uscate
și fumate. Se poate obține o rășină prin presarea
frunzelor și a inflorescențelor, urmată de tratare
chimică. Din canabis se obține uleiul de canabis
cu o concentrație de drog activ THC (tetrahi-
dro-canabinol) mult mai mare decât în frunzele
uscate ale plantei.
În prezent, din cauza faptului că sunt conside-
rate droguri ușoare și se ignora riscurile asociate
consumului, produsele de canabis sunt cele mai
căutate „droguri recreaționale”.
Efectele apar după câteva minute și constau
în: relaxare, râs, logoree (limbuție) sau închidere
în sine, intensificarea percepțiilor vizuale și au-
ditive, creativitate, foame. În funcție de modul de
administrare și de doza luată, efectele pot dura
de la 30 de minute până la câteva ore. Cel mai
grav afectate psihic sunt persoanele predispuse
la depresie și anxietate.
Consumatorii de canabis au de obicei ochii ro-
șii și injectați. Ei se pot simți foarte dezorientați
sau paranoici. Folosirea canabisului poate duce
și la: diminuarea concentrării, incapacitate de
a exercita deprinderi mecanice (șofatul poate fi
periculos), percepere distorsionată a realității și
alterarea capacității de a memora lucruri noi.
Cei ce fumează canabis, mai ales după ce au
consumat și alcool, pot avea amețeli și senzație
de vomă. În urma unui consum regulat de Canna-
bis, persoana își pierde motivația pentru orice fel
de activitate, dezvoltând procrastinare și o scă-
dere a capacității de a memora, mai ales lucruri
noi.
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Acest fenomen se numește „pierderea memo-
riei pe termen scurt” și a fost semnalat de mai
mulți tineri, care au descoperit că nu mai sunt în
stare să învețe pentru examene după ce au fumat
canabis un timp îndelungat. Aceste efecte secun-
dare tind sa dispară după încetarea consumului.
Fumătorii inveterați de canabis amestecat cu tu-
tun sunt mai expuși bolilor aparatului respirator.
Cunoscut și sub numele de iarbă, are ca sub-
stanță activă tetrahidrocanabinolul (THC). Poate
să fie fumat sau ingerat. Când este fumat, efectele
euforice apar în decurs de câteva minute, ating
pragul în 30 de minute și durează până la 2–4
ore, iar în cazul ingestiei efectele motorii și cogni-
tive durează de la 5 la 12 ore (Kaplan & Sadock).
Consumatorii de canabis descriu starea de in-
toxicație ca o stare specială care le mărește sen-
sibilitatea la stimuli externi, le dezvăluie detalii
care în mod normal ar fi ignorate, face culorile să
pară mai strălucitoare și mai intense și conferă
valoare unor obiecte pentru care nu avuseseră
niciun interes până atunci. Consumatorul vede
lumea cu sentimente de noutate, mirare, curio-
zitate, lumea subiectului devine mult mai intere-
santă, iar detaliile neînsemnate îl atrag. Starea de
euforie îmbunătățește aprecierea muzicii.
Consumatorii înverșunați sunt plictisiți, de-
presivi, nepăsători, cinici sau rebeli. Uneori dro-
gurile sunt cauza acestor stări, dar alteori sunt
rezultatul caracteristicilor de personalitate care
conduc la abuzul de drog.
Dacă o persoană a consumat canabis, atunci
aceasta poate avea în buzunare sau în cameră foi
de țigară, pipe, brichetă, țigări; este somnoros și
fără vlagă; are pupilele mărite și ochii foarte ro-
șii; râde fără motiv; are un mers nesigur și este
amețit; îi este foame tot timpul și mănâncă multe
dulciuri; îi este sete în permanență; nu își amin-
tește ceea ce tocmai s-a întâmplat; are un miros
specific de frunze arse.
Pe termen lung, consumul de canabis poate de-
termina: diferite tipuri de cancer; tulburări ale
sistemului respirator (tuse, strănut, sunt mereu
răciți), sistemului imunitar și ale organelor de re-
producere; tulburări ale memoriei; dificultăți de
învățare.
22
Hașiș
Istoric. Provine din cuvântul în araba „hachi-
ch”, cânepa indiană, care mai înseamnă și „iarbă”.
Este un preparat psihotrop bogat în tetra-
hidrocannabinol, pe bază de rășină de canabis.
Rășina se poate obține în cantități mici, frecând
între degete vârfurile rășinoase ale plantelor fe-
mele.
În anul 900 d.Hr. au apărut dezbateri pro și
contra consumului de hașiș. Consumul devine
din ce în ce mai ridicat în Arabia. Există legen-
de conform cărora în 1090 d.Hr. mercenarii din
Persia consumau hașiș. În 1271-1295 d.Hr., în
călătoriile sale, Marco Polo menționează legenda
lui Hasan Ibn Al-Sabbah și a „asasinilor” săi care
consumau hașiș. În secolul al XVII-lea, consumul
de hașiș, alcool și opiu se răspândește în rândul
populației Constantinopolului aflat sub ocupație.
Tot atunci, hașișul devine una dintre mărfurile
principale în comerțul dintre Asia Centrala și su-
dul Asiei.
În 1798, Napoleon descoperă că foarte mulți
reprezentanți ai clasei de jos egiptene consumau
în mod regulat hașiș. El impune prohibiție totală,
însă soldații francezi aduc cu ei tradiția în Franța.
În 1840 în America existau preparate medici-
nale pe baza de canabis, iar în farmaciile din Per-
sia se vindea hașiș.
În 1843 se înființează Clubul Consumatorilor
de Hașiș la Paris. Apar primele culturi de hașiș în
Grecia în jurul anului 1870. In 1890, Ministerul
de Interne din Grecia interzice importul, cultiva-
rea și consumul de hașiș. Din 1890, hașișul este
considerat ilegal și în Turcia. In 1940, tradiția
consumului de hașiș în Grecia intră în declin. În
1945, consumul de hașiș continuă să fie legal în
India. În 1967 apare primul ulei de hașiș: „smash”.
În 1995, hașișul intră pentru consum în cof-
fe-shop-urile din Amsterdam.
Forma de prezentare.
Este un preparat din
rășina de canabis care
se amestecă cu ceară,
rezultând tablete de di-
verse culori, în funcție
de zona de proveniența:
kaki (Maroc), maro (Liban) sau negre (Afganis-
tan, cele mai puternice). Hașișul are consistență
de plastilină când este proaspăt, iar după ce s-a
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
uscat are aspectul unei plăcuțe de culoare verde
închis sau maro.
Mod de utilizare. Se mănâncă sau se fumează.
Efecte. În consumul de hașiș, efectele apar
după câteva minute și constau în: relaxare, râs,
logoree (limbuție) sau închidere în sine, intensi-
ficarea percepțiilor vizuale și auditive, creativita-
te, foame. În funcție de modul de administrare și
de doza luată, efectele pot dura de la 30 de minu-
te până la câteva ore.
LSD
Se obține prin prelucrarea chimică a Ergotu-
lui, o ciuperca parazită a orezului și a altor cere-
ale, sau prin sinteză chimică. Descoperirea lui a
fost făcută în anul 1938 de chimistul elvețian dr.
Albert Hofmann care lucra la concernul „Sandoz”.
Efectul halucinogen al LSD-ului, asemen ase-
menea mescalinei, a fost descoperit întâmplător
tocmai de creatorul său, la 16 aprilie 1943, când
dr. Hofmann, aflându-se în laborator, s-a sim-
țit subit cuprins de o amețeală asemănătoare
cu cea provocată de alcool. Această senzație s-a
transformat în agitație, în pierderea controlului
asupra nervilor, senzație pe care dr. Hofmann a
descris-o ca „un val neîntrerupt de imagini fan-
tastice, de un relief și o strălucire extraordinare...
Însoțite de culori intense și variate precum cele ale
unui caleidoscop”.
După al Doilea Război Mondial, CIA (Cen-
tral Inteligence Agency) din SUA a dezvoltat un
program de cercetare referitor la analiza narco-
ticelor, pentru a găsi un „ser al adevărului” real-
mente eficace. Primul raport secret al CIA, care
menționează experimentele cu LSD datează din
21 octombrie 1951. Experimentele au continuat
până în 1960, când deja LSD-ul se testa ca armă
psihochimică la scară largă. În paralel, psihiatrii
americani utilizau LSD-ul pentru a induce psiho-
ze experimentale, încercând sa înțeleagă meca-
nismul schizofreniei.
În 1966, Ronald Reagan a interzis utilizarea
LSD-ului și în paralel s-a pornit și o vastă campa-
nie la nivel federal. La sfârșitul secolului al XIX-
lea, LSD-ul era deja folosit în scop recreativ și în
discoteci. În ultimul timp, LSD-ul se obține de că-
tre traficanți de la unele firme de chimicale din
Germania și Elveția, de regulă la prețuri de mate-
rii prime și care, prin prelucrare, aduce un venit
triplu.
23
Forma de prezentare.
LSD - acid dietil-amina li-
sergic, LSD 25, microdot,
zahăr, soare galben. LSD-
ul este obținut și prin
sinteza din acid lisergic, alcool etilic și amoniac.
Mod de utilizare. Substanța activă se dizolvă
în lichide, lichidul fiind incolor și inodor, într-o
anumită concentrație, și se aplică apoi pe un sub-
strat (zahăr cubic, hârtie sugativă, bucăți de pâs-
lă, bucățele de hârtie, dulciuri, pilule de diferite
mărimi și forme în vederea consumului. Fiecare
motiv sau figurină materializează o doză de LSD.
Cele mai cunoscute variante de LSD: „Happy
Faces": Nume de fantezie a unui produs „under-
ground” (din lumea interlopă); Mini-Trips: Subs-
traturi de dimensiuni minuscule (de ex. gelatine),
impregnate cu LSD și care, datorită dimensiunii
lor reduse, se pretează foarte bine la traficul ile-
gal; Purple Haze: Variantă de LSD, denumită ast-
fel după o piesă de muzică rock a muzicianului de
culoare Jimi Hendrix, la rândul său mare consu-
mator și victimă a drogurilor; Sunshine Explosion:
Nume de fantezie a unui produs deosebit de pu-
ternic; Comic-Trips.
Efecte. Dacă e să privim efectul farmacologic
al LSD la om, ne impresionează doza minimă su-
ficientă pentru a modifica profund trăirile timp
de 8-12 ore. În medie, sunt necesare numai 100
micrograme. Un gram de LSD ar fi de ajuns pen-
tru a oferi senzații tari tuturor locuitorilor unui
oraș cu 10.000 de locuitori. Marja de siguranță a
LSD este foarte mare; cantități de până la 3000
de micrograme pot fi suportate de organism, în
majoritatea cazurilor, fără consecințe negative.
Pe de altă parte, cantitățile de LSD produse azi
în laboratoare improvizate în bucătării nu sunt
întotdeauna pure. Administrat oral, efectul LSD
începe să se instaleze după circa 45 de minute.
Injectat intravenos, efectul apare la doar
câteva minute. Efectele evidente ale LSD sunt
mai ales asupra trunchiului cerebral și dience-
falului, în primul rând asupra sistemului limbic
și sistemului reticular (activator ascendent - n.
tr.). Acești centri cerebrali coordonează reacțiile
emoționale la stimuli externi și influențează se-
lectarea informațiilor provenite din mediul nos-
tru înconjurător, ce sunt transmise către creier
prin organele senzitive. Efectul LSD asupra cen-
trilor vegetativi nu este puternic, dar sesizabil.
Pupilele se dilată (ceea ce poate duce la fotofobie
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
în cazul luminii puternice), iar ocazional se con-
stată grețuri și vărsături, ceea ce indică faptul că
LSD irită centrul vomei din trunchiul cerebral.
Interesantă, din punct de vedere farmacolo-
gic, este toleranța ce se instalează destul de ra-
pid. Cine ia LSD în doze constante timp de mai
multe zile, nu mai simte efectul din a treia zi. Fie
se crește doza, fie se face o pauză de câteva zile,
până la refacerea sensibilității față de substanță.
Aproape toți oamenii care au încercat măcar
o dată substanțe halucinogene descriu, ca primă
modificare psihică, strălucirea crescută a culori-
lor.
Halucinațiile declanșate de LSD nu sunt, de
fapt, decât pseudohalucinații, consumatorii fiind
aproape întotdeauna conștienți de faptul că im-
presiile trăite nu sunt reale.
Numitorul comun al efectului psihogen al tu-
turor halucinogenelor cunoscute până acum poa-
te fi considerat abolirea stabilității lumii noastre
interioare, tulburând percepțiile noastre, strict
constante în mod normal.
Într-un fel, LSD permite revenirea la o stare
infantilă a organizării percepțiilor ce definesc
starea de conștiență. La fel ca pentru copil, con-
sumatorului aflat sub influența LSD toate lucruri-
le îi sunt noi și unice - va constata, poate, că cio-
colata îi place acum mai mult ca niciodată.
Asemenea copilului însă, consumatorul va fi
puternic dependent de mediul său. Un mediu so-
cial prietenos și suportiv este, de aceea, cel mai
bun mijloc împotriva unui bad trip (engl. călăto-
rie nereușită - experiență negativă, episod dis-
foric). Trăirile din timpul expunerii la LSD depind
foarte mult de așteptările individuale ale consu-
matorului față de consum, cât și de sugestiile pe
care le primește din mediul său social. Cine se aș-
teaptă ca LSD-ul să acționeze ca un afrodiziac, nu
va fi dezamăgit.
Dependența: Pericolul toleranței (obișnuin-
ței) psihice poate fi:
a) Pericole fizice/biologice: Au fost descrise
rupturi cromozomiale la nivel celular, precum și
malformații congenitale, la copiii mamelor care
au consumat LSD în timpul sarcinii;
b) Pericole/riscuri psihogene imediate:
Deoarece în episodul de stupoare dată de LSD
se amplifică starea psihică preexistentă, o sta-
re depresivă înainte de consum poate degenera
într-o experiență „horror” („horror-trip”). Astfel,
24
pot apărea stări de anxietate masivă a căror du-
rată se întinde pe mai multe ore. Experiența „bad
trip” se poate încheia fie spontan, fie cu ajutor din
partea medicului (clorpromazina - un neurolep-
tic comercializat sub numele de Megaphen - este
un antidot eficient). Dacă reacția negativă nu se
remite în timp util, poate fi urmată de o fază psi-
hotică mai lungă. Persoana afectată se comportă
ca un bolnav psihic (de regulă ca în cazul schi-
zofreniei paranoid-halucinatorii). Astfel de re-
acții psihotice apar aproape numai la persoane
predispuse la astfel de tulburări, persoane la care
predispoziția este determinată din timpul copilă-
riei, eventual combinate cu existența unor factori
genetici. Riscul cel mai mare îl prezintă tentative-
le de suicid, de exemplu săritura de la geam, per-
soana drogată având convingerea că poate zbura.
În trecut au existat cazuri în care traficanții au
distribuit substanțe ce nu au nici o legătură cu
LSD, ci aveau o cu totul altă compoziție. Conse-
cințele au fost intoxicații dintre cele mai severe;
c) Psihoza de reevocare (flashback): În
acest caz este vorba de o stare de stupoare aso-
ciată cel mai adesea cu trăiri intense de frică și
dezorientare, ce poate apărea la săptămâni sau
luni după consumul propriu-zis al LSD-ului și
care are, asupra consumatorului, un real efect
de acces psihotic. Pot apărea stări anxioase, de
paranoia și halucinații. Deoarece „flashback”-ul
apare fără prodrom, el poate debuta în momen-
te cu totul neprielnice pentru persoana în cauză
(conducerea unui automobil), ceea ce poate crea
situații dintre cele mai periculoase;
d) Pericole ce apar la consumul cronic: LSD
nu este un toxic ce dă dependență. Nu apare de-
pendența fizică, de asemenea lipsesc fenomenele
de sevraj. Consecințele unor experiențe repetate
cu LSD nu pot fi apreciate satisfăcător, deoarece
trăirile de genul „bad trip” nu sunt suficiente sin-
gure pentru formularea unor concluzii obiective.
Ecstasy
Denumirea științifica a acestei substanțe chi-
mice este M.D.M.A. sau metildioxi-methamfeta-
mina.
Este un drog din categoria amfetaminelor care
a fost utilizat inițial ca anorexiant (medicament
care determina scăderea poftei de mâncare). Ec-
stasy a mai fost utilizat și ca medicament pentru
pacienții cu probleme psihiatrice în cadrul tera-
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
piei de grup, dar și pentru facilitarea comunicării
intre parteneri, în cadrul ședințelor de consiliere
maritală, în țări precum Elveția și Statele Unite
ale Americii.
Ecstasy este unul dintre cele mai periculoase
droguri care amenință tinerii din zilele noastre și
este o substanță chimică sintetică care poate fi
extrasă din uleiul esențial de sassafras. Este ușor
de fabricat, iar efectele sale sunt asemănătoare
cu cele ale amfetaminelor și halucinogenelor. De
aceea, ea este distribuită masiv de către trafi-
canți, mai ales la diferite reuniuni, fiind supranu-
mită și „party drog” sau „drog de discotecă sau de
concert”.
Forma de prezentare.
Ecstasy - „Adam și Eva”,
mere, biscuiți de discote-
că, XTC.
La începutul anilor '90, Ecstasy a apărut pe
piață în diverse forme: fie în capsule de diferite
mărimi, fie - în cele mai multe cazuri - sub forma
unor tablete (comprimate) rotunde și plate, cu
variate semne ștanțate. Tabletele de Ecstasy pur-
tau (și mai poartă) nume precum trifoi, porumbel,
dolar, iepuraș, cămilă, delfin, Road Runner, Smiley,
ciupercă, Olympics, coroană etc., denumiri de
stradă care reflectă, de regulă, simboluri întipă-
rite în suprafața tabletelor. Numele sunt preluate
din lb. germ. și nu corespund neapărat denumi-
rilor de stradă din România (n.tr.). Majoritatea
tabletelor comercializate sub numele de Ecstasy
conțin o substanță activă derivată din MDMA în
concentrație de 20-120 mg.
Între timp, este evident că variatele motive
și simboluri ștanțate - la fel ca și dimensiunea și
forma - nu spun nimic, sau foarte puțin despre
proveniența și calitatea produsului. În multe ca-
zuri sunt comercializate substanțe înrudite sau
chiar plagiate (amestecuri greu identificabile ce
conțin ketamină, benzodiazepine și barbiturice).
De mai multă vreme se observă o tendință de
renunțare la semnele distinctive (simboluri ștan-
țate ș. a.). Chiar și frecvența șanțului median e în
prezent în scădere. Astfel, devine din ce în ce mai
dificilă diferențierea tabletelor și a efectelor lor,
ceea ce produce un risc suplimentar pentru con-
sumatori.
Mod de utilizare. Administrare pe cale orală.
Efecte. Din punct de vedere biochimic, XTC
acționează asupra eliberării neurotransmițători-
lor. MDMA pură are efect mai ales asupra neuro-
25
transmițătorului serotonină. Acesta influențează
emoțiile, activitatea noastră, impresiile senzo-
riale, activitățile motorii, asocierile (de la nivel
cerebral - n.tr.), precum și senzațiile acustice și
optice. „Cu cât mai înviorat este omul, cu atât mai
activ este sistemul său serotoninergic. Cu cât mai
activat e sistemul serotoninergic, cu atât mai activ
este omul.”
Alți neurotransmițători influențați de Ecstasy
sunt: dopamina (emoții, motricitate, funcții cog-
nitive) și noradrenalina (stres, stimulează circu-
lația sanguină și respirația omului).
Efecte pe termen scurt: dilatarea pupilelor;
creșterea frecvenței cardiace/tensiunii arteriale
bronhodilatația; încordarea mușchilor mandibu-
lari (trismus) / tremurături; greață; uscăciunea
gurii; transpirații; creșterea temperaturii corpu-
lui; nevoia de a urina; bruxism (scrâșnirea dinți-
lor); dureri de cap.
Efecte pe termen lung: Sistemul natural de
alarmă al omului este abolit. Deces prin hiper-
termie și deshidratarea organismului, modificări
evidente nesesizate de persoanele în cauză.
Manifestări ce apar după trecerea efectului:
epuizare; oboseală; greață; înțepenire.
Reacții toxice acute: hipertermie; slăbiciune
musculară, trombembolie; insuficiență renală
acută; insuficiență hepatică toxică; tulburări de
respirație; tulburări cardiace până la colaps.
Reacții toxice cronice în urma consumului sus-
ținut în doze mari: posibila afectare a sistemului
serotoninergic; posibile leziuni cerebrale irever-
sibile.
Reacții psihice: Acestea nu pot fi descrise în
mod unitar, deoarece mare parte din efecte sunt
dependente de atitudine și de mediul înconjură-
tor.
„mindset” = atitudine individuală ce privește
intenția de consum, așteptările față de efectul
dorit, starea de spirit și personalitatea consuma-
torului. O stare de fond negativă poate fi ampli-
ficată de MDMA, iar sentimentele pozitive pot fi
trăite cu intensitate mai mare.
„setting” = Complex ce cuprinde mediul în-
conjurător, suma contactelor sociale, a influen-
țelor externe. Efectul se resimte cu totul diferit
la petreceri Rave, față de acasă, într-o atmosferă
calmă.
Efectele principale pozitive descrise în con-
diții de set și setting optime, sunt: capacitate de
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
comunicare sporită; empatie crescută; stare de
beatitudine/euforie; percepții senzoriale mai
intense; disponibilitate crescută de a stabili con-
tacte; recunoaștere, înțelegere clară a sentimen-
telor proprii; modificarea perceperii timpului;
dezinhibare relativă; stimulare/sentiment de
„prospețime”.
În caz de mindset și setting necorespunzător
pot apărea efecte descrise ca profund negative:
tulburări de concentrare; putere de discernă-
mânt limitată; pierderea apetitului; halucinații;
anxietate; neliniște/nervozitate; stare depresi-
vă/stări confuzionale; lipsă de motivație, libido
redus; întârzierea orgasmului. Consumul de du-
rată a unor doze mari (toxice) poate duce la psi-
hoză. În combinație cu alte substanțe de abuz,
pot apărea complicații.
Ketamina
Ketamina este utilizată ca anestezic în dome-
niul medical veterinar. Consumatorii de droguri
au început să o utilizeze asociată cu dansul în dis-
coteci. Ketamina a fost, de asemenea, găsita în
amestecuri de droguri ce pretindeau a fi Ecstasy.
Forma de prezentare. Ketami-
na - K, Super K; „vitamina K” este
utilizată ca anestezic în domeniul
medical. Se comercializează sub
forma de tablete, pudră inhalată
sau sub formă lichidă, preparată
pentru injectare.
Mod de utilizare. Administrare
orală, prizare sau injectare.
Efecte. Cantități mari pot provoca senzația de
amorțire a membrelor sau spasme musculare.
Proprietățile anestezice ale ketaminei sunt cele
mai periculoase pe plan fizic. Sub influența ei,
consumatorii sunt mai puțin sensibili la durere.
Pe lângă aceasta, mulți dintre ei nu-și dau seama
că au halucinații (pentru că ei cred că ceea ce se
întâmplă e real), așa că se expun accidentelor și
rănirilor grave. Mâncatul sau băutul înainte de
administrarea Ketaminei (ca și a oricărui alt ane-
stezic), poate produce vomă. Dacă persoana este
în stare de inconștiență, apare pericolul înecării
cu propriile vomismente și decesul prin sufocare.
Există și riscul ca Ketamina vândută să fie com-
binată cu alte substanțe, dintre care unele pot fi
mai periculoase decât Ketamina ca atare.
26
Mescalina
Mescalina este obținută din cactuși pufoși, lip-
siți de ace, speciiile Peyoute (Lophophora Wi-
lliamsi), San Pedro (Echinopsis pachanoi) și Torța
peruviană (Echinopsis peruviana) care cresc în
sudul S.U.A. și Mexic.
Forma de prezentare.
Mescalina este vândută sub
formă de „peyote”- vârfuri-
le de plante tăiate și uscate
care se mesteca sau se fu-
mează. De asemenea, poate fi obținută prin sin-
teză chimică, sub forma unei pulberi albe crista-
line, asemănătoare cocainei, dar poate fi întâlnită
și sub formă de comprimate sau soluție.
Efectul halucinogen al mescalinei a fost studi-
at cu atenție de reputatul neurolog Gheorghe Ma-
rinescu (1863-1938), fondatorul școlii românești
de neurologie. Acesta a constatat că mescalina
produce o intoxicație mortală cu două faze de ex-
citație psihică, și anume: faza senzorială (cu halu-
cinații vizuale) și faza de depresie (cu colaps).
Mod de utilizare. Peyote se consumă proas-
păt: se taie bucăți care sunt fie mestecate, fie în-
ghițite direct. Se poate consuma și uscat sau sub
formă de pulbere fină, prin ingerare, sau fumată
în amestec cu tutunul. Este solubilă în apă și alco-
ol, deci poate fi injectată și poate fi întâlnită sub
formă de soluție.
Ciupercile halucinogene
Există două tipuri de ciu-
perci halucinogene care
cresc în mod natural în
zonele împădurite din
regiunile cu climă tem-
perată.
Liberty Cap (Psilocybe semilanceata) este mică
și maro cu o proeminență mai închisă la culoare
în vârf. Are un picior lung, cu un mic guleraș la ni-
velul pălăriei. Fly Agaric (Amanita muscaria) este
o ciupercă frumoasă, cu pălăria roșie cu pete albe
(ca acelea pe care le întâlnim în cărțile ilustrate
cu povești pentru copii).
Efecte. Se caracterizează în special prin halu-
cinații vizuale, modificări ale perceperii culorilor,
dar și prin modificări ale stării psihice și emoți-
onale. Efectul ciupercilor halucinogene este ase-
mănător cu cel al LSD-ului. Cei aflați sub efectul
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
lor, au impresia că-și reamintesc și conștientizea-
ză trăiri uitate din vremuri trecute. Se observă o
schimbare profundă a perceperii timpului și spa-
țiului, iar uneori subiectul își percepe propriul
corp distorsionat în mod bizar. Atenția este ex-
trem de focalizată. Modificările stării de conști-
ență sunt doar ușor schițate. Doze de câteva mi-
ligrame - cca. 4 mg - vor determina, după 20-30
minute, o relaxare spirituală și fizică percepută
subiectiv ca fiind plăcută. La doze mai mari, tul-
burările de percepție a timpului sunt mai pro-
nunțate, perceperea dimensiunii spațiului este
modificată și mai mult. Din punct de vedere far-
macologic, psilocibina are efecte asemănătoare
LSD-ului, dilatarea pupilelor, creșterea tempera-
turii ș.a..
E. Tutunul
Tutunul atât de larg utilizat de milioane de
consumatori din întreaga lume este reprezentat,
de fapt, de frunzele speciilor Nicotiana tabacum
și Nicotiana rustica care aparțin genului Nicoti-
ana din familia plantelor Solanacee, care conține
peste 100 de specii și subspecii. Acestea conțin o
substanță alcaloidă.
Nicotina, odată pătrunsă în organismul uman,
produce efecte de dependență farmacologică și
psihologică, întreținând și perpetuând obiceiul
fumatului.
Indienii Huron din America de Nord au un
mit despre originea tutunului. Se spune că, odată
a fost o foamete mare și că întreg pământul era
neroditor. După multe rugăciuni, Marele Spirit a
trimis o fecioară fără straie să facă pământul din
nou roditor și să salveze oamenii. Ea a atins pă-
mântul cu mâna stângă și acolo au răsărit carto-
fii și pământul a devenit fertil. Apoi l-a atins cu
mâna dreaptă și acesta a dat naștere vegetației și
porumbului. S-a așezat și pe tot pământul rămas
a încolțit tutunul.
Există două interpretări ale acestei legende:
(1) că tutunul a fost un dar pentru minte, așa cum
cartofii și porumbul au fost pentru stomac; (2) că
tutunul a fost un mesaj (sau un blestem), ce arată
că darurile zeilor nu sunt nelipsite de preț.
Oricare i-ar fi fost originea, tutunul era extrem
de folosit de către amerindieni la vremea la care
sosea Columb. În secolul al XVI-lea, doi căpitani
de vas au convins trei amerindieni să-i însoțească
la Londra. Aceștia își făcuseră rezerve serioase de
27
tutun pentru perioada călătoriei, iar unii dintre
marinari l-au încercat, le-a plăcut și au realizat
că le este foarte greu să renunțe la el. Pentru a-și
satisface propriile nevoi, marinarii și exploratorii
au plantat terenuri în Africa, Europa și America.
Echipajul lui Magellan a lăsat semințe în porturi-
le din Philippine, precum și în alte porturi. Nem-
ții au adus tutunul de la hotentoți (boșimanii și
populația Bantu din Africa), iar portughezii l-au
luat de la polinezieni.
Curând, oriunde mergeau navigatorii, tutunul
îi aștepta, și pe la începutul secolului al XVII-lea
micile parcele deveniseră mari plantații, extin-
se peste tot în lume. Navigatorii fumau oriunde
ar fi crescut acesta, așa că plantațiile s-au extins
și mai mult. Ca o boală contagioasă, fumatul s-a
extins de la un număr mic de indivizi la întreaga
populație. Consumatorii au înțeles rapid ceea ce
amerindienii știau de generații: odată ce ai înce-
put, este greu să renunți.
Tutunul poate fi folosit nu doar pentru fumat;
el se poate și mesteca sau poate fi transformat în
pulbere și inhalat sub forma de „priză”. Consuma-
rea plantei neprelucrate sau a frunzelor sale nu
este suficientă pentru destindere sau plăcere și
nici o altă substanță nu este un substitut adecvat.
Pe măsura ce tutunul pătrundea în tot mai
multe țări, a inceput lupta împotriva sa, fiind
considerat nociv și imoral. Încercările de a-i re-
strânge utilizarea nu au făcut decât ca tutunul să
devină mai valoros, iar aplicarea de taxe a încura-
jat contrabanda.
Tutunul a fost folosit adesea ca monedă de
schimb, datorită valorii sale ridicate. În cele din
urmă, factorii economici au primat pentru mai
marii lumii, ajungându-se la câștiguri importante
din taxele mai sus menționate, în țări ca Marea
Britanie, Italia, Franța, Rusia, Prusia și mai târziu
în Statele Unite. Pe măsura ce guvernele s-au con-
vins de pericolul folosirii sale, membrii acestora
au majorat taxele, simțindu-se astfel cu conștiin-
ța împăcată, asigurându-și totodată venituri de
milioane de dolari.
Răspândirea tutunului, ca și a alcoolului, este
rezultatul unui tip de comportament care nu pu-
tea fi eliminat nici prin lege, nici prin aplicarea de
taxe și nici prin bula papală. Ravagiile provocate
de sifilisul introdus în Lumea Nouă de către omul
alb, pălesc în comparație cu numărul de decese
și de boli cauzate de tutun în întreaga lume. S-ar
putea spune că, astfel, indienii s-au răzbunat.
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Tutunul a fost folosit în cele mai diferite tim-
puri în tratamentul durerilor de cap, al astmului,
gutei, durerilor de urechi, travaliului și chiar can-
cerului. Diferitele sale efecte în ceea ce privește
comportamentul au fost de asemenea observate.
Era folosit de către călugări pentru a inhiba por-
nirile sexuale, deși Kant privea tutunul ca pe un
excitant sexual. Studiile științifice asupra fuma-
tului relevă faptul că multe dintre primele afir-
mații referitoare la beneficiile tutunului se ba-
zează pe observații adevărate.
Forma de prezentare. Tutunul. Se găsește
sub formă de țigări de foi, țigarete, tutun de mes-
tecat sau de prizat.
Frunzele procesate de tutun și consumate sub
formă de țigări sau alte tipuri de amestecuri aro-
mate conțin peste 4000 de compuși chimici.
Majoritatea acestora sunt constituenți natu-
rali ai frunzelor, fiind sintetizați din aer și sol în
timpul perioadei de creștere a plantei, dar mul-
ți dintre ei se formează și prin administrarea de
îngrășăminte chimice, sau rezultă prin procesele
de tratare și aromatizare finală a frunzelor, modi-
ficând amplu raportul compoziției chimice a tu-
tunului cultivat și procesat în diverse regiuni ale
globului. În acest sens, analizele toxicologice au
demonstrat că, deși proporția constituenților in-
dividuali ai tutunului este foarte diferită pe glob,
efectul toxic al unor compuși chimici precum ni-
cotina, nitrozamina, aminele, alcaloizii, hidrocar-
burile policiclice aromate (PAH) și cadmiul conți-
nuți de acesta rămâne practic același, indiferent
de metodele utilizate pentru uscarea, tratarea și
prelucrarea sa.
Mod de utilizare. Mestecare sau fumare.
Efecte. Fumatul este un mod convenabil pen-
tru oameni de a-și regulariza starea sau senti-
mentele și aduce unele beneficii în controlul asu-
pra greutății. Nicotina are cu certitudine și efecte
terapeutice, dar largul spectru de efecte dăună-
toare asupra organismului ne face prevăzători în
aprobarea ei în scopuri terapeutice.
În accepția sa de medicament „auto-admi-
nistrat”, tutunul este foarte convenabil, este le-
gal, relativ ieftin și ușor de găsit. Poate fi folosit
28
aproape oriunde, cantitatea (doza) poate fi con-
trolată cu ușurință, iar sistemul de administrare
este convenabil.
Tutunul pătrunde în sânge la câteva secunde
de la inhalarea fumului, unde nicotina are efect
imediat asupra stării de anxietate, de plictiseală
sau asupra stresului. Este evident faptul că fumă-
torii folosesc tutunul pentru a-și controla stările
și emoțiile. Este doar o aparență faptul că efecte-
le fumatului sunt variate și că efectele pe termen
scurt sunt benefice.
Pe termen lung fumatul este nociv pentru
sănătate și scurtează șansele de viață. Însă, în-
țelegerea avantajelor poate oferi răspunsuri la
întrebarea „de ce se fumează?” și poate evidenția
faptul că dincolo de avantaje există efecte secun-
dare care trebuie avute în vedere ulterior, dacă
se dorește ca tratamentul să fie pe deplin reușit.
În ansamblu, „fumul principal” se formează cu
predilecție într–o atmosferă cu un conținut rela-
tiv scăzut de oxigen, la o temperatură de combus-
tie de cca. 580⁰C în conul de ardere. La început,
particulele sale componente au un diametru de
circa 0,2–0,3 mm, dar pe măsură ce acestea ajung
într-un mediu cu o umiditate relativă de 100%
(cum este cel din tractul respirator) se unesc prin
coalescență, formând particule de ordinul micro-
metrilor, ceea ce face ca peste 50–90% din ae-
rosolii inhalați să pătrundă până la nivelul alve-
olelor pulmonare unde rămân captivi și produc
extinse leziuni celulare. Cei aproximativ 4000 de
aerosoli identificați în fumul de țigară sunt solizi
precum nicotina, nitrozamina, cadmiul, nichelul,
zincul și PAH–urile (hidrocarburile policiclice
aromate) sau gazoși, conținând monoxid de car-
bon, dioxid de carbon, amoniac, formaldehidă,
benzen etc. și, în funcție de activitatea lor biolo-
gică, pot fi clasificați în agenți asfixianți, iritanți,
ciliatoxici, mutageni, cancerigeni, inhibitori, neu-
rotoxici și, nu în ultimul rând, activi din punct de
vedere farmacologic.
Spre deosebire de curentul principal de dis-
persie a fumului de țigară, cel secundar se for-
mează într-o atmosferă cu temperaturi de com-
bustie ceva mai coborâte (ca. 400⁰C) și conține în
suspensie particule sedimentabile cu un diame-
tru aerodinamic mediu mai mic de 0,2 mm. În an-
samblu, compoziția chimică a „fumului secundar”
este aproximativ aceeași cu cea din „fumul princi-
pal”, numai că unele elemente chimice pot atinge
concentrații mult mai ridicate pe fiecare gram de
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
tutun consumat prin combustie; acest lucru fiind
valabil pentru mulți compuși cancerigeni, cum
ar fi N–nitrozodimetilamina sau N-nitrozo-dieti-
lamina care condensează pe cilii căilor respirato-
rii, producând nuclee edemice ce, mai târziu, vor
degenera în cancer pulmonar.
F. Alcoolul
Istoria arată că vița de vie a fost cultivată în
Asia de către chinezi încă din epoca pietrei cio-
plite, după care a ajuns în India, Persia, Asia Mica,
Egipt, Africa de Nord, iar de aici în Grecia și Im-
periul Roman, de unde se răspândește și în alte
regiuni ale Europei.
Istoria uzului și abuzului de alcool se confun-
dă aproape cu istoria apariției primelor modele
de cultură umană, efectele sale benefice sau ma-
lefice asupra organismului fiind cunoscute din
timpuri străvechi. Despre acestea amintesc docu-
mentele păstrate fie în piatra glorificării dinastiei
III egiptene, fie în cărămizile arse ale Ninivei și
Babilonului. China se pare că a cunoscut printre
primele "focul fără pulbere" al alcoolului.
Dacă trecem în revistă efectele benefice nu
putem să nu reamintim de poemele preislamice
din Peninsula Arabică, care abundă în referințe la
băuturi și efectele stimulatoare sau deletorii ale
alcoolului. Strugurii au fost considerați, din cele
mai vechi timpuri, un simbol al fecundității și să-
nătății, iar romanii îi întrebuințau la toate sacrifi-
ciile, fiind printre primii care au instituit cura de
struguri.
Despre vin se vorbește în multe locuri. În Sfân-
ta Scriptură este considerat ca „binecuvântare a
cerului, ce înveselește sufletul și inima când e băut
cu moderație”. Creștinismul îl socotește simbolic
„sângele lui Iisus Hristos din Sfânta Împărtășanie”.
Grecii îl întrebuințau în anumite boli simplu, fiert
sau amestecat cu plante medicinale. La romani,
Simplicius spune că în timpul lui Marc Aurelius,
în războiul contra Perșilor când a izbucnit ciuma,
el a vindecat soldații cu vin și untdelemn. Marii
medici ai antichității, Hipocrate, Discoride, Avi-
cena, Celsius, Gallien și alții, au administrat vinul
pentru efectul lui diuretic la bolnavii cu ascită, ca
tonic în maladiile febrile, convalescență și sur-
menaj. În decursul veacurilor, literați filozofi și
medici au scris în cărți pasaje minunate lăudând
calitățile acestei băuturi, atunci când este consu-
mată în cantitate moderată. Datorita calităților
29
sale, de-a lungul veacurilor, s-au creat intre vin
și om raporturi de funcționalitate de ordin mitic,
biologic, psihologic și medical.
Un rol nefast al alcoolului a constat în degra-
darea morală și culturală care a dus la destrăma-
rea unor imperii. Concepția diagnostica cu privi-
re la boala alcoolică a luat naștere în 1785, când
Rusha Fladelfin și Tomas Trotter au atras atenția
asupra efectelor indezirabile ale alcoolului. Ter-
menul de alcoolism a fost introdus în anul 1851
de către medicul suedez Magnus Hus. Alcoolis-
mul este un fenomen de o incontestabilă impor-
tanță prin urmările sale medicale și sociale. Beția
a fost considerată întotdeauna veselie, petrecere,
dar nimeni nu a vrut sa vadă în ea sărăcia, disolu-
ția familiala și nebunia.
Statisticile arată că beția alcoolică este foarte
răspândită în lume; aceasta ca urmare a ușurinței
cu care se poate procura alcoolul de la orice colț
de stradă. Consumul de alcool a devenit o patimă
foarte răspândită alături de consumul cafelei și
fumat, în mediul sătesc, muncitoresc, orășenesc,
cu extindere chiar asupra intelectualilor. Expan-
siunea alcoolismului atacă categorii noi; de sub-
liniat penetrația alcoolului la populația de vârstă
tânără (11-13 ani).
Alcoolismul în lume reprezintă un fenomen
de o gravitate covârșitoare din punct de vedere
medical și demografic. Prin consecințele firești
pe care le exercită asupra individului din punct
de vedere fiziologic și psihologic, prin răsunetul
pe care îl are asupra generațiilor de urmași, asu-
pra vieții sociale și de familie, consumul de alcool
constituie o problemă ce depășește cadrul preo-
cupărilor pur biologice. Legat strâns de comple-
xul vieții colective, acesta poate sta la originea
criminalității, prostituției, la baza unor accidente
de muncă și de circulație, sinucideri ș.a..
Alcoolismul are o triplă importanță: patologi-
că, socio-economică și demografică.
Din efectele patologice, la alcoolicii cronici ce
solicită asistență medicală sunt cunoscute: ciro-
za hepatică cu hemoragie digestivă superioară,
afecțiunile cardio-vasculare și gastro-intestinale,
demența alcoolică, tuberculoza pulmonară etc.
Din punct de vedere socio-economic fenome-
nul reprezintă un factor de sărăcie. Pierderile
economice trebuie cântărite, în mod deosebit, în
consecințele patologice ale alcoolismului. Alcoo-
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

lismul contribuie la destrămarea și sărăcia fami- faringian, laringian și gastric sau hepatic; cât și în
liilor, cu influență directă asupra eredității. mod indirect, prin faptul că acesta alterează grav
condiția psihică a consumatorului, impunându-i
Demografic reprezintă un factor important al
chiar evoluția spre comportamente agresive
mortalității infantile prin terenul determinat de
(omucideri, sinucideri, accidente etc.). În plus,
alcoolismul părinților.
alcoolul exercită și numeroase efecte la distanță,
Asistăm în societatea modernă la o creștere care amenință nu numai sănătatea consumatoru-
dramatică a consumului de alcool care, alături de lui, ci și pe cea a membrilor familiei sale, prin vi-
fumat și cafea, constituie o problemă cu implica- olență domestică și ruină financiară sau morală.
ții ce depășesc aspectul medical, interesând viața
Se observă diferențe importante între sexe
socială a colectivităților. Se pare că băuturile al-
privitor la consumul de alcool și la efectele fizice
coolice, în special cele tari, creează dependență
produse de acesta. În țările dezvoltate, tinerele
fizică și psihică, prin eliberarea de endorfine.
consumă alcool la fel de frecvent ca tinerii, dar în
În specialitatea noastră, de anestezie și terapie cantitate mai mică. Conținutul mai redus în apă al
intensivă, suntem solicitați să acordăm asistență organismului femeilor face ca acestea să fie mai
medicală la bolnavi medicali și chirurgicali cu in- vulnerabile decât bărbații la efectele alcoolului.
toxicație etanolică atât cronică, cât și acută. Expe- Rezultă că prin consumarea aceleași cantități de
riența ne-a demonstrat că la acești bolnavi, reac- alcool, consecințele asupra sănătății vor fi mai
tivitatea este diferită, fapt ce necesită cunoștințe grave la femei.
necesare adaptării tehnicilor de terapie intensivă
Alte diferențe între bărbați și femei pot fi de
și anestezie în funcție de momentul și gradul de
ordin socio-cultural. În numeroase țări consu-
intoxicație etanolică la internarea în spital. Deși
mul de alcool de către tineri este considerat ca
greu de apreciat, nu sunt de ignorat cheltuielile
o consolidare a imaginii masculine de virilitate
pe care le suportă societatea pentru consecințe-
și maturitate. Consumarea de alcool de către fe-
le acestui consum exagerat de etanol, grevând în
mei este privită diferit: femeia care bea mult este
mod serios bugetul de stat. Toate acestea, alături
obiectul dezaprobării sociale și, în consecință,
de bolile organice produse de alcool, justifică
ea încearcă să disimuleze dificultățile cu care se
importanța ce trebuie acordată alcoolismului în
confruntă în loc să solicite un ajutor calificat.
țara noastră.
Consumul mondial de alcool a înregistrat, în
Consumul de alcool a crescut în ultimul timp
general, o tendință descrescătoare în țările dez-
ca volum și frecvență, iar vârsta la care se începe
voltate și una crescătoare în țările în curs de dez-
băutul a scăzut. Studiile efectuate, arată că obi-
voltare, deși acestea variază de la o țară la alta.
ceiul consumului de alcool începe din adolescen-
De exemplu, numai în Europa consumul de alcool
ță și la debutul vârstei adulte, dar consecințele
a scăzut constant din 1980 până în 1990 în țări-
patologice nu apar decât în decursul mai multor
le dezvoltate, dar a continuat să crească în unele
ani. Adolescenții sunt rareori consumatori cro-
țări cu economie de tranziție, în timp ce în țările
nici de alcool; mai degrabă au tendința de a ceda
nordice, acesta s–a menținut în limite relativ sta-
ocazional unui consum excesiv de alcool. Depen-
bile.
dența de alcool se instalează după mai mulți ani
și majoritatea persoanelor care solicită asistență În unele comunități, pentru atenuarea efecte-
medicală au peste 30 ani. lor fiziologice ale frigului persistent, consumul
de alcool constituie un comportament normal,
Alcoolul reprezintă, însă, cea mai importantă
membrii acestor societăți dezvoltându-și adevă-
amenințare, fiind responsabil pentru moartea a
rate ritualuri culturale de distribuție și consum,
peste 750.000 de persoane anual și pentru îm-
prin care se exprimă atât relația de determinare
bolnăvirea a circa 3,5% din populația totală a
exercitată de mediul natural, cât și legăturile so-
Globului. De fapt, alcoolul poate afecta sănătatea
ciale din cadrul complexului cultural propriu.
și bunăstarea umană atât în mod direct, studii-
Astfel, laponii din nordul peninsulei Scandinave,
le efectuate în acest sens arătând că persoanele
eschimoșii din Groenlanda, precum și amerindie-
care beau mai mult de 4 pahare de alcool pe zi
nii de pe platourile andine consideră alcoolul un
(coniac și/sau bere mai degrabă decât vin) sunt
component de bază al alimentației zilnice, deoa-
foarte vulnerabile la tuberculoză sau cancer oral,
rece efectele sale termogenetice, cel puțin, îi aju-

30
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
tă să-și mențină nealterată funcționalitatea bio-
logică și ocupațională într-un mediu extrem de
ostil.
Forma de prezentare. Reprezentanții din
clasa alcoolilor sunt: metanolul, furfurolul, alco-
olul izobutilic, alcoolul izoamilic, acetaldehida,
formiatul de etil. Etanolul, sau alcoolul etilic este
cel mai cunoscut dintre alcooli. Toate aceste sub-
stanțe sunt extrem de toxice. Berea are un conți-
nut alcoolic de două până la patru procente. Vinul
conține de regulă opt până la zece, vinurile roșii
„grele” (de ex. soiul Burgunder) douăsprezece
până la paisprezece procente. Vinurilor dulci (vin
de Porto, vin de Xeres/Sherry) li se adaugă alco-
ol, astfel încât ajung la un conținut de 18-20%.
Whisky-ul, romul, ginul și coniacul au, de regulă,
un conținut de etanol (alcool etilic) de 35-45%.
Efecte. Alcoolul acționează predominant asu-
pra sistemului nervos al omului, mai ales pe cen-
trii ce coordonează funcțiile cerebrale complexe,
cum ar fi conștiența și emoțiile, și mai puțin pe
funcțiile inferioare, vegetative. Cât de tare este și
cât de mult ține acest efect, depinde de concen-
trația de alcool din organism, ce se determină
din sânge (alcoolemia) și se măsoară în grame
de alcool la litrul de sânge. Cele mai multe dece-
se survenite în urma unei intoxicații etanolice au
evidențiat o alcoolemie cuprinsă între 1,8 și 6,7
grame/l. Concentrațiile letale sunt cuprinse între
5,0 și 8,0 g/l; 90% dintre persoanele ce prezintă
aceste valori decedează.
Unele simptome ale intoxicației alcoolice
acute seamănă mult cu cele din intoxicația cu
opiacee. Naloxona, un antagonist al opiacee-
lor care anihilează efectele morfinei și heroinei,
poate fi eficientă și în cazul intoxicației cu alco-
ol. De regulă, nu este însă necesar tratamentul
medicamentos; de cele mai multe ori fiind sufi-
cientă spălătura gastrică urmată de perfuzii. Or-
ganismul metabolizează în fiecare oră o parte a
alcoolului ingerat. La combustia alcoolului, ca și
la metabolizarea altor alimente, se eliberează o
anumită cantitate de energie. Un pahar de țuică
are valoarea nutritivă a unui ou. Astfel, la consu-
matorul cronic apare, mai devreme sau mai târ-
31
ziu, o stare de avitaminoză, deoarece alcoolicii își
asigură mare parte din aportul nutritiv sub formă
de alcool, care nu conține vitamine, dar pentru a
cărui metabolizare sunt necesare respectivele vi-
tamine.
Mahmureala. Consecințele unei nopți lungi
de petrecere sunt cu siguranță cunoscute de toa-
tă lumea: o mahmureală puternică. Aceasta se
caracterizează prin senzația de presiune la nive-
lul creierului, cefalee intensă, nervozitate și irita-
bilitate crescută, sensibilitate la stimuli externi,
oboseală precoce în cazul efortului fizic, precum
și transpirația profuză și o stare generală de epu-
izare, ca după o răceală zdravănă.
Alcoolul are un efect narcotic care se insta-
lează - ca în cazul altor substanțe narcotice, pre-
cum eterul, cloroformul sau gazul ilariant (oxid
de azot, N2O - n. tr.) - după un stadiu inițial de
iritație/excitație. Această stare de excitație se de-
finește, însă, mai degrabă negativ - prin dispariția
inhibițiilor - decât pozitiv. Forța musculară gro-
sieră crește după ingestia de alcool în cantități
mici, fiind redusă senzația de oboseală în timpul
stării de excitație. În același timp, performanța în
ceea ce privește rezolvarea de sarcini complicate,
cum ar fi conducerea unui autovehicul, este vizi-
bil afectată, chiar la ingestia de cantități reduse.
Se reduce nu doar performanța generală, ci și ca-
pacitatea de a aprecia propria performanță.
Reducerea aptitudinilor autocritice este doar
una dintre consecințele tipice ale consumului
de alcool. Cantități mici pot deja slăbi controlul,
scad inhibiția, iar „supra-eul” - așa cum a denumit
Sigmund Freud regulile sociale pe care fiecare in-
divid și le însușește în cursul vieții - pierde din
semnificația sa. Dezinhibarea, însă, este rareori
completă. Din fericire, concentrațiile de alcool
care produc dezinhibarea totală și care ar per-
mite trăirea necontrolată a unor impulsuri agre-
sive, produc un efect narcotic atât de puternic,
încât persoana în cauză nu mai este în stare să
comită gesturile pe care nimic nu le-ar mai inhi-
ba. De asemenea, se spune că efectul stimulator
al alcoolului asupra stării de spirit și a emoți-
ilor se explică prin aceeași dezinhibare, asoci-
ată cu sugestia socială. Ca multe alte droguri,
alcoolul crește și el sugestibilitatea individului.
Pentru că reduce autocritica, consumatorul se
vede satisfăcut în așteptările sale: dacă dorește
să se înveselească, se va înveseli, dacă așteaptă
ca alcoolul să-l liniștească, se va calma. La per-
soana aflată în stare de ebrietate, se evidențiază
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
mai ales labilitatea dispoziției și sugestibilitatea
crescută: poate face gălăgie veselă într-un mo-
ment, iar apoi să izbucnească în lacrimi și să-și
plângă viața nereușită. În acest sens, alcoolul nu-l
înveselește și nici nu-l întristează, ci doar înlătu-
ră mecanismele reglatoare care în mod normal
echilibrează oscilațiile vieții psihice. Întâi dispar
inhibițiile; apoi lipsește capacitatea de a efectua
muncă de precizie, intelectuală sau fizică; în final,
este influențată și activitatea musculară grosieră
și conștiința individului este tot mai tulburată. În
doze foarte mari, alcoolul determină o stare de
narcoză - ce se deosebește clar de somnul normal
- din care cel ebriat abia poate fi trezit. În doze și
mai mari, alcoolul devine o toxină cu efect letal.
Decesul intervine prin tulburări ale sistemului
nervos central: centrul respirator al creierului
este paralizat, inima și circulația sanguină se pră-
bușesc. Un efect evident al alcoolului se observă
la nivelul vaselor sanguine, care se dilată. Conco-
mitent, se produce o contracție a vaselor din in-
teriorul organismului, pentru a păstra constantă
tensiunea arterială. Pentru că sângele se răcește
mai repede la suprafața corpului, alcoolul acce-
lerează pierderea de căldură. În același timp, el
paralizează centrul termogenezei în creier care
reglează temperatura corpului. Mulți alcoolici au
înghețat în aer liber, devenind victime ale acestui
mecanism complex.
Alcoolismul
Fazele alcoolismului, după Jellinek:
1. Faza prealcoolică: obiceiul de a se relaxa cu
băutura, cu tendința de a crește cantitatea
ingerată;
2. Faza prodromală: consumul, în secret, de
alcool, gândire orientată mereu spre con-
sum, apariția sentimentelor de vinovăție,
„rupturi ale filmului”;
3. Consumul prin constrângere: pierderea
controlului! Deraierea totală în relațiile so-
ciale, accese de furie, gelozie, milă față de
propria persoană, preocupare pentru asi-
gurarea unor cantități suficiente, băutul de
dimineață;
4. Faza cronică: decăderea personalității, tul-
burări cognitive. Individul bea împreună
cu persoane din medii sociale inferioare.
Pierderea toleranței la alcool, tremurături,
stări de anxietate, stări de colaps.
32
Consecințe fizice/biologice: gastrită, ulcer gas-
tric, tulburări de absorbție a vitaminei B12; ficat
de stază (ficat gras), ciroză hepatică cu varice
esofagiene; impotență, polineuropatie (afectarea
tuturor nervilor periferici); leziuni cerebrale to-
xice (modificări de caracter, scăderea performan-
țelor intelectuale).
Psihoze determinate de consumul de alcool
1. Beția patologică. Este o stare de excitație,
respectiv sedare, declanșată prin consumul
de alcool, cu recunoașterea defectuoasă a
realității, iluzii și halucinații. Frica excesivă
sau furia, agresivitatea puternică, starea de
afect și atitudinea violentă pot apărea, în
unele cazuri, deja la ingerarea de cantități
minime de alcool (probabil în urma unei
predispoziții individuale, de ex. date de le-
ziuni la nivel cerebral). Durata acestor ma-
nifestări este limitată în timp (5-15 min.).
Urmează somnul terminal și amnezia eve-
nimentului. Aceste faze sunt greu de apre-
ciat în expertizele medico-legale;
2. Delirium tremens. Reprezintă o stare gra-
vă în care apar halucinații vizuale majo-
re, aprecierea greșită a realității, agitație
psihomotorie severă, transpirații profuze,
tremurături, dereglări periculoase ale frec-
venței cardiace și tensiunii arteriale. În tre-
cut, starea de delirium tremens era adesea
letală; mortalitatea a scăzut semnificativ în
ultimii ani mulțumită unor medicamente
noi;
3. Halucinoza alcoolică. Se aud voci vorbind
între ele, precum și voci comentatoare care
judecă persoana consumatorului. Haluci-
națiile complexe de situații includ scene de
urmărire și asediu și se asociază cu anxie-
tate maximă!
4. Gelozia obsesivă a alcoolicului. Este obse-
sia, adesea incorigibilă, că partenera îl în-
șală. Se manifestă de regulă zgomotos și
cu un vocabular vulgar. Originea se găseș-
te în relația tensionată a cuplului, cauzată
tocmai de consumul de alcool, precum și
în atitudinea evidentă de refuz din partea
partenerei. Se adaugă problema impoten-
ței, sentimentele de vinovăție din cauza
abuzului de alcool, sentimentul de umilire
și, nu în ultimul rând, frica de a-și pierde
partenera de viață;
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
5. Encefalopatia Wernicke. Este o inflamație
acută a creierului ce poate pune viața în
pericol (include somnolența, paralizia glo-
bilor oculari și ataxia = tulburarea coordo-
nării mișcărilor);
6. Sindromul Korsakov. Tulburări grave ale
memoriei, pacientul confabulează mult.
Fenomene de sevraj: hipertensiunea arterială,
transpirația profuză, tremurături, dureri la nive-
lul întregului corp (la nivelul trunchiului), anxi-
etate, predelir, tulburări de somn. Un sindrom
acut de sevraj reprezintă întotdeauna o indicație
pentru internarea în spital. Aici, se urmează un
tratament cu medicamente psihotrope anxioli-
tice, hipotensoare și perfuzii pentru corectarea
pierderii de lichide.
G. Noile substanțe psihoactive
Noile substanțe psihoactive (NSP), denumite
eronat, pentru a induce în eroare și „etnobota-
nice”, „legale”, „săruri de baie”, „îngrășământ de
plante”, „odorizant de cameră” etc. au apărut și în
România prin anii 2008-2009, fiind vândute în
trecut în așa numitele „magazine de vise” sau „spi-
ce shop”, dovedindu-se ulterior că erau droguri
deghizate în pliculețe pe care scria „îngrășământ
de plante” și „nu sunt destinate consumului uman”.
Aceste substanțe au fost create pentru a putea
înlocui efectele drogurilor care deja erau interzi-
se prin lege în majoritatea țărilor, precum cana-
bis, Ecstasy, cocaină, LSD. Astfel, substanțele nou
create au formule chimice diferite de drogurile
interzise și, pe măsură ce erau identificate și in-
terzise, apăreau altele, structura chimică schim-
bându-se continuu pentru a putea fi cu un pas
înaintea legii. Astfel, aceste substanțe au fost cre-
ate într-un ritm fără precedent, până în 2015, fi-
ind identificate și înregistrate 643 de noi sub-
stanțe, dintre care 75 au fost raportate pentru
prima dată, iar din acestea, 21 nu puteau fi clasi-
ficate în nicio categorie. Noile substanțe psihoac-
tive au fost interzise prin lege, pe măsură ce erau
identificate și clasificate, iar din 2011 este inter-
zisă deținerea și vânzarea tuturor substanțelor
susceptibile de a produce efecte psihoactive, in-
diferent dacă sunt identificate și clasificate sau
nu. [Vezi Legea 143/2000, cu modificările și com-
pletările ulterioare și Legea 193/2011.]
33
Tipuri de NSP. Cele
mai des întâlnite for-
me sunt: pastile și ta-
blete inscripționate ca
fiind „suplimente natu-
rale”; canabinoizi sin-
tetici sub forma unor
ierburi uscate stropite
cu substanțe sintetice care mimează efectul cana-
bisului; pulbere cristalizată sau granule care imi-
tă efectul amfetaminelor sau Ecstasy-ului.
În urma analizei efectuate de către Laborato-
rul Central de Analiză și Profil al Drogurilor din
cadrul Direcției de Combatere a Criminalității
Organizate a fost evidențiat faptul că principalele
substanțe cu proprietăți psihoactive identificate
în produsele comercializate au fost cele din cate-
goria „canabinoizilor sintetici” și „amfetamine-li-
ke”.
Canabinoizi sintetici
Riscuri în plan fiziologic:
• respiratorii: tuse cronică și bronșită în ca-
zul persoanelor ce consumă în mod regulat
doze mari;
• cardiovasculare: amplificarea simptome-
lor cardiace la persoanele ce suferă de hi-
pertensiune sau insuficiență cardiacă;
• ale sistemului endocrin: alterarea hor-
monilor responsabili cu sistemul repro-
ducător și cu maturizarea sexuală; reduce-
rea capacității de funcționare a sistemului
imunitar.
Riscuri în plan psihologic:
• consumul zilnic poate încetini funcționa-
rea mecanismelor psihice, ca de exemplu
capacitatea de învățare, concentrarea aten-
ției și memoria;
• trebuie menționate efectele asupra execu-
tării unor sarcini complexe care necesită
luciditate mentală și coordonare psihomo-
torie, cum ar fi, aceea de a conduce un au-
tomobil. Pot apărea reacții acute de panică
și de neliniște;
• în cazul persoanelor cu predispoziții pato-
logice pot apărea o serie de tulburări psihi-
atrice de tipul schizofreniei.
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Amphetamine-like
Pulbere cristalizată sau granule care imită
efectul amfetaminelor sau Ecstasy-ului. Sunt dro-
guri psihoactive cu proprietăți stimulatoare.
Efecte fizice: tahicardie, hipertensiune arteria-
lă, creșterea temperaturii corporale, transpirații
puternice, pupile modificate și mișcări involun-
tare ale ochilor (nistagmus), încleștarea maxila-
rului (dificultăți de deschidere a gurii, scrâșnitul
dinților), insomnie, agitație, anorexie, greață și
vărsături.
Efecte psihice: stimulare puternică, euforie,
sociabilitate crescută, percepție distorsionată a
culorilor. La doze mari și/sau utilizare excesivă
apar senzații de depersonalizare, halucinații, pot
apărea atacuri de panică și anxietate generaliza-
tă. Duce la alterări definitive ale bio-chimiei ce-
rebrale, generând deteriorare masivă urmată de
moarte.
Consecințe pe termen mediu: nevoie scăzută de
somn până la 3 zile, apariția unei ideații paranoi-
34
de și tendințe sinucigașe. Aceste substanțe nu
sunt testate, nu sunt stabile ca structură chimică
sau compoziție și, cel mai adesea, nu există studii
cu privire la dozaj, efecte adverse pe termen me-
diu și lung și niciun control al calității produsului
care ajunge la cumpărător, ceea ce le face extrem
de periculoase. Experiența anilor 2009-2011 a
demonstrat riscul la care se supun consumatorii
acestor substanțe, prin numărul mare de decese,
boli grave și simptome psihiatrice adesea irever-
sibile.
Nu există niciun fel de siguranță în consu-
mul acestor substanțe!
Efectele negative sau supradoza pot apărea
oricând, la orice doză sau în combinație cu alcool
sau alte droguri.
Este foarte greu să fie identificate toate efecte-
le negative întrucât structura chimică se schimbă
constant.
 CAPITOLUL II. DROGURILE ȘI LEGEA
Redăm mai jos un extras din LEGEA 143/2000
PRIVIND COMBATEREA TRAFICULUI ȘI CON-
SUMULUI ILICIT DE DROGURI republicată:
Articolul 2. (1) Cultivarea, producerea, fa-
bricarea, experimentarea, extragerea, prepara-
rea, transformarea, oferirea, punerea în vânza-
re, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu,
trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea,
deținerea ori alte operațiuni privind circulația
drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu în-
chisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drep-
turi.
(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca
obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închi-
soarea de la 5 la 12 ani și interzicerea unor drep-
turi.
Articolul 3. (1) Introducerea sau scoaterea
din țară, precum și importul ori exportul de dro-
guri de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoa-
re de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.
(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc
droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea
de la 7 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.
Articolul 4. (1) Cultivarea, producerea, fa-
bricarea, experimentarea, extragerea, prepara-
rea, transformarea, cumpărarea sau deținerea
de droguri de risc pentru consum propriu, fără
drept, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la
2 ani sau cu amendă.
(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc
droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea
de la 6 luni la 3 ani.
Articolul 5. Punerea la dispoziție, cu știință,
cu orice titlu, a unei locuințe sau a unui local ori
a oricărui alt loc amenajat, în care are acces pu-
blicul, pentru consumul ilicit de droguri ori to-
lerarea consumului ilicit în asemenea locuri se
pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și inter-
zicerea unor drepturi.
Articolul 6. (1) Prescrierea drogurilor de
mare risc, cu intenție, de către medic, fără ca
aceasta să fie necesară din punct de vedere me-
dical, se pedepsește cu închisoare de la un an la 5
ani și interzicerea unor drepturi.
35
(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sanc-
ționează și eliberarea cu intenție de droguri de
mare risc, pe baza unei rețete medicale prescrise
în condițiile prevăzute la alin. (1) sau a unei rețe-
te medicale falsificate.
(3) Obținerea de droguri de mare risc prin fo-
losirea unei rețete medicale prescrise în condiții-
le prevăzute la alin. (1) sau a unei rețete medicale
falsificate se pedepsește cu închisoare de la un an
la 3 ani.
Articolul 7. Administrarea de droguri de
mare risc unei persoane, în afara condițiilor lega-
le, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.
Articolul 8. Furnizarea, în vederea consumu-
lui, de inhalanți chimici toxici unui minor se pe-
depsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani.
Articolul 9. Finanțarea săvârșirii faptelor
prevăzute la art. 2-5 se sancționează cu pedepse-
le prevăzute de lege pentru aceste fapte, limitele
speciale ale acestora majorându-se cu o treime.
Articolul 10. Îndemnul la consumul ilicit de
droguri de mare risc, prin orice mijloace, se pe-
depsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Articolul 11. Dacă faptele prevăzute la art. 2,
6-8 și 10 au avut ca urmare moartea victimei, pe-
deapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani și
interzicerea unor drepturi.
Articolul 12. (1) Tentativa la infracțiunile
prevăzute la art. 2, 3, art. 4 alin. (2), art. 6 alin.
(2)-(3), art. 7 și 9 se pedepsește.
(2) Se consideră tentativă și producerea sau
procurarea mijloacelor ori instrumentelor, pre-
cum și luarea de măsuri în vederea comiterii in-
fracțiunilor prevăzute la alin. (1).
Articolul 13. (1) Cu privire la infracțiunile
cuprinse în prezentul capitol, pe lângă situațiile
prevăzute în Codul penal, constituie circumstan-
țe agravante următoarele situații:
a) persoana care a comis infracțiunea îndepli-
nea o funcție ce implică exercițiul autorității pu-
blice, iar fapta a fost comisă în exercitarea acestei
funcții;
b) fapta a fost comisă de un cadru medical sau
de o persoană care are, potrivit legii, atribuții în
lupta împotriva drogurilor;
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
c) drogurile au fost trimise sau livrate, distri-
buite sau oferite unui minor, unui bolnav psihic,
unei persoane aflate într-un program terapeutic
ori s-au efectuat alte asemenea activități interzi-
se de lege cu privire la una dintre aceste persoa-
ne ori dacă fapta a fost comisă într-o instituție
sau unitate medicală, de învățământ, militară, loc
de detenție, centre de asistență socială, de ree-
ducare sau instituție medical-educativă, locuri în
care elevii, studenții și tinerii desfășoară activi-
tăți educative, sportive, sociale ori în apropierea
acestora;
d) folosirea minorilor în săvârșirea faptelor
prevăzute la art. 2-10;
e) drogurile au fost amestecate cu alte sub-
stanțe care le-au mărit pericolul pentru viața și
integritatea persoanelor.
(2) În cazul circumstanței agravante prevăzu-
te la alin. (1) lit. c), referitoare la săvârșirea fapte-
lor într-o instituție de învățământ ori în locuri în
care elevii, studenții și tinerii desfășoară activi-
tăți educative, sportive, sociale sau în apropierea
acestora, la maximul special prevăzut de lege se
poate adăuga un spor care nu poate depăși 5 ani,
în cazul închisorii, sau maximul general, în cazul
amenzii.
Articolul 14. Nu se pedepsește persoana care
a comis una dintre infracțiunile prevăzute la art.
2-9 și care, mai înainte de a fi începută urmărirea
penală, denunță autorităților participarea sa la
comiterea infracțiunii, contribuind astfel la iden-
tificarea și tragerea la răspundere penală a auto-
rului sau a celorlalți participanți.
Articolul 15. Persoana care a comis una din-
tre infracțiunile prevăzute la art. 2-9, iar în tim-
pul urmăririi penale denunță și facilitează iden-
tificarea și tragerea la răspundere penală a altor
persoane care au săvârșit infracțiuni legate de
droguri beneficiază de reducerea la jumătate a
limitelor pedepsei prevăzute de lege.
Articolul 16. (1) Drogurile și alte bunuri care
au făcut obiectul infracțiunilor prevăzute la art.
2-9 se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc,
condamnatul este obligat la plata echivalentului
lor în bani.
(2) Se confiscă, de asemenea, banii, valorile
sau orice alte bunuri dobândite prin valorificarea
drogurilor și a altor bunuri prevăzute la alin. (1).
36
(3) Sumele rezultate din valorificarea bunuri-
lor confiscate și banii confiscați, conform alin. (1)
și (2), constituie venituri ale bugetului de stat și
se evidențiază în cont separat în bugetul de stat.
Articolul 17. (1) Drogurile ridicate în vede-
rea confiscării se distrug potrivit art. 574 lit. d)
din Codul de procedură penală. Păstrarea de con-
traprobe este obligatorie.
(2) Sunt exceptate de la distrugere:
a) medicamentele utilizabile, care au fost re-
mise farmaciilor sau unităților spitalicești, după
avizul prealabil al Direcției farmaceutice și dispo-
zitive medicale din cadrul Ministerului Sănătății;
b) plantele și substanțele utilizabile în indus-
tria farmaceutică sau în altă industrie, în funcție
de natura acestora, care au fost remise unui ope-
rator economic public sau privat, autorizat să le
utilizeze ori să le exporte;
c) unele cantități corespunzătoare, care vor fi
păstrate în scop didactic și de cercetare științifi-
că sau au fost remise instituțiilor care dețin câini
și alte animale de depistare a drogurilor, pentru
pregătirea și menținerea antrenamentului aces-
tora, cu respectarea dispozițiilor legale.
(3) Distrugerea drogurilor se efectuează pe-
riodic, prin incinerare sau prin alte mijloace
adecvate, de către o societate reglementată de
Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările
și completările ulterioare, autorizată, în prezen-
ța unei comisii formate din judecătorul delegat
cu executarea, câte un reprezentant al Agenției
Naționale Antidrog, al Ministerului Mediului și
Schimbărilor Climatice, un specialist din cadrul
formațiunii centrale specializate în prevenirea
și combaterea traficului și consumului ilicit de
droguri din Inspectoratul General al Poliției Ro-
mâne și gestionarul camerei de corpuri delicte a
aceleiași unități. În cazul în care distrugerea nu
are loc în circumscripția instanței de executare,
din comisie face parte judecătorul delegat cu exe-
cutarea de la instanța corespunzătoare în grad
în circumscripția căreia are loc distrugerea. Un
exemplar al procesului-verbal se trimite instan-
ței de executare.
Articolul 18. În cazul în care un consumator
este condamnat la pedeapsa închisorii pentru să-
vârșirea unei alte infracțiuni decât cele prevăzute
la art. 4, instanța poate dispune includerea aces-
tuia într-un program terapeutic derulat în siste-
mul penitenciar.
 CAPITOLUL III. TEORII EXPLICATIVE ALE
CONSUMULUI DE DROGURI
Există multe teorii și modele explicative ale
consumului de droguri, majoritatea fiind orienta-
te asupra cauzelor care determină adolescenții și
tinerii să consume droguri, ceea ce demonstrea-
ză, pe de o parte, interesul asupra acestei teme,
și pe de altă parte, dificultatea de a cuprinde în-
treaga extensie a acestui fenomen complex. Dacă
știm de ce apare consumul, ne va fi mai ușor să
aplicăm programe de prevenire.
Organizația Salvați Copii (2005) relevă faptul
că fenomenul consumului de droguri este un fe-
nomen social complex, iar analiza și explicarea
lui implică mai multe specte ale vieții sociale.
Fenomenul consumului de droguri are o dimen-
siune medicală, antropologică, psihologică și
una sociologică.
3.1.1. Teoria anomiei sociale
E. Durkheim inițiază și Robert K. Merton
dezvoltă această teorie explicativă a comporta-
mentului deviant, argumentând că problemele
sociale nu sunt generate de schimbările sociale
neprevăzute, ci de faptul că structura socială im-
pune aceleași scopuri și idealuri tuturor mem-
brilor săi, fără a le oferi mijloace egale pentru
atingerea lor. Comportamentele deviante sunt,
de fapt, rezultatul discrepanței la nivel social din-
tre scopurile sociale generate de apartenența la o
anumită structură socială și mijloacele sociale de
atingere a scopurilor.
Limitele acestei teorii5: ia în considerare mai
ales comportamentele criminale ale persoanelor
care se situează pe un nivel inferior în cadrul ier-
arhiei socio-economice și mai puțin comporta-
mentele criminale din pătura superioară a socie-
tății. Tot această teorie accentuează importanța
scopurilor materiale în societate fiind discutabil
dacă scopurile materiale sunt predominante în-
tr-o societate.
Marshall Clinard și Robert Meier împărtășesc
aceeași opinie care consideră că deviantul indi-
vidual nu este un agent liber în alegerea sa, în
măsura în care este constrâns de presiunile gru-
purilor de care aparține. Teoria anomiei nu recu-
5. Ibidem, p. 21-22
37
noaște importanța demonstrată a subculturilor
deviante.6
Aceiași autori apreciază că, în paradigma mer-
toniană, evaziunea (retragerea) este o „supra-
simplificare” a unui proces mai complex care de-
termină alcoolismul sau dependența de droguri.
Astfel, alcoolicul caută să obțină băutura nu atât
ca mijloc ci ca scop în sine, iar individul depen-
dent de droguri nu este o persoană evazionistă,
ci una activă, orientată spre un scop constant7 ,
acela de a căuta surse de aprovizionare pentru
consumul de droguri.
3.1.2. Teoria transmisiei culturale8
Pleacă de la premisa că orice comportament
deviant reprezintă nu o expresie a devianței, ci
dimpotrivă, a conformării la regulile și valorile
unei subculturi care se transmit de la o generație
la alta.
Noțiunea de subcultură se referă la ansamblul
de norme și valori care definesc anumite grupuri
sociale marginalizate ale căror atitudini sau sti-
luri de viață contrastează cu cele ale societății.
Subculturile apar atunci când indivizi care se află
în aceeași situație se percep ca marginalizați de
societate și se grupează, aderând la un set de va-
lori comune9 .
Teoria aduce ideea implicării individului în-
tr-un grup particular, în care ceilalți membri ma-
nifestă atitudini favorabile consumului de dro-
guri, și astfel crește probabilitatea ca individul
să devină consumator. Faptul că alte persoane
nu ajung să consume droguri, se explică prin an-
gajarea lor în grupuri în care membrii acestora
manifestă o atitudine negativă față de respectivul
comportament.
3.1.3. Teoria influenței subculturii
asupra consumului de droguri
A fost aplicată în mod sistematic de către
Howard S. Becker (1953, 1955), care a analizat
6. Ibidem, p. 23
7. Rădulescu, S.M. (1999). Devianță, Criminalitate și Patologie
Socială, București, Editura Lumina Lex, p. 82
8. Ibidem, p 148
9. Salvați Copii (2005). Raport de cercetare. Consumul de dro-
guri în rândul tinerilor din România. Raport de cercetare, Bu-
curești, Speed Promotion, p. 24
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
consumul punând accentul pe procesul prin care
indivizii devin efectiv consumatori de droguri.
Acesta explică modul în care cineva începe
să experimenteze și să consume marijuana și să
persiste în consum. În concepția autorului, există
anumite condiții care determină 3 tipuri de pro-
cese, care se declanșează în momentul interacți-
unii cu alți fumători10, și anume:
1. Condiția învățării utilizării drogului, astfel
încât experiența de consum să fie una plă-
cută (ex. tehnicile specifice de a fuma ma-
rijuana); (Procesul de învățare a modului
de preparare)
2. Învățarea percepției efectului pe care îl
produce drogul asupra organismului și
asupra stărilor psihice (la început ele sunt
ambigue dar, pe parcurs, consumatorii în-
vață să le perceapă); (Procesul de învăța-
re a percepției efectului)
3. Individul învață să perceapă ca fiind plăcut
efectul pe care îl produce drogul ( trebuie
conceptualizat, definit și interpretat ca plă-
cut). (Învață să îți placă să te simți așa)
Nu este, însă, suficient ca un consumator să
perceapă consumul în mod plăcut, ci trebuie să
facă față presiunii și controlului social, din cauza
faptului că acest consum constituie o infracțiune.
Totodată, trebuie luate în calcul și caracteristi-
cile individuale ale persoanelor care experi-
mentează consumul.
3.1.4. Teoria controlului social
Teoria explică de ce unii adolescenți adop-
tă comportamente deviante și alții nu, din per-
spectiva controlului social. Astfel, cu cât asupra
adolescenților se exercită un control social mai
puternic, cu atât este mai puțin probabil ca ei
să adopte comportamente deviante de tip adic-
tiv. Raportul de cercetare al Organizației Salvați
Copii (2005) face referire la un studiu realizat în
Marea Britanie privind relația dintre stilurile de
viață ale adolescenților, sănătate și clasa socială,
fiind identificate trei categorii de tineri11, și anu-
me:
10. Rădulescu, S.M. (1999). Devianță, Criminalitate și Patolo-
gie Socială, București, Editura Lumina Lex, p. 148
11. Salvați Copii (2005). Raport de cercetare. Consumul de
droguri în rândul tinerilor din România. Raport de cercetare,
București, Speed Promotion, p. 25-26
38
• adolescenții convenționali, orientați
spre familie și școală – categorie cu cei mai
mulți membri;
• adolescenții orientați spre grupul de
prieteni – aceștia sunt implicați în grupul
de prieteni cu tendința de nesupunere față
de autoritate;
• adolescenții–problemă – cuprinde tinerii
care au probleme cu școala, dar și cu fa-
milia, fiind puternic ancorați în grupul de
prieteni.
Analizând rezultatele acestui studiu și core-
lându-le cu controlul social, putem spune că, în
cazul adolescenților din ultimele două categorii,
controlul exercitat de către familie și școală este
foarte redus, utilizarea drogurilor fiind asociată
cu ultimele două categorii.
3.1.5. Teoria „interacțiune/sociali-
zare selectivă”
Raportul de cercetare al Organizației Salvați
Copii (2005) face referire de asemenea și la te-
oria „interacțiune/socializare selectivă” care pos-
tulează existența unui grad de compatibilitate
între valorile indivizilor - potențiali utilizatori de
droguri - și cele ale consumatorilor propriu-ziși.
Trebuie să existe o compatibilitate între valorile
proprii și valorile grupului de consumatori.
Avem de a face cu așa zisa „socializare în avans”
în cazul adolescenților cu potențial de consum în
ceea ce privește anumite tipuri de valori care de-
termină intrarea lor în grupul de prieteni.
B. D. Johnson (1973) a utilizat modelul acesta
pentru analiza consumului de droguri la adoles-
cenți, iar concluziile au fost următoarele:
• Gradul ridicat de alienare a adolescenților
față de valorile părinților și gradul ridicat
de implicare în subcultura grupului de pri-
eteni cresc probabilitatea ca aceștia să de-
vină consumatori de droguri;
• Adolescenții puternic atașați de părinți și
influențați de valorile acestora sunt mai
puțin predispuși să devină consumatori;
• În cadrul grupurilor de adolescenți, se ma-
nifestă o competiție pentru statusuri și, în
situația unui control scăzut din partea pă-
rinților, aceștia pot deveni expuși riscului.12
12. Ibidem, p. 25
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Alți autori, precum Denise B. Kandel, subli-
niază faptul că, în societate, oamenii manifestă
dorința de a se orienta către grupuri care au ace-
leași valori pe care le au ei înșiși. Modelul autoa-
rei este unul evolutiv, care susține că utilizarea
de droguri urmează niște pași secvențiali, înce-
putul consumului făcându-se cu anumite sub-
stanțe care pot fi droguri legale, substanțe care
servesc ca un element facilitator pentru uzul al-
tor substanțe ilegale. Astfel, adolescenții sunt su-
puși influenței mai multor agenți de socializare,
cum ar fi părinții, grupul de prieteni sau școala și
mass-media, existând patru etape prin care trec
consumatorii de droguri13, și anume: consumul
de bere sau vin -> consumul de țigări sau băuturi
tari -> consumul de marijuana -> consumul de
droguri ilegale.
Modelul social al lui Peele (1985)
Se bazează pe rolul pe care îl au adicțiile în sti-
lul nostru de viață, astfel, adicția nu este produsă
de substanțe sau de comportament, ci de modul
în care persoana interpretează această experien-
ță, precum și de modul în care răspunde la nivel
fiziologic, emoțional și comportamental la re-
spectivele substanțe.
Modul în care individul se confruntă cu reali-
tatea cotidiană și modul în care se vede pe sine,
influențează în mod clar și experiența adictivă.
Acest model recunoaște totuși că experiențele
trecute, precum și personalitatea și mediul social
vor determina un stil de confruntare cu cotidia-
nul. Drogurile și comportamentele care conduc la
adicții se vor converti, astfel, în „amulete” pe care
persoana le poartă pentru a înfrunta mai bine
situațiile de stres, anxietate, durere, depresie
etc. Cultura noastră favorizează adicțiile (Peele,
1985) având ca valori centrale succesul și reu-
șita individuală. Atunci când acestea sunt dificil
de obținut, refugierea în adicții este un mod de
a vedea viața dintr-o perspectivă opusă. În ace-
lași timp, viața fiind din ce în ce mai controlată
de către instituții, individul percepe ca fiind di-
ficil controlul asupra propriei vieți iar adicția se
va converti într-un mod de a scăpa din această
situație.
3.2. Teoriile și modelele biologice
Individul consumă substanțe pentru că, odată
ce a descoperit, a încercat și a experimentat efec-
13. Salvați Copii (2005). Raport de cercetare. Consumul de
droguri în rândul tinerilor din România. Raport de cercetare,
București, Speed Promotion, p. 25-26
39
tele pozitive ale unei substanțe, își va soluționa
problemele cu ajutorul acesteia, ținând cont de
faptul că multe din aceste probleme sunt de natu-
ră psihopatologică sau probleme în care organis-
mul necesită autoreglarea cu ajutorul substanței
(Casas și colab., 1992).
Teoriile explicative biologice pun accentul pe
două categorii de aspecte de natură biologică:
1. tendința indivizilor de a lua contact cu dro-
gurile;
2. continuarea consumului odată ce contactul
a fost realizat.
Există (M. A. Schuckit, 1980) o combinație din
partea unor factori ce țin de moștenirea geneti-
că, de mediu sau de personalitate, influență care
poate determina nivelul abuzului de substanțe la
indivizi și la grupuri umane.
Kalata (1987), într-un studiu realizat pe copii,
susține că ipoteza ca proporția copiilor născuți
din părinți alcoolici care devin mai târziu depen-
denți de alcool este situată între 30% și 40%,
spre deosebire de proporția de 10% regăsită la
nivelul populației generale. Acestei abordări i se
pot aduce critici importante, care se regăsesc în
analiza comportamentelor sociale, cărora li se
poate atribui și un determinism genetic14. În ca-
zul comportamentelor umane, factorul biologic
nu poate explica singur complexitatea manifes-
tărilor, nu pot fi ignorați factorii sociali care țin
de influența societății, dar și de intenționalitatea
umană care este specifică comportamentului și
manifestărilor umane. Teoriile biologice reduc
explicarea consumului de droguri la o cauză fun-
damental biologică.
Cea de a doua abordare din cadrul acestor te-
orii postulează faptul că abuzul de substanțe
ar fi rezultatul unor dezechilibre metabolice
care ar explica dependența de substanțe nar-
cotice.
3.3. Teorii psihologice
În cazul teoriilor psihologice accentul cade pe
individ, mecanismele psihologice ale consumului
de droguri având la bază trei categorii de factori,
așa cum sunt ei prezentați în raportul de cerceta-
re al Organizației Salvați Copii (2005), și anume:
1. Factori care țin de mecanismele „întăririi”;
2. Factori care țin de caracteristicile de per-
sonalitate;
14. Ibidem, p. 20
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
3. Factori care țin de „înclinația spre compor- lează dependența psihologică și/sau fiziologică
tamente-problemă”.
Vom sublinia mai jos aspectele cele mai im-
portante ale celor 3 categorii de factori.15
A. Teoria întăririi subliniază rolul întăririi în
explicarea diferențelor dintre utilizatorii și neu-
tilizatorii de droguri. Există întăriri pozitive și în-
tăriri negative și de aici două tipuri de explicații.
1. Întărirea pozitivă apare atunci când indi-
vidul percepe o senzație plăcută în urma
consumului de substanțe și este motivat să
consume substanțe în continuare;
2. Întărirea negativă se referă la faptul că
adoptarea comportamentului de consum
se face pentru nevoia individului de a se
relaxa sau de a evita durerea, acesta fiind
motivat în continuare la consum.
B. Teoria personalității inadecvate găsește
sursa consumului în patologii individuale de or-
din psihologic. Indivizii folosesc drogurile pen-
tru a evada din realitate ca mijloace de evitare
a problemelor vieții și de retragere într-o stare
euforică sau de indiferență indusă de substan-
țe.. Această teorie poate fi luată în considerare
în special pentru adolescenții și tinerii care trec
printr-o perioadă în care „evadarea” este o ten-
dință constantă, în care persistă înclinația de a
exagera problemele vieții.
C. Teoria „predispoziției la comportamente
problematice”16 arată că, de obicei, consumatorii
de droguri au atitudini, valori și norme distincte
de cele pe care societatea le consideră unanim
acceptate. Astfel, consumatorii, în comparație cu
neconsumatorii, tind să fie mai independenți în
manifestări și deschiși spre noi experiențe, gata
să își asume riscuri.
Din punct de vedere psihologic, cea mai mare
parte a explicațiilor privind consumul de droguri
au ca element central personalitatea individ-
ului. Astfel, unii dintre cercetători pun accentul
pe dorința psihologică necontrolabilă de admi-
nistrare a drogului, în vreme ce alții se bazează
în explicațiile lor pe dependența fizică față de un
drog. Indiferent de orientarea explicațiilor, prin-
cipala preocupare a psihologilor rămâne modul
în care o anumită persoană devine dependentă
de drog sau, mai exact, modul prin care se insta-
15. Ibidem, p. 21
16. Ibidem, p. 22
40
față de o anumită substanță.
Unii autori fac diferența între deprindere și
dependență, în sensul că „deprinderea”(obișnu-
ința) are un caracter mental și emoțional, de
exemplu, este caracteristică dorința unui fumă-
tor de a aprinde o țigară, iar „dependența” are
un caracter fizic, fiind manifestată printr-o do-
rință imperioasă de a consuma drogul. (Beatrice
Gabriela Ioan, 2003)
La început, drogurile se consumă pentru ob-
ținerea unor senzații agreabile, caracteristice
fiecărui drog în parte, pentru ca, ulterior, în mo-
mentul instalării dependenței, consumul să fie
motivat de scopul de a evita apariția simptome-
lor sevrajului.
Teoria procesului contrar al motivației
dobândite. Diverse studii arată că, inițial, ar fi
vorba despre utilizarea drogului ca mijloc de
descoperire a propriei identități, o modalitate de
reducere a anxietății, a suferinței, dar și un mijloc
de a „rezolva” anumite probleme personale sau
sociale, de a răspunde influenței unui grup de
prieteni. Însă, pe măsură ce consumul se repetă,
motivația se schimbă, apărând motivații „dobân-
dite” pe parcursul dependenței, printre care: ne-
voia fizică și psihologică de a consuma drogul
preferat; teama de efectele sindromului de abs-
tinență; dorința de a menține relațiile cu un grup
de prieteni; plăcerea resimțită etc.
O teorie solidă în ceea ce privește factorii psi-
hologici care influențează toxicomania este
teoria procesului contrar al motivației dobândite
care explică modificările care apar în starea psi-
hică a unui consumator de droguri, în funcție de
vechimea administrării drogului.
Astfel, după primele experimentări ale dro-
gului, individul care încă nu a devenit dependent
prezintă mai multe caracteristici:
• înainte de o nouă administrare a drogului,
individul se află într-o stare de inactivitate,
de indiferență față de efectele drogului;
• în cursul și imediat după administrarea
drogului, individul intră într-o stare de
„euforie” („apogeu”, „salt”), în această fază
efectele drogului fiind foarte plăcute pen-
tru consumator;
• după ce efectele drogului scad în intensitate,
individul revine la stadiul inițial de inacti-
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
vitate (indiferență), motivația reutilizării
drogului constituind-o starea de euforie și
evitarea disconfortului care poate apărea
în momentul epuizării efectelor plăcute ale
drogului;
• din momentul instalării dependenței de
drog, în cursul acelorași etape: înainte,
în cursul și după consumul de substanță,
stările experimentate de consumator se
schimbă. Astfel:
• înaintea administrării drogului individul
simte o dorință imperioasă de a-l consuma;
• imediat după administrarea drogului apa-
re o stare de satisfacție, mai degrabă, decât
starea de euforie extremă ce caracterizea-
ză individul care încă nu este dependent;
• pe măsură ce efectele drogului încep să
dispară, toxicomanul trăiește efectele ne-
plăcute ale sindromului de abstinență, do-
rința fizică și sau psihologică de a-și admi-
nistra din nou drogul făcându-se puternic
resimțită.
Astfel, motivația consumului se schimbă pe
parcursul înaintării în consum, de la obținerea
unei stări pozitive de euforie, la individul care nu
este dependent de drog, la evitarea unei stări ne-
plăcute, negative - deci a efectelor sevrajului - la
individul dependent. (Ioana Nicolaie, 2003)
Experiența practică demonstrează însă că
doar dependența fizică și evitarea efectelor sin-
dromului de abstinență, acestea două singure nu
pot explica pe deplin utilizarea continuă a dro-
gului. De exemplu, un individ spitalizat și tratat
pentru dependență de heroină, nu se va mai con-
frunta cu simptomele sevrajului după aproxima-
tiv 1-2 săptămâni. De cele mai multe ori, însă, cei
care și-au pierdut dependența fizică și toleranța
în urma tratamentului, se întorc la consumul de
heroină după ieșirea din spital. În acest mod se
poate da și o explicație plauzibilă fenomenului cu
care SUA s-a confruntat la începutul anilor '70.
Astfel, o mare parte a americanilor dependenți
de heroină pe când luptau în Vietnam, au renun-
țat la acest obicei la întoarcerea în patrie. Se pare
că la baza motivației lor de a se „lăsa” de heroină
au stat cel puțin două aspecte: accesul mai facil
la alcool în SUA față de Vietnam; dificultăți mai
mari în a obține heroină în SUA decât în Vietnam.
(Beatrice Gabriela Ioan, 2003)
41
Una din trăsăturile comune, întâlnită la mai
toți dependenții de droguri, este aceea că drogul
îi face mai capabili de a „rezolva” unele din de-
ficiențele personalității lor, prin evadarea într-o
lume artificială, indusă de consum, toxicomanii
putând înfrunta mai ușor realitatea inadecvării
lor personale (coping).
Drogul îi permite individului să realizeze mă-
car o adaptare rezonabilă la viață, lucru care poa-
te fi altfel, aproape imposibil pentru el. Peter La-
urie, (1967) fondatorul acestei teorii, explică că,
de fapt, drogul servește unui scop util, și anume
acela de a preveni ca personalitatea perturbată a
toxicomanului să „cadă” mai jos, spre boli psihice
mai grave.
Unii cercetători au avansat ideea conform că-
reia persoanele care consumă abuziv droguri po-
sedă un anumit grad de vulnerabilitate a per-
sonalității, anterioară începerii consumului.
Aceste persoane par adesea lipsite de resursele
necesare pentru a face față exigențelor vieții co-
tidiene. De asemenea, se poate constata o ne-
statornicie sentimentală și un dezacord în grad
destul de ridicat cu societatea și autoritățile, as-
pecte demonstrate din rezultatele școlare slabe,
absenteismul școlar și actele de delincvență pe
care aceștia le comit.
Există toxicomani care acuză stări depresive,
stări de anxietate, dar este greu de stabilit dacă
aceste stări sunt cauze sau efecte ale consumu-
lui de droguri. O parte a toxicomanilor provin
din medii familiale dezorganizate, cu o copi-
lărie nefericită, sau din familii în care cazuistica
bolilor mintale sau a tulburărilor de personali-
tate este destul de bogată. Aceste argumente nu
sunt neapărat cele mai importante și pot fi ușor
contracarate, deoarece multe persoane care con-
sumă abuziv droguri nu prezintă nici una dintre
aceste trăsături. (Giddens, 2000)
Deși nelămurită în totalitate, influența facto-
rilor psihologici rămâne foarte importantă în ca-
uzalitatea consumului de droguri. Astfel, o parte
a acestor factori pot acționa prin condiționare,
deoarece unele simptome care apar la întreru-
perea consumului de drog sunt considerate ca
fiind răspunsuri condiționate care se formează în
cursul unor episoade anterioare de întrerupere a
consumului.
Personalitatea toxicomanului, dar și compor-
tamentul lui - ambele dominate de ambiguitate
- au fost decelate printre factorii declanșatori ai
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
consumului de substanțe. Așadar, o serie de au-
tori au descris o structură nevrotică toxicomani-
că, ce se poate observa cu o frecvență mai mare
la două categorii de indivizi: persoane impulsi-
ve, lipsite de sentimente de culpabilizare, care
își exprimă impulsiunile toxicomane fără niciun
fel de control, categorie care din punct de vede-
re psihiatric corespunde psihopaților; persoane
compulsive, care luptă pentru a-și controla im-
pulsiunile, care se culpabilizează pentru eșecu-
rile repetate și care ar fi încadrate în categoria
persoanelor nevrotice. (Predescu, 1989)
Diferitele studii statistice arată predominanța
personalităților psihopatice și frecvența destul
de mare a structurilor psihotice la persoanele
dependente de droguri.
Pierre Deniker (1973) vorbește despre exis-
tența unui sindrom deficitar al toxicomanilor ca-
racterizat prin:
• deficit de activitate (mai accentuat la con-
sumatorii de opiacee), individul nu face de-
cât efortul de a-și procura drogul;
• deficit de funcționare intelectuală, caracte-
rizat de ideație lentă, cu vagi referiri și con-
cepții mistice orientale neclare, tulburări
ale memoriei de scurtă durată;
• deficit de bună dispoziție și afectivitate, care
poate sta la baza dezintegrării familiale, a
abandonului familial, la baza aderării la
unele grupuri subculturale, marginale, în
care fiecare individ este izolat, iar afectivi-
tatea este îndreptată doar spre drog. (Po-
rot, 2000)
Ca o părere aparte, menționăm că adolescen-
ții și copiii consumatori de droguri reprezintă o
problemă mai deosebită, întrucât, din cauza lip-
sei trăsăturilor definitorii de personalitate, creș-
te gradul de vulnerabilitate a acestora, mai ales
în condițiile unei inducții negative din punct de
vedere socio-familial.
O parte dintre consumatorii adolescenți și
copii trăiesc un fenomen de inadaptabilitate psi-
hogenă, tradus prin instabilitate afectivă, suges-
tibilitate crescută, manifestări comportamentale
disfuncționale tranzitorii.
Traumele afective trăite de ei creează condi-
țiile favorabile recurgerii la drog, în special la cei
care provin din familii în care există persoane cu
comportamente deviante. Chiar dacă drogul este
42
consumat de adolescenți și copii mai mult ocazi-
onal, recreațional, și în astfel de condiții se poate
ajunge foarte ușor la consum cronic de droguri
sau la dependență față de drog. (Șelaru, 1998)
De-a lungul timpului, au existat serioase pre-
ocupări, în sensul descoperirii unor trăsături de
personalitate care să-l caracterizeze pe indivi-
dul implicat în consumul cronic de droguri.
Teoriile atitudinal–comportamentale. As-
tăzi este posibil să prognosticăm într-o măsu-
ră semnificativă comportamentul, plecând de
la atitudini și credințe ale subiectului sau de la
comportamente anterioare sau relaționate cu
acestea, cum ar fi normele subiective, intențiile
comportamentale etc. Această teorie este utilă
atunci când urmărim predicția unui comporta-
ment plecând de la intenții, credințe sau atitudini
(Becona, 1993) separat sau în combinație cu alte
componente.
Teoriile psihologice bazate pe cauze in-
trapersonale. Adolescenții caută acceptarea și
aprobarea comportamentului lor. În situațiile în
care comportamentul adolescentul se îndepăr-
tează de așteptările părinților, profesorilor sau
ale altor persoane ale căror opinii sunt conside-
rate importante, acesta va deveni o sursă de dis-
confort psihologic, pe care adolescentul trebuie
să o rezolve. În cazul pierderii favorurilor adul-
ților semnificativi din viața tânărului, vor apărea
sentimente de autorespingere care necesită un
răspuns corectiv sau compensator.
Modelul afectivității (Pandina și colab.,
1992) pune accent pe relația dintre afectul
negativ - un status de excitație crescut - și vul-
nerabilitatea la abuzul de droguri. Astfel, se
așteaptă ca acei subiecți care vor găsi atractivă in-
toxicația cu droguri, să fie cei care, în mod cronic,
au nevoie de niveluri crescute de activare (sau cu
alte cuvinte au o sensibilitate specială la stimula-
rea rezultată din activarea produsă de droguri) și
cei care se pot caracteriza printr-o deprivare cro-
nică a reîntăririi pozitive. Mai mult, apare ipoteza
că cei care sunt deprivați cronic de o reîntărire
pozitivă sunt dominați de stări afective negative
persistente și generalizate. Satisfacerea acestor
necesități și înlăturarea stărilor negative poate,
cel puțin temporar, să fie obținută prin ingestia și
intoxicația cu droguri, ceea ce va conduce la acti-
varea circuitelor neuronale asociate cu reîntări-
rea pozitivă. Datorită satisfacției obținute, chiar
dacă aceasta este temporară, este de așteptat ca,
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
odată inițiată utilizarea substanței, consumul să
persiste în timp și să crească în intensitate. Astfel,
indivizii cu un profil de înaltă afectivitate negati-
vă, vor fi mai vulnerabili la trecerea de la consu-
mul ocazional la cel experimental și la abuz.
Teorii bazate pe familie și pe abordarea
sistemică. Utilizarea substanțelor este expresia
comportamentelor neadaptate al unuia sau mai
multor membrii ai familiei, comportament ce
produce o disfuncție în sistemul familial. (Wal-
drom, 1998)
3.4. Teorii și modele evolutive sau
bazate pe stadii
În cadrul acestora sunt incluse o serie de te-
orii, care își bazează explicațiile pe stadii sau pe
evoluția dezvoltării cu privire la maturizare și la
consumul consecutiv de droguri.
Modelul evolutiv al lui Kandel. Utilizarea de
droguri urmează niște pași secvențiali. Începutul
se face cu anumite substanțe (droguri legale) care
servesc ca element facilitator pentru consumul
ulterior de alte substanțe, în special marijuana și
apoi și alte droguri ilegale. Utilizarea drogurilor
ilegale (marijuana, cocaina, heroina etc.) se pro-
duce într-o formă secvențială sau pe etape, ple-
când de la droguri legale, alcool și tutun (Kandel,
1975) la droguri ilegale. Studiile indică existența
a patru etape prin care trec consumatorii de
droguri ilegale: bere sau vin, țigări sau lichior,
marijuana, alte droguri ilegale.
Consumul de droguri legale este elementul
intermediar care se găsește între non-consumul
de substanțe și consumul de marijuana și ulterior
de alte droguri ilegale. Este de asemenea impor-
tant să subliniem că, în decada anilor ’70, mode-
lul lui Kandel a adus un element nou, inexistent
până atunci în câmpul prevenirii. Acest model
arată faptul că nu este necesar ca fiecare etapă să
apară la toți indivizii în mod egal. Consumul unei
substanțe într-o etapă crește semnificativ proba-
bilitatea de a trece la faza următoare de consum.
Există diverse influențe care se relaționează cu
consumul sau non-consumul de droguri ilegale.
Principalele două sunt familia și anturajul, că-
rora li s-a acordat cea mai mare atenție. Alături
de acestea, ar mai fi factorii legați de individ și
alte comportamente deviante. Alături de con-
tactul cu diferitele substanțe ar mai exista două
tipuri de influențe: interpersonale și intraper-
sonale (caracteristicile personalității). Pe lângă
43
acestea, modelul de evoluție propus a fost găsit
atât la bărbați cât și la femei, la diferite vârste, in-
diferent de rasă, ceea ce demonstrează un nivel
înalt de generalizare.
Modelul etapelor motivaționale multicom-
ponente. Pe baza modelului stadiilor schimbării
al lui Prochaska și DiClemente (1983), Werch și
DiClemente (1994) au propus un nou model în
care există un continuum de 5 stadii, pornind de
la non-utilizarea drogurilor până la consumul
continuu:
1. Precontemplarea este cel mai timpuriu
stadiu al schimbării. Persoanele aflate în
precontemplare fie nu sunt conștiente de
comportamentul problemă, fie nu doresc
sau sunt descurajați când este vorba să
facă o schimbare cu privire la acesta17. În
acest stadiu, indivizii nu arată nici un fel
de intenție de a-și modifica modul de rela-
ționare. Este posibil ca alte persoane să se
gândească că această familie are o proble-
mă sau că membrii ei ar trebui să se com-
porte altfel, însă ei nu observă nici o nece-
sitate de a se schimba;
2. Contemplarea. În stadiul de contemplare
a schimbării o persoană realizează că are
o problemă și începe să se gândească seri-
os să o rezolve, dar nu s-a angajat în iniție-
rea unei acțiuni. Unii indivizi se mențin în
acest stadiu pe perioade lungi de timp, fi-
ind conștienți de existența unei probleme,
dar fiind incapabili de a se pune în mișcare
pentru a o rezolva;
3. Dezvoltarea unui plan și pregătirea
pentru acțiune. În stadiul preparativ, per-
soana este pregătită să se schimbe în viito-
rul apropiat. Este pe punctul de a acționa.
Persoana aflată în acest stadiu s-ar putea
ca în trecut să fi încercat și să fi eșuat în
schimbare. Totuși, a învățat lecții prețioase
din încercările de schimbare din trecut;
4. Persoana a petrecut ceva timp gândindu-se
la rezolvarea problemei și își propune iniți-
erea unei schimbări imediate;
5. Acțiune. În stadiul de acțiune persoana
este mai deschisă spre modificarea com-
portamentului, este activ implicată în
17. Miller, R. William, Rollnick, Stephen. Interviul Motiva-
țional - pregătirea pentru schimbare, Agenția Națională
Antidrog, București, 2005, p. 173-181
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
modificarea comportamentului, a expe-
riențelor și mediului pentru a-și rezolva
problemele și deja se pot observa unele
progrese;
6. Menținere. În acest stadiu, persoana în-
cearcă să consolideze progresele realizate
și încearcă să evite posibilele regrese;
7. Terminare. Procesul de schimbare a fost
completat și nu este necesară continuarea
eforturilor pentru evitarea regreselor, ast-
fel încât persoana simte o încredere totală
în capacitatea sa de a înfrunta cu succes
orice dificultate similară ulterioară.
Modelul etapelor motivaționale multicompo-
nente combină stadiile de însușire a unor com-
portamente cu cele ale schimbărilor de compor-
tament.
Modelul procesului de afirmare a tinerilor.
Acest model (Kim și colab., 1998) este bazat pe o
amplă gamă de teorii sau componente ale acesto-
ra, cum ar fi teoria controlului social, a modelului
dezvoltării sociale, a comportamentului proble-
mă și a învățării sociale. Componentele pe care
le include acest model sunt: un suport familial
adecvat; un suport social adecvat; preocuparea
și sprijinul familiei în viața tânărului; așteptările
sociale înalte din partea persoanelor importante
pentru tânăr; oportunitățile de a deprinde abili-
tăți pentru viață, care să aibă implicații relațio-
nate cu munca; oportunități relevante pentru
asumarea de responsabilități; oportunități pen-
tru a participa și contribui în mod semnificativ la
activități sociale, culturale, economice și publice
în școală și comunitate; oportunități de a demon-
stra abilități și de a obține succese; întărirea ran-
damentului de către persoane relevante din școa-
lă, casă, dar și de către alți adulți.
În acest model, o importanță deosebită este
atribuită familiei, ca element de bază al socializă-
rii valorilor dominante din societate.
De asemenea, sunt incluse alte elemente le-
gate de gradul de adaptare a individului la ordi-
nea socială, bazate pe teoria controlului social,
chiar dacă autorii înțeleg această adaptare prin
intermediul teoriei învățării sociale și a stadiilor
expectativă. Prima definește comportamentul
social ca rezultat al condiționării prin imitare,
obținut prin procesele de reîntărire și pedeap-
să. Cea de-a doua se bazează pe ideea că modul
în care gândim și credem este în mare parte în
44
funcție de modul în care ne văd și ne tratează cei-
lalți. Modul în care ceilalți ne percep este în mare
parte condiționat de așteptările pe care aceștia le
au dinainte. Această teorie este cunoscută și sub
numele de efectul Pigmalion sau modelul comu-
nicării expectativelor.
Modelul maturității prin consumul de
droguri (Labouvie, 1996) propune un model ba-
zat pe autoreglare, unde elementele cheie sunt
personalitatea și autoeficiența. În ipostazele în
care acestea eșuează, individul va răspunde ne-
cesităților sale imediate sau presiunilor situați-
ilor imediate cu ajutorul drogului. În plus, este
probabil ca individul să nu aibă scopuri persona-
le sau că acestea să fie puțin importante, dificile,
costisitoare sau greu realizabile. Aceasta îl poate
conduce la o stare de alienare și depresie ce poa-
te fi depășită prin consumul de droguri.
Studiile sale se bazează pe faptul că factorul
timp generează o scădere naturală a numărului
de consumatori și a consumului, asociată cu o
creștere a numărului de indivizi din aceeași ge-
nerație care intră în curentul social al majorității.
Acestea indică, după cum susține autorul, o creș-
tere a traiectoriei temporale către o mai mare
convenționalitate, atât la bărbați, cât și la femei.
Teoria pseudomaturității sau a dezvoltării
precoce (Newcomb, 1996). Ceea ce afirmă aceas-
tă teorie este că, în timpul adolescenței, și în fața
experimentării rolurilor adulte, adolescentul va
întâmpina dificultăți în a face față în diferite sfere
ale vieții.
Afirmația de bază a acestei teorii este că reali-
zarea de activități precoce față de vârsta cronolo-
gică și implicarea în responsabilități tipic adulte
la o vârstă prematură în adolescență interferează
cu obținerea abilităților psihosociale necesare
pentru succesul ulterior în aceste roluri. Ceea ce
susține autorul, este că acestea sunt învățate în
perioada critică a adolescenței și dezvoltarea lor
prematură împiedică o învățare corectă.
În cadrul acestei teorii se consideră că există
două etape de mare importanță: tranziția de la
copilărie la adolescență, când apare pubertatea,
și tranziția de la adolescență la adultul tânăr,
când se produc evenimente importante, cum ar
fi căsătoria sau alegerea serviciului. Această di-
ferențiere se bazează pe faptul binecunoscut că
există întâmplări critice în viață în urma cărora
se face tranziția de la o etapă la alta; modalitatea
de realizare va genera adecvarea sau nu a rezul-
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
tatului. Unul dintre aspectele pe care această teo-
rie le consideră importante este cel al pubertății,
din cauza numărului mare de modificări care se
produc în acestă etapă. Alături de greutatea dată
etapei pubertății, în care este implicat clar un fac-
tor de natură biologică, această teorie acordă de
asemenea o mare importanță factorilor personali
și sociali în baza altor teorii care au demonstrat
gradul implicării acestora.
Modelul psihopatologic al dezvoltării.
Glantz (1992) propune un model prin care expli-
că abuzul de substanțe, pe care îl numește mode-
lul psihopatologic al dezvoltării, în privința cau-
zei abuzului de droguri. Modelul acestui autor se
bazează pe factorii de risc care s-au demonstrat
a fi asociați cu etiologia abuzului de substanțe
(factori neurologici și genetici, predispoziția la
comportamente problemă, factori psihologici și
psihopatologici, factori ambientali și sociali) și pe
principiile de bază ale dezvoltării și ale psihopa-
tologiei legate de dezvoltare.
Acest model diferă de alte modele etiologice
prin orientarea sa psihopatologică referitoare la
dezvoltare și prin includerea în cadrul ei a ante-
cedentelor primei copilării.
În perioada neonatală (0-3 luni), copiii cu risc
mare, conform ipotezei autorului, ar fi cei care
au un temperament cu următoarele caracteris-
tici: labilitate mărită și intensitate a afectului mai
mare decât media la copiii de aceeași vârstă; ca-
pacitate mai mică de a se obișnui la noi stimuli
sau de adaptare la schimbare; latență mai mare
decât media copiilor de aceeași vârstă în a răs-
punde la situații neplăcute; dificultate mai mare
de a fi liniștiți; regularitate mai mică a ciclurilor
biologice.
Vulnerabilitatea ar fi produsul interacțiunii
caracteristicilor temperamentale ale copilului cu
persoanele și experiențele din mediul său. Astfel,
un temperament mai dificil al copilului nu repre-
zintă o condiție suficientă pentru consumul ulte-
rior de substanțe. Pornind de aici, autorul pro-
pune acest tip de caracterizare a copiilor aflați la
risc, de la naștere până la adolescență.
Teoria socializării primare (Oetting și co-
lab., 1998) are ca obiectiv rezolvarea limitări-
lor teoriilor anterioare dat fiind că, după autori,
acestea fie analizează doar un aspect al proble-
mei (variabile psihologice, biologice sau sociale),
fie nu indică elementele de legătură dintre com-
45
ponente. Această teorie se centrează pe compor-
tamentul problemă, iar consumul de droguri este
unul dintre ele. Această teorie pleacă de la pre-
misa conform căreia chiar dacă baza biologică a
comportamentului uman este de necontestat,
în mod esențial toate comportamentele socia-
le umane sunt învățate sau conțin componente
principale care sunt învățate.
Comportamentele sociale deviante, cum sunt
consumul de droguri, crimele, violența, se găsesc
printre aceste comportamente învățate. Devianța
nu este o simplă situație defectuoasă care apare
când există o ruptură între legăturile și norme-
le prosociale; atât normele prosociale, cât și cele
deviante sunt în mod activ învățate în cadrul pro-
cesului de socializare primară. Pentru aceasta,
există anumite surse de socializare primară, care
influențează individul: familia, școala și grupul
de egali. De asemenea, există influențe indirecte
în socializarea primară care sunt date de trăsătu-
rile de personalitate și de sursele de socializare
secundară, cum ar fi caracteristicile comunității:
oraș, cartier, dimensiune, mobilitatea populației,
distribuția populației pe vârste, oportunități so-
ciale, sărăcie, familia numeroasă, religie și insti-
tuțiile religioase.
Referitor la trecerea de la socializarea primară
la consumul de droguri, această teorie susține că
această tranziție se poate realiza pe două căi:
adicția apare ca rezultat al socializării și prin
dependența față de un stil de viață bazat pe con-
sumul de droguri. Aceasta include tipul de drog,
accesibilitatea acestuia și gradul de acceptare.
3.5. Teorii integrative și comprehen-
sive
Teoriile integrative și comprehensive au ca
obiectiv explicarea comportamentului de con-
sum prin integrarea a diferite componente din
diverse teorii sau prin abordarea unei teorii com-
prehensive prin intermediul căreia este posibilă
explicarea problemei.
Teoria învățării sociale inițiată de E. H.
Sutherland (1939) face referire la explicarea
comportamentului deviant, în general, inițial
purtând numele de teoria asocierilor diferenția-
le. E. H. Sutherland spune că devianța este rezul-
tatul unor comportamente învățate social, fiind
un produs al interacțiunii directe a indivizilor cu
persoane pe care le consideră semnificative pen-
tru ei. S-a pornit de la ideea că modul în care o
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
persoană se comportă în prezent este determinat
de succesiune de gratificații, recompense și întă-
riri la care acea persoană a fost expusă18.
Deși concepția lui E. H. Sutherland s-a referit
în mod particular la problematica învățării com-
portamentului infracțional, ea a reprezentat o
premisă principală pentru schițarea unei teorii
generale asupra relațiilor dintre socializare și
devianță, asupra rolului procesului de învățare a
normelor și valorilor unei anumite subculturi în
geneza devianței, așa cum este subcultura alcoo-
lismului sau cea a consumului de droguri.
Teoria învățării prin condiționare clasică, ope-
rantă și prin imitare, are o mare relevanță pen-
tru explicarea, tratamentul și prevenirea consu-
mului. Această teorie explică consumul ca fiind
un fenomen de dobândire ce urmează modelele
menționate. S-au propus explicații plecând de
la fiecare dintre paradigmele de învățare, însă,
în momentul actual, cel care permite explicarea
comprehensivă a comportamentului de consum
de droguri este cel al învățării sociale, mai ales
pentru etapa de inițiere a acestuia.
Teoriile învățării au adus un aport empiric im-
portant, au fundamentat psihologia științifică și
au folosit principiile, tehnicile și procedeele pe
care aceasta le utilizează.
Teoria cognitivă socială (Bandura, 1986)
este una dintre cele mai utilizate și importante în
domeniul consumului de substanțe. Aceasta este
o teorie psihologică bazată pe principiile învăță-
rii și pe cunoașterea persoanei din perspectiva
mediului social în care își manifestă comporta-
mentul.
Bandura, în comparație cu explicațiile com-
portamentului uman bazat pe condiționarea cla-
sică și operantă, propune existența a trei sisteme
implicate în reglarea comportamentului: primul
este constituit de situațiile și stimulii externi care
afectează comportamentul, în principal prin in-
termediul proceselor de condiționare clasică; al
doilea este constituit din consecințele comporta-
mentului sub formă de întăriri externe ale aces-
tuia și care își exercită influența prin procese de
condiționare operantă sau instrumentată; al trei-
lea este constituit din procesele cognitive media-
toare care reglează influența mediului, determi-
nând stimulii cărora li se va da atenție, modul de
percepere al acestora și influența pe care aceștia
o au asupra comportamentelor viitoare.
18. Ibidem, p. 82-88
46
Această teorie insistă pe conceptul de auto-
eficiență ca fiind o componentă centrală și, tot-
odată, ca element explicativ principal în ceea ce
privește dobândirea, menținerea și schimbarea
comportamentului. Este o teorie comprehensivă
a comportamentului uman care ia în considera-
re în același timp factorii învățării (condiționare
clasică, operantă și prin imitare), procesele cog-
nitive și componenta socială în care trăiește și se
dezvoltă individul.
Modelul dezvoltării sociale (Catalano, Haw-
kins și colab.) reprezintă o teorie generală a
comportamentului uman, al cărui obiectiv este
explicarea comportamentului antisocial prin in-
termediul specificărilor predictive ale dezvoltă-
rii. Modelul lor integrează alte teorii anterioare
care au fost susținute empiric, cum ar fi teoria
controlului, teoria învățării sociale și teoria aso-
cierii diferențiate. Acest model pornește de la ipo-
teza că procesele de dezvoltare sunt similare atât
în cazul celor ce conduc la comportamente pro-
sociale, cât și cele care conduc la comportamente
antisociale.
Individul trece de-a lungul vieții prin diferite
faze în care factorii de risc și de protecție au o
mare importanță pentru dezvoltarea comporta-
mentelor antisociale. Acest model include trei
elemente principale: comportamentul delincvent
și cel al consumului de droguri într-un singur mo-
del; existența unei perspective de dezvoltare, ceea
ce conduce la submodele specifice pentru diferite
vârste: preșcolar, școlar, liceal; factori de risc și de
protecție pentru delincvență și consum de droguri.
Ipoteza principală a acestui model este aceea
că oamenii sunt în căutarea satisfacției, iar com-
portamentul uman depinde de interesul individu-
lui față de actele sale, aceasta semnificând faptul
că indivizii se implică în activități sau interacțiuni
pentru a obține ceea ce speră că vor primi de la
acestea. În mod clar, acest fapt derivă din teoria
învățării sociale. Pe lângă aceasta, experiențele
aduc informații empirice ce servesc unor acțiuni
viitoare. Aceasta se bazează pe teoria asocierii
diferențiate. A doua ipoteză principală a acestei
teorii este că există un consens normativ în soci-
etate sau, cu alte cuvinte, niște „reguli ale jocului”.
Modelul consideră o serie de etape de dez-
voltare care vor conduce la un comportament
prosocial sau antisocial. Pentru calea prosocială,
acestea sunt: perceperea oportunităților pentru
interacțiune și implicare prosocială; implicarea
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
în activități și interacțiuni prosociale; abilități
pentru interacțiune și implicare, recompensele
percepute ale acestora; sprijin și compromis că-
tre alte activități prosociale; credința în ordinea
morală.
Comportamentul antisocial are aceleași ele-
mente, dar opuse celor anterioare. Această teorie
susține ipoteza dezvoltării unui comportament
individual ce va fi pro sau antisocial în funcție
de comportamentele, normele și valorile predo-
minante pe care le au cei care se află în antura-
jul individului. Aceasta se bazează în mare parte
pe teoria controlului social. Avantajul pe care îl
are modelul dezvoltării sociale, ca și alte modele,
este acela că, plecând de la componentele sale, se
pot dezvolta programe de prevenire și asistență
pentru consumul de droguri.
Intervenind în acele puncte care conduc la
consumul de droguri se poate întrerupe ceea ce
se consideră procese cauzale ale acestuia. Autorii
modelului afirmă că este posibil să se intervină în
fiecare din aceste etape, chiar dacă aceasta impli-
că intervenții multiple datorită includerii multor
factori.
Teoria interacțională a delincvenței (Thor-
nberry, 1996) combină elemente din teoria con-
trolului și învățării sociale. Astfel, comportamen-
tul deviant este rezultatul atât al legăturilor slabe
ale persoanei cu societatea convențională, cât și
al unui mediu social sărac în care să poată fi în-
vățat și întărit un comportament adecvat. Acesta
se dezvoltă într-o formă dinamică pe parcursul
vieții, prin interacțiunea mai multor procese.
Astfel, primul element relevant pentru produ-
cerea unui comportament delincvent este lipsa
legăturilor convenționale. Acei adolescenți care
se află în strânsă legătură cu părinții lor și care se
află într-o relație sigură cu școala și alte activități
convenționale, prezintă o probabilitate redusă de
a dezvolta comportamente delincvente. Pe lângă
aceasta, de obicei acești adolescenți se află în ca-
drul unor rețele sociale convenționale, ceea ce
scade și mai mult probabilitatea de a se implica
în activități deviante.
Pe de altă parte, dacă legăturile convenționale
sunt slabe sau lipsesc, existând un control soci-
al slab asupra comportamentului, posibilitatea
delincvenței crește. Fără îndoială că, pentru a se
produce un comportament stabil de delincvență,
este necesar un mediu social în care acesta să se
poată învăța și în care să fie întărit. În acest fel, a
47
fi printre egali delincvenți, cu valori în acest sens,
este relevant pentru consolidarea acestui tip de
comportament. Astfel, această teorie insistă pe
faptul că relația dintre aceste variabile este dina-
mică, și nu statică, bidirecțională între variabile
și cu potențial de modelare în decursul evoluției
individului.
Teoria comportamentelor de risc ale ad-
olescenților (Jessor și Jessor, 1993) consideră
anumiți factori de risc și de protecție, anumite
comportamente de risc și anumite rezultate de
risc. Aceasta dă o mare importanță, în apariția
comportamentelor cu risc la adolescenți, sărăci-
ei sociale, inegalității și discriminării, elemente
fundamentale pentru menținerea unei părți din
populația adolescentă în ceea ce autorii au numit
„risc”.
Implicațiile pe care le are această teorie atât
pentru prevenire, cât și pentru intervenție în
consumul de droguri este că o abordare compre-
hensivă este mai eficace decât o abordare par-
țială. În plus, printr-o abordare comprehensivă
este mai probabil să se obțină succese și efecte-
le să se mențină pe termen lung. Astfel, această
teorie susține că trebuie reduși factorii de risc și
crescuți factorii de protecție, introducând ideea
schimbării stilului de viață, în special la acei ti-
neri care trăiesc în medii sociale defavorizate.
Probabil, unul dintre principiile care deri-
vă din această teorie este acela de a nu orienta
întreaga responsabilitate pe individ, deoarece
responsabilitatea contextului social (îndeosebi
sărăcia, inegalitatea, discriminarea) este de mare
importanță. Aceasta conduce la necesitatea unei
schimbări și în cadrul contextului, alături de
schimbările realizate în factorii cauzali și de în-
treținere a comportamentelor de risc.
Modelul stilurilor de viață și al factorilor de
risc ce le condiționează este unul dintre mode-
lele cele mai utilizate în cadrul campaniilor de
prevenire și asistență din Europa. Acest model
are la bază considerarea factorilor de risc și de
protecție pentru consumul de droguri, alături
de alte componente. Această abordare a ajutat
la creșterea eficienței intervențiilor care implică
acest model, considerând că „factorii și cauzele
care determină sau facilitează ca indivizii să fie in-
teresați de droguri au legătură cu întreaga dinam-
ică personală și socială anterioară contactului cu
drogurile”. Aceasta se aplică inclusiv în cazul re-
lațiilor mai mult sau mai puțin cauzale, existând
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
mulți factori care au o mai mare greutate decât
drogul în sine. Astfel, se poate spune, chiar dacă
ar părea paradoxal, că drogul nu este un factor
de risc pentru dependența de droguri. (Calafat și
colab., 1992)
Drogul reprezintă unul dintre multiplii factori
care se asociază cu consumul de droguri, el re-
prezentând doar un element din totalitatea celor
care trebuie luate în considerare. Pentru Calafat
și colaboratorii săi, acești factori asociați consu-
mului de droguri se încadrează ca factori de risc
și factori de protecție. În ceea ce denumesc re-
țeaua factorilor de risc și de protecție, ei iau în
considerare: structurarea socială, comportamen-
tele de consum din societate, familia, școala, folo-
sirea timpului liber, relația cu părinții, relația cu
colegii, informația, personalitatea, atitudinile, ex-
periențele cu alte droguri și consumul acestora.
Prevenirea și asistența în consumul de substanțe
sunt orientate astfel încât influența acestor fac-
tori de risc și de protecție să permită ca individul
să fie liber față de consum.
Teoria influenței triadice (Flay și Petraitis,
1995) consideră diferite niveluri pentru explica-
rea cauzelor comportamentului, ce pleacă de la
cele mai apropiate, trec prin cele mai îndepărtate
până la cele finale. Aceste niveluri relaționează
cu trei grupe de influențe care se deplasează de-a
lungul lor: influențele culturale și de mediu asu-
pra cunoștințelor și valorilor care influențează
atitudinile; influențele contextual–sociale ce in-
fluențează credințele sociale normative ale indi-
vidului; influențele intrapersonale determinante
asupra controlului de sine și abilitățile sociale, ce
conduc la autoeficiență. În același timp, împreu-
nă cu aceste elemente generale, există un număr
important de interacțiuni și influențe, atât între
grupurile de influență, cât și între niveluri.
Bandura (1986) și ulterior și alți autori, pre-
cum Flay și Petraitis, consideră comportamen-
tul ca rezultat al situației, persoanei și mediului.
Influențele atitudinale, sociale și intrapersonale
intervin într-un mod independent și afectează
într-o formă interactivă deciziile de a acționa sau
nu într-un anumit mod (ex. a consuma sau nu
substanțe). Elementele intermediare de influen-
ță considerate sunt: ceea ce individul extrage din
mediul său, situații și trăsături de bază; așteptă-
rile pe care le are asupra comportamentului și
evaluarea sa privind aceste așteptări; cunoștințe-
le sale în legătură cu starea de sănătate. Specifică
48
acestei teorii este considerarea atât a factorilor
direcți, cât și a celor indirecți ce afectează com-
portamentul. În aceeași măsură, aceasta servește
la explicarea atât a comportamentelor habituale,
cât și a noilor comportamente. Un element final
de mare relevanță al teoriei este luarea deciziilor.
Conform acestei teorii, luarea deciziilor este un
proces dinamic.
Modelul autocontrolului elaborat pentru
explicarea inițierii și menținerii consumului de
droguri are la bază autocontrolul și pornește de
la modelul bio-psiho-social. Autorii (Santacreu și
colab., 1992) consideră că geneza problemei por-
nește de la încercarea adolescentului de a obține
surse alternative de întărire la cele pe care le are
deja sau i se oferă în mod concret. Scopul acestui
demers este de a câștiga independență și de a ob-
ține anumite capacități de control, prin căutarea
unei alternative la întăririle parentale.
Dobândirea autocontrolului poate avea un
caracter general sau poate fi izolată în anumite
tipuri de situație. La rândul său, procesul de au-
tocontrol se dobândește prin intermediul exerci-
tării anumitor comportamente de către individ,
ceea ce implică interacțiunea cu mediul. Printre
abilitățile de autocontrol caracteristice se găsesc:
rezistența la exprimarea agresivității după ex-
perimentarea unei frustrări; rezistența la trans-
gresare; reglarea autoadministrării de întăriri și
rezistența la tentație.
La elaborarea programelor de prevenire, dat
fiind faptul că autocontrolul se învață, este ne-
cesar să se îndeplinească următoarele cerințe:
definirea caracteristicilor populației căreia îi
este destinat și identificarea factorilor de risc ai
acesteia; identificarea și analiza factorilor care
determină problema respectivă; diferențierea în-
tre ceea ce reprezintă geneza problemei și ceea
ce reprezintă menținerea acesteia.
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
CAPITOLUL IV. TIPURI DE PROGRAME DE PREVENIRE A CONSUMU-
LUI DE DROGURI: PREVENIRE PRIMARĂ, SECUNDARĂ ȘI TERȚIARĂ
PREVENIREA, potrivit Dicționarului Explica-
tiv al Limbii Române, este un răspuns anticipat
față de un eveniment care se presupun a fi no-
civ. Plecând de la această definiție, s-au dezvoltat
două modalități de abordare:
1. Reducerea și, dacă este posibil, eliminarea
posibilității ca un astfel de eveniment să
apară;
2. Reducerea posibilității de apariție a unor prevenirii primare, cu atât rezultatele sunt mai
evenimente nocive ulterioare în legătură
cu evenimentul nociv deja apărut.
Prevenirea consumului de droguri presupune:
• Recunoașterea semnalmentelor specifice
unui potențial consum în situația în care
sunt excluse alte cauze care ar putea modi-
fica comportamentul unei persoane;
• Cunoașterea efectelor nocive asociate, a
modului de prezentare sau administrare în
scopul adoptării unei conduite care să îm-
piedice consumul acestor substanțe.
În prevenirea consumului de droguri se con-
turează programe în funcție de caracteristicile
grupului țintă (și anume, faptul de a fi sau nu ex-
pus comportamentului de risc). În acest material
vom insista pe prevenirea primară, dar conside-
răm că o cunoaștere teoretică a celor trei forme
de prevenire poate ajuta cadrul didactic în efor-
tul lui de a reduce riscul apariției consumului la
proprii elevi.
TIPURI DE PREVENIRE
Prevenirea primară se referă la:
• acțiuni de informare a grupului țintă cu
privire la efectele nocive ale drogurilor;
• formarea de abilități de autoafirmare per-
sonală, având drept grup țintă persoane, în
special tineri, ce nu au fost expuse consu-
mului de droguri.
Prevenirea secundară se adresează gru-
purilor/persoanelor ce prezintă un risc crescut
pentru consumul de droguri, cei care fie au ex-
perimentat deja, fie din cauza particularităților
socio-economice și culturale ale mediului sunt
mai expuși fenomenului (de exemplu, copiii con-
sumatorilor de droguri).
49
Prevenirea terțiară se adresează consuma-
torilor de droguri și are ca scop diminuarea ris-
curilor asociate consumului de droguri, precum
infectării HIV, hepatita B și C și alte boli cu trans-
miterea pe alte căi decât cea digestivă.
Cea mai eficientă și mai dezirabilă formă
de prevenire este cea primară.
Cu cât intervenția este mai susținută în sfera
elocvente și mai palpabile, costurile sociale sunt
mai scăzute, iar beneficiile sociale sunt mai mari.
Primul factor de prevenție este informarea
asupra efectelor negative exercitate de consu-
mul moderat, respectiv excesul de drog, la care
se adaugă conștientizarea factorilor de risc per-
sonali (de ex. contagiunea socială, minimizarea
efectelor etc.).
Al doilea factor de prevenție presupune anga-
jarea prealabilă a persoanelor cu risc de consum
în activități care să le satisfacă anumite trebuințe
psihologice, experiențe și sentimente de recom-
pensă morală pentru ca, ulterior, să aibă o atitu-
dine de evitare sau de indiferență față de tentația
drogurilor.
Al treilea factor este consilierea psihologică a
membrilor familiei. Atitudinea adecvată preven-
tivă față de un membru de familie deja suspectat
de consum va ține cont de următoarele recoman-
dări:
• a nu reacționa exagerat la bănuieli, amplifi-
când problemele;
• a deschide subiectul despre drog într-o dis-
cuție rațională, liniștită, cu tact și răbdare;
• a utiliza tehnici eficiente de comunicare și
interacțiune între membrii familiei pe baza
unor atitudini consecvente, suportive;
• a monitoriza, mai ales comportamentul co-
piilor în mediul extrafamilial;
• a corecta concepțiile greșite, „miturile”
achiziționate de la colegi sau mass-media;
• a favoriza autoevaluarea pozitivă, lăudând
eforturile, realizările, fixarea unor scopuri
realiste, evitând comparațiile nefavorabile;
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
• a sprijini dezvoltarea unor valori solide, care familia le are la îndemână atunci când este
pentru a lua decizii corecte în raport cu
presiunile mediului;
• a dovedi înțelegere, interes și ajutor, criti-
când faptele negative, nu persoana;
• a evita conflictele, ostilitatea, pedepsele, de dezintoxicare, implicarea familiei este foarte
perfecționismul în educație;
• a nu oferi în familie modele de consum care
să influențeze indirect percepția despre
droguri în general;
• a încuraja exersarea atitudinilor de refuz;
• a contacta familii cu probleme similare și
persoane recuperate;
• a dezvolta abilitatea psihologică de a recu-
noaște din timp momentul apariției unei
disfuncționalități în familie.
Prin conștientizarea opiniei publice, realiza-
te prin campanii publicitare și prin programe
desfășurate în școli, dar și prin emisiuni TV prin
care se dezbate tema drogurilor și a impactului
pe care acestea le au asupra vieții unei persoane,
se vizează informarea cu scopul de a se încuraja
dezvoltarea unui comportament pozitiv și con-
structiv, odată cu întărirea responsabilității față
de consumul acestor substanțe.
Familia are un rol esențial în problematica
prevenirii delincvenței juvenile și a consumului
de droguri la adolescenți, fiind cea mai în măsură
să „controleze” astfel de fenomene negative.
Comunicarea deschisă cu copiii și insuflarea
valorilor, în care părinții creds și pe care le res-
pectă va face ca tinerii, la rândul lor, să le adopte
și să le prețuiască, exemplul personal al părin-
ților fiind prima lecție antidrog pe care un copil
o primește. Aducându-i la cunoștință care sunt
cauzele, efectele și implicațiile sociale, medicale
și juridice ale consumului de droguri, va face ca
tânărul să fie informat și mai bine pregătit să re-
ziste acestei tentații.
Stabilirea unei relații de încredere bazată pe
afecțiune între părinți și copii, supravegherea
adolescentului și cunoașterea anturajului pe care
acesta îl frecventează, controlul destinației bani-
lor „de buzunar”, discutarea periodică cu dirigin-
tele și profesorii despre rezultatele școlare ale
adolescentului, sprijinirea în a-și urma pasiunile
și manifestarea consecvenței și interesului pen-
tru tot ce face copilul, sunt doar câteva „arme” pe
50
vorba de luptă antidrog. Sunt situații când, din
cauza consumului unuia sau altuia dintre părinți
(uneori chiar și bunici), copilul devine el însuși
consumator, imitând modelul parental.
În ceea ce privește urmarea unui tratament
importantă, chiar esențială, ea oferind dragoste
și suport moral, asigurând în acest fel reușita tra-
tamentului.
Școala are meritul de a organiza campanii de
prevenire și de a pune la dispoziția tinerilor cele
mai bune informații despre consumul de droguri.
În acest sens, profesorii merg la cursuri care ur-
măresc informarea despre specificul drogurilor
și implicațiile pe care acestea le pot avea atât
asupra sănătății, cât și a psihicului și a relațiilor
sociale, dar și care sunt indiciile după care pot fi
recunoscuți cei care se droghează. Foarte eficien-
te sunt acțiunile la care sunt invitați foști consu-
matori.
Comunitatea. Oricine se simte izolat, încear-
că să găsească un grup căruia să i se alăture. Un
caz aparte îl constituie grupurile minoritare care
întâmpină greutăți mari în a se integra în socie-
tate, ajungând uneori să fie marginalizate social,
căutând astfel scăparea în droguri. Urbanizarea
și șomajul sunt alți factori care contribuie în
mare măsură la creșterea numărului celor care
consumă droguri.
Consumul este de asemenea influențat de dis-
ponibilitatea acestora pe piață. Când cantitatea
lor crește, crește și consumul. Uzul de droguri ili-
cite (cocaină, opiacee) este mai mare din cauza
disponibilității mai mari în anumite zone. Mulți
toxicomani au încercat să urmeze un tratament
de dezintoxicare pentru a renunța definitiv la
consumul de drog, dar din cauza faptului că tră-
iesc în zone în care drogurile sunt la îndemână,
au reluat consumul. Treptat, aceste grupuri sunt
marginalizate și separate de societate. Zonele în
care consumul de droguri este ridicat se caracte-
rizează printr-o rată mare a criminalității, a șo-
majului, un sistem școlar cu mari probleme.
Statul, prin măsurile legislative și prin cam-
panii desfășurate la nivel național, realizate prin
colaborarea instituțiilor sale, se dovedește a fi un
aliat eficient în lupta antidrog.
Programele de prevenire primară se con-
centrează în două zone majore: școala și co-
munitatea.
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Adolescența este frecvent caracterizată ca o
perioadă de mari schimbări fizice și psihologice.
În timpul adolescenței indivizii experimentea-
ză, în general, o mare gamă de comportamente
și tipare de viață. Acest lucru survine ca o parte
naturală a procesului de separare de părinți, dez-
voltând sentimentul de autonomie și indepen-
dență, fundamentând identitatea personală. Ei
capătă aptitudinile necesare pentru a funcționa
efectiv în lumea adultă. Multe dintre schimbările
de dezvoltare care sunt necesare, fiind și o con-
diție esențială pentru a deveni adulți sănătoși,
cresc riscul adolescentului pentru fumat, alcool
și uz de droguri. Adolescenții nerăbdători să-și
asume rolul de adulți și să apară mai maturi, pot
să fumeze, să bea sau să consume droguri ca o
cale de a-și cere dreptul la statutul de adult. Ado-
lescenții se angajează în consumul de substanțe
ca o metodă de:
• stabilire a solidarității cu un grup;
• de împotrivire la autoritatea familială;
• de stabilire a propriei lor identități.
Pe perioada adolescenței, influența părinților
este în general înlocuită de cea a grupului. Nece-
sitățile de asemănare și asemănările în compor-
tament cresc rapid în preadolescență și în adoles-
cența timpurie și scad uniform de la mijloc către
sfârșitul adolescenței. Oricum, în pofida acestei
tendințe generale de dezvoltare spre o creștere a
asemănării, o susceptibilitate individuală la pre-
siunea asemănării poate varia mult, depinzând
de valorile și varietatea factorilor psihologici, ca
și de importanța relativă a acceptării egalității.
În concluzie, deoarece este caracteristic pen-
tru adolescenți sentimentul de imortalitate și in-
vulnerabilitate, ei tind să minimalizeze riscurile
asociate consumului de droguri și să supraesti-
meze abilitatea proprie de a evita personal tipa-
rele distructive ale uzului.
FACTORII DE RISC ȘI DE PROTECȚIE
Factorii de risc
Factorii de risc sunt circumstanțele prezen-
te înainte de inițierea consumului, abuzului sau
consumului problematic de droguri. În 1994,
Committee on Prevention of Mental Disorders al
Institute of Medicine din SUA, a definit factorii de
risc ca „acele caracteristici, variabile sau circum-
stanțe care, confluând în viața unei persoane, con-
tribuie la creșterea probabilității ca acea persoa-
51
na să dezvolte o problemă de comportament, în
comparație cu orice altă persoană din populația
generală, selecționată la întâmplare”.
Factorii de protecție
Prin factori de protecție se înțeleg acele cir-
cumstanțe moderatoare ale expunerii la factorii
de risc. Factorii de protecție nu sunt în mod nece-
sar factori opuși celor de risc, ci mai degrabă este
vorba de două realități distincte care interacțio-
nează între ele.
Factorii de protecție întăresc rezistența per-
soanelor supuse situațiilor de risc, acționând ca
elemente de protecție față de potențiale răspun-
suri problematice.
Principii generale
• Factorii de risc și de protecție față de
consumul problematic de droguri includ
mediatori și modulatori atât cu caracter
biogenetic precum și psihologic, compor-
tamental, social și medio-ambiental. Acești
factori variază în ceea ce privește impor-
tanța lor din cauza existenței unor diferen-
țe individuale și de grup;
• Relevanța factorilor de risc poate varia sau
fluctua de-a lungul vieții unei persoane,
aceștia fiind mai intenși pe timpul perioa-
delor de tranziție dintre etapele vitale;
• Modelul asupra factorilor de risc și de pro-
tecție are importante implicații practice în
câmpul reducerii cererii de droguri, deoa-
rece intervențiile în acest sector trebuie să
se centreze pe reducerea riscurilor ime-
diate ale abuzului de droguri și promova-
rea stabilizării factorilor de protecție pe
termen lung, în special în grupurile care
au fost supuse unor situații mai intense de
risc;
• Factorii de risc pot sau nu să fie prezenți
într-un caz concret. Practic, atunci când un
factor de risc este prezent, probabilitatea
ca o persoană să consume sau să abuzeze
de droguri este mai mare decât atunci când
nu este prezent;
• Prezența unui singur factor de risc nu este
o garanție a producerii abuzului de dro-
guri, dar și contrariul - absența acestuia -
nu garantează că abuzul nu se va produce.
Acesta este valabil și în cazul factorilor de
protecție. De obicei, abuzul de droguri este
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
mai probabil și, în orice caz, este rezultatul
intervenției mai multor factori;
• Numărul factorilor de risc prezenți este di-
rect relaționat cu probabilitatea abuzului
de droguri, chiar dacă acest efect dițional
poate fi atenuat în funcție de natura, con-
ținutul și numărul factorilor de risc impli-
cați;
• Majoritatea factorilor de risc și de protec-
ție au multiple dimensiuni măsurabile și fi-
ecare dintre ei influențează într-o manieră
independentă și globală abuzul de droguri;
• Intervențiile directe sunt posibile în cazul
anumitor factori de risc detectați și pot
avea ca rezultat eliminarea sau reducerea
acestora, scăzând probabilitatea abuzului
de substanțe.
Clasificarea factorilor de risc (după Haw-
king și colab.)
• Genetici: Copii ai consumatorilor de sub-
stanțe psihoactive;
• Constituționali: Consumul timpuriu de
droguri (înainte de 15 ani); Durerea sau
afecțiuni cronice; Factori fiziologici;
• Psihologici: Probleme de sănătate minta-
lă; Abuz fizic, sexual sau emoțional;
• Socioculturali:
ȖȖ Familia: Consum de droguri da către
părinți și atitudini pozitive față de con-
sumul de droguri; Divorțul sau separa-
rea părinților; Probleme în gestionarea
familială; Așteptăro scăzute față de co-
pii sau față de reușita acestora; Factori familiali de risc pentru con-
ȖȖ Egalii: Prieteni care consumă droguri; sumul de tutun, alcool și droguri19
Atitudini favorabile față de consumul
de droguri; Comportamente antisociale
sau delincvență timpurie;
ȖȖ Școala: Nerespectarea regulamentului
școlar; Implicare scăzută la școală; Difi-
cultăți de promovare în clasele școlare
superioare;
Comportament timpuriu antisocial. Copiii care
sunt agresivi în jocurile din copilărie sau la școala
primară au un risc mai mare de abuz de substan-
țe. Când un comportament agresiv timpuriu este
coroborat cu izolarea sau abandonul, hiperactivi-
tatea crește riscul de probleme în adolescență
52
Eșecul școlar sau abandonul școlar. Dacă aces-
ta începe în ultimii ani ai școlii primare, experien-
ța de eșec școlar crește riscul atât al abuzului de
droguri, cât și al comportamentelor delincvente.
ȖȖ Comunitatea: Legi și norme ale comu-
nității favorabile față de consumul de
droguri; Lipsa unor relații sociale; De-
privare economică și socială; Disponi-
bilitatea drogurilor (inclusiv alcool și
tutun).
• Individuali:
Alienare/răzvrătire. Copilul care simte că nu
este parte a societății sau care nu acceptă regulile
acesteia, care nu crede în încercările de obținere
a reușitei sau necesitatea de a fi responsabil, care
adoptă o atitudine de răzvrătire față de societa-
te, este supus unui risc mai mare de a consuma
droguri.
Comportamente antisociale în adolescența tim-
purie. Acest factor de risc include comportamen-
tele deviante în școală, abandonul școlar, impli-
carea în conflicte fizice cu alți copii și dezvoltarea
unor comportamente delincvente.
Prieteni care consumă droguri. În cazul copi-
ilor care se asociază cu egali care consumă dro-
guri există o probabilitate mai mare ca aceștia să
devină consumatori.
Atitudini favorabile față de consumul de drogu-
ri. Acestea apar în condițiile deja enunțate de risc
ale tranziției către învățământul liceal, unde se
asociază situații în care tinerii asistă la încercări-
le cunoscuților de a consuma droguri.
Traiul într-un mediu social în care se consu-
mă frecvent tutun, alcool sau chiar droguri, an-
turajul de consumatori, absenteismul sau chiar
abandonul școlar, dezinteresul părinților față de
educația copiilor sau exemplul negativ al acesto-
ra, influențează semnificativ consumul de tutun,
alcool și droguri ilicite de către copii.
Dimpotrivă, dezaprobarea familiei față de
consumul de tutun, alcool și droguri, exemplul
19. Laribba, Jaume, Duran, Antoni M., Suelves, Josep M.
Protego, Formare familială în abilități educative pentru pre-
venirea drogodependențelor, Bucuresti, Agenția Națională
Antidrog, 2005, p. 105
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
pozitiv al părinților prin abținerea de la a consu-
ma alcool și de la a fuma în fața copiilor, repre-
zintă factori familiali de protecție care pot ține
copilul departe de aceste obiceiuri.
Prevenirea consumului de droguri presupune
posibilitatea de a modifica factorii care contribu-
ie la dezvoltarea unei probleme corelate cu con-
sumul de tutun, alcool sau droguri. Riscul de con-
sum abuziv de tutun, alcool sau droguri nu este
același pentru toată lumea, fiind corelat cu expu-
nerea la diferiți factori care cresc sau scad pro-
babilitatea ca o anumită persoană să consume
abuziv alcool sau droguri. Unii dintre aceștia pot
fi biologici și ereditari; totuși, au fost identificați,
de asemenea, factori de risc și de protecție aso-
ciați cu mediul social și familial, cum ar fi: traiul
într-un mediu social foarte permisiv sau favora-
bil consumului de droguri, asocierea cu alte per-
soane care consumă droguri, legături reduse cu
școala, sau faptul că persoana respectivă provine
dintr-o familie în care educația este deficitară.
Multe programe de prevenire au fost centrate
pe faptul că adolescenții care consumă alcool sau
droguri au prieteni care sunt la rândul lor con-
sumatori de astfel de substanțe. Este posibil ca
acești adolescenți să nu fie capabili să facă față
presiunii grupului (prieteni, colegi de școală etc.)
pentru a consuma alcool sau droguri. Din aceas-
tă cauză, destul de multe programe de prevenire
se bazează, în cazul adolescenților, pe formarea
abilităților de a rezista presiunii grupului, învă-
țându-i să fie mai asertivi, arătându-le implica-
țiile reale pe care le are consumul de alcool sau
droguri în adolescență.
În acest context, ne interesează în special fac-
torii de risc și de protecție familiali. Este cunos-
cut faptul că există anumite aspecte ale vieții de
familie care cresc riscul apariției unei probleme
legate de consumul de tutun, alcool sau droguri.
1. Legături afective slabe între părinți și
copii. Absența afecțiunii în familie (absen-
ța părinților sau a unor tutori capabili să
ofere iubire copiilor lor) poate fi corelată,
pe termen lung, cu dezvoltarea unor com-
portamente de consum de alcool și droguri;
2. Modele educaționale inconsecvente sau
foarte severe. Extreme educaționale fami-
liale: excese de severitate (interdicții frec-
vente și nejustificate copilului, pedepse se-
vere) sau de toleranță (totul îi este permis
53
copilului fără a i se cere nimic în schimb),
oscilații constante între aceste două extre-
me;
3. Comunicare și interacțiune deficitară
între părinți și copii. Relația acestora cu
lipsa stimei de sine și înrăutățirea climatu-
lui familial – un factor de risc recunoscut
pentru consumul de droguri - sunt de o
mare importanță în activitatea preventivă.
Asigurarea unui bun climat familial (rela-
ții familiale satisfăcătoare) reprezintă un
factor de protecție deosebit de important,
care alături de ceilalți, se cer a fi întăriți în
vederea îndeplinirii obiectivelor propuse;
4. Conflicte familiale frecvente. Partea cea
mai greșit înțeleasă în privința formării
copilului se referă la momentele de furie.
De fapt, pentru părinți cel mai dificil este
să-și învețe copiii să-și stăpânească în mod
matur mânia. Puțini părinți știu să își stă-
pânească propria mânie, pentru că majo-
ritatea nu au fost educați astfel. Și puțini
părinți sunt conștienți că lor le revine răs-
punderea de a-și pregăti copiii în această
direcție20.
Furia necontrolată stă la baza celor mai multe
probleme din viața noastră de zi cu zi, de acasă și
din societate. Motivul este faptul că modalitățile
de a ne stăpâni mânia trebuie învățate, pentru că
nu vin de la sine. O abordare matură a mâniei tre-
buie învățată încă de acasă și, totuși, aceasta se
întâmplă tot mai rar în ziua de azi. Foarte puțini
părinți sunt conștienți de faptul că trebuie să-și
învețe copiii să-și stăpânească mânia, aceasta re-
prezentând una din principalele lor răspunderi.
Nici părinții nu-și dau seama că acesta este cel
mai dificil aspect al educației21.
Relația părinți-copii este o sursă de potenți-
ale conflicte foarte variate. Cele mai frecvente și
mai intense au legătură cu exercitarea funcției
de control a părinților asupra comportamentului
copiilor și încercărilor acestora de a scăpa de sub
control. Acest fapt, deși este aplicabil în perioada
copilăriei, atinge un punct maxim în adolescență.
Este importantă limitarea la maximum a con-
flictelor familiale (între părinți, între copii, între
părinți și copii), atât în intensitate, cât și ca frec-
20. Campbell, Ross, Educația prin iubire, Editura Curtea
Veche, București, 2001, p. 20
21. Campbell, Ross, Educația prin iubire, Editura Curtea
Veche, București, 2001, p. 106
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
vență. În cazul în care sunt persistente sau foarte
intense, pot afecta într-o măsură negativă calita-
tea relațiilor familiale. Aceasta presupune:
a) Deteriorarea comunicării;
b) Pierderea valorii părinților ca persoane
de referință în ceea ce privește comportamentul
atunci când copiii au dificultăți (ceea ce este foar-
te probabil să se întâmple în perioada adolescen-
ței).
Modul de relaționare al părinților, între ei și
cu copiii, este de asemenea un model de compor-
tament pentru copii. Dacă părinții au dificultăți
în gestionarea conflictelor, există o probabilitate
mai mare ca și copiii să aibă aceleași probleme.
Și, în cazul în care copiii și adolescenții au difi-
cultăți de relaționare sau întâmpină probleme
în controlarea impulsurilor, tind să prezinte mai
multe comportamente conflictuale, precum: bă-
tăi, randament școlar scăzut, consum de tutun,
alcool sau droguri etc.
Cauzele conflictelor
Cauzele conflictelor sunt diverse: interpreta-
rea diferită a realității, subiectivismul, informa-
țiile insuficiente sau chiar lipsa lor, confuzii; pre-
judecățile, stereotipurile; neimplicarea efectivă
în clarificarea ideilor; dezinteresul manifestat
față de cineva; comunicare defectuoasă; frustrări
repetate; lipsa de încredere în sine și în ceilalți;
insuficienta răbdare cu ceilalți; toleranța scăzută
la frustrare; presiunea timpului; situațiile stre-
sante, de criză; diferențele de temperament, de
ritm sau de stil personal; diferențele de valori;
invadarea spațiului personal; consumul de alcool
sau droguri etc.
5. Reguli familiale neclare sau inexistente
cu privire la comportamentul copiilor.
6. Lipsa de supraveghere a copiilor. Supra-
vegherea copilului permite părinților să-i
cunoască mai bine comportamentul. De
asemenea, copilul trebuie să știe că părin-
ții se interesează de el și sunt preocupați
de locul unde se află și ce face de-a lungul
zilei acasă, la școală (în clasă și în curtea
școlii, cum învață, dacă își face temele, dacă
chiulește de la școală), la activitățile ex-
trașcolare (cultural-artistice, sportiv-turis-
tice, tehnico-științifice, în cluburi și palate
ale copiilor, cluburi sportive școlare, școli
de artă, after-school etc.), în timpul liber
(unde merge și cu cine, ce anturaj are, ce
54
comportament au prietenii săi etc.). Lipsa
de supraveghere a copilului este un factor
de risc pentru consumul de tutun, alcool și
droguri. Adolescenții pot aluneca ușor
către ceea ce grupul de prieteni consid-
eră că este mai potrivit. Îndoiala îi poate
face vulnerabili față de „rezolvarea imedi-
ată a problemei” pe care ei cred că le-o ofe-
ră țigările, alcoolul sau drogurile.
7. Atitudini și comportamente familiale
care favorizează consumul de tutun, al-
cool și droguri ilicite. Exemplul oferit de
părinți, prin propriul lor consum, influen-
țează semnificativ consumul de tutun, al-
cool și droguri ilicite de copii.
În concluzie, în cursul acțiunii lor educative,
părinții pot influența toți factorii de risc, cum ar fi
anturajul de prieteni sau colegi consumatori, ini-
țierea precoce a consumului de tutun, alcool sau
droguri sau dificultățile școlare.
Factorii familiali de protecție, față de con-
sumul de tutun, alcool și droguri
1. Legături afective pozitive între părinți și
copii;
2. Existența regulilor familiale de comporta-
ment clare și stabile;
3. Utilizarea de metode de întărire/discipli-
nare pozitivă a comportamentului copiilor;
4. Implicarea activă și semnificativă a părinți-
lor în viața copiilor;
5. Supravegherea comportamentului copiilor
(activități în afara casei, relații și prietenii,
randamentul școlar etc.);
6. Impulsionarea și sprijinirea din partea
părinților a participării și implicării copi-
ilor în diverse activități de socializare, ex-
trașcolare și de timp liber;
7. Dezaprobarea familiei față de consumul de
tutun, alcool și de droguri;
8. Oferirea unui model adecvat copiilor de
către părinți prin atitudinea și comporta-
mentul lor în ceea ce privește tutunul, alco-
olul și drogurile.
În cursul acțiunii lor educative, părinții pot in-
fluența de asemenea toți factorii de risc, cum ar fi
anturajul de prieteni sau colegi consumatori, ini-
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
țierea precoce a consumului de tutun, alcool sau
droguri sau dificultăți școlare.
Factori de risc și de protecție în familie
Consumul de tutun, alcool sau droguri este un
subiect care îi preocupă pe mulți părinți. Uneori
nu cunoaștem suficient riscurile pe care le repre-
zintă abuzul de alcool sau obiceiul de a fuma la
adolescenți, două comportamente care pot avea
un impact negativ asupra sănătății și bunăstării
lor pentru tot restul vieții.
Experimentarea consumului de tutun, alcool
și droguri începe de obicei în adolescență. Copiii
care încep foarte devreme să consume tutun și
alcool prezintă un risc mai mare de a încerca și
de a consuma alte droguri ulterior. Astfel, dacă se
evită consumul de tutun și alcool la vârste foarte
fragede, se reduce și riscul de a ajunge să consu-
me alte droguri.
Există mulți factori de risc care pot determi-
na un copil să înceapă să consume tutun, alcool
sau alte droguri, cum ar fi:
• curiozitatea și dorința de a face lucruri noi
(caracteristici ale adolescenței);
• influența grupului de prieteni;
• influența publicității; mass-media;
• influența familiei (ex. părinți care au con-
sumat sau sunt consumatori de tutun, alco-
ol sau alte droguri).
55
Este cunoscut faptul că există anumite aspec-
te ale vieții de familie care cresc riscul apariției
unei probleme legate de consumul de tutun, al-
cool sau droguri. Astfel, lipsa de supraveghe-
re a copiilor, comunicarea ineficientă între
părinți și copii, reguli insuficiente sau ne-
clare, stilul educativ inconsecvent, neadaptat
nevoilor copiilor, conflictele din familie și, nu în
ultimul rând, atitudinile și comportamentele
familiale favorabile consumului de tutun, al-
cool și droguri, sunt factori de risc în debutul
consumului de droguri.
Pe de altă parte, există factori de protecție
care reduc riscurile apariției de comportamente
nesănătoase în familie. Relațiile apropiate din-
tre părinți și copii, oferirea sprijinului copiilor
atunci când au nevoie, încurajarea copilul să
vorbească despre propriile opinii și sentimente;
reguli clare și stabile în familie, metode de educa-
re pozitive, implicare în viața copiilor.
Părinții sunt cele mai importante persoane
pentru copiii lor, iar copiii vor ține seama de opi-
nia părinților cu privire la ce este bine sau rău,
sănătos sau periculos, atunci când există o bună
comunicare între părinți și copii.
 MODULUL II
Prevenirea consumului de droguri la preadolescenți:
Ora de dirigenție – mediul adecvat pentru prevenirea primară;
Exerciții, metode, strategii de prevenire la preadolescenți;
Exemple concrete de activități antidrog la gimnaziu;
Studii de caz.
CAPITOLUL V. ORA DE DIRIGENȚIE –
MEDIU ADECVAT PENTRU PREVENIREA PRIMARĂ
Pe lângă disciplinele din trunchiul comun, au
apărut de-a lungul timpului o serie de discipline
opționale, cu scopul de a acoperi în special abili-
tățile de viață ale elevilor, așa numitele abilități
socio-emoționale. Dacă unele abordează teme
destul de restrictive, există discipline opționale
complexe, cu programe de la clasa pregătitoare
la clasa a XII-a, care abordează teme multiple,
pe module, extrem de utile pentru elevi. Un ast-
fel de exemplu este programa de educație pen-
tru sănătate, care include capitole de prevenire
a consumului de substanțe, de la clasa a II-a la
clasa a XII-a. Astfel de discipline opționale ofe-
ră un cadru adecvat activităților de prevenire,
la orice nivel. Acolo unde ele nu există în oferta
școlii, varianta legală și cea mai potrivită este ora
de consiliere și dezvoltare personală și ora de
dirigenție, organizată în conformitate cu Ordinul
MECTS nr. 5.132 din 10 septembrie 2009 pentru
aprobarea prevederilor metodologice privind or-
ganizarea și desfășurarea activităților specifice
funcției de diriginte.
Conform acestui ordin, coordonarea activită-
ților clasei de elevi se realizează de către un diri-
ginte numit de directorul unității de învățământ
dintre cadrele didactice de predare și de instrui-
re practică care predau la clasa respectivă. Direc-
torul unității de învățământ numește diriginții
respectând principiul continuității și al perfor-
manței, după consultarea cu șefii catedrelor/ai
comisiilor metodice, cu șeful comisiei diriginți-
lor/coordonatorul pentru proiecte și programe
educative școlare și extrașcolare.
Funcția de diriginte devine obligatorie pentru
personalul didactic investit de director cu aceas-
56
tă responsabilitate. Activitățile specifice funcției
de diriginte sunt prevăzute într-o anexă la fișa
postului cadrului didactic de predare și de in-
struire practică.
Dirigintele desfășoară activități de suport
educațional, consiliere și orientare profesională
pentru elevii clasei pe care o coordonează. Acti-
vitățile cuprind teme stabilite de către diriginte
pe baza programelor școlare pentru aria curricu-
lară „Consiliere și orientare” în vigoare și în con-
cordanță cu specificul vârstei și cu interesele/
solicitările elevilor. Totodată, activitățile cuprind
și teme privind educația rutieră, educația și pre-
gătirea antiinfracțională a elevilor, protecția ci-
vilă, educația antiseismică, educația antidrog,
educația împotriva traficului de persoane etc., în
conformitate cu prevederile actelor normative și
ale strategiilor naționale, precum și în baza par-
teneriatelor stabilite de Ministerul Educației Na-
ționale, Cercetării și Inovării în colaborare cu alte
ministere, instituții și organizații.
Dirigintele desfășoară și activități educative
extrașcolare, activități pe care le stabilește după
consultarea elevilor și în concordanță cu speci-
ficul vârstei și nevoilor identificate pentru co-
lectivul respectiv de elevi. Pentru a se asigura o
comunicare constantă, promptă și eficientă cu
părinții, dirigintele realizează activități de suport
educațional și consiliere pentru părinți.
Dirigintele organizează și coordonează: acti-
vitatea colectivului de elevi; activitatea consiliu-
lui clasei; ședințele cu părinții, semestrial și ori
de câte ori este cazul; acțiuni de orientare școlară
și profesională pentru elevii clasei; activități edu-
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
cative și de consiliere; activități extracurriculare,
în școală și în afara acesteia ș.a.
Activitățile de suport educațional, consiliere
și orientare profesională pentru elevii clasei pe
care o coordonează sunt desfășurate de diriginte,
în funcție de prevederile planurilor-cadru, astfel:
a) în cadrul orei de orientare și consiliere,
dacă aceasta este prevăzută în planul cadru;
b) în afara orelor de curs, în situația în care
în planul-cadru nu este prevăzută ora de orien-
tare și consiliere. În această situație, dirigintele
stabilește, consultând colectivul de elevi, un in-
terval orar în care va fi la dispoziția elevilor pen-
tru desfășurarea activităților de suport educați-
onal, consiliere și orientare profesională, într-un
spațiu prestabilit și destinat acestei activități.
Intervalul orar este anunțat elevilor, părinților și
celorlalte cadre didactice. Planificarea orei desti-
nate acestor activități se realizează cu aprobarea
directorului unității de învățământ, iar ora re-
spectivă se consemnează în condica de prezență
a cadrelor didactice.
57
Planificarea activităților dirigintelui se reali-
zează de către acesta semestrial și anual și se avi-
zează de către directorul adjunct sau directorul
unității de învățământ. Planificarea activităților
extrașcolare va conține minimum o activitate pe
lună, activitate care va fi consemnată în condica
de prezență a cadrelor didactice. Planificarea ac-
tivităților dirigintelui va conține o oră pe săptă-
mână în care dirigintele va fi la dispoziția părin-
ților pentru desfășurarea activităților de suport
educațional și consiliere pentru părinți, iar ora
respectivă se consemnează în condica de pre-
zență a cadrelor didactice. Intervalul orar în care
se desfășoară aceste activități va fi aprobat de
directorul unității de învățământ și va fi anunțat
părinților, elevilor și cadrelor didactice. În cadrul
acestei ore, se desfășoară ședințele semestriale/
ocazionale cu părinții, precum și întâlniri indivi-
duale ale dirigintelui cu părinții. La aceste întâl-
niri, la solicitarea părintelui și/sau a dirigintelui,
poate participa și elevul.
 CAPITOLUL VI. EXERCIȚII, METODE, STRATEGII DE PREVENIRE
PENTRU PREADOLESCENȚI
Abordarea consumului de droguri este încă
o provocare pentru multe cadre didactice. Indi-
ferent de cât de bine pregătiți teoretic suntem,
elevii ne pot surprinde întotdeauna cu întrebări
dificile sau curiozități care ne produc discon-
fort. În plus, există mereu teama de a nu face mai
mult rău decât bine, stârnind curiozitatea elevi-
lor, referitor la subiecte asupra cărora nu aveau
prea multe informații. Tocmai pentru că vârsta
debutului consumului a scăzut constant în ulti-
ma perioadă, prevenirea e necesară la gimnaziu,
înainte ca elevii să intre în contact cu lumea dro-
gurilor. Vă recomandăm să alegeți metodele in-
teractive, care oferă posibilitatea unui feed-back
permanent de la participanți.
Metodele interactive se bazează în special
pe examinarea problemelor în grupuri mici și pe
discuții dirijate conform schemei de desfășurare
a activităților propuse.
În continuare vom aborda metodele de preve-
nire grupate în trei categorii:
1. Metode centrate pe profesor;
2. Metode centrate pe grup;
3. Metode centrate pe persoană.
6.1. METODE CENTRATE PE PROFESOR
6.1.1. Prezentarea
Recomandări:
a. Stimulăm interesul participanților. Începem
prezentarea cu o glumă, o poveste hazlie, o ima-
gine captivantă și în deplină relație cu ceea ce ur-
mează să prezentăm; putem începe cu un studiu
de caz pe care se focalizează prezentarea sau lan-
săm o întrebare incitantă, astfel încât elevii să fie
atenți la prezentare pentru a afla răspunsul;
b. Aprofundăm înțelegerea participanților.
Folosim exemple și analogii pe parcursul prezen-
tării (pe cât posibil cu trimitere la viața reală);
dublăm verbalul cu alte coduri – folosim imagini,
filmulețe și alte materiale ilustrative; folosim lim-
bajul corporal, nonverbal;
c. Implicăm elevii. Încurajăm elevii să dea
exemple, să facă analogii sau să povestească ex-
periențe personale pentru a da răspunsuri la
diferite întrebări sau pentru a clarifica cele pre-
58
zentate. Toate aceste împărtășiri de experiențe
nu trebuie să facă referire la droguri, ci la subiec-
tul orei. Așa cum vom vedea mai departe în acest
material, puține din orele de prevenire date ca
exemplu fac referire direct sau doar la droguri;
d. Evităm să punem un punct final la final! În-
cheiem prezentarea prin intermediul unei pro-
bleme sau aplicații care urmează să fie rezolvate
de elevi; solicităm elevilor să rezume cele pre-
zentate sau să tragă concluzii.
6.1.2. Studiul de caz
Este metoda interactivă cea mai răspândită,
fiind utilizată de Harvard Business School încă
din 1908. Un „caz” înseamnă o situație reală de
viață care a avut loc la un moment dat sau o si-
tuație imaginară prin care participanții identifică
variante de acțiune și iau decizii în conformitate
cu propriul lor sistem de valori, opiniile și senti-
mentele lor legate atât de situație cât și de conți-
nutul pe care și l-au însușit în timpul activităților.
Un studiu de caz descrie pe scurt o situație
unde există o dilemă. Această dilemă constituie
baza discuției. Se poate discuta în grupuri mici ce
strategie putem aborda. În grupul mare se împăr-
tășesc diferitele păreri.
Avantaje: se abordează situații ipotetice care
nu implică riscuri personale; crește motivația
participanților de a face față situațiilor problemă,
pornind de la o abordare comună; crește implica-
rea participanților și coeziunea grupului.
Recomandări:
1. Folosim un caz familiar, care să se încadre-
ze în experiența participanților;
2. Precizăm faptul că nu există întotdeauna
o singură soluție corectă. Problemele sunt
de obicei complexe și au mai multe fațete;
orice comentariu al participanților legat de
caz este o reflecție a propriilor puncte de
vedere, valori, credințe, deci, trebuie avut
grijă să nu existe cazuri de atac la persoană
între participanți;
3. Prezentăm cazul;
4. Dăm participanților timp suficient să se fa-
miliarizeze cu cazul;
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
5. Prezentăm dilema sau întrebările pentru
discuția finală;
6. Dăm participanților timp pentru rezolva-
rea problemei;
7. Participanții prezintă soluțiile sau răspun-
surile;
8. Discutăm toate răspunsurile sau soluțiile
posibile;
9. Întrebăm participanții ce au învățat din
acest exercițiu;
10. Rezumăm etapele anterioare.
6.2. METODE CENTRATE PE GRUP
6.2.1. Activitatea de energizare (de sparge-
re a gheții)
Activitatea de energizare, numită, nu întâm-
plător, și activitate de spargere a gheții, reprezin-
tă un mijloc eficient de captare, motivare și im-
plicare activă a elevilor în dezbaterea subiectelor
propuse. Este un exercițiu de deschidere și aco-
modare și se poate folosi cu succes pentru intro-
ducerea unei teme dificile sau sensibile, datorită
componentei ludice, ce creează un mediu nonfor-
mal. Această metodă duce la relaxare și plăcerea
de a lucra în grup, numele ei exprimând meta-
foric trecerea de la relații formale, uneori reci sau
tensionate, la relații prietenoase și de cooperare.
Avantaje: trezește interesul participanților
pentru exploatarea subiectului dat; stabilește un
punct de plecare bazat pe cunoștințele proprii,
achizițiile și experiențele anterioare; implică ac-
tiv participanții în cercetarea și dezbaterea su-
biectului propus; creează un climat psihologic ce
favorizează comunicarea.
6.2.2. Brainstorming-ul (asaltul de idei)
Brainstorming-ul sau asaltul de idei reprezin-
tă formularea a cât mai multor idei, oricât de fan-
teziste ar părea acestea, ca răspuns la o situație
enunțată, după principiul cantitatea generează
calitatea. Astfel, pentru a ajunge la idei viabile și
inedite, este necesară o productivitate creativă
cât mai mare.
Avantaje: implică activ toți elevii; dezvoltă ca-
pacitatea de a trăi anumite situații, de a le analiza,
de a lua decizii privind alegerea soluției optime;
permite fiecărui participant să-și exprime perso-
nalitatea; ne eliberează de prejudecăți; exersează
59
creativitatea și atitudinea deschisă la nivelul gru-
pului; dezvoltă relațiile interpersonale, prin va-
lorizarea ideilor fiecăruia și, în consecință, prin
înțelegerea calităților celor din jur; contribuie la
realizarea unei ambianțe pline de prospețime și
de emulație.
Recomandări:
1. Alegem tema și sarcina de lucru;
2. Solicităm elevilor să exprime într-un mod
cât mai rapid, în fraze scurte și concrete,
fără cenzură, toate ideile, chiar trăsnite,
neobișnuite, absurde, fanteziste, așa cum
le vin în minte, legate de rezolvarea unei
situații sau probleme;
3. Nimeni nu are voie să facă observații ne-
gative. Putem face asociații în legătură cu
afirmațiile celorlalți, putem prelua, com-
pleta sau transforma ideile din grup dar,
sub nici un motiv, nu vom admite referiri
critice;
4. Notăm pe flipchart toate ideile participan-
ților;
5. Analizăm critic, evaluăm, încurajăm argu-
mentarea și contraargumentarea ideilor
emise anterior;
6. Selectăm ideile originale sau cele mai adec-
vate soluții pentru problema supusă aten-
ției. Discutăm cu participanții liber, spon-
tan, riscurile și contradicțiile care apar;
7. Afișăm ideile rezultate în forme cât mai va-
riate și originale: cuvinte, propoziții, colaje,
imagini, desene, cântece, joc de rol etc.;
8. Încurajăm exprimarea ideilor.
6.2.3. Discuția în grupuri mici
Avantaje: încurajează implicarea elevilor;
permite elevilor să-și împărtășească experiențe-
le, ideile; îmbunătățește abilitățile de rezolvare
a problemelor; ajută elevii să învețe unul de la
celălalt; conferă elevilor o responsabilitate mai
mare în procesul de învățare; promovează munca
în echipă; clarifică valorile personale; produce o
consolidare și clarificare a temei respective.
Recomandări:
1. Împărțim participanții în grupuri mai mici,
de câte 3-4 persoane;
2. Dăm grupurilor sarcini foarte clare;
3. Anunțăm grupurile de timpul pe care îl au
la dispoziție;
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
4. Recomandăm elevilor să se asculte unii pe grupului; exersarea abilităților de ascultare acti-
ceilalți, chiar dacă nu sunt de acord cu ce
spun ceilalți, fără ca discuția să fie domina-
tă de o anumită persoană;
5. Încurajăm elevii să pună întrebări despre
ce nu au înțeles;
6. Încurajăm implicarea fiecărui participant.
6.2.4. Discuția dirijată
Reprezintă o tehnică de grup care facilitează
schimbul de idei, credințe și informații. Princi-
pala caracteristică – diferența față de o conver-
sație sau dezbatere curentă – este că un astfel de
schimb se produce în baza supervizării și contro-
lului unui profesionist format pentru a conduce
și facilita discuția, dând posibilitatea unui schimb
echitabil de idei și opinii între toți membrii gru-
pului, prevenind astfel monopolizarea discuției
sau centrarea excesivă pe problematica enunțată
de unul dintre membrii grupului, cât și evitarea
judecăților evaluative de tipul „așa nu e bine”, „nu
e corect” etc.
Finalitatea sa este ca membrii grupului de
elevi să găsească soluția la o problemă ori dile-
mă, sau, pur și simplu, să schimbe experiențe și
opinii despre o temă de interes comun. În plus,
oferă beneficii complementare care favorizează
dinamica de grup: facilitează interacțiunea dintre
membrii săi, stimulează participarea prin inter-
mediul implicării unei teme comune, facilitează
exprimarea ideilor și sentimentelor și îmbunătă-
țește comunicarea interpersonală într-o manieră
ordonată.
Discuția este fundamentală pentru învățarea
interactivă și constă într-un schimb organizat
de informații și de idei, de impresii și de păreri,
de critici și de propuneri în jurul unei teme sau
chestiuni determinate.
Avantaje: analizarea și clarificarea în comun
a unor noțiuni și idei; consolidarea și sistemati-
zarea datelor și conceptelor; explorarea analogi-
ilor, similitudinilor și diferențelor dintre soluțiile
unei probleme date; crearea unei atmosfere de
deschidere, a unui climat democratic la nivelul
grupului; facilitarea comunicării între partici-
panți și a acceptării punctelor de vedere diferite;
conștientizarea complexității situațiilor în apa-
rență simple; optimizarea relațiilor din cadrul
60
vă și de respectare a regulilor de dialog.
Recomandări:
1. Amenajarea sălii. Este indicat să pregătim
un mediu cât mai plăcut pentru activitățile
de prevenire. Acolo unde este posibil, este
indicat să așezăm scaunele în cerc, astfel
încât toți membrii grupului să se poată ve-
dea și comunica față în față cu ușurință;
2. Stabilirea unui set de reguli scrise, general
acceptate, care vor fi amintite ori de câte
ori este nevoie;
3. Prezentăm clar subiectul discuției, încu-
rajând exprimarea ideilor;
4. Afișăm o atitudine directivă, fermă, sigură,
fără a renunța la empatie și amabilitate;
5. Moderăm discuția, facilitând exprimarea
punctelor de vedere adecvat și la obiect.
Odată inițiată discuția, ne vom limita la
ghidare, centrarea temei și semnalarea as-
pectelor mai relevante ale situațiilor. În ca-
zul în care dezbaterea deviază de la obiec-
tivele fixate, vom încerca să le canalizăm,
realizând o sinteză a ceea ce s-a discutat
până în acel moment sau prin intermediul
unei întrebări care va situa din nou grupul
în obiectivele discuției. Oferim sugestii, in-
formații, repere și încurajări, fără să impu-
nem elevilor propriul punct de vedere. La
vârsta preadolescenței e bine să încurajăm
exprimarea ideilor proprii, fără să le criti-
căm sau să le respingem. Sugerăm o nouă
perspectivă sau oferim un contraexemplu
pentru a corecta – fără a critica însă – un
punct de vedere nerealist;
6. Menținem elevii pe obiectivele discuției.
Uneori, va fi necesar să facem o paranteză
pentru a recapitula ceea ce s-a spus până în
acel moment, subliniind un aspect impor-
tant care a fost trecut cu vederea sau pen-
tru a formula o altă indicație;
7. Parafrazăm astfel încât participantul să
simtă că a fost înțeles, iar ceilalți partici-
panți să înțeleagă printr-un rezumat ceea
ce a fost spus pe larg;
8. Verificăm dacă participanții au înțeles.
Adresăm o întrebare de clarificare, astfel
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
încât participantul să reformuleze ceea ce
a spus;
9. Complimentăm un punct de vedere intere-
sant sau pertinent;
10. Energizăm discuția folosind o glumă;
11. Stimulăm participarea tuturor membri-
lor grupului. Oprim elevii care monopoli-
zează discuția, atunci când expiră timpul
alocat pentru a-și spune părerea. Solici-
tăm celor care nu s-au implicat să-și spu-
nă punctul de vedere. Uneori, participanții
sunt inhibați sau au dificultăți în inițierea
discuției. În aceste cazuri, vom formula o
întrebare cu privire la unul dintre aspec-
tele situației prezentate. O altă resursă
pentru stimularea participării inițiale este
răspunsul anticipat, prin care anticipăm
posibilele răspunsuri la întrebările formu-
late, facilitând acceptarea sau respingerea
din partea grupului a sugestiilor și astfel
inițierea dezbaterii;
12. Asigurăm un climat de cordialitate și
acceptare între elevi, evitând confruntări-
le sau orice formă de agresivitate (critici
sistematice, glume ironice, dispreț etc.).
Mediem divergențele prin reformularea
punctelor de vedere opuse din perspectiva
toleranței;
13. Evidențiem legăturile dintre intervențiile
elevilor. Acest lucru oferă coerență și per-
tinență temei de discutat și comentariilor
elevilor, facilitând înțelegerea conceptelor
abordate;
14. Adresăm participanților întrebări stimu-
lative:
Întrebări la care pot fi date mai multe răs-
punsuri, evitând întrebările închise, care per-
mit răspunsuri dihotomice de tipul „da” sau
„nu”.
„Ce s-a întâmplat?” O astfel de întrebare îi
ajută pe participanți să-și clarifice perspectiva
asupra problemei în discuție.
„De ce s-a întâmplat aceasta?” Astfel se în-
curajează înțelegerea cauzelor și a efectelor, se
deplasează accentul spre căutarea motivelor.
„Se putea întâmpla și altfel? Cum?” Sublini-
em ideea că acțiunile sunt, de fapt, rezultatul
61
unei alegeri sau sunt influențate de faptul că
nu s-a ales cea mai bună variantă.
„Ce ați fi făcut într-o astfel de situație? Ce
credeți că a simțit persoana respectivă? Ce ați fi
simțit într-o astfel de situație?” Încurajăm elevii
să-și exprime empatia.
„A fost corect? De ce?” Sunt întrebări esenți-
ale pentru stimularea dezvoltării morale.
15. Rezumăm ideile principale. Înainte de a
finaliza dezbaterea, este recomandat să
realizăm un rezumat al punctelor cele mai
importante apărute de-a lungul discuției și
să elaborăm concluzii ținând cont de obiec-
tivele stabilite.
Chiar dacă pare o metodă dificilă pentru elevii
de 12 – 14 ani, rezultatele pot fi surprinzător de
satisfăcătoare. Elevii se simt valorizați, impor-
tanți, intră în jocul dezbaterii cu ușurință, dacă
sunt încurajați să-și exprime ideile. Chiar dacă
uneori obiectivul principal al lecției nu este atins
în totalitate, în mintea lor se nasc semne de în-
trebare care pot duce la noi activități pe aceeași
temă, chiar la solicitarea lor.
6.2.5. Modelarea comportamentului
Presupune modificarea unor comportamente
inadecvate sau ineficiente, nu atât prin prescri-
erea directă a comportamentului adecvat sau
eficient, cât și indirect, prin intermediul unor is-
torisiri analogice, povestiri metaforice, exemple
similare etc.
Elevilor li se prezintă un model corect al com-
portamentului care se dorește a fi format. Ei ob-
servă comportamentul model, iar apoi îl imită
pentru a învăța noi comportamente, pentru a
întări sau a renunța la altele, observând conse-
cințele pozitive sau negative care derivă din pre-
zentarea comportamentului model și de a facilita
răspunsurile învățate prin intermediul modele-
lor.
Zilnic, elevii sunt bombardați cu modele - din
partea media, a familiei, a profesorilor, a colegi-
lor de școală sau a prietenilor - modele care ne
spun cum să își iubească și respecte părinții, cum
să trăiască sănătos, cum să se îmbrace, cum să se
comporte etc. Așa că uneori ne e greu să luăm o
decizie cu atâtea modele în jur. Modelul poate fi
reprezentat de cadrul didactic, de către un mem-
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
bru al grupului, care stăpânește comportamentul
care se dorește a fi dobândit sau modificat.
Recomandări:
1. Folosim un model similar cu observatorul.
Obținem rezultate mai bune atunci când
modelele sunt de vârstă asemănătoare și
de același sex cu observatorul. În plus, este
mai bine ca modelul să arate inițial abilități
necesare pentru a rezolva situația în mod
satisfăcător (modelare coping sau de în-
fruntare), care arată un model foarte com-
petent față de cel inițial (modelare master);
2. Modelul este apropiat, amical și agrea-
bil față de observator, iar acțiunea sa va fi
urmată de consecințe pozitive: felicitări,
aplauze, premiu etc.;
3. Prezentăm diverse modele, astfel încât ob-
servatorul să dispună de o amplă gamă de
comportamente alternative care îi permit
să depășească o situație asemănătoare.
Arătăm elevilor că acel comportament for-
mat nu este singura formă corectă de com-
portament, ci una dintre posibilele moduri
de a înfrunta o situație concretă;
4. Ne orientăm atenția spre aspectele separa-
te, specifice, ale situației, astfel încât să di-
minuăm complexitatea comportamentului
care trebuie imitat și să facilităm învățarea;
5. Prezentăm comportamentele în ordine
crescătoare, în funcție de gradul de difi-
cultate, de la cele cu grad scăzut la cele cu
grad crescut de dificultate, pentru a obține
rezultate mai bune.
6.2.6. Jocul de rol
Jocul de rol are ca scop exersarea de către par-
ticipanți a unui comportament sau a unei abilități
prezentate în cadrul activităților de prevenire,
prin tehnici de modelare, studiu de caz sau dis-
cuții, până când participanții execută corect.
Elevii pun în scenă o problemă sau o situație,
pe baza unui text scris. Scena este în mod obișnu-
it urmată de o dezbatere și poate fi jucată din nou
cu schimbare de persoane sau de circumstanțe.
Participanții se angajează, fără repetiție, într-o
dramatizare neoficială, jucând rolurile unor per-
sonaje diferite, în anumite situații și în mod spon-
tan pentru a deveni conștienți de sentimentele
altcuiva. Ei vor vedea situația prin ochii altcuiva
62
sau vor afla cum ar fi reacționat ei în situația spe-
cifică în care sunt introduși.
Obiectivul final al tehnicii este de a realiza o
generalizare a comportamentelor, astfel încât su-
biectul să le introducă în viața reală și în condiții
diferite de cele care au ghidat învățarea inițială.
Prin joc de rol, se furnizează o experiență
apropiată de realitate, pentru a înțelege și intui
propria persoană sau a altuia; se presupune că în
măsura în care un participant este capabil să se
identifice și să se implice singur în ceea ce este
pus în scenă, el poate fi capabil să-și evalueze
propriile sale acțiuni sau să înțeleagă țesătura de
relații în care este implicat și consecințele aces-
tora.
Uneori, elevii, în special cei mai mici, se arată
reticenți față de participarea la activități de joc
de rol. În acest caz, poate fi utilă oferirea de ro-
luri simple sau secundare în timpul încercărilor
realizate de alte persoane. Uneori va fi utilă exer-
sarea comportamentelor pe perechi sau în gru-
puri mici, înainte de a reprezenta situația în fața
întregului grup.
Avantaje:
• Schimbarea de atitudine. Prin schimbarea
rolurilor, participanții realizează impor-
tanța recunoașterii unicității precum și a
diferențelor dintre oameni, experimentea-
ză atitudini și valori diferite de cele perso-
nale;
• Conștientizarea consecințelor anumitor
comportamente asupra celorlalți. Metoda
oferă elevilor oportunitatea de a „se pune
în pielea altcuiva”, să exploreze cum se pot
simți și acționa dacă sunt în situația altcui-
va; prin schimbarea sau alternarea roluri-
lor, participanții au ocazia să experimen-
teze și să înțeleagă punctele de vedere ale
părții opuse în situații de negociere, con-
flict sau ostilitate;
• Explorarea abordărilor alternative ale
unor situații reale;
• Însușirea și dezvoltarea unor abilități ne-
cesare în relațiile umane;
• Dezvoltarea empatiei și a sensibilității față
de oameni și situații;
• Dezvoltarea dialogului și comunicării;
• Rezolvarea mai eficientă a problemelor
grupului;
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
• Stimulativ, distractiv, poate fi și spontan –
nu trebuie urmat neapărat un scenariu;
• Oferă un cadru sigur în care participanții
pot explora problemele pe care nu le pot
aborda în viața de zi cu zi;
• Poate lua forma unui dialog pe care tine-
rii îl găsesc dificil (rezistența la presiunile
asupra sa, conflicte cu părinții sau priete-
nii, exprimarea sentimentelor despre cei-
lalți).
Recomandări:
1. Avem clar în minte scopul pe care îl urmă-
rim prin jocul de rol;
2. Alegem abilitatea sau comportamentul
care va face obiectul lecției. Putem pleca
de la un studiu de caz, de la un model sau
de la o discuție. Centrăm jocul de rol pe un
obiectiv concret, controlabil și ușor de cu-
prins. Lucrăm pe situații relevante pentru
elevi, sau care să se afle în centrul proble-
melor actuale sau susceptibile a fi astfel
într-un viitor apropiat. Utilizăm diferite
contexte, situații și interlocutori pentru a
facilita generalizarea noilor abilități;
3. Încurajăm toți elevii să aducă cât mai mul-
te date pentru a descrie și îmbogăți scena,
astfel încât situația să fie cât mai apropiată
de realitate. Încurajăm subiectul să colabo-
reze prin descrierea situației, a persona-
jelor sau scenariilor și să nu se limiteze la
reprezentarea unui rol;
4. Începem cu situații simple și selectăm ac-
torii dintre persoanele cu cele mai multe
și mai sigure abilități. Ordonăm situațiile
și comportamentele pe care trebuie să le
reprezinte subiectul, de la cele cu grad de
dificultate scăzut la cele cu grad de dificul-
tate mai ridicat;
5. Pregătim actorii astfel încât să-și înțeleagă
rolurile și situația;
6. Aranjăm ambianța astfel încât audiența să
știe ce implică situația;
7. Dăm observatorilor instrucțiuni clare lega-
te de ce urmează să observe;
8. Acordăm actorilor câteva minute pentru
a putea intra în rol, înainte de reprezen-
tație. Odată ce activitatea este pregătită,
actorii încep să dezvolte scenariul cu cea
63
mai mare naturalețe posibilă. Actorii tre-
buie să-și înțeleagă bine rolurile pentru ca
scena să aibă succes. Atenție! Actorii pot fi
„furați” de rol (devin emoționați, se implică
personal, gândesc în stereotipuri) sau nu
reușesc să intre în rol;
9. Repetăm încercările până când subiectul
domină comportamentul, fără a se ajunge
la plictiseală sau oboseală, care ar interfera
cu învățarea;
10. Întrerupem reprezentația doar atunci
când considerăm că există informații sufi-
ciente pentru a discuta situația;
11. Discutăm situația reprezentată (stu-
diul de caz): mai întâi oferim interpreților
oportunitatea de a comenta despre evo-
luția lor; apoi, restul grupului își expune
impresiile, face sugestii sau discută despre
aspectele exprimate de interpreți. În acest
timp, dirijăm discuțiile și aducem comen-
tarii cu caracter tehnic, cu scopul de a ex-
plica, justifica și corecta comportamentele
reprezentate;
12. Oferim elevilor feedback și întărire pen-
tru a-și perfecționa comportamentele
formate. Feedback-ul este reprezentat de
informațiile pe care le primește un parti-
cipant în legătură cu comportamentul său
în jocul de rol. Feedback-ul ajută partici-
pantul să se apropie progresiv de un nivel
optim de execuție a comportamentului.
Forma cea mai obișnuită de oferire de fee-
dback este prin intermediul comentariilor
realizate de profesor, de restul elevilor sau
chiar de subiect. În astfel de comentarii
este bine să se utilizeze un limbaj clar, fără
termeni tehnici și să se evite a da de înțeles
că este vorba despre impresii subiective
(„mi s-a părut că....”, „cred că....”) în loc de
judecăți obiective;
Utilizarea întăririi contribuie la creșterea mo-
tivației elevilor pentru îmbunătățirea evoluției
de-a lungul jocurilor de rol și ajută la menținerea
în timp a abilităților dobândite.
Întăririle cele mai des utilizate în formarea
abilităților sociale sunt cele verbale (recunoaș-
tere publică, aplauze etc.) și pot fi utilizate fie
de profesor, fie de ceilalți membri ai clasei. De
asemenea, este utilă dezvoltarea capacității de
autoîntărire. De exemplu: felicitându-se pe sine
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
însuși sau realizând o activitate plăcută după ce a
pus în practică una dintre abilitățile formate.
Urmărim cu atenție maximă jocul de rol pentru
a putea identifica comportamentele care trebuie
întărite. În cazul în care subiectul are o evoluție
foarte slabă, putem face comentarii cu privire la
interesul manifestat sau efortul realizat.
13. Mulțumim actorilor și îi scoatem din rol;
întrebăm actorii cum s-au simțit jucând
acel rol; rugăm audiența să-și prezinte re-
acțiile și observațiile; discutăm diversele
reacții față de ceea ce s-a întâmplat; între-
băm participanții ce au învățat din acest
exercițiu și ce legătură există între situația
jucată și realitate; formulăm concluzia;
14. Instruim observatorii ca la oferirea feed-
back-ului să se adreseze personajelor, și nu
actorilor.
6.2.7. Micile lecturi
Au ca scop familiarizarea elevilor cu texte
scurte, pe care profesorul le citește în fața gru-
pului sau participanții le citesc individual. Textul
conține o informație specifică în vederea provo-
cării participanților pentru a-și exprima punctul
de vedere sau opinia față de acel conținut. Aceas-
tă metodă diferă față de lectura tradițională prin
faptul că, fiind vorba de un text scurt, atenția par-
ticipanților este focalizată asupra unor idei-cheie
care sunt supuse dezbaterii sau discuției în grup.
Lecturile mici se folosesc mai mult ca element in-
troductiv și sunt obligatoriu urmate de activități
interactive ale grupului.
Recomandări:
1. Pregătirea unui text scurt pentru lectură și
materialele necesare pentru continuarea
activității grupului;
2. Prezentarea informației-cheie;
3. Alocarea de timp pentru discutarea aspec-
telor contradictorii sau neclare;
4. Concluzionarea și trecerea la următoarea
parte a sesiunii, dacă situația o cere.
6.2.8. Turul galeriei
Presupune evaluarea interactivă și formativă
a produselor realizate de grupuri de elevi.
64
Recomandări:
1. În grupuri de trei sau patru, elevii lucrează
întâi la o problemă care se poate materia-
liza într-un produs (de ex. o foaie de flip-
chart cu tema „portretul preadolescentu-
lui”), pe cât posibil pretându-se la abordări
variate;
2. Produsele sunt expuse pe pereții sălii;
3. La semnalul moderatorului/profesorului,
grupurile se rotesc prin clasă, pentru a
examina și a discuta fiecare produs. Își iau
notițe și pot face comentarii pe hârtiile ex-
puse;
4. După turul galeriei, grupurile își reexami-
nează propriile produse prin comparație
cu celelalte și citesc comentariile făcute pe
produsul lor;
6.3. METODE CENTRATE PE PARTICIPANT
Acest tip de metode este, de fapt, impropriu
numit astfel, pentru că toate metodele specifice
educației non-formale sunt, de fapt, metode cen-
trate pe elev. În spiritul acestui suport de curs și
tipologiei metodelor folosite anterior, metode-
le centrate pe participant în acest caz sunt cele
care se referă la munca individuală. Câteva dintre
aceste metode sunt descrise mai jos.
6.3.1. Reflecția individuală/personală
Este o metodă care valorifică resursele psiho-
logice ale limbajului intern, activate prin inter-
mediul unor exerciții de meditație sistematică.
Reflecția reprezintă, în același timp, o resursă
procedurală care poate fi activată la nivelul al-
tor metode didactice: la începutul activității de
instruire (funcția de anticipare a obiectivelor
pedagogice); pe parcursul activității de instruire
(resursele expunerii-dezbatere sau ale expunerii
problematizate); în finalul activității de instruire
(importanța concluziilor cu valoare metodologi-
că deschisă sau a temelor pentru acasă, orienta-
te spre cercetarea independentă). Metoda este
deseori folosită în cazul unor grupuri de partici-
panți introvertiți, care nu comunică ușor, sau în
cazul unor consecințe importante la nivel perso-
nal a temei discutate, întâlnite în cazul majorită-
ții participanților (de exemplu, efectul diverselor
dependențe asupra adolescenților și familiilor
lor).
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
6.3.2. Cercetarea/documentarea individua-
lă
Este o metodă de lucru individual, în clasă
sau acasă, utilizată în general ca etapă inițială
în cadrul unui proces didactic mai amplu. Este
o metodă utilă în cadrul grupurilor dominate de
lideri evidenți, care pot reduce la minim rolul
altor participanți. Moderatorul/profesorul poa-
te stabili roluri distincte în munca de cercetare
individuală, urmând ca rezultatele să fie utilizate
de întregul grup.
6.3.3. Predarea/învățarea reciprocă
Este o strategie de învățare a tehnicilor de
studiere a unui text. După ce sunt familiarizați cu
metoda, elevii interpretează rolul profesorului,
instruindu-și colegii. Are loc o dezvoltare a dialo-
gului elev – elev. Se poate desfășura pe grupe sau
cu toată clasa. Metoda învățării reciproce este
centrată pe patru strategii de învățare folosite
de oricine face un studiu de text pe teme socia-
le, științifice sau un text narativ (povești, nuvele,
legende):
• Rezumarea înseamnă expunerea a ceea ce
este mai important din ceea ce s-a citit; se
face rezumat concis;
• Punerea de întrebări se referă la listarea
unei serii de întrebări despre informațiile
citite; cel ce pune întrebările trebuie să cu-
noască, bineînțeles, și răspunsul;
• Clarificarea presupune discutarea terme-
nilor necunoscuți, mai greu de înțeles, ape-
lul la diverse surse lămuritoare, soluționa-
rea neînțelegerilor;
• Prezicerea se referă la exprimarea a ceea ce
cred elevii că se va întâmpla în continuare,
bazându-se pe ceea ce au citit.
6.3.4. Temele pentru acasă
Constituie o metodă binecunoscută de res-
ponsabilizare a elevului pentru studiul individu-
al. Temele pentru acasă pot fi centrate pe parti-
cipant sau se pot constitui în proiecte de grup,
dar reprezintă oricum o metodă eficientă de
stimulare a elevilor pentru aprofundarea temei
dezbătute. Moderatorul/profesorul trebuie să
țină cont de timpul disponibil al participanților,
de complexitatea temei, precum și de resursele
informaționale disponibile.
65
SFATURI PEDAGOGICE și MEMENTO-URI
Succesul lecțiilor de prevenire depinde în
mare măsură de modul în care elevii vor face
schimb de idei și sentimente în cadrul grupului
din care fac parte. Aceasta este contribuția și res-
ponsabilitatea lor. Rolul dvs. în acest proces este
de a crește cooperarea pozitivă și interacțiunea
între elevi. Activitățile antidrog trebuie să utili-
zeze metode dinamice de lucru, în perechi sau în
mici grupuri. De asemenea, pe parcursul acestor
activități, elevii își vor dezvolta competența de
a discuta și de a-și împărtăși gândurile într-un
grup mai mare. Mai jos se regăsesc anumite sfa-
turi pentru desfășurarea unor astfel de discuții.
Cercul grupului de discuții: apropiați unul
de altul într-un cerc restrâns, elevii vor vorbi li-
ber, vor asculta mai intens, se vor simți mai pu-
ternic conectați și vor experimenta mai puțin ri-
valitate reciprocă. Pregătiți discuțiile într-un cerc
restrâns. Nu trebuie să existe mese de lucru între
elevi. De preferat, utilizați scaunele pe care elevii
le folosesc de obicei. Dacă este posibil, aranjați
un colț cu scaune mici. De asemenea, și dumnea-
voastră faceți parte din cerc, iar la început expli-
cați de ce ați folosit acest aranjament.
Ascultarea activă: cercul ne permite o mai
bună interacțiune verbală și vizuală a celorlalți.
Alegeți această opțiune, pentru că vă gândiți că
elevii pot învăța, de asemenea, unul de la altul,
și nu numai de la dumneavoastră, în calitate de
profesor.
Aprecierea: elevii care sunt încurajați da-
torită contribuției la discuție, chiar și cu câteva
cuvinte, vor câștiga încredere în ei și vor mai
participa și cu o altă ocazie. Sentimentul de soli-
daritate între elevi crește în cazul în care aceștia
observă că pot influența pozitiv sentimentele alt-
cuiva prin manifestarea aprecierii.
Adresarea întrebărilor: prin adresarea de
întrebări referitoare la ce a spus un coleg, sau
prin repetare ori reformulare, copiii pot verifica,
clarifica și înțelege ceea ce el/ea a vrut să spună.
Acest lucru este important în cercul de discuții,
dar va deveni chiar mai important în cadrul acti-
vităților organizate pe subgrupuri de elevi. Încu-
rajați copiii să folosească această metodă.
Participați și dumneavoastră: prin aderarea
la discuții, dați un exemplu, încurajați participa-
rea activă, recompensați copiii și demonstrați că
nu le cereți elevilor ceva ce nu vă face nici dum-
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
neavoastră plăcere. Atenție însă să nu monopoli-
zați discuția!
Elevii tăcuți nu au uneori nevoie de exprima-
re verbală, deoarece ei învață la fel de mult doar
prin a asculta, așa cum colegii lor mai entuzias-
mați învață prin a vorbi. Alți copii, care rămân
tăcuți, de fapt doresc să ia parte la discuții, dar
sunt timizi. O tehnică de a implica copiii tăcuți,
care pot fi timizi, este de a încuraja fiecare copil
să șoptească la ureche propria idee colegului de
lângă. Colegul vecin spune cu voce tare ceea ce i
s-a șoptit.
Tăcerea într-un interval de timp mai lung nu
înseamnă oprirea procesului de învățare. Elevii
dvs. gândesc. Multe dintre întrebările dvs. sunt
destul de dificile. Ar trebui să vă gândiți la răs-
punsuri chiar și dumneavoastră. O perioadă de
zece secunde de așteptare nu este cu siguranță
un timp pierdut. Puteți să faceți liniște printr-un
anunț în mod explicit: „Haideți, acum, să ne gân-
dim”, sau prin a lua o poziție categorică: „Acum
mă gândesc!”
Dreptul de a refuza: dacă adresați întrebări
despre experiențe personale, gânduri sau sen-
timente, trebuie să le oferiți elevilor dreptul de
a refuza: să sară întrebarea. Nu este necesar să
mărturisească detalii confidențiale, sau ceva care
ar putea să-i stânjenească. Este o decizie a elevu-
lui însuși, deși în calitate de profesor aveți o mare
influență asupra lor prin modul în care adresați
întrebările. Le puteți oferi elevilor varianta de a
sări întrebarea, fără a-i expune.
Evitarea ridicolului: nimic nu este la fel de
eficient în a provoca frustrare și umilire decât a
face ca un elev să simtă ridicol, fie că este fățiș,
fie pe ascuns. Fiecare profesor, evident, va inter-
zice ca elevii să râdă unii de alții. Doar că regulile
jocului sunt mult mai sofisticate în realitate, așa
cum ați experimentat, cu siguranță, în cazul ado-
lescenților. Când observați că există o umilire sau
66
se râde de un elev, pe ascuns sau mascat, trebu-
ie să discutați despre ceea ce ați auzit sau văzut.
În astfel de ocazii, rolul dumneavoastră este de
a oferi grupului securitatea și siguranța de care
are nevoie pentru a deveni o stație experimentală
pentru aptitudinile sociale și personale.
Implicarea familiei: pentru a vorbi despre
această chestiune în mod clar acasă, nu este sufi-
cientă o punte de legătură între abilitățile învăța-
te la școală și mediul familial al elevului. Uneori,
pot exista chiar efecte nedorite. Pentru a evita
aceste reacții negative, este recomandat ca părin-
ții să fie informați despre faptul că la școală se
face prevenire.
Valori: ca profesor, ar trebui să răspundeți
la întrebări într-un mod sincer. Copiii vor să știe
ceea ce credeți. Dar ar trebui să-i lăsați și pe ei să
se gândească. Prin analizarea comportamentului
sau expresiilor altora, elevii învață să descopere
ceea ce este bun sau rău.
Facilitarea discuției: încercați să mergeți
mai departe cu întrebări și să ajutați toți elevii să
contribuie la discuții. Amintiți-vă că în lecții, sco-
pul principal, de multe ori, nu este acela de a găsi
răspunsurile corecte, ci posibilitatea de a învăța
din perspectiva altor persoane.
Motivați și inspirați: entuziasmul dvs. va fi
decisiv în motivarea și inspirarea grupului. Pre-
gătiți-vă, de asemenea, și mental pentru activități
și încercați să găsiți cuvintele și gesturile care îi
vor încuraja pe elevi să participe la discuții.
Spațiul: unele activități necesită un spațiu
mai mare sau adaptat anumitor nevoi. Nu ezitați
să „modificați” spațiul clasei pentru bunul mers
al lecției (elevii vor fi încântați să lucreze într-un
spațiu neobișnuit) sau, dacă vremea vă permite,
desfășurați unele lecții chiar afară, în curtea șco-
lii sau în parc.
 CAPITOLUL VII. EXEMPLE CONCRETE DE ACTIVITĂȚI
ANTIDROG ÎN GIMNAZIU
ACTIVITATEA I. Informații despre droguri:
clasificare, descriere, efecte, însușirea terme-
nilor specifici
Legislație, sistemul de prevenire și asistență
din România. Utilizarea unui film documentar.
1. Justificarea alegerii temei și explicarea ter-
menilor specifici;
2. Obiectivele;
3. Sfaturi pentru predarea lecției;
4. Momente și tehnici utilizate.
1. Justificarea alegerii temei și explicarea
termenilor specifici
Mijloacele de învățământ au valoare de instru-
mente pedagogice de comunicare rapidă și efici-
entă a informațiilor, instrumente ce se interpun
între logica științei și logica elevului și care înles-
nesc și optimizează comunicarea educațională
profesor-elev. Prin sporirea capacității elevilor
de a recepționa informații grație unor situații
perceptive variate, mijloacele de învățământ le
dezvoltă acestora capacitatea de a înțelege rea-
litatea și de a acționa asupra ei. Posibilitățile de
codificare a informațiilor conținute în mesaje
sunt diverse imagini, simboluri, sunete, ceea ce
contribuie la esențializarea conținuturilor știin-
țifice, uneori dificile și abstracte, în modalități
accesibile, directe și emoționante. Prin organiza-
rea experienței senzoriale a elevilor, mijloacele
de învățământ contribuie în bună măsură la con-
stituirea și consolidarea structurilor perceptive
operatorii, ameliorând capacitatea elevului de a
înregistra, prelucra și interpreta informațiile pri-
mite, operațiile perceptive de explorare, compa-
rare, fixare, precum și caracterul rațional al acți-
unilor perceptive.
Funcția de motivare a învățării și de orientare
a intereselor profesionale ale elevilor este legată
de încărcătura emoțională a imaginii audio-vizu-
ale, care se adresează direct sensibilității elevu-
lui. Mesajele vizuale și auditive stimulează la elevi
curiozitatea, interesul, dorința de cunoaștere și
de acțiune și creează momente de bună dispozi-
ție, toate acestea contribuind la mobilizarea efor-
tului în procesul de învățare. Lectura unei ima-
gini de către elevi poate îmbrăca aspecte diverse,
67
în funcție de raporturile dintre forma și conținu-
turile acesteia, de planul îndepărtat sau apropiat
de prezentare, de unghiul de vedere, de durata
expunerii. Indiferent de mijloacele tehnice utili-
zate, procesul instructiv-educativ presupune și
momente de conversație profesor-elevi și elevi-
elevi, discuții de grup, jocuri de simulare, adică
asigurarea unor condiții interactive între elevi,
profesor și mijlocul tehnic folosit. Pentru ca stra-
tegia didactică bazată pe utilizarea unui mijloc
tehnic de instruire să fie eficientă, este necesar
ca informațiile transmise cu ajutorul mijloace-
lor tehnice să fie supuse unor prelucrări, inter-
pretări, restructurări, să se realizeze verbalizări,
corelații (adaptate la particularitățile de vârstă și
gradul de înțelegere) etc., iar noile cunoștințe să
fie integrate în sistemul cognitiv al elevilor.
2. Obiective. Elevii:
• vor afla despre efectele consumului de dro-
guri legale și ilegale;
• vor învăța despre reglementările legislati-
ve în domeniul drogurilor;
• vor integra noi cunoștințe într-o manieră
relaxată și interesantă.
3. Sfaturi pentru predarea lecției
• pregătiți în prealabil clasa, astfel încât vizi-
onarea filmului să se desfășoare în condiții
optime (lumină adecvată, liniște) și asigu-
rați-vă că echipamentul electronic funcțio-
nează perfect;
• pregătiți din timp materialele necesare
(filme, C.D-uri, videoproiector etc.) și asi-
gurați-vă că știți cum să le folosiți;
• spuneți-le elevilor că urmează să vizione-
ze un film educativ, că este important să fie
atenți și că la final vor exista dezbateri pe
marginea celor vizionate.
4. Momente și tehnici utilizate
4.1. Pregătirea clasei în vederea perceperii
eficiente a mesajului audio-vizual
Pregătirea constă într-o discuție prealabilă cu
elevii, în cadrul căreia se reactualizează ceea ce
elevii cunosc deja despre subiectul discutat, se
precizează ideea fundamentală pe care o trans-
mite mesajul, se formulează câteva întrebări la
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
care elevii vor căuta răspunsuri în timpul per-
ceperii mesajului. Pentru a stârni curiozitatea
elevilor, aduceți pliante și broșuri conținând in-
formații despre droguri, despre efectele consu-
mului pe termen scurt și lung asupra sănătății
personale și sociale. Este important să formulați
întrebări, pentru a obliga elevii să gândească și
să asimileze în mod conștient informațiile. În co-
mentariile dvs., nu vă limitați la simpla descriere
și nici nu epuizați explicațiile; dimpotrivă, se va
lăsa elevilor o zonă de necunoscut și de investiga-
re în legătură cu tema, oferind, dacă este necesar,
puncte de sprijin.
4.2. Pregătirea activității de către profesor
În această fază realizați următoarele activități:
• vizionarea filmului - cu acest prilej notați
aspectele care urmează a fi discutate cu
elevii după vizionare, termenii ce urmează
a fi clarificați sau explicați în detaliu etc.;
• întocmirea proiectului activității pe mo-
mentele acesteia, având în vedere urmă-
toarele întrebări pentru fiecare moment în
parte:
Ce voi face? Ce vor face elevii? Ce doresc să
formez la elevi? Cum voi realiza momentul? Ce
metode de lucru voi folosi? De ce am nevoie? Cât
timp voi aloca pentru fiecare moment al activită-
ții? Cum voi realiza evaluarea/feed-back-ul?
4.3. Desfășurarea activității. Este de prefe-
rat ca activitatea, în cazul în care se realizează
în timpul orelor de curs, la ora de dirigenție de
exemplu, să se desfășoare în ultima oră a progra-
mului clasei, pentru ca, în eventualitatea prelun-
girii discuțiilor, să nu fie afectat programul școlar.
În cazul în care proiectarea filmului depășeș-
te timpul acordat în orarul școlii, aceasta poate
fi realizată în mai multe etape, păstrându-se or-
dinea: o oră proiecție film - o oră discuții. Pot fi
vizionate numai unele părți din film - mai ales în
cazul documentarelor - în funcție de tema aleasă
și obiectivele propuse. De exemplu, prima parte
din filmul „Drogurile – iluzie cu sens unic”, realizat
de Biroul de presă și relații publice al A.N.A., du-
rează aproximativ 25 minute. Celelalte 25 minute
ale orei de curs vor fi folosite pentru dezbateri și
evaluare.
Înainte de a fi proiectat filmul, comunicați ele-
vilor ce așteptări aveți de la ei la sfârșitul vizio-
68
nării, atrăgând atenția asupra aspectelor ce vor
fi atinse în cadrul discuțiilor despre film. În tim-
pul vizionării filmului observați reacțiile copiilor,
pentru a avea mai multe puncte de sprijin în ca-
drul discuțiilor ce vor urma.
4.4. Dezbateri, discuții, reguli ce trebuie
respectate:
Aveți tot timpul în vedere întrebările cheie
enunțate mai sus, care marchează, de fapt, mo-
mentele principale ale activității (lecției).
Această secvență poate fi realizată pe baza
unui dialog activ între profesor și elevi. Încurajați
dialogul între elevi, dând posibilitatea acestora
să își exprime opiniile în legătură cu cele vizio-
nate; veți interveni cât mai puțin, lăsând ca ele-
vii să-și clarifice între ei, pe baza cunoștințelor,
cele vizionate și propriile experiențe de viață.
Interveniți cu precizări numai dacă este cazul, în
funcție de obiectivele pe care vi le-ați propus în
proiectul activității, sau pentru a concluziona o
părere comună.
Asigurarea condițiilor interactive între pro-
fesor, elevi și mijloacele tehnice utilizate vizează
creșterea eficienței procesului de învățare prin:
aprofundarea proceselor de analiză și sinteză,
clarificarea aspectelor insuficient sesizate prin
interpretarea mesajului transmis, asigurarea pă-
trunderii prin gândire a celor receptate, forma-
rea la elevi a unei viziuni de ansamblu asupra
informațiilor primite, integrarea noilor cunoștin-
țe în sistemul cognitiv dar și afectiv al acestora.
Pentru opinii și concluzii poate fi folosită tabla
sau flipchart-ul.
Dozarea bugetului de timp este foarte impor-
tantă și se corelează cu particularitățile de vârstă
ale colectivului de elevi, precum și cu gradul de
înțelegere și cunoștințele în domeniu ale acestu-
ia.
4.5. Evaluarea
În acest moment al activității, evaluați modul
în care elevii au înțeles demersul educativ, fie
prin întrebări frontale, fie prin completarea unui
chestionar, realizarea unui eseu, elaborarea unui
poster, fluturaș etc. cu mesaj antidrog, sau solici-
tarea ca elevii să participe la proiectele naționale
sau locale în domeniul prevenirii consumului de
droguri.
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
ACTIVITATEA II. Presiunea grupului
1. Justificarea alegerii temei și explicarea ter-
menilor specifici;
2. Obiective;
3. Sfaturi pentru predarea lecției;
4. Momente și tehnici utilizate.
1. Justificarea alegerii temei și explicarea
termenilor specifici
În piramida lui Maslow nevoia de apartenență
se află la cel de-al treilea nivel în ierarhia nevoi-
lor, imediat după nevoile fiziologice și siguranță.
Oamenii vor și trebuie să se simtă parte dintr-un
grup, să fie iubiți și să iubească, să coopereze cu
ceilalți. În timpul adolescenței, conformitatea so-
cială este un mod de a împlini această nevoie. Așa
se explica influența grupului asupra comporta-
mentelor personale, normelor și atitudiniilor in-
dividului. Într-un grup de adolescenți se dezvoltă
spontan seturi de reguli. Dacă dorești să fi accep-
tat de ceilalți, va trebui să respecți aceste reguli.
În intervalul de vârstă a elevilor, necesitatea de a
se simți parte dintr-un grup poate duce la presi-
unea de a adopta comportamente nocive, cum ar
fi fumatul țigărilor, consumul de droguri și alcool.
Vă rugăm să rețineți, totuși, că presiunea gru-
pului și conformitatea socială pot avea și rezul-
tate pozitive. Nu am experimentat o influență
pozitivă a colegilor în sport sau în alte activități
extrașcolare care au ca scop auto-îmbunătățirea?
Copiii care nu reușesc să dezvolte abilitățile ne-
cesare interacțiunii cu ceilalți într-o manieră po-
zitivă, mai devreme sau mai târziu sunt respinși
de colegii lor, existând o probabilitate mai mare
de a avea comportamente nesănătoase.
2. Obiective. Elevii:
• vor afla ca apartenența la un grup este ne-
cesară pentru creșterea lor personală;
• vor învăța că există grupuri spontane și
structurate cu dinamică explicită și impli-
cită;
• vor învăța să identifice măsura în care
comportamentul personal este modificat
de influența grupului;
• vor experimenta cum e să fii exclus din-
tr-un grup și vor reflecta asupra acestui
fapt.
69
3. Sfaturi pentru predarea lecției
• Lăsați spațiu în sala de clasă pentru orga-
nizarea piesei, dar luați în considerare, de
asemenea, că unii elevi vor ieși din cameră
pentru un scurt timp;
• Înainte de a începe activitatea de deschide-
re, utilizați întrebările structurate sugerate
și propuneți câteva exemple pentru a trezi
interesul.
4. Momente și tehnici utilizate
Pentru îndeplinirea obiectivelor lecției, tehni-
cile alese sunt expunerea, jocul de rol, simularea,
discuția dirijată, dezbaterea, reflecția. Se va ame-
naja spațiul clasei pentru cele două jocuri de rol.
4.1. Pregătirea clasei
Aveți nevoie de spațiu pentru două piese/jo-
curi de rol. Explicați elevilor pe scurt metoda și
regulile acesteia, cu grija de a le respecta în pri-
mul rând dvs. Elevii pe care îi veți alege pentru
rolurile din piesă ar trebui să aibă o poziție pu-
ternică în clasă (lideri informali). Reflectați pe
cine veți alege și, dacă e necesar, informați-i îna-
inte de începerea lecției.
4.2. Desfășurarea activității
Introducere: 5 minute
Întrebați elevii dacă au existat situații în care
au simțit presiune din partea colegilor în luarea
unei decizii.
Întrebări posibile:
• Ce fel de situații îți poți imagina, în care
prietenii tăi au o influență asupra alegeri-
lor tale? Exemple: mergi la școală cu bici-
cleta, mașina, autobuzul sau pe jos? Cu ce
prieteni vorbești? Ce fel de haine porți?
• Pentru a fi acceptat într-un grup de colegi,
ai făcut ceva care crezi că este greșit? Exem-
ple: un comportament rău cu alți prieteni,
fumat, chiulit, mințit prietenii sau părinții.
Anunțați că veți organiza o piesă în care, une-
ori, se va demonstra un comportament greșit și
alteori un comportament bun. Îndemnați elevii
să se gândească la situații reale în timp ce joa-
că: în realitate, puteți fi, de asemenea, în situații
„greșite“!
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Joc de rol 1: Cum se comportă un grup și mo-
dul în care acesta nu ar trebui să fie definit
• Pasul 1. Doi voluntari (dacă este cazul, un
băiat și o fată) trebuie să iasă din cameră.
Sarcina lor este ca atunci când se vor în-
toarce să se integreze într-unul dintre gru-
purile formate;
• Pasul 2. Împărțiți clasa în două grupe. De-
finiți un grup sub numele de „grupul con-
formist”, iar celălalt să fie „grupul deschis”.
Grupul conformist are reguli și criterii pen-
tru ca elevii să facă parte din grup. Grupul
deschis nu are un astfel de cod, astfel în-
cât elevii nu trebuie să facă nimic deosebit
pentru a deveni parte din acest grup; aceș-
tia sunt integrați fără nici o problemă;
• Pasul 3. Grupul conformist va trebui să de-
cidă care va fi criteriul lui exact;
Exemple: „Membrii trebuie să fie deosebiți,
nu prea politicoși și trebuie să știe numele a trei
cântăreți populari”, sau „membrii trebuie să știe
rezultatele unor meciuri din ultimul week-end”.
Grupul deschis poate ajuta la setarea criteriilor.
Instruiți ambele grupuri ca semnalul de accepta-
re în grup al celor doi colegi să fie aducerea unui
scaun în mijlocul grupului.
• Pasul 4. Cei doi elevi vor reveni și vor încer-
ca să devină parte dintr-un grup, și după
aceea din celălalt grup. Explicați că accep-
tarea în grup este arătată de aducerea scau-
nului. Îndemnați-i prima dată către grupul
deschis și apoi către grupul reglementat. În
cazul grupului reglementat, elevii trebuie
să adreseze întrebări închise pentru a afla
criteriul de acceptare.
Joc de rol 2: Cum ar trebui să acționeze un
grup și modul în care acesta ar trebui să fie
• Pasul 1. Alți doi elevi merg afară cu aceeași
sarcină;
• Pasul 2. Cele două grupuri sunt definite ca
grupuri reglementate, dar, de această dată,
criteriile vor fi clar explicate voluntarilor;
• Pasul 3. Ambele grupuri reglementate vor
decide asupra criteriilor lor;
• Pasul 4. Elevii vor reveni și fiecare dintre
cele două grupuri va spune clar care sunt
condițiile de acceptare;
70
• Pasul 5. Cei doi voluntari vor decide dacă
acceptă sau nu criteriul și își vor explica
decizia fiecărui grup în parte.
Evaluarea pieselor
În primul rând,cei patru voluntari vor avea
posibilitatea de a-și exprima experiențele lor.
Dacă este nevoie, folosiți următoarele întrebări
pentru a-i impulsiona:
• Cum a fost experiența prin care ai trecut
referitor la părerile și gândurile tale?
• Cum ți-ai susținut părerea în cadrul piesei?
• Ce sugestii ale grupurilor ai adoptat?
• Cum ți s-a părut rolul: greu sau ușor? Cum
ai făcut față situației?
Apoi, formați grupuri micuțe de câte cinci
elevi și cereți-le să discute despre piesă, răspun-
zând la următoarele întrebări:
• În ce fel de situații ai putea să utilizezi su-
gestiile din al doilea joc de rol?
• Ce înseamnă pentru grup și pentru elevi în-
cercarea de a face parte dintr-un grup?
• Ce posibilități au elevii de a face parte din-
tr-un grup și cum pot face față excluderii?
• Cum ne afectează izolarea (de exemplu,
cum afectează încrederea de sine)?
• Care este responsabilitatea grupului,
atunci când acesta decide să nu integreze
pe cineva?
• Ce ați face pentru a deveni parte a unui
grup?
• Dacă aveți opțiunea de a fi parte a unui
grup, pe baza căror aspecte ați decide?
Încheiere/concluzii
Dacă nu este sugerat de către elevii înșiși, pu-
teți adăugă că este important să își susțină con-
vingerile și să-i informeze pe ceilalți despre ele.
Elevii pot decide, de la sine, dacă doresc să facă
parte sau nu dintr-un anume grup (dacă sunt de
acord cu condiția impusă de grup).
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
ACTIVITATEA III. Factori de risc și de pro-
tecție
1. Justificarea alegerii temei și explicarea ter-
menilor specifici;
2. Obiectivele;
3. Sfaturi pentru predarea lecției;
4. Momente și tehnici utilizate.
1. Justificarea alegerii temei și explicarea
termenilor specifici
Factorii de risc sunt circumstanțele prezen-
te înainte de inițierea consumului, abuzului sau
consumului problematic de droguri. În 1994,
Committee on Prevention of Mental Disorders al
Institute of Medicine din SUA a definit factorii de
risc ca „acele caracteristici, variabile sau circum-
stanțe care, confluând în viața unei persoane, con-
tribuie la creșterea probabilității ca acea persoa-
na să dezvolte o problemă de comportament, în
comparație cu orice altă persoană din populația
generală, selecționată la întâmplare”.
Prin factori de protecție se înțeleg acele cir-
cumstanțe moderatoare ale expunerii la factorii
de risc. Factorii de protecție nu sunt în mod ne-
cesar factori opuși celor de risc, ci mai degrabă,
este vorba de două realități distincte care inter-
acționează între ele. Factorii de protecție întăresc
rezistența persoanelor supuse situațiilor de risc,
acționând ca elemente de protecție față de poten-
țiale răspunsuri problematice.
2. Obiective. Elevii:
• vor învăța că există diferiți factori care in-
fluențează consumul de droguri (efecte/
așteptări cu privire la urmările drogurilor,
mediul social și factori personali/fiziolo-
gici);
• vor experimenta lucrul în grup;
• vor discuta ideile lor într-un forum colegi-
al.
3. Sfaturi pentru predarea lecției
Această lecție necesită cunoștințe despre fac-
torii de risc și de protecție pentru consumul alco-
olului, ceea ce face necesară o revizuire a acestor
informații în prealabil. Va fi, de asemenea, nevoie
de abilități de a gestiona diferitele interpretări și
stereotipuri de caractere propuse elevilor pe du-
rata lecției. De fapt, fiecare stereotip de caracter
introdus în lecție este influențat atât de factori de
71
protecție, cât și de un anumit potențial negativ.
Pregătiți desene cu oameni aflați in situații cu ni-
vel mare de risc sau de protecție (fată, băiat, con-
sumator, familie, om singur, bolnav, sărac, bogat,
stresat, obosit etc.)
4. Momente și tehnici utilizate
Pentru îndeplinirea obiectivelor lecției, teh-
nicile alese sunt expunerea, brainstorming-ul,
lucrul în grupuri mici, exemplificarea, reflecția.
Momentele lecției sunt: Introducere, Lucru pe
grupe „Factori de risc și de protecție” și feed-back,
Exercițiul „Creați un personaj” și feed-back, Dis-
cuții, Concluzii, Încheiere.
Desfășurarea activității
Deschiderea
Începeți cu o scurtă trecere în revistă a lecției
trecute, verificați tema pentru acasă, dacă a exis-
tat. Există întrebări la care ar trebui să răspundeți
astăzi sau în lecțiile următoare? Nu insistați foar-
te mult cu discuția, dar încercați să vă îndepliniți
scopul de a afla părerile elevilor. Prezentați cele
trei mari grupuri de influență a consumului ori-
cărui drog:
• INFLUENȚA PERSONALĂ (de exemplu, do-
riți să experimentați ceva nou). Puteți, de
asemenea, face referire la „psihologic” în
plus față de „personal”;
• INFLUENȚA SOCIALĂ (de exemplu, nu vrei
să îți pierzi prietenii, cu toate că ei beau
alcool; sau disponibilitatea anumitor sub-
stanțe în supermarket-uri). Puteți, de ase-
menea, să faceți referire la „mediu“ în plus
față de „social“;
• INFLUENȚA FIZICĂ (de exemplu, poți aler-
ga mai repede dacă iei o anumită „pastilă”).
Solicitați elevilor să își spună părerea, în func-
ție de ceea ce au citit, văzut sau experimentat, în
legătură cu riscurile consumului de alcool. Răs-
punsurile vor fi denumite „factori de risc“. După
aceea, solicitați câteva exemple de cum te poți
abține de la băut sau de la abuzul de băutură.
Acestea vor fi denumite „factori de protecție“. Re-
zumați cele trei influențe și arătați clar că cele
trei categorii de mai sus există și pot fi factori de
risc sau de protecție în cadrul oricărui grup. De
asemenea, reamintiți-le că acești factori sunt va-
labili pentru mai multe tipuri de droguri, deși în
această lecție alcoolul este folosit ca exemplu.
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Activitățile principale
Riscuri și factori de protecție privind con-
sumul de alcool.
Împărțiți clasa în grupuri de trei elevi. Puneți
la dispoziția fiecărui grup șase desene cu oameni
aflați în situații cu nivel mare de risc sau de pro-
tecție. Permiteți-le elevilor să decupeze desenele,
să discute despre care sunt factorii de risc sau de
protecție prezenți în situația fiecărei persoane
(personali, sociali, fizici). Fiecare grup își scrie un
nume sub desenele lui și lipește hârtia pe perete.
Analizați împreună cu clasa diferențele și simili-
tudinile dintre soluții.
Care sunt motivele alegerilor lor în baza facto-
rilor de risc și de protecție identificați în fiecare
desen?
Explicați informațiile sau interpretarea inco-
rectă. În discuție va trebui să subliniați că riscuri-
le nu sunt decisive, iar factorii de protecție nu re-
prezintă nici o garanție: prezența acestor factori
nu determină consumul alcoolului sau al altor
substanțe, ci doar îl influențează.
Întrebări determinante:
• De ce oamenii nu beau alcool?
• De ce unii beau, dar nu se îmbată?
• Ce poți face pentru a te proteja împotriva
riscurilor de a începe să iei droguri?
Creați un personaj
Împărțiți clasa în grupuri de câte trei. Puneți-i
să deseneze un personaj cu factori puternici de
protecție împotriva consumului de alcool. Pentru
a-l face mai convingător, pot descrie situația lui și
în cuvinte, în partea de jos a desenului.
Pe scurt
1. Distingeți cei trei factori relevanți pentru
consumul dealcool: factori sociali, fizici și
psihologici;
2. Discutați factorii de risc și de protecție cu
privire la consumul de alcool sub forma
unui desen completat cu informații;
3. Lăsați elevii să găsească factori de protec-
ție împotriva consumului de alcool prin
construirea unui personaj.
72
ACTIVITATEA IV. Comunicarea asertivă;
cum să spunem „NU”
1. Justificarea alegerii temei și explicarea ter-
menilor specifici;
2. Obiective;
3. Sfaturi pentru predarea lecției;
4. Momente și tehnici utilizate.
1. Justificarea alegerii temei și explicarea
termenilor specifici.
Formarea abilităților asertive este un ele-
ment cheie în prevenirea consumului de droguri.
Această lecție va permite elevilor să învețe cum
să exerseze și să dezvolte ei înșiși comportamen-
tul asertiv, pentru a face față situațiilor potențial
riscante în viitor.
2. Obiective. Elevii:
• vor identifica împrejurările în care vor ac-
ționa hotărât;
• vor primi și aduna exemple care exprimă
hotărâre;
• vor afla cum să își susțină drepturile;
• vor învăța să respecte opiniile altor per-
soane.
3. Sfaturi pentru predarea lecției.
Aveți nevoie de revizuirea cunoștințelor, de-
oarece dvs. veți conduce discuțiile; de lista de
exemple printată pentru activitatea „Exersarea
refuzurilor” și de spațiu suficient pentru a juca o
piesa organizată în grupuri. Revedeți instrucțiu-
nile referitoare la jocul de rol, pentru a vă ajuta la
predarea lecției.
4. Momente și tehnici utilizate
Deschiderea
Începeți cu o scurtă trecere în revistă a lecției
trecute, verificați tema pentru acasă, dacă a exis-
tat. Există întrebări la care ar trebui să răspun-
deți astăzi sau în lecțiile următoare? Nu insistați
foarte mult cu discuția, dar încercați să vă înde-
pliniți scopul de a afla părerea elevilor.
Discuțiile conduse de profesor
1. Explicați elevilor că nu este întotdeauna
ușor să îți exprimi o părere sau o convinge-
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
re în cadrul unui grup. În fiecare grup există
persoane care încearcă să influențeze com-
portamentul celorlalți. A învăța să fi efici-
ent în hotărârile, poate fi un pas important
în prevenirea consumului de droguri. A fi
hotărât poate însemna să reziști presiunii
exercitate de colegi, dar, de asemenea, și
presiunii venite din media sau publicitate,
de exemplu. A fi hotărât înseamnă și să cre-
deți în opiniile și credințele voastre. Totuși,
hotărârea nu înseamnă că întotdeauna va
exista un conflict între opiniile voastre și
ale celorlalți;
2. Hotărârea variază de la o persoană la alta.
Există, cu siguranță, situații în care ești ho-
tărât. De exemplu: sora ta mai mică începe
să răscolească în camera ta, căutând ceva
cu care să se joace. Acest lucru te deranjea-
ză pentru că încerci să-ți faci temele. Ce îi
spui? Ai reacționa la fel și cu părinții tăi?
3. Luați drept exemplu următoarea situație:
unul dintre cei mai buni prieteni ai tăi nu
are niciodată pix pentru a lua notițele în
clasă. Ea/el întotdeauna îți cere un pix îm-
prumut. Acest lucru nu ar fi o problemă,
dacă ți-ar și înapoia pixul la sfârșitul fie-
cărei ore, dar el/ea nu face niciodată asta.
Din cauza acestui lucru, nu mai vrei să îi
împrumuți pixuri pe viitor. Totuși, nu vrei
să-i rănești sentimentele. Ce îi vei zice pri-
etenului tău, atunci când îți va cere din nou
un pix? Este ușor să fii hotărât în această si-
tuație, în comparație cu situația cu sora ta?
Activitățile principale
1. Când sunt hotărât?
Instruiți elevii să completeze în caiet situațiile
în care sunt hotărâți. Stabiliți cu ce oameni (de
exemplu: străinii, părinții, profesorii, frații) în ce
fel de situații (de exemplu: practicarea sportului
în echipă, acasă, la școală, la o petrecere, în mediu
familiar față de cel nefamiliar), cum se simt (de
exemplu: încrezători, curajoși, liniștiți).
2. Exersarea refuzului
A fi hotărât nu înseamnă întotdeauna că va
exista un conflict. Cu toate acestea, uneori, există
situații pe care trebuie să le înfrunți și să dai un
răspuns negativ. Scopul activității este de a exer-
sa refuzul astfel încât să minimalizeze conflicte-
73
le, să obțină ceea ce își doresc și, în același timp,
să arate bine în fața colegilor. Aveți grijă să țineți
cont de nivelul de cultură și de stilul de viață al
elevilor. Împărțiți elevii în grupuri de câte cinci
pentru a lucra următoarele exemple de situații în
care un răspuns hotărât este necesar. Ele ar tre-
bui să fie situații din „viața de zi cu zi“ în care este
evidențiată necesitatea de a avea opinii persona-
le. Acordați-le timp pentru a citi cele cinci situații
și invitați-i să aducă și alte exemple relevante.
• Sunteți într-o tabără de sport, timp de o
săptămână în timpul vacanței de Paște. În
tabără nu există decât un alt prieten de-al
tău, în rest doar colegi necunoscuți. Tu și
prietenul tău nu fumați. Doi alți colegi pe
care i-ați întâlnit vă oferă o țigară. Voi nu
vreți să fumați;
• Tu ești acasă, iar părinții tăi sunt în oraș
toată seara. Ei știu că te vor vizita câțiva
prieteni pentru a vă uita împreună la un
DVD. Unul dintre ei are o sticlă de vin și
vrea să o împartă cu voi. Nu vrei ca cineva
să bea în casa ta;
• Ești fată și te afli la ziua de naștere a unui
prieten mai mare decât tine. La petrecere e
muzică și se dansează. Părinții prietenului
sunt acasă, dar nu apar. Brusc, ești izolată
de cei pe care îi cunoști, iar în jurul tău sunt
doar băieți mai mari care au o atitudine și
gesturi deranjante. Nu vrei să fii aproape
de ei;
• Un bun prieten are nevoie de bani pentru
a-și plăti o datorie unui coleg de școală de
la care a împrumutat 50 de lei. Îți cere ție
să-l împrumuți. Știi că nu ți-i va înapoia,
pentru că a făcut același lucru cu mulți alți
prieteni comuni, deci vei ezita să-i împru-
muți cei 50 lei;
• Într-o excursie cu școala aveți două ore de
timp liber într-un oraș mare. În grup nu
există decât un bun prieten de-al tău. Fie-
care aveți în jur de 50 lei de cheltuială, bani
de buzunar. O persoană din grup sugerea-
ză să vă petreceți timpul într-un parc de
distracții. Tu chiar vrei să-ți petreci timpul
prin magazine pentru a cumpăra ceva.
Cereți fiecărei grupe să alegă o situație din-
tre cele cinci sau să creeze una nouă. Membrii
grupului trebuie să-și împartă rolurile și să încer-
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
ce să dea cel puțin două răspunsuri hotărâte, res-
pectând în același timp părerile celorlalți. Răs-
punsurile trebuie să fie autentice și „naturale”,
pe cât posibil. Fiecare grup va exersa exemple de
răspunsuri hotărâte la situația aleasă. Răspunsu-
rile hotărâte spuse în timpul acestei activități vor
fi scrise pe tablă și apoi discutate. Alternativă:
scenariile pot fi jucate de către elevi în funcție de
timp și de nivelul de relaxare al elevilor cu rolu-
rile lor.
3. Reflecțiile individuale.
Cereți elevilor să completeze următoarele pro-
poziții în caietele lor de lucru:
• Un lucru pe care l-am învățat din această
lecție este...;
• Ce am vrut să spun în lecție, dar nu am avut
posibilitatea, a fost...;
• Un lucru pe care mi-l amintesc de la altci-
neva din timpul lecției este...;
• Un lucru care mă surprinde...;
• Dacă mai e ceva despre care aș vrea să vor-
besc mai mult, am să încerc să vorbesc cu...
Încheiere
Explicați-le elevilor că toată lumea trebuie să-
și exerseze hotărârea în răspunsuri. Viața reală
este cea mai bună oportunitate de a îmbunătăți
această deprindere. Cereți elevilor să exerseze
răspunsurile hotărâte pe care le-au învățat în
acesta lecție în unele situații reale din următoa-
rele câteva zile.
Pe scurt
1. Identificarea situațiilor în care poți avea o
atitudine hotărâtă;
2. Exemple de refuzuri hotărâte;
3. Împărțiți în grupuri de câte cinci, fiecare
grup își alege o situație și încearcă diferite
răspunsuri hotărâte;
4. Fiecare grup își arată rezultatele prin scri-
erea răspunsurilor pe tablă;
5. Reflecțiile personale.
74
ACTIVITATEA V. Strategii de a face față pro-
blemelor
1. Justificarea alegerii temei și explicarea ter-
menilor specifici;
2. Obiective;
3. Sfaturi pentru predarea lecției;
4. Momente și tehnici utilizate.
1. Justificarea alegerii temei și explicarea
termenilor specifici
Elevii ar putea crede ca utilizarea drogurilor
va genera acceptarea în anumite grupuri sau îi
va ajuta să facă față problemelor cu familia ori cu
școala. Consumul de droguri doar redirecționea-
ză tinerii de la o confruntare directă cu probleme
lor personale și academice. Această lecție va per-
mite elevilor să identifice strategii de adaptare și
gestionare a problemelor, care îi pot ajuta să facă
față situațiilor dificile. Nu ezitați să punctați sen-
timentele de nefericire care pot fi declanșate din
cauza activității principale "Povestea lui Mihai".
2. Obiective. Elevii:
• vor identifica strategii sănătoase de adap-
tare;
• vor reflecta asupra caracteristicilor perso-
nale puternice, dar și asupra celor nu atât
de puternice;
• vor afla că sentimentele negative nu sunt
greșite sau periculoase;
• vor învăța să facă față slăbiciunilor și limi-
tărilor într-un mod constructiv.
3. Sfaturi pentru predarea lecției
Aveți nevoie de „Povestea lui Mihai” și de ta-
belul cu puncte tari și puncte slabe (câte unul
necompletat pentru fiecare elev). Ați putea cere
ajutorul unui coleg, pentru a monitoriza și a ajuta
elevii în această lecție.
4. Momente și tehnici utilizate
Deschiderea
Începeți cu o scurtă trecere în revistă a lecției
trecute, verificați tema pentru acasă, dacă a exis-
tat. Există întrebări la care ar trebui să răspun-
deți astăzi sau în lecțiile următoare? Nu insistați
foarte mult cu discuția, dar încercați să vă înde-
pliniți scopul de a afla părerile elevilor.
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Activitățile principale
Modalități de confruntare cu problemele
Discutați despre metodele sănătoase și nesă-
nătoase care se pot utiliza pentru a rezolva pro-
blemele. Utilizați următorul text de ajutor pentru
a facilita discuția: „Înainte de a începe povestea lui
Mihai, aș vrea să vedem ce înseamnă „a face față”
și să identificăm câteva exemple". Se lasă câteva
minute timp de gândire, pentru a se găsi definiții.
Definiția oficială: „a face față" înseamnă depăși-
rea problemelor și a dificultățile care apar în via-
ța de zi cu zi.
Folosiți un exemplu simplu: Cum ar putea ci-
neva să treacă peste problema sau provocarea de
a cânta la pian? Posibile răspunsuri: prin exerci-
ții, prin a cere ajutor, prin a învăța de la un profe-
sor calificat. Un exemplu mai complex: o durere
puternică de cap în fiecare săptămână. Răspun-
suri posibile: mai multă odihnă; pastile pentru
dureri de cap; mai multă apă; mersul la medic.
Acum, haideți să luăm răspunsul „pastilele pen-
tru dureri de cap“: este bine să le folosiți chiar
înainte de a vă durea capul? Dacă cineva ar crede
că într-o oră va avea o durere de cap, ar trebui
să ia pastila pentru a preveni durerea? De ce nu?
Pastila este folosită ca medicament pentru a vin-
deca durerea de cap care există, care a fost sim-
țită. Alcoolul, țigările și alte droguri sunt uneori
folosite de oameni pentru a face față unor proble-
me, în timp ce alte soluții nu sunt folosite.
Acesta este un exemplu de încercare nesănă-
toasă de a face față problemelor deoarece aces-
te substanțe nu sunt bune pentru organism și,
adesea, medicația de acest tip va împiedica sau
va întârzia identificarea rădăcinilor problemei.
Aduceți în discuție ideea că medicamentele sunt
o strategie nesănătoasă de a gestiona probleme-
le, ele „ajutând“ doar la uitarea sau la întârzierea
rezolvării problemelor.
Confruntarea cu situații dificile sau con-
strângeri
O altă categorie de situații cărora trebuie să
le faceți față într-un mod sănătos sunt propriile
temeri. Este posibil să îți placă faptul că ai cres-
cut înalt, dar dacă te răzgândești, acest lucru nu
se poate schimba și nu poți redeveni scund. A
face față situațiilor nu este doar ceva temporar, ci
există lucruri pe care s-ar putea să nu fii în stare
să le schimbi.
75
Puncte slabe – Puncte tari –
trebuie să le faci față te ajută să faci față
ești timid ai atitudine pozitivă
ai probleme de ești sociabil
concentrare sau de
învățare
ai o problemă fizică ai răbdare
mare sau mică
nu ți-ai cunoscut unul ai încredere în tine
dinre părinți
ești dependent ești un bun ascultător
ești deseori singur comunici bine și activ
acasă
După discuție, înmânați fiecărui elev câte un
tabel necompletat cu puncte tari și puncte slabe
(după modelul de mai sus) și rugați-i să îl com-
pleteze. Oferiți feed-back fie după ce fiecare elev
citește lista, fie făcând un inventar pe tablă și co-
mentând împreună cu elevii.
Povestea lui Mihai
a) Citiți elevilor povestea lui Mihai:
Mihai locuiește într-o casă veche, pe o stradă
lungă și aglomerată. Înainte de a pleca spre
școală, Mihai stă întotdeauna câteva minute pen-
tru a se uita pe fereastra camerei lui de la primul
etaj. Privind în jos, la tramvaiul ce se oprește în
fața casei sale, el îi face cu mâna vecinului care își
cară cățelușul în interiorul hainei. Se duc la plim-
bare prin parcul care este la doar o stație depăr-
tare. Mihai se bucură de fiecare lucru ce se petrece
în acele câteva minute în care el se uită pe fereas-
tră. Astăzi este marți și peste trei zile va avea loc
în viața lui Mihai o schimbare majoră, fapt care
îl îngrijorează foarte mult. S-a tot gândit la posi-
bile soluții. El și-a scris povestea pe un site pentru
a cere sfaturi, în speranța că cineva are niște idei
bune și-l poate îndruma.
„Salut! Vă scriu pentru a primi ajutor. Am o
mare dilemă!
Am toată casa plină cu cutii, chiar și draperiile
au fost date jos de la geamuri, este imposibil de
evitat ceea ce urmează să se întâmple. Mă mut în
câteva zile într-o casă nouă și într-un alt oraș, îm-
preună cu mama, tatăl și sora mea. Nu prea înțe-
leg motivul pentru care ne mutăm, știu doar că are
legătură cu cariera tatălui meu. Cum să mă mut
într-o casă nouă dacă nu am nici măcar aceeași
priveliște de la fereastră?
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Orașul în care ne vom muta este la 50 km dis-
tanță. Am fost să vedem casa cea nouă, școala și
noul parc. Totul pare să fie bine. Casa este nouă și
chiar mai frumoasă decât cea în care locuim acum.
Dar sunt îngrijorat că nu voi fi la fel de fericit cum
sunt aici. În acest moment am tot ceea ce îmi do-
resc pentru a fi fericit!
Am să-mi fac noi prieteni? Cum vor decurge lu-
crurile cu cei din echipa mea de fotbal? Nu vreau
să-mi pierd prietenii pe care îi am și nici pe priete-
na mea!
Cum se va finaliza prima mea relație? Sunt în-
grijorat. De obicei sunt o persoană care gândește
pozitiv, însă acum îmi este greu să cred că totul va
fi bine! Ce pot face pentru a trece peste acest luc-
ru? Vă rog, dați-mi un sfat! Mihai”
b) după citirea poveștii, oferiți-le elevilor po-
sibilitatea de a pune întrebări sau de a avea re-
acții imediate la poveste (ex.: sunt recunoscute
sentimentele prin care trece Mihai?);
• Ce găsește Mihai dificil la aceasta mutare?
• Ce poate fi pozitiv cu privire la mutare?
• Are Mihai anumite părți puternice, care îl
pot ajuta?
• Ce ați face în situația lui Mihai?
c) Organizați elevii în grupuri de câte trei sau
patru pentru a scrie răspunsuri cu sfaturi pentru
Mihai. Sfaturile pot include unele dintre metode-
le sănătoase de a face față problemelor. Încurajați
lucrul în echipă în cadrul grupurilor de discuție.
Încheierea
Dacă timpul permite: prin schimbul de scri-
sori cu alte grupuri se poate analiza modul în
care au fost realizate răspunsurile.
Pe scurt
1. Exersarea abilităților de ascultare;
2. Discutarea despre strategii sănătoase de a
face față problemelor;
3. Citirea poveștii despre mutarea într-un alt
oraș și schimbarea școlii;
4. Scrierea unor sfaturi care să îl ajute pe Mi-
hai să facă față situației;
5. Descoperirea părților puternice și mai pu-
țin puternice din fiecare.
76
ACTIVITATEA VI. Comunicarea dintre ado-
lescenți și adulți
1. Justificarea alegerii temei și explicarea ter-
menilor specifici;
2. Obiective;
3. Sfaturi pentru predarea lecției;
4. Momente și tehnici utilizate.
1. Justificarea alegerii temei și explicarea
termenilor specifici
Această activitate abordează relația dintre
copii/tineri și adulți, modul în care adolescenții
se raportează la adulții din viața lor, cum sunt
evaluați părinții, precum și conflictele care apar
între copii și părinți. Pentru preadolescent și
adolescent, cel mai important factor de protecție
rămâne familia. O mai bună înțelegere a modu-
lui de funcționare a comunicării între generații,
inclusiv de către copii, poate reduce semnificativ
riscul de consum.
Este important să ne gândim că oameni de
vârste diferite trebuie să conviețuiască, să depin-
dă unii de alții și să relaționeze între ei, astfel în-
cât relațiile dintre tineri și adulți sunt inevitabile.
Prin urmare, ar trebui să ne gândim la modul în
care să ne bucurăm de aceste relații, sau măcar
cum să facem ca acestea să se desfășoare într-un
spațiu de non-conflict. Învățarea abilităților de
soluționare a conflictelor este cheia pentru a evi-
ta ca tinerii să recurgă la consumul de substanțe
ca formă de evitare a problemelor și de sustrage-
re a responsabilității lor în relațiile sociale, fie cu
adulții, fie cu cei egali.
2. Obiective. Elevii:
• vor identifica strategii sănătoase de comu-
nicare cu adulții (negocierea);
• vor reflecta asupra relațiilor pe care le au
cu adulții;
• vor analiza conflictele care apar în relația
copil – adult și cum pot fi acestea gestio-
nate.
3. Sfaturi pentru predarea lecției
Aveți nevoie de tablă, markere sau cretă, car-
duri (bucăți de hârtie), eventual vă gândiți în
avans la o situație din viața de zi cu zi care să ne-
cesite negocierea dintre copil și părinte.
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
4. Momente și tehnici utilizate
Deschiderea
Începeți cu o scurtă trecere în revistă a lecției
trecute, verificați tema pentru acasă, dacă a exis-
tat. Există întrebări la care ar trebui să răspun-
deți astăzi sau în lecțiile următoare? Nu insistați
foarte mult cu discuția, dar încercați să vă înde-
pliniți scopul de a afla părerea elevilor.
Realizați cu elevii o scurtă listă cu adulții im-
portanți din viața lor.
Activitățile principale
Portretul adolescentului și portretul adul-
tului
Împărțiți clasa în grupuri de câte 5 persoane
și cereți-le să dezvolte definiția „adultului”. Înain-
te de a începe activitatea, vor fi adresate o serie
de întrebări care vor servi drept ghid: Ce înseam-
nă pentru tine să fii adult? La ce vârstă devine o
persoană adult? Ce așteptări aveți de la părinții
voștri (sau alți adulți)? Ce așteptări credeți că au
adulții de la voi?
După 10 minute sunt rugați să lase deoparte
definiția adultului și să realizeze portretul pe care
îl au adulții despre ei, despre tineri. Întrebări aju-
tătoare: Cum vă văd adulții? Ce cred despre voi?
Cum v-ar defini adulții? Ce așteptări au de la voi?
Vor lucra și la acest portret încă 10 minute.
După finalizarea celor două portrete, câte un
purtător de cuvânt de la fiecare grup va prezenta
definițiile. Dvs. veți rezuma toate prezentările, în
două coloane pe tablă (una pentru definiția adul-
tului, alta pentru definiția tânărului).
Plecând de la definițiile de pe tablă, identifi-
cați cu elevii asemănări și diferențe între cele
două. Probabil nu vor exista multe asemănări,
astfel încât se va iniția o dezbatere care va pleca
de la următoarea întrebare: „De ce sunt atât de
multe diferențe?”
În continuare, se va discuta cum funcționează
comunicarea între persoanele care nu au aproa-
pe nimic în comun.
”De ce așteptările tinerilor de la adulți sunt atât
de diferite de cele ale adulților de la tineri? Cum
credeți că se poate câștiga respectul reciproc?”
Cereți elevilor să spună cum se descurcă în si-
tuațiile în care nu îndeplinesc așteptările părin-
ților, care sunt strategiile lor de a face față. După
77
această scurtă discuție, înmânați fiecărui elev
o bucată de hârtie sau un post-it și cereți-le să
scrie, individual, pe o față a foii/post-it-ului două
dificultăți pe care le au în relația cu adulții (pot fi
și exemple punctuale), iar pe cealaltă față a foii/
post-it-ului două calități care ar permite gestio-
narea dificultăților sau chiar depășirea lor (cali-
tățile trebuie să fie ale lor, nu ale adulților). După
5 minute, strângeți răspunsurile și solicitați unui
elev să vă ajute să le transcrieți pe tablă, astfel
încât întreaga clasă să poată vedea rezultatul.
În acest moment, lansați ideea că, într-un
conflict, fie cu un adult, fie cu un egal, sunt im-
plicate minimum două părți, iar pentru a rezol-
va acel conflict, ambele părți trebuie să schimbe
ceva. Una dintre părți poate începe acest proces
de schimbare, astfel încurajați tinerii să fie ei ini-
țiatorii primului caz, bazându-se pe virtuțile din
carduri. Să faci primul pas arată inteligență și o
atitudine remarcabilă, care va îmbunătăți relația
în prezent și viitor.
Vă puteți lega de următoarele idei referitoare
la negociere - strategia potrivită pentru relații sa-
tisfăcătoare cu adulții.
Negocierea
Atunci când apar conflictele între generații,
există o serie de elemente cheie pentru rezolva-
rea acestora: efortul comun pentru a ajunge la un
acord; menținerea toleranței față de alte atitu-
dini; încercarea adulților de înțelegere și de ofe-
rire a libertății tinerilor; dorința tinerilor de a-și
găsi un loc în societate; acceptarea de către tineri
a propriilor responsabilități.
Pe măsură ce un conflict se extinde în timp
sau în dimensiuni, situația neplăcută se adânceș-
te, crescând astfel indiferența și/sau disprețul.
Prin urmare, în negociere (altfel spus, în căutarea
acordului), trebuie avute în vedere unele lucruri:
• Urmărirea câștigului de ambele părți. Suc-
cesul este beneficiul mutual. Dacă nu se în-
tâmplă astfel, am vorbi despre o competi-
ție, nu despre o negociere. Competiția este
o strategie greșită pentru că în relațiile din-
tre tineri și adulți, cu această atitudine, este
foarte probabil ca ambele părți să piardă;
• Atunci când două persoane încearcă să
ajungă la un acord, ele trebuie să identifice
și să abordeze diferențele de criterii (mo-
dul în care fiecare definește și înțelege si-
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
tuația) și de obiective (ceea ce urmărește
fiecare să obțină prin acord);
• Acordul trebuie să indice criteriul care ara-
tă îndeplinirea acestuia;
• Cedarea este cheia în stabilirea unui acord.
Niciodată nu se va obține exact ceea ce-și
dorește fiecare, de aceea este important
ca fiecăruia să-i fie clar care sunt lucruri-
le la care poate renunța și cele la care nu.
Lucrurile care sunt esențiale (importante,
substanțiale) pentru una dintre părți vor fi
păstrate, căci la ele nu se renunță. Cu toate
acestea, sunt multe alte lucruri neesențiale
care ar putea fi cedate într-o negociere;
• Lucrurile esențiale nu sunt de obicei, nu-
meroase. Fiecare trebuie să analizeze cât
de importante sunt lucrurile și să le or-
doneze pentru a descoperi ceea ce este
cu adevărat esențial în viața sa (ceea este
esențial acum se poate schimba, de aseme-
nea, de-a lungul vieții);
• Ascultarea activă, empatia, exprimarea
sentimentelor și a opiniilor, a ști să critici
constructiv și să primești critici construc-
tive sunt abilități importante în negociere;
• Relațiile bazate pe acorduri sunt mult mai
durabile și satisfăcătoare.
Încheierea
Dacă timpul permite, puneți clasei următoare-
le întrebări: „Cum vă vedeți voi în următorii 20 de
ani? Cum va fi situația voastră? Veți avea o familie?
Dacă da, care va fi relația cu copiii voștri? Credeți
că veți reuși să fiți modele pentru copii, referitor la
consumul de droguri?” Răspunsurile pot fi date pe
loc, în clasă, sau ca temă pentru acasă.
Pe scurt
1. Exersarea abilităților de comunicare;
2. Discutarea unor strategii de negociere;
3. O mai bună înțelegere a relației dintre copii
și adulți;
4. Urmărirea beneficiul reciproc în negociere
(win-win);
5. Introspecție referitoare la viitor, inclusiv
viitoarea relație cu drogurile.
78
Studiu de caz nr. 1
Iulian are 17 ani și este elev la un liceu din
Constanța. Consumă „etnobotanice” de 2 ani: a
început ca fiind ceva ocazional, apoi acest lucru
se întâmpla zilnic.
Istoric familial: Provine dintr-o familie cu ve-
nituri medii. Este singur la părinți. Are o mamă
protectivă, care consideră că singura lui sarcină
în familie este să învețe. De când a aflat de con-
sumul de substanțe, a mai adăugat o sarcină: să
nu mai consume niciodată. În trecut a ascuns în
fața tatălui „năzdrăvăniile” lui Iulian (altercații la
școală, absențe, note mici etc.). Tatăl este autori-
tar, ori de câte ori Iulian face o greșeală, conside-
rată mare, îl bate. Ultima oară i-a învinețit ochiul,
iar Iulian a trebuit să se ducă cu ochiul vânăt la
școală. În prezent, niciunul dintre părinți nu are
încredere că Iulian poate renunța la consum. Din
cauza acestui fapt, Iulia este permanent supra-
vegheat. Părinții nu îl lasă nicio clipă singur. În
pofida acestor lucruri, Iulian își descrie familia ca
fiind una ideală, în care nu ar schimba nimic.
Relația cu alte persoane semnificative: Este
atașat de un văr mai mare (23 ani). Consideră că
acesta este un model pentru el: deși nu lucrează,
vărul său este respectat în cartierul său și, dacă
este nevoie, își face singur dreptate, folosindu-se
de violență. Părinții i-au interzis orice legătură cu
acesta, dar Iulian continuă să se vadă pe ascuns
cu vărul său.
Relația cu prietenii: Grupul său de prieteni
este format din adolescenți care consumă etno-
botanice. Nu consideră că acest lucru este o pie-
dică în renunțarea lui la consum.
Relația cu școala: Deși cu rezultate bune la
școală până anul acesta, în prezent se află în si-
tuația de a fi exmatriculat din cauza absențelor.
Profesorii îl consideră un „drogat”. Relație nici
bună, nici rea cu colegii.
Relația cu sine: Persoană inteligentă, cu în-
credere redusă în sine, care încearcă să facă ce îi
cer părinții, dar abandonează în final. În anumite
situații apelează la violență pentru a-și rezolva
problemele (exemplu: dacă îl jignește cineva) și
pentru a-și apăra imaginea. Nu reușește să își co-
munice opiniile și să-și susțină punctul de vede-
re în fața părinților. Îi place muzica hip-hop și să
scrie versuri pentru această muzică. A participat
la un concurs de creație.
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Relația cu substanța: În cei 2 ani de consum
a încercat să renunțe de 2 ori. Prima dată a reu-
șit să nu consume timp de 5 luni. A reluat apoi
consumul, iar la 2 luni de la reluarea consumului,
au aflat din nou părinții, iar Iulian a încercat din
nou să renunțe. A reușit să nu consume timp de
o lună, după care a început să lipsească din nou
de la școală și să se întâlnească cu prietenii care
consumau. Consideră că nu este greu să-ți pro-
curi droguri și nu sunt nici foarte costisitoare.
Studiul de caz nr. 2
Andrei are 17 ani și este elev de liceu. Consu-
mă "etnobotanice" de la 11 ani, la început ocazi-
onal, apoi zilnic. Nu consideră că are sau a avut
vreodată o problemă privind consumul și nu a
vrut să renunțe la consum niciodată.
Istoric familial: Provine dintr-o familie cu ve-
nituri medii, mai are 4 frați (3 mai mari și unul
mai mic). Părinții au aflat în urmă cu un an de
consumul de droguri. Încearcă să îl convingă să
nu mai consume, însă Andrei spune ca ei, și face
ca el... Nu petrec timp împreună, nici măcar nu
iau masa împreună. Părinții fac singuri tot în
casă, fără să îl implice și pe Andrei... consideră
79
drept singurele responsabilități ale lui Andrei să
meargă la școală și să nu mai consume droguri.
Relația cu alte persoane: Absentează mult
de la școală, este în situație de corigență la mai
multe materii. De multe ori le spune părinților că
pleacă la școală și se întoarce acasă la ora la care
trebuie să termine cursurile, dar, de fapt, nu ajun-
ge deloc la școală.
Relația cu sine: Nu are nicio preocupare în
afara consumului. Dacă nu consumă se plictiseș-
te. În anumite situații apelează la violență pentru
a-și rezolva problemele (dacă îl jignește cineva,
de exemplu).
Relația cu drogul: Singura dată când a renun-
țat la consum a fost când s-a aflat în arest preven-
tiv, în urma unei tâlhării. Furase pentru a-și face
rost de droguri... spune că își dorește să renunțe
la consum, însă timpul liber și-l petrece cu prie-
tenii care consumă și lipsește în continuare de la
școală.
Relația cu legea: În prezent se află în supra-
vegherea Serviciului de Probațiune, pedeapsa
putând fi revocată în instanță (se poate întoarce
la închisoare dacă nu respectă condițiile).
 MODULUL III
Prevenirea consumului de droguri prin activități extrașcolare:
Importanța prevenirii prin activități extrașcolare;
Implicarea părinților;
Proiectele educative de prevenire;
Exemple de proiecte educative de prevenire a consumului de droguri.

CAPITOLUL VIII. IMPORTANȚA PREVENIRII PRIN

ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE
Mediul non-formal, metodele interactive, eli-
minarea sau reducerea presiunii spațiului și tim-
pului limitat ajută mult în eficientizarea acțiunii
de prevenire. Tema consumului de droguri poate
fi abordată atât la ora de dirigenție, la orele de
consiliere și dezvoltare personală, cât și prin acti-
vități extracurriculare și extrașcolare. Activitățile
extrașcolare, inclusiv cele din săptămâna „Școa-
la altfel”, creează un spațiu de experimentare în
care cadrele didactice abordează un stil diferit,
pot utiliza metode diferite și un limbaj diferit. Ele
oferă posibilitatea formării și exersării unor abi-
lități de viață reale, care materializează și com-
plementarizează efortul de la clasă. Toate aceste
avantaje sunt și mai evidente în cazul abordării
unor teme delicate sau sensibile, cum este încă
problematica drogurilor în societatea româneas-
că. Un alt avantaj major al activităților extrașco-
lare este posibilitatea implementării unor acțiuni
complexe, care nu au ca scop direct prevenirea
consumului de droguri, ci exersarea acelor abili-
tăți de viață sau valori care îl vor ajuta pe copil
să spună „NU” când va fi necesar: capacitatea de
a lua decizii, stima de sine, onestitatea, comuni-
carea, respectul față de propria viață și sănătate,
respectul față de familie, implicarea în viața co-
munității etc.
Din păcate, în ciuda tuturor acestor benefi-
cii evidente, activitățile extrașcolare în România
sunt implementate mai mult de nevoie decât din
dorința concretă de a completa educația formală.
Motivele sunt variate și țin atât de sistem, cât mai
ales de lipsa de voință sau motivație a oamenilor.
Dintre aceste motive amintim: insuficiente pre-
vederi legislative care să încurajeze sau să ducă
la creșterea interesului pentru aceste activități,
lipsa sprijinului conducerii unităților de învăță-
mânt, lipsa motivației cadrelor didactice; bugetul
aproape inexistent pentru astfel de activități; sla-
ba pregătire a unor cadre didactice în domeniul
educației non-formale; comoditatea; salarizarea
nemotivantă; lipsa culturii acestor activități la
majoritatea părinților; lipsa remunerării supli-
mentare sau a recunoașterii acestor activități;
accentul pus de toate instituțiile de îndrumare și
control exclusiv pe activitatea formală etc. În ma-
joritatea unităților de învățământ puținele cadre
didactice care implementează astfel de activități
se lovesc nu numai de multe dintre piedicile de
mai sus, dar și de lipsa de implicare și opoziția
colegilor, inclusiv a conducerii.
Găsiți mai jos câteva exemple de activități ex-
trașcolare implementate de cadre didactice din
România, prin care se exersează abilități de viață
necesare oricărui adolescent sănătos. Legătura
cu prevenirea consumului de droguri poate fi fă-
cută la finalul activităților, deși este de preferat
ca această problematică să nu fie abordată direct,
ci prin debriefing. Fie că este vorba de educație
interculturală, comunicare sau autocunoaștere,
astfel de activități au menirea de a duce la dez-
voltarea emoțională a elevilor, aspect care este
prea puțin abordat în școala românească. Politica
ultimilor ani la nivel mondial în materie de pre-
venire a consumului de droguri este onestitate la
nivel de informații și formarea sau exersarea ace-
lor abilități care îi fac pe tineri să ia decizii bune
pentru viața și sănătatea lor. Indiferent de mediu,
sex, vârstă etc., tinerii se vor confrunta cu decizia
de a consuma sau nu (fie că este vorba de țigări,
alcool sau alte droguri). Important este ca noi să
contribuim la construirea instrumentelor nece-
sare pentru a spune „nu”, având în vedere faptul
că în momentul deciziei nu vom putea fi alături
de ei pentru a-i sprijini.

80
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

ACTIVITATEA 1: PARADA CULTURILOR

Titlu Parada culturilor

Tipul de activitate Educație interculturală
Grup țintă 40 elevi clasele VII - VIII
Profesor Paraschiv Paula Alice, Colegiul Național „Victor Babeș”, sector 2
Scop Promovarea și asumarea unor valori și atitudini precum egalitatea, demni-
tatea, toleranța, solidaritatea.
Obiective • cultivarea respectului pentru diversitate, toleranță, solidaritate în rân-
dul elevilor;
• conștientizarea necesității relațiilor dintre oameni;
• stimularea participării și acțiunii în sensul promovării principiilor unei
societăți interculturale și al combaterii discriminării și intoleranței.
Rezultate așteptate • dobândirea unor abilități de comunicare interculturală;
• creșterea interesului pentru desfășurarea de activități dedicate educați-
ei interculturale;
• depășirea stereotipurilor și prejudecăților, combaterea discriminării,
marginalizării și izolării.
Resurse de timp 1 lună

SCENARIU
În perioada premergătoare derulării activității, pentru a cunoaște obiceiuri, tradiții sau moduri de
viață specifice unor comunități multietnice/multiculturale, elevii implicați în proiect primesc sarci-
na de a călători, real sau virtual, în spații, locuri reprezentative pentru cultura comunităților etnice
dintr-o anumită regiune (muzee etnografice, case memoriale, lăcașuri de cult, întâlniri cu membri
marcanți sau lideri ai comunităților, asistare/participare la evenimente din viața comunităților etc.).
Folosind informațiile culese, elevii îndrumați și sprijiniți de responsabilul de activitate vor realiza
o expoziție de artă plastică (desen, pictură, colaj, grafică). Lucrările vor prezenta aspecte ale vie-
ții cotidiene ale comunităților etnice care trăiesc pe teritoriul județului (ocupații, obiceiuri, tradiții
specifice) cu scopul de a cultiva participanților la activitate respectul pentru diversitate, toleranță,
solidaritate. Elevii vor realiza interviuri cu participanții la activitate, interviuri care se vor regăsi în
filmul proiectului. Invitații își vor lăsa impresiile în jurnalul de reflecție.
MONITORIZARE
Pe parcursul derulării proiectului vor fi întocmite rapoarte de evaluare și fișe de evaluare pentru
a urmări modul în care sunt îndeplinite responsabilitățile și cum lucrează participanții la activități.
Pentru o bună implementare a proiectului se va urmări, de fiecare dată, agenda activității și vor fi
propuse, acolo unde este cazul, măsuri ameliorative pentru îmbunătățirea rezultatelor. Vor fi urmări-
te consecințele activităților și comunicarea între responsabili și participanții la activități.
EVALUARE
În urma fiecărei activități se vor realiza chestionare care să releve gradul de implicare a fiecărui
participant la activitate. Elevii vor realiza interviuri cu participanții și invitații la activități, interviuri
care vor face obiectul jurnalului de reflecție. De asemenea, elevii vor filma și fotografia fiecare activi-
tate pentru a realiza filmul proiectului și albumul foto al fiecărei activități. Responsabilii activităților
vor întocmi portofolii care vor cuprinde realizările elevilor, părinților și cadrelor didactice cuprinse
în proiect.

81
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

ACTIVITATEA 2: FESTIVAL DE MUZICĂ FOLK

Titlu Proiectarea și organizarea unui festival de muzică folk

Tipul de activitate Festival
Grup țintă Elevi de gimnaziu și liceu din școli, licee, palate și cluburi ale copiilor
Profesor Ștefan Elena, Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, sector 5
Scop Educația cultural-artistică a elevilor
Obiective • promovarea poeziei și muzicii folk (în condițiile în care muzica folk are
mai puțini adepți comparativ cu alte genuri muzicale);
• promovarea activităților culturale ca formă de educație alternativă;
• promovarea școlii drept o instituție care oferă acces la valorile culturale;
• oferirea unor metode alternative de petrecere a timpului liber;
• comunicarea ca proces interacțional în variate contexte sociale;
• formarea competențelor manageriale, organizatorice și de participare
civică la elevi.
Rezultate așteptate participarea unui număr de minim 20 de interpreți individuali și 10 gru-
puri de elevi
Resurse materiale sală de spectacol, premii, recompense pentru juriu, calculator, programe de
sală, afișe, diplome
Resurse de timp un an școlar

SCENARIU
Stabilirea obiectivelor
Scopurile organizării unui festival pot fi descoperirea de talente, recunoașterea muncii elevilor și
profesorilor, educația culturală a elevilor, popularizarea unei instituții în comunitate. Toate obiecti-
vele pot fi propuse în același timp, dar numai unul va fi îndeplinit în totalitate. Dacă obiectivul prin-
cipal va fi popularizarea unei instituții în comunitate atunci se va accentua pe invitații la festival și
pe publicitate. Dacă se alege descoperirea de talente la nivelul unei școli sau a unui oraș, se dorește
ca în viitor elevii selectați să fie promovați. Recunoașterea muncii elevilor și profesorilor presupune
o finalitate încununată cu premii, diplome de participare și promovarea acestora în media audio sau
spectacole cu profesioniști în domeniu.
Obiectivul comun tuturor festivalurilor de educare prin cultură este condiția ca reprezentările să
fie de calitate. În funcție de obiective, un festival poate fi organizat la nivelul unității de învățământ,
oraș, județ, național sau internațional.
Elaborarea regulamentului de participare
Regulamentul trebuie să conțină obligatoriu: organizatorul, vârsta participanților, tipul de pro-
ducții admis, timpul maxim acordat participanților, membrii componenți ai juriului, secțiunile fes-
tivalului (interpretare, creație, grupe de vârstă, tipul de unități de învățământ etc.), tipul de premii
acordate (în funcție de secțiunile festivalului), modul de preselecție (dacă este cazul), modul și terme-
nul de înscriere, cerințele speciale ale organizatorului.
Indiferent de obiectivele propuse și nivelul la care se organizează festivalul, un regulament clar,
coerent, scutește organizatorul de posibile contestații și ajută participanții să respecte disciplina eve-
nimentului. Regulamentul este obligatoriu însoțit de o fișă de înscriere.
Anunțarea posibililor participanți, înscriere
Anunțurile se fac în mai multe moduri pentru a avea acces cât mai multe persoane la el. Poate fi
ales internetul, faxul, mass-media, grupuri mobile de persoane. Anunțul trebuie să fie conceput de o
singură instituție sau persoană, pentru a nu exista informații contradictorii.

82
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Modalități de preselecție
Preselecția poate fi realizată prin vizionarea directă a producțiilor sau prin ascultarea/vizionarea
unor înregistrări audio/video. La sfârșitul prezentărilor, membrii juriului vor explica celor respinși
cauzele, iar celor admiși pentru faza următoare ceea ce trebuie să îmbunătățească la calitatea repre-
zentațiilor. Fiecare participant trebuie să primească asigurări privind importanța muncii depuse in-
diferent de rezultatul obținut și indicații pentru perfecționarea activității în vederea unor participări
viitoare.
Stabilirea juriului
Juriul trebuie să fie format din persoane pregătite în domeniul muzicii folk, actoriei, jurnaliști spe-
cializați în muzica folk, profesori de muzică.
Finanțarea unui festival
Pentru organizarea unui festival vor fi gândite cheltuieli privind: consumabile pentru afișe, pro-
grame de sală, invitații tipărite, diplome, mapa juriului, premii. Pentru evenimentele organizate la ni-
vel de județ/național/internațional apar în plus: cazarea și masa participanților, plata juriului, chiria
sălii, onorariul pentru cei care deservesc sala și scena, protocol, transport.
Finanțarea se face prin atragere de donații și sponsorizări, parteneriate, aplicații de proiecte la
diverși finanțatori naționali sau internaționali. Această etapă cere o pregătire specială și pentru ea se
stabilește un timp. Pentru o deplină reușită este obligatorie existența unui portofoliu care va fi pre-
zentat de solicitant fiecărui posibil finanțator.
Promovare
Viața unui festival este întreținută de publicitatea care poate fi făcută în presa scrisă, audio, video,
internet, prin afișe puse la loc vizibil. Trebuie făcută înaintea, în timpul și la sfârșitul festivalului. Se
recomandă parteneriat media pentru asigurarea minimei publicități.
Alegerea sălii de spectacol
În funcție de nivelul festivalului, sala poate fi o sală nonformală de tipul sălii de festivități, poate
fi sala unui teatru profesionist, club sau Palat al Copiilor. Importantă este acustica, locurile pentru
spectatori, lumina, sonorizarea. În spectacol, participanții se vor acompania și vor interpreta live.
Managementul resurselor umane
Organizarea unui festival implică:
• stabilirea echipei de lucru în care sarcinile să fie echilibrat distribuite în funcție de abilitățile
și competențele fiecărui membru al echipei. Pentru finanțare vor fi desemnați membri care au
cunoștințe, experiență în colectare de fonduri, persoane empatice, comunicative;
• afișele, programele, invitațiile vor fi în grija unor graficieni, informaticieni, elevi, sau se poate
apela la serviciile unei firme specializate (de preferat partener). Este recomandat ca din echipa
de organizare să facă parte elevi, mai ales pentru atragerea sponsorilor, publicitate și organiza-
rea spectacolului;
• se vor stabili echipe mixte (profesori și elevi) pentru dirijarea trupelor spre scenă, persoane
responsabile cu direcția de scenă, distribuirea programelor de sală, asigurarea protocolului,
discuții cu reprezentanții mass-media.
Programe de sală, afișe, diplome, invitații
Programele de sală conțin obligatoriu: titulatura festivalului, juriul, sponsorii, participanții, locul
de desfășurare, orarul producțiilor, organizatorii. Afișele dau informații despre: titulatura festivalu-
lui, sponsori, locul de desfășurare, orele de desfășurare, organizatori.

83
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Portofoliul unui festival

Este necesar pentru presă, pentru sponsori și comunitate, dar și pentru o arhivă a festivalului
dacă presupune mai multe ediții. Portofoliul conține: afișe, programe de sală, liste cu sponsori, liste
cu membrii juriului, fotografii din alte ediții sau preselecții, articole din presa scrisă, lista cu premiile
oferite, aprecieri ale participanților, spectatorilor, membrilor juriului.
Feedback
După festival, echipa discută despre punctele slabe și punctele tari ale evenimentelor, colectează
materiale din presă, fotografii, mulțumește în scris co-organizatorilor, sponsorilor, juriului, celor care
au contribuit la reușita manifestării, sărbătorește reușita acestuia. Participanții sunt rugați să-și ex-
prime părerile apreciative sau critice despre festival.
Impact:
• Elevi: sporirea motivației învățării, implicarea activă în propria devenire, schimbarea statutului
personal în comunitatea din care provin, descoperirea capacităților, competențelor proprii;
• Profesori: îmbunătățirea prestației didactice, relaționare cu colegii din județ/țară/alte țări;
• Părinți: implicarea în viața școlară a copilului, susținerea pasiunii acestuia pentru muzica folk;
• Școală: diversificarea ofertei de activități extrașcolare oferită elevilor;
• Comunitate: implicarea în viața școlii prin susținerea proiectului.

ACTIVITATEA 3: ELEVI ÎMPOTRIVA DISCRIMINĂRII

Titlu Spune stop discriminării!

Tipul de activitate educație civică (curs)
Grup țintă elevi clasele IX-XII
Profesor Kirsteuer Rodica și Crețu Nicoleta Laura, Colegiul Național „Victor Babeș”,
sector 2
Scop Diminuarea atitudinilor discriminatorii ale elevilor liceului.
Obiective • să se cunoască și să își crească stima față de sine;
• să îi respecte pe ceilalți;
• să accepte și să valorifice conflictele;
• să îi accepte pe cei diferiți de ei.
Rezultate așteptate • scăderea numărului de situații conflictuale violente;
• acceptarea diferențelor;
• scăderea numărului de comportamente discriminatorii.
Resurse materiale fișe de lucru, instrumente de scris și desenat, cretă colorată, copiator, sală
de clasă, retroproiector
Resurse de timp 11 ore

SCENARIU
Prezentare
Cele mai multe comportamente discriminatorii se datorează stereotipiilor și prejudecăților cultu-
rale acceptate necritic. Acest curs își propune să îi ajute pe elevi să dobândească o mai bună cunoaș-
tere de sine și, ca rezultat, o stimă și încredere în sine crescute. Aceasta este baza pentru acceptarea
unor relații de colaborare cu ceilalți, chiar și în situații conflictuale, situații ce vor fi tratate ca situații
normale de viață. Elevii vor învăța să vadă în celălalt, indiferent de caracteristicile fizice, psihice sau
culturale, un partener egal în situații de învățare și de muncă.

84
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Activitatea are la bază cartea „Conflictele și comunicarea: un ghid prin labirintul artei de a face față
conflictelor”, al cărei autor, Daniel Shapiro, oferă o serie de activități ce se pot constitui într-un pro-
gram de educare a elevilor pentru a scădea incidența comportamentelor violente sau autoviolente
datorate lipsei de înțelegere a conflictelor de diferite etiologii. Fiecare profesor poate adapta activită-
țile în funcție de numărul de ore și scopul principal al activității. 
Program

Nr. Numele activității Obiective Scopul

1 MUNȚI ȘI VĂI Să descrie experiențe pozitive și Creșterea încrederii în sine și în
negative care i-au influențat. cei cărora le împărtășim eveni-
Să relateze evenimente din viața lor. mente din viața noastră.
2 EU ȘI OGLINDA Să explice diferența dintre o con- Creșterea capacității de a înțele-
cepție pozitivă și una negativă ge că rezonanța afectivă poate fi
asupra vieții. diferită față de același eveniment
Să scoată în evidență aspecte poziti- și că poate fi controlată.
ve ale unor situații negative.
3 SCAUNUL ÎN CARE Să definească conceptul de respect Să înțeleagă că respectul de sine
TE SIMȚI BINE de sine. este factor major în interacțiuni-
Să explice în ce fel este legat con- le cu ceilalți.
ceptul de respect de sine de conflic-
te.
4 DIFERENȚE ASE- Să înțeleagă că diferențele nu sunt Să accepte ca firești asemănările
MĂNĂTOARE rele și că nu țin de reaua voință a și diferențele dintre oameni.
celorlalți.
5 DESPRE STEREOTI- Să înțeleagă ce înseamnă un stere- Să aibă o atitudine critică față de
PURI otip. stereotipuri.
Să vadă avantajele și dezavantajele
stereotipuri culturale.
6 DE ACEEAȘI PARTE Să înțeleagă că trăsăturile care ne Să vadă în cauzele discriminări-
A DRUMULUI aduc împreună sau ne separă sunt, lor forțe întâmplătoare care pot
în cele mai multe cazuri, întâmplă- fi conștientizate și controlate.
toare, cum e vecinătatea, culoarea
pielii, salariile părinților, și că unele
se pot schimba.
Să înțeleagă conceptele de etnocen-
trism, naționalism și discriminare.
7 FORMELE ȘI Să înțeleagă că prejudecățile duc la Să se sensibilizeze față de situa-
DIMENSIUNILE discriminare. țiile și persoanele discriminate
MULTIPLE ALE Să exemplifice tipuri de prejudecăți. din cauza prejudecăților.
PREJUDECĂȚILOR Să înțeleagă cum îi afectează preju-
decățile pe cei discriminați.
8 SURSELE CONFLIC- Să identifice cauzele conflictelor. Să înțeleagă natura conflictelor,
TELOR pentru a le aborda corect.

9 OCHI PENTRU OCHI Să identifice modelele culturale Să conștientizeze patternurile

care îi influențează în abordarea
conflictelor.
Să identifice cât mai multe proverbe
care pot fi motto-uri pentru atitudi-
nea lor în conflicte.
comportamentale pe care și
le-au însușit și care se dezvoltă
automat în conflict pentru a
dobândi un control mai bun în
conflicte.

85
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Nr. Numele activității Obiective Scopul

10 UNDE NE ÎNTÂL- Să identifice locurile unde văd acte Să își identifice sursele compor-
NIM CU VIOLENȚA? violente. tamentului agresiv sau autoa-
Să înțeleagă influența unor astfel de gresiv.
„întâlniri”.
11 SCUTUL MEU DE Să cunoască drepturile fundamen- Să învețe un tipar de comporta-
PROTECȚIE tale ale omului și ale copilului. ment util pentru conflict.
Să înțeleagă că drepturile nu sunt
dorințe arbitrare.
Să trateze drepturile ca pe un ghid
de comportament în caz de conflict.

86
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Fișa de lucru MUNȚI ȘI VĂI

Data nașterii elevului Data curentă a activității

Evenimente pozitive:
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Evenimente negative:
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________

Fișa de lucru EU ȘI OGLINDA

Situația: _____________________________________________________________________________________________________
Interpretare pozitivă: ______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Interpretare negativă: _____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________

Fișa de lucru SCAUNUL ÎN CARE TE SIMȚI BINE

Descrierea activității:
Doi elevi primesc 2 bilețele, unul cu situații pozitive de genul: „mama te-a lăudat, ai luat o notă
mare, ai primit un cadou neașteptat", celălalt cu situații negative: „mama te-a certat, ai luat o notă
mică, ai pierdut un obiect drag".
Fiecare elev este rugat să-și însușească rolul și să povestească cum se simte.
Elevii sunt rugați să intre în clasă unde vor găsi un scaun pe care scrie „Scaunul pe care mă simt
bine” și sunt rugați să se certe pentru el.
Experimental se poate repeta de două, trei ori.
Clasa va discuta situațiile răspunzând la întrebările:
• Cine are o stimă de sine mai scăzută?
• Cum reacționează cei cu stimă scăzută de sine în conflict?
• Credeți că un bătăuș are un respect de sine crescut?
• Ce se întâmplă dacă doi oameni cu stimă de sine ajung în conflict?
• Dar dacă au amândoi stimă scăzută față de sine?

87
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Fișa de lucru DIFERENȚE ASEMĂNĂTOARE

NUMELE ELEVULUI: _______________________________________________

DATA: _________________

Categoria căreia îi aparții Asemănări Deosebiri

Membru al familiei 1. 1.

2. 2.

3. 3.
Prieteni 1. 1.

2. 2.

3. 3.
Animale 1. 1.

2. 2.

3. 3.
Oameni de alte religii 1. 1.

2. 2.

3. 3.
Oameni din alte țări 1. 1.

2. 2.

3. 3.

88
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Fișa de lucru DESPRE STEREOTIPURI

NUMELE ELEVULUI: _______________________________________________

DATA: _________________

A gândi prin stereotipuri înseamnă a presupune că membrii unui grup au aceleași calități. Când
cineva recurge la stereotipuri, presupune că niciun membru al grupului nu este diferit de ceilalți
membri.
Ne întâlnim zilnic cu oameni care sunt victime ale stereotipurilor.
Care sunt stereotipurile despre:
• Un elev cu note bune:
• Un elev cu note slabe:
• Un profesor:
• Un părinte:
• Un star rock:
• Un fanatic religios:
• Un om sărac:
• Un om bogat:
• O persoană în vârstă:
• Un băiat de vârsta ta:
• O fată de vârsta ta:

Au fost stereotipurile la fel?

_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Cum îi afectează pe cei vizați?
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Cum influențează comunitatea?
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________

89
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Fișa de lucru DE ACEEAȘI PARTE A DRUMULUI

Descrierea activității:
Se trasează o linie în mijlocul clasei. Toți elevii sunt într-o singură parte. Apoi elevii sunt rugați să
treacă în partea cealaltă în funcție de următoarele cazuri:
• au frați mai mici;
• au un animal în casă;
• țin mâinile în buzunar;
• merg cu bicicleta;
• le place să cânte;
• merg la aceeași școală;
• portă ochelari;
• se înfurie ușor;
• locuiesc la cel mult 30 de minute de școală;
• au ceas;
• le place să se scoale devreme;
• le place să stea treji până târziu.
Întrebări:
De fiecare dată, elevii au fost de aceeași parte a drumului?
Ce îi face asemănători pe cei din aceeași țară sau de aceeași etnie?
Prin ce se diferențiază de alte naționalități sau etnii?

Fișa de lucru FORMELE ȘI DIMENSIUNILE MULTIPLE ALE PREJUDECĂȚILOR

NUMELE ELEVULUI: _______________________________________________

DATA: _________________
Ce este prejudecata? _______________________________________________________________________________________
Scrieți pentru fiecare tip de prejudecată, indicat mai jos, cine ar putea să o exprime:
1. Prejudecăți legate de vârstă:
2. Prejudecăți legate religie:
3. Prejudecăți legate de etnie:
4. Prejudecăți legate de naționalitate:
5. Prejudecăți legate de aspectul fizic:
6. Prejudecăți legate de sex:
7. Prejudecăți legate de situația economică sau clasa socială:
8. Prejudecăți legate de rasă:
Când sunt prejudecățile periculoase?_____________________________________________________________________

90
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Fișa de lucru SURSELE CONFLICTELOR

NUMELE ELEVULUI: _______________________________________________

DATA: _________________

1. În legătură cu ce avem conflicte?

2. Alegeți care sunt sursele conflictelor voastre:

nevoi valori percepții interese resurse nevoi

fundamentale diferite diferite diferite limitate psihologice

3. Scrie povestea unui conflict.

Fișa de lucru OCHI PENTRU OCHI

Activitatea 1
Scrieți cât mai multe proverbe ce ghidează rezolvarea unui conflict.
Activitatea 2
Cine ne influențează comportamentul prin mesajele transmise zilnic?
Activitatea 3
Scrieți mesaje primite din partea:
• Familiei:
• Școlii:
• Prietenilor:
• Mass-media:
• Comunității:
Activitatea 4
Se pot contrazice mesajele? Cum alegem între ele?

91
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Fișa de lucru UNDE NE ÎNTÂLNIM CU VIOLENȚA?

NUMELE ELEVULUI: _______________________________________________

DATA: _________________

1. Ce este violența?
2. Care sunt comportamentele violente?
3. Când anume te simți agresat?
4. Completați tabelul:

Violența Persoanele Împrejurările Cum a fost Alte moduri

observată rezolvată situația de rezolvare

Fișa de lucru SCUTUL MEU DE PROTECȚIE

Activitatea 1
Completați: Fiindcă sunt om, eu merit…
Activitatea 2
Pe care dintre dorințele de mai sus le merităm tot timpul? Sunt ele drepturile noastre?
Activitatea 3
Indică trei drepturi fundamentale ale omului și trei drepturi ale copilului.

92
 CAPITOLUL IX. IMPLICAREA PĂRINȚILOR
Relația dintre părinți și copii a fost, din-
totdeauna, una specială. Cu bune, cu rele, atât
părinții, cât și copiii au găsit o cale de mijloc prin
care să se înțeleagă, în ciuda tuturor divergen-
țelor care apar în orice familie. Atunci când am-
bele „tabere” conlucrează pentru binele suprem
al familiei, lucrurile nu au cum să nu iasă bine,
mai ales că părinții au fost și vor fi mereu acolo,
lângă copil, atunci când acesta va avea nevoie de
ei, fie chiar și cu o vorbă bună, de încurajare, că
totul va fi bine, într-un fel sau altul.
Aflați în postura de părinți, cei doi adulți ai ca-
sei sunt datori a se îngriji de bunăstarea copilu-
lui, atât cea materială, dar mai ales cea intelec-
tuală, creierul trebuind a fi stimulat la tot
pasul, pentru a ajuta dezvoltarea neuronală
a copilului, în special în perioada adolescenței,
când tânărul se află în plin proces de autocunoaș-
tere, deci are mare nevoie de sfaturi și îndrumări
în soluționarea dilemelor existențiale cu care se
confruntă, în principal din pricina fluctuațiilor
hormonale care îl debusolează și îl fac să se simtă
nesigur pe lume și în primul rând pe sine.
Fiind prezenți la fiecare pas important din
viața copilului lor, părinții observă evoluția aces-
tuia în timp, multe dintre alegerile pe care ado-
lescentul le face fiind influențate chiar de către
ei, cei ce sunt adevărate modele în ochii copilului.
Copiii au nevoie de modele pozitive. Tânărul por-
nește în viață cu bagajul de cunoștințe pe care și
le-a însușit în intimitatea căminului, astfel că aici
se pun adevăratele baze ale adultului de mâine.
Dacă părinții se comportă într-o manieră care să
ajute copilul să tragă învățămintele pe care le-ar
putea folosi la rândul său în viață, atunci acesta
se va ghida instinctiv după coordonatele pe care
părinții săi i le-au servit în mod indirect, prin pu-
terea exemplului personal.
În adolescență, e normală o oarecare de-
părtare a copilului față de părinți, tocmai din
cauza faptului că viața sa socială se inten-
sifică, astfel că ajunge să cunoască oameni noi,
prin care se întrezăresc tot felul de oportunități
de relaționare în diferite medii, care nu îi erau
accesibile până atunci, în mare parte din cauza
vârstei. Nu ar trebui să fie, însă, un motiv de în-
grijorare pentru părinte, mereu va ocupa un loc
special în viața fiului sau fiicei sale, însă, uneori,
trebuie să aibă tăria de a admite că nu va fi tot
93
timpul o prioritate. Mai devreme sau mai târziu,
adolescentul se va centra pe propria persoană și
pe dezvoltarea sinelui. De aceea, exagerările nu
își au rostul, căci venind din partea adulților, l-ar
putea inhiba pe copil sau chiar îndepărta defini-
tiv de cei care l-au crescut.
Protecția excesivă față de propriul copil nu
are nici o justificare în momentul în care acesta
a crescut suficient pentru a își purta singur de
grijă. Cu toate că cei mici vor fi întotdeauna copi-
ii noștri, odată cu înaintarea în vârsta, intelectul
se dezvoltă și responsabilitățile cresc, iar copilul
trebuie să le conștientizeze și să și le asume. Acest
lucru nu se va întâmpla dacă adolescentul este
cocoloșit și trăiește liniștit cu gândul că, oricând,
altcineva îi va duce la îndeplinire îndatoririle pe
care el singur și le-a asumat. Inițiativa, curajul și
avântul nu trebuie înfrânate, chiar dacă părintele
dorește doar să fie prevăzător, pentru a-și feri co-
pilul de diferite pericole. Chiar dacă pare greu de
crezut, uneori, adolescentul ajunge să înțelea-
gă și să învețe pe propria piele mult mai bine
dacă el experimentează și trăiește acel lucru
de care părinții l-au prevenit dintotdeauna.
Severitatea nu are ce caută în psihologia de
viață a unui părinte care afirmă că vrea să aibă
o relație deschisă cu copilul său, care să se baze-
ze pe încredere și respect reciproc. Dacă ridică
tonul la copil pentru a se impune, este un semn
clar că părintele trebuie să își îmbunătățească ar-
gumentele pentru a fi luat în serios de propriul
copil. Nu el este de vină pentru că părintele nu
reușește să străbată bariera ce îl împiedică să
ajungă la el și să discute sincer. Nu va reuși, în nici
un caz, să îl apropie de el/ea dacă îl șantajează
sau îl amenință că îi va lua bucuriile de zi cu zi.
Banii, din nou, nu ar trebui să fie o condiționare
între părinte și copil. Cel puțin la nivel teoretic,
copilul nu primește bani dacă face doar ce și cum
dorește părintele. El trebuie recompensat pentru
că merită, nu pentru că a reușit să se strecoare
pe sub pielea părintelui și să îi gâdile orgoliul în-
tr-un mod plăcut, care să îl facă să trăiască cu fal-
sa impresie că nimeni, în lume, nu mai are o așa
minunăție de copil.
Afecțiunea exagerată, pe lângă faptul că îl
inhibă, îl face și să se simtă prost, în momentul
în care este afișată în public, ocazie cu care ado-
lescentul se eschivează și face tot ceea ce e nevo-
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
ie pentru a scăpa de gesturile sufocante și pline
de dulcegării. Așa cum nimănui nu îi place să fie
prins, tras și strâns de obraji de către rudele mai
în vârstă, nici adolescentului nu îi sunt tocmai
pe plac toate acele dovezi de afecțiune care, deși
adevărate, provenind din străfundul inimii părin-
telui, sunt de o vădită exagerare.
Nepăsarea din partea părinților nu este nici
ea de dorit. Chiar dacă există o maximă încredere
în copil, nu ar strica o verificare despre ce, cum,
când, unde și cu cine face. O invitație prietenoasă
la confesiune este o bună soluție în primă fază,
însă prea puțini părinți sunt într-atât de norocoși
încât copilul lor să îmbrățișeze această idee, așa
că s-ar putea să fie necesară și puțină muncă de
detectiv, chiar și de teren, pentru a lua contact di-
rect cu lumea pe care tânărul și-a creat-o, dincolo
de pereții casei în care locuiesc cu toții.
Ce atitudine ar trebui să adopte părinții?
În momentul în care între cei doi părinți apare
o ruptură, procesul decizional este grav afectat,
iar copilul observă rapid asta, știind cum să acți-
oneze în viitoarele sale încercări de înduioșare a
unuia dintre cei doi părinți, în general la cel în ca-
zul căruia ar obține o izbândă mai ușoară. Indife-
rent că formează o familie tipică, tradițională, sau
sunt separați în fapt, părinții trebuie să păstreze
un dialog continuu și deschis, de dragul copiilor.
Niciodată nu trebuie să se saboteze unul pe altul,
căci pe această cale nu ar câștiga afecțiunea ne-
condiționată a copilului, ci acesta ar profita doar
de părintele „slab”.
Intimitatea oricărei persoane este un aspect
crucial pentru aceasta, în special în cazul ado-
lescenților care au ajuns la acea etapă din exis-
tența lor în care conștientizează cine sunt și cum
funcționează corpul și mintea lor. Pentru a între-
pătrunde adevăratul sens al acestor probleme
existențiale, copilului îi trebuie timp și, în primul
rând, spațiu pentru a se desfășura, pentru a medi-
ta, doar el cu gândurile sale. Atunci când dă sem-
ne clare că ar prefera să stea puțin singur pentru
a obține o perspectivă mai clară asupra realității
ce îl înconjoară, trebuie lăsat singur. Chiar dacă
este îngrijorat, părintele trebuie să evite să um-
ble prin lucrurile adolescentului, cu siguranță are
metode prin care să verifice acest lucru și nu e
deloc de dorit ca adolescentul să trăiască cu gân-
dul că părinții îl spionează. În majoritatea cazuri-
lor, el va începe să se ascundă de părinți, ceea ce
va deteriora rapid relația cu aceștia.
94
Orientarea sexuală este o altă chestiune pro-
blematică cu care se confruntă majoritatea tine-
rilor din zilele noastre. Oricât ar fi de spinoasă
această problemă, copilul nu va găsi o soluție la
ea decât dacă părintele are încredere în el că va
reuși să se înțeleagă și să facă alegerile care să i
se potrivească cel mai bine. Oricât și-ar dori ca
adolescentul să aleagă calea care, consideră pă-
rintele, e cea „dreaptă”, asta nu se va întâmpla
doar pentru că așa doresc părinții. Cel mult, pă-
rinții pot acorda adolescenților informații, răb-
dare, încredere, timp, pentru că această decizie
este, de obicei, una definitivă și nu trebuie exer-
sată nici un fel de presiune.
Anturajul este ca o a doua familie pentru copil,
așa că acesta trebuie respectat, încurajat, chiar
să fie introdus și în universul familial, de acasă.
Pentru a înțelege mai bine preocupările copilu-
lui, trebuie privit puțin în grupul său de prieteni,
căci cu aceștia el a ales să se însoțească, deci cu ei
rezonează și ei toți se aseamănă. Uneori, părinții
ajung să nu se înțeleagă cu copilul pentru faptul
că nu sunt de acord cu persoanele în compania
cărora își petrece timpul liber. Din nou, nu le pu-
tem alege noi amicii, deși unele sfaturi gratuite
putem toți lansa în calitate de părinți. Copilul nu
trebuie presat, el trebuie lăsat să se convingă de
calitatea oamenilor din jurul său. Orice s-ar în-
tâmpla, oricând va găsi niște prieteni de nădejde
în părinții săi, căci prietenia dintre părinți și copii
e una necondiționată, care poate străbate toate
granițele și toate distanțele.
Respectul și onestitatea se câștigă! Dacă pă-
rintele se așteaptă la respect, el trebuie să-l ofere
mai întâi. E important să i se permită să fie sincer,
așa încât să nu îi fie frică să vină acasă și să spună
ce are pe suflet, chiar dacă adevărul ar putea fi
dureros sau umilitor, dând falsa impresie că pu-
tea fi un părinte mai bun. Întotdeauna este loc
de mai mult, mai bine, așa că oricând părintele
poate începe să recupereze timpul alături de fiul
sau fiica sa, atât timp cât se va asigura că, printr-o
atitudine caldă și prietenoasă, îi menține copilu-
lui dorința și plăcerea de a se reîntoarce mereu
la părintele său drag și înțelegător, în special în
situații dificile sau când are nevoie de sprijin și
sfaturi.
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

ACTIVITATEA 1: CONTROLUL COMPORTAMENTULUI

Tipul de activitate Lectorat cu părinții

Tema Controlul comportamentului
Motto: „Nu există prietenie sau dragoste mai mare ca aceea a unui părinte
pentru copilul său.” Henry Ward Beecher
Grup țintă Părinții elevilor clasei a IX-a
Profesor Elena Ștefan, Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” București
Scop Părinții să înțeleagă capcanele realității în care trăiesc, lipsa timpului acor-
dat propriilor copii și controlul excesiv al comportamentului copilului.
Obiective • identificarea multitudinii de cauze care pot genera conflicte în familie din
cauza controlului excesiv;
• acceptarea existenței unor situații specifice pentru controlul comporta-
mentului și acceptarea acestora fără a dezvolta stări conflictuale;
• menținerea relațiilor specifice unui climat familial echilibrat;
• identificarea unor soluții cât mai variate și cât mai apropiate de modul
în care ar reacționa părinții în mod real, dacă ar trăi situația unui adoles-
cent.
Rezultate așteptate Îmbunătățirea relațiilor în familiile elevilor și cunoașterea „adolescentului
din casă”.
Resurse necesare Chestionar, fișă
Resurse de timp 1-1,1/2 h

SCENARIU DIDACTIC
1. Se comentează cu părinții pe tema controlului comportamentului;
Nevroza majoră din societatea occidentală (dar din păcate și din România) este dependența: de-
pendența de performanță – fie ea socială, școlară, profesională; dependența de ceea ce gândesc sau
spun alții despre noi, de înfățișarea fizică, de statut, de posesiunile materiale; dependența de a fi pre-
țuiți, iubiți, acceptați, lăudați și confirmați de alții și dependența de succes.
Pe cealaltă față a monedei dependenței se află frica: frica de eșec, de a ne face de râs, frica de noi
provocări și experiențe, frica de a nu fi agreați, acceptați, apreciați, confirmați și prețuiți de alții, frica
de pierderea statutului, de pierderea posesiunilor materiale și pierdere a prestigiului.
Comportamentul este mijlocul prin care explorezi lumea, o percepi și înveți despre ea. Părinții
de adolescenți nu trec întotdeauna cu ușurință peste criza vârstei mijlocii; în această etapă aceștia:
• conștientizează faptul că timpul este limitat;
• percep brusc efemeritatea timpului;
• își reevaluează ambițiile și prioritățile personale și profesionale;
• sunt la o vârstă a bilanțului, o vârstă la care gândirea și reflecția devin mijloacele prevalente
de control.

Pe lângă toate acestea, părinții se confruntă brusc cu o întreagă serie de sarcini noi:
• trebuie să treacă treptat de la o relație de tipul părinte-copil la o relație adult-adult;
• tatăl/mama va trebui să renunțe la proiectarea unei părți a propriilor dorințe infantile asu-
pra copilului, să renunțe, de asemenea, la satisfacția pe care le-o oferă „omnipotența paren-
tală”;

95
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

• părinții se confruntă dintr-o dată cu explozia pulsională a adolescentului;

• explozia pulsiunilor și mecanismele de apărare ale adolescentului îi pot aminti adultului
propria adolescență și să determine la acesta o creștere a angoasei și o întărire a propriilor
apărări, în cazul în care acesta nu poate tolera rememorarea la care este inevitabil supus.
Tema controlului comportamental nu se referă doar la gestionarea activității copiilor, ci include
și modul în care își controlează părinții propria conduită. În ceea ce privește impulsurile psiho bio-
logice, adulții trebuie să dea exemplu de gestionare a comportamentului înainte de a le cere copiilor
acest lucru.
Distincția dintre comportamentul de acasă și cel din afara familiei este importantă; ceea ce este
acceptabil acasă poate să nu fie tolerat în afara ei. În plus, uneori copilul poate fi „înger pe stradă“ și
„diavol acasă“, sau invers.
2. Se distribuie fiecărui părinte fișa „Exemple de comportamente „scăpate de sub control ale
părinților acasă” și se solicită acestora să identifice comportamentele (Anexa 1);
Se citesc răspunsurile părinților și se comentează. Controlul asupra copiilor nu este responsabili-
tatea părinților. Nu e treaba părinților să și controleze copiii, fie acasă, fie în afara casei! Foarte pro-
babil, această concepție este contrară experiențelor fiecăruia din copilărie și convingerilor celor mai
mulți părinți. Totuși, o cercetare mai atentă a practicilor tradiționale de disciplinare arată că a face ca
o persoană să controleze altă persoană reprezintă o rețetă pentru conflict.
3. Mulți adulți și copii încearcă să dea vina pe alții (polițiști, agenți de trafic, părinți, profesori)
pentru sancțiune, dar trebuie arătat cu tărie că sancțiunea n ar fi existat dacă s ar fi făcut o
alegere responsabilă. Copiii învață repede că purtarea responsabilă le aduce privilegii, iar
acțiunile iresponsabile îi fac să piardă privilegii. Copiii încep de asemenea să înțeleagă că ei
sunt cei care aleg riscul sancțiunii când se poartă dificil. Sancțiunea nu trebuie niciodată să
presupună retragerea iubirii și a respectului; relația trebuie să și păstreze mereu importan-
ța maximă, mai presus de orice altceva;
4. Cea mai distructivă formă de gestionare a comportamentului o constituie controlul imprevi-
zibil, prin care părinții trec aleatoriu de la rigiditate la spirit democratic și la lipsă de control,
astfel încât copiii nu știu care sunt, cu precizie, limitele și responsabilitățile în familie și în
afara ei. Când funcționează acest sistem, copiii nu pot să și dezvolte nici sentimentul de se-
curitate, nici încrederea în sine, iar nesiguranțele din copilărie îi vor însoți în adolescență și,
de multe ori, în viața adultă;
5. Se distribuie fiecărui părinte fișa „Exemple de responsabilități în casă pentru adolescenți”
(Anexa 2) și se comentează. O caracteristică a unui sistem eficient de gestionare a compor-
tamentului este consecvența reacției în raport cu situațiile, cu persoanele responsabile și cu
copiii. Dacă cei doi părinți au sisteme diferite de responsabilități, copiii vor ajunge confuzi,
fiindcă nu sunt siguri cărui părinte să i dea ascultare. În plus, la fel ca mulți adulți, copiii
vor exploata astfel de vulnerabilități ale sistemului ca să evite responsabilitatea. Așa cum
știe fiecare părinte, copiii pot să folosească un părinte împotriva celuilalt sau un profesor
împotriva altuia. Nu are niciun rost să învinuiești copilul pentru că exploatează o asemenea
portiță de scăpare;
6. Se oferă părinților un chestionar care să le ofere ocazia de a reflecta cu privire la modul în
care își îndeplinesc responsabilitățile parentale (Anexa 3).
Posibile concluzii: Părinții tind să nu dialogheze cu copiii, ci să dea îndrumări, să poruncească, să
sfătuiască, să admonesteze, să corecteze, să judece și să eticheteze.
Iubirea necondiționată nu înseamnă doar acceptare, afecțiune, confirmare și absența comparații-
lor, ci și încurajarea comportamentelor care contribuie la construirea competențelor, păstrând toto-
dată delimitarea între comportament și persoană.

96
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Anexa 1. Exemple de comportamente „scă-
pate de sub control” ale părinților acasă
• Strigatul la copii;
• Ordinele, dominarea și controlarea copii-
lor;
• Folosirea sarcasmului și a cinismului ca
mijloace de control;
• Ridiculizarea, admonestarea, criticarea;
• Etichetarea copiilor drept „încăpățânat“,
„obraznic“, „prost“, „leneș“, „bun de nimic“;
• Amenințarea copiilor că părintele îi va pă-
răsi;
• Amenințarea de a trimite copiii de acasă;
• Amenințarea fizică a copiilor;
• Violența fizică;
• Pedepsele disproporționate pentru greșeli;
• Îmbrâncirea și zgâlțâirea copiilor;
• Compararea unuia dintre copii cu altul;
• A avea un preferat evident în familie;
• A nu folosi prenumele copiilor;
• Strictețea prea mare;
• Așteptările prea ridicate la adresa copiilor;
• Lipsa de interes manifestă față de binele
copiilor;
• A permite copiilor să evite responsabilități;
• A nu arăta afecțiune copiilor;
• Pedepsirea greșelilor și nereușitelor;
• A nu cere scuze niciodată pentru greșeli;
• A nu spune „te rog“ și „mulțumesc“ copii-
lor;
• A reacționa inconsecvent și imprevizibil la
comportamentele iresponsabile ale copii-
lor;
• A permite copiilor să controleze părintele;
• A răsfăța copiii și a le face toate mofturile;
• A le retrage copiilor iubirea;
• Folosirea tăcerii ostile în încercarea de a
controla copiii.
97
Anexa 2. Exemple de responsabilități în
casă pentru adolescenți
• Să fie punctuali la masă;
• Să se ridice din pat/de la calculator/televi-
zor când sunt strigați;
• Să mănânce fără grabă;
• Să ceară voie ca să se ridice de la masă;
• Să circule prin casă într o manieră potolită;
• Să și facă temele la ora programată;
• Să comunice respectuos cu părinții și cu
ceilalți membri ai familiei;
• Să respecte bunurile altora;
• Să nu folosească bunurile altora fără a cere
voie;
• Să vorbească folosind un volum acceptabil
al vocii;
• Să răspundă pozitiv la solicitările din par-
tea părinților și a altor membri ai familiei;
• Când sunt supărați sau furioși, să ceară să
petreacă timp între patru ochi cu părinții
sau alți membri ai familiei;
• Să participe la activități/evenimente cu co-
legi/prieteni (sau cu adulți!) într un mod
nepericulos;
• Să păstreze încăperile comune și spațiul
personal curate și ordonate;
• Să accepte responsabilitățile casnice alo-
cate în mod corect (de exemplu, să spele
vasele, să ducă rufele murdare în coș, să
ajute la prepararea hranei, tunsul peluzei,
aspiratul camerelor comune).
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Anexa 3
CHESTIONAR PENTRU PĂRINȚI

1. Cine se ocupă în mod special de educația copilului?

mama tata ambii părinți altă persoană (cine?)

2. Care sunt cele mai eficiente metode pe care le folosiți în educarea copilul dvs.?
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________

3. Cât timp pe zi acordați copilului dvs. pentru a discuta sau a face activități special cu
acesta?

mai puțin de ½ oră aproximativ ½ oră ½ oră – 1 oră peste 1 oră (cât?)

4. Cum se comportă copilul dvs. acasă? Descrieți-l pe scurt

________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________

5. Cât timp acordă copilul dvs. pregătirii pentru școală?

mai puțin de ½ oră aproximativ ½ oră ½ oră – 1 oră peste 1 oră (cât?)

6. Cât de des îl întrebați pe copilul dvs. cu privire la temele sau lecțiile pe care le are de
învățat?

foarte des des mediu rar foarte rar

De ce ? ________________________________________________________________________________________________

7. Ce face copilul dvs. în timpul liber?

________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________

8. Cum ați menținut până acum legătura cu școala?

• nu am avut timp și am fost rar la școală;
• am aflat de situația școlară a copilului din discuțiile cu el;
• am participat la ședințele cu părinții;
• am menținut legătura cu dirigintele prin telefon;
• am fost periodic la școala și am vorbit personal cu dirigintele și profesorii.

Vă mulțumim!

98
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

ACTIVITATEA 2: DOUĂ MONOLOGURI NU FAC UN DIALOG

Tipul de activitate Lectorat cu părinții

Tema Două monologuri nu fac un dialog
Moto: „Copilul ajunge pentru părinții săi, după educația pe care o capătă:
răsplată sau pedeapsă.” - Jean Jacques Rousseau
Grup țintă Părinții elevilor de liceu
Profesor Ioniță Olimpia, Colegiul Economic „Viilor”, sector 5, București
Scop Asigurarea unei comunicări pozitive între familie și școală, în vederea com-
baterii absenteismului și a abandonului școlar.
Obiective • inițierea unei comunicări pro-active cu părinții;
• valorizarea părinților ca sursă de educație;
• corectarea unor comportamente inadecvate, a unor situații de criză.
Rezultate aștep- • creșterea șanselor elevilor de finalizare a studiilor la timp;
tate • construirea unor parteneriate școală-familie.
Resurse necesare fișe de lucru, prezentare materiale informative în format electronic, ecran de
proiecție, laptop, videoproiector, coli A4.
Resurse de timp 1,1/2 h

SCENARIU DIDACTIC (+) spectacol de teatru

1. Activitatea începe cu un exercițiu de spargere a gheții: fiecare părinte
are sarcina de a nota pe o coală A4, într-o alternare de deal-vale, eveni-
mente plăcute și evenimente mai puțin plăcute pe care le-a trăit alături
de propriul copil. Marcarea acestora se poate face prin semnul (+) sau
(-), urmat de un titlu, o idee, un cuvânt cheie etc, ca în modelul alăturat: (-) notă slabă
2. Se poartă discuții referitoare la impactul acestor evenimente asupra fiecăruia, consecințele, remedi-
erea lipsurilor și învățăturile desprinse;
3. Profesorul evidențiază importanța comunicării și petrecerii timpului împreună cu propriul copil, în
vederea stabilirii unei relații armonioase care să-i ofere tânărului suportul necesar pentru a avea
succes la școală și în viață;
4. Se expune pe ecran Anexa 1 și se discută, pe baza celor 2 scheme, despre cât timp comunicăm pe
parcursul unei zile; se subliniază cele 45 de procente alocate ascultării, ceea ce înseamnă că o comu-
nicare pozitivă presupune asertivitate și o ascultare activă;
5. Se proiectează Anexa 2 și se construiește Casa comunicării. Părinții precizează la ce nivel al comunică-
rii se află în relația cu propriii copii și meditează la ceea ce urmează să întreprindă dacă nu au ajuns
la acoperișul casei;
6. Următorul moment al activității vizează un aspect major care stabilește nivelul comunicării: stima
de sine. Modul în care comunicăm cu cei din jur ne dezvăluie personalitatea și, indirect, valoarea pe
care ne-o atribuim. De ce este important să avem o bună imagine de sine? În primul rând, ne vom
simți mai bine, atât în raport cu noi înșine, cât și cu ceilalți. O imagine de sine scăzută, poate funcțio-
na asemenea unei bariere ascunse în calea comunicării eficiente, dar constituie și o piedică în calea
relațiilor. Se analizează Anexa 3;
7. Printr-o imagine de sine ridicată se obține o perspectivă amplă asupra lucrurilor și oamenilor. Se
dezbate Anexa 4. Exercițiu: Se distribuie Fișa de lucru, pe care părinții reformulează (după modelul
oferit în coloana-dreapta) enunțurile din prima coloană (stânga), eliminând cuvintele sentință, de
reproș, de etichetare, termenii negativi, care constituie bariere în calea comunicării eficiente;
8. Feedback-ul atelierului de lucru este asigurat printr-o activitate de muncă în echipă: părinții sunt
împărțiți în 4 grupe; profesorul distribuie fiecărei grupe Anexa 5 și solicită crearea unei povești cu
morală/învățătură, pe baza imaginilor. Reprezentantul fiecărei grupe prezintă povestea, învățătura
parabolei fiind aceea că prin comunicare și colaborare oamenii reușesc să soluționeze conflictele, să-
și rezolve problemele și să-și atingă obiectivele, de multe ori comune.

99
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Anexa 1
Din 24 de ore, omul comunică 11 ore, din care:
9% prin SCRIS, 16% prin CITIT, 30% prin VORBIT, 45% prin ASCULTAT.

100
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Anexa 2

CASA COMUNICĂRII

NIVELUL DE A FI
DESCHIS ȘI CINSTIT

NIVELUL ÎMPĂRTĂȘIRII
DE SENTIMENTE ȘI
EMOȚII

NIVELUL ÎMPĂRTĂȘIRII
DE IDEI ȘI OPINII

NIVELUL ÎMPĂRTĂȘIRII
DE INFORMAȚII

NIVELUL SALUTULUI

PIVNIȚA CRITICII

101
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Anexa 3
Cele 12 bariere de comunicare

În Manualul părinților eficace, Dr. Thomas Gordon expune și explică cele 12 bariere care pot exista
în comunicarea cu propriul copil, fără ca măcar să-ți dai seama.
Primele 5 categorii, într-o formă sau alta, propun explicit rezolvarea problemei, în situația în care
problema este a copilului (elevului):
1. Îi dai ordine, îl comanzi, îl direcționezi: Taci! Fă-ți lecțiile! Nu te mai plânge! Gata cu joaca, hai
la masă! Nu-mi pasă că ești așteptat de copii, tu trebuie să-ți faci mai întâi ordine în cameră!
2. Îl avertizezi, îl ameninți: Dacă faci/nu faci asta, mă supăr pe tine ! Încă un protest și nu știu
ce-ți fac...!
3. Îl îndemni, îi ții predici: Ar trebui să…, Ar fi mai bine să…, Știi bine că datoria ta este să înveți.
4. Îi dai sfaturi, îi dai soluții sau sugestii(necerute): Cel mai bine ar fi dacă ți-ai face un orar.
Încearcă să…, Îți sugerez să…, De ce nu…?
5. Îl mustrezi, îi ții lecții, îi dai argumente logice: Nu uita că mai sunt doar trei săptămâni până
la examen și vei intra în criză de timp. Dacă renunți așa ușor, nu vei reuși să faci nimic, nicio-
dată.
Următoarele categorii de bariere de comunicare conțin o neacceptare prin luare de atitudini a pă-
rintelui (profesorului). Practic, ascund în ele propuneri neexplicite de rezolvare a problemei copilului
(elevului):
6. Îl judeci, îl critici, îl învinuiești: Ești un leneș și nu vrei să înveți! Scrii foarte urât! Nu gândești
deloc cum trebuie!
7. Îl lauzi, îl aprobi: Cred ca ai dreptate! Cred că deja schiezi bine! Ești un bun matematician,
sigur știi să rezolvi tot.
8. Îl etichetezi, îl ridiculizezi: Ești un răsfățat și un rău! Zici că ești o maimuță! Te comporți ca
un copil de cinci ani!
9. Îi analizezi comportamentul, îl diagnostichezi: Faci asta numai ca să mă enervezi! Nu crezi
asta cu adevărat! Tu vrei doar să eviți rezolvarea problemei!
10. Îl liniștești, îl consolezi, îl simpatizezi: și eu m-am simțit la fel de descurajat în situații simi-
lare. Nu-ți face griji, totul va fi bine. Toți copiii trec prin asta…
11. Îl tatonezi, îl chestionezi: Cine ți-a spus asta? Ce vei face, dacă…? Cât te-ai pregătit pentru
această oră?
Ultima categorie de bariere reprezintă distragerea atenției de la problema propriu-zisă:
12. Îi distragi atenția, încerci să-l înveselești: Să schimbăm tema. Se pare că ai pornit cu piciorul
stâng. Hai să vorbim despre altceva!
Te regăsești măcar în unul din modurile de comunicare de mai sus?
De ce sunt acestea blocaje de comunicare? Pentru că adulții trebuie să știe că răspunsurile lor pot
avea mai multe înțelesuri pentru copil. Cu alte cuvinte, comunicând cu copilul într-una din aceste 12
modalități, riscăm să-l facem pe copil să se oprească din vorbit, să se simtă vinovat, inadecvat sau
neacceptat, să-i scadă stima de sine.

102
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Anexa 4
IMAGINEA DE SINE și COMUNICAREA

Felul în care ne simțim se reflectă în modul în care ne comportăm cu ceilalți. Cercetările au subli-
niat următoarele diferențe:

Persoane cu respect de sine normal Persoane cu respect de sine scăzut

Gândesc pozitiv despre alții. Tind să-i dezaprobe pe ceilalți.
Așteaptă să fie acceptați de ceilalți. Așteaptă să fie respinși de ceilalți.
Își evaluează performanțele mai favorabil. Își evaluează performanțele mai puțin favorabil.
Lucrează bine când sunt priviți: nu se tem de re- Lucrează greu când sunt priviți: sunt sensibili la
acțiile celorlalți. reacțiile negative ale celorlalți.
Lucrează pentru și cu oameni cu standarde înal- Lucrează pentru și cu oameni care nu critică și
te de performanță. nu au pretenții.
Se simt confortabil cu persoanele pe care le con- Se simt amenințați de persoanele pe care le con-
sideră superioare. sideră superioare.
Sunt capabili să se apere de comentariile negati- Au dificultăți în a se apăra de comentariile nega-
ve ale celorlalți. tive ale celorlalți.

Anexa 5

103
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Fișă de lucru COMUNICAREA POZITIVĂ

Niciodată nu vrei să vorbim! Îmi doresc să vorbim mai des.

Întotdeauna întârzii!
Este o idee stupidă!
Nu țipa la mine!
Niciodată nu mă însoțești când merg în parc!
Nimănui nu-i pasă de munca mea!
Te ajut la teme când am timp!
Mereu creezi probleme!

ACTIVITATEA 3: EDUCAȚIA ÎN VIAȚA NOASTRĂ

Tipul de activitate Lecție comună elevi-părinți

Tema Educația în viața noastră
Grup țintă Părinții elevilor din clasa a VI-a
Profesor Kodjabashija Gabriela Corina, Școala Gimnazială nr. 150, București
Scop Comunicarea deschisă între părinți-profesori-elevi pentru a conștientiza
rolul educației în viața de zi cu zi.
Obiective • să explice importanța educației în dezvoltarea personală și profesională;
• să prezinte experiențele personale referitoare la educație.
Rezultate aștep- • eficientizarea comunicării între școală și familie;
tate • creșterea gradului de implicare a familiei în viața școlii.
Resurse necesare markere, culori, coli de flipchart, semințe, reviste, foarfece, materiale recicla-
bile, lipici, scotch
Resurse de timp 1,1/2 h

SCENARIU DIDACTIC
În literatura de specialitate, părinții sunt considerați parteneri principali și beneficiari ai procesu-
lui de învățământ dar, în realitate, implicarea părinților este mai mică decât ar fi de dorit. Școlile tind
să aibă obiective generale și nu foarte concrete în ceea ce privește implicarea părinților. Studii recente
(2015 - Institutul de Științe ale Educației, Parteneriatul școală-familie-comunitate) arată că profeso-
rii manifestă un amalgam de atitudini pozitive și negative: profesorii începători minimizează rolul
implicării familiei, cei din învățământul primar implică mai mult familia decât cei din învățământul
gimnazial și liceal, de multe ori nefiind clar profesorilor cum anume ar putea să implice familia, cum
ar putea depăși barierele culturale, psihologice și sociale care blochează nu doar colaborarea dintre
școală–familie–comunitate în interesul copiilor, dar de multe ori și o comunicare minimală între aceș-
ti actori.
Conform studiului ISE factorii care determină lipsa de implicare a părinților sunt: lipsa rețelelor
sociale pentru părinți, lipsa stabilității financiare, nivelul educațional scăzut al părinților, factori ce
țin de școală (ore de întâlnire neconvenabile), transport, îngrijirea copiilor, cunoștiințele părinților
despre regulile și politicile școlii, lipsa de încredere a școlii în părinți și elevi. Implicarea se realizează
numai atunci când performanțele copilului sunt percepute ca fiind insuficiente de către părinți sau
școală și, de aceea, implicarea este o reacție la performanțele slabe și comportamentul negativ al
copilului.

104
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Pregătirea profesorilor pentru a putea realiza parteneriatul școală-familie-comunitate nu este în-

totdeauna suficientă. Profesorii au nevoie de noi competențe pentru a interacționa mai eficient cu
părinții.

1. Exerciții de spargere a gheții:

Gândește repede: Participanții stau într-un cerc. Un voluntar este rugat să stea în mijlocul cercului.
Cineva din cerc primește un obiect mic. Când profesorul spune „Start!”, obiectul este transmis de la
un participant la altul contra acelor ceasornicului. Profesorul va spune „Stop!” când va dori și va spu-
ne o literă, iar persoana ce are obiectul în mână va spune timp de 5 secunde 3 substantive care încep
cu acea literă. Dacă persoana reușește, jocul continuă cu același voluntar, dacă nu – această persoană
vine în centru. Jocul continuă atâta timp cât prezintă interes pentru participanți.
Oprește muzica: Profesorul pregătește câteva întrebări despre subiectul abordat și le scrie pe fișe
separate. Aranjează scaunele în formă de cerc și scoate unul. Spune participanților să se plimbe și să
danseze prin sală în timp ce cântă o muzică veselă, energică. După 20-30 de secunde, oprește muzica.
Participanții trebuie acum să se așeze pe scaune. Persoana norocoasă rămasă în picioare, ia o fișă
pentru a răspunde la întrebarea ce o conține. Exclude un scaun și continuă de vreo 4-5 ori. La sfârșit
se oferă mici cadouri (bomboane, pixuri etc.) celor care au răspuns la întrebări.
2. Fapte de viață: Părinții sunt invitați să povestească copiilor despre „Ce rol a jucat educația în
viața dvs.?“, „Există om fără educație?”;
3. Organizați pe grupe separate, copii și părinți, sunt invitați să răspundă la întrebarea: „Cu ce
ne ajută educația?”, apoi se compară răspunsurile;
4. Posterul „Educația”: creați un poster în echipă (echipe mixte părinți-copii și echipe doar de
copii, respectiv echipe doar de părinți), în care să evidențiați rolul educației, al școlii, prin
desene, cuvinte cheie, colaj. Va fi organizat un concurs de postere. Se dau premii pentru: cel
mai haios, cel mai interesant, cel mai creativ, cel mai convingător etc.;
5. Roadele educației: Echipele vor crea un colaj din semințe și diferite materiale reciclabile,
reviste, ziare în care să evidențiați avantajele învățării la nivel personal, al familiei, la nivelul
comunității. Participanții vor realiza un tur de galerie pentru a viziona toate lucrările reali-
zate;
6. Profesorul adresează întrebări copiilor și părinților: Dați exemple de personalități de succes
pe care le apreciați. Cum credeți că au devenit ceea ce sunt? Cum vedeți traseul educațional
al copiilor dvs./al vostru?
7. O concluzie: Fiecare persoană are un potențial propriu de dezvoltare. Pentru a obține re-
zultate de succes este necesar să știm care sunt punctele tari referitoare la modul în care
învățăm. Educația prin ansamblul de măsuri aplicate în mod sistematic (formal, informal,
nonformal) ajută la dezvoltarea personalității umane. La final pe tablă se va construi „Copac-
ul cu roadele educației“: elevii și părinții vor scrie în interiorul copacului cuvinte cheie care
să simbolizeze roadele educației.

105
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

ACTIVITATEA 4: COPIL BUN, PĂRINTE BUN

Tipul de activitate Ședință cu părinții

Tema Copil bun, părinte bun
Grup țintă Părinții elevilor clasei a VIII-a
Profesor Melnic Diana, Școala Gimnazială nr. 135, sector 5, București
Scop Consolidarea relației copil-părinte
Obiective • construirea unor relații specifice unui climat familial echilibrat;
• identificarea unor soluții pentru crearea unui climat propice dezvoltă-
rii adolescentului.
Rezultate așteptate • depășirea barierelor comunicării între copil și părinte;
• cunoașterea nevoilor copiilor și cunoașterea așteptărilor părinților.
Resurse necesare fișă, chestionar, material de prezentare PPT, foi flipchart, markere
Resurse de timp 1,5 h

SCENARIU DIDACTIC
1. Moment organizatoric: salut, prezență, probleme curente, anunțarea scopului și obiective-
lor temei;
2. Se distribuie fiecărui părinte fișa „Sunt un părinte care… ”, Anexa 1, și se solicită completarea
acesteia individual, urmată de discuții în grupuri de câte 4 părinți; se notează pe foaie/flip-
chart concluziile în grupul mare;
3. Se solicită fiecărui părinte să completeze chestionarul din Anexa 2. Se distribuie fiecărui
părinte chestionarul propriului copil - Anexa 3 (care a fost completat de fiecare elev în ora
de dirigenție anterioară ședinței cu părinții). Se comentează în grupuri de câte 4 părinți; se
trag concluziile în grupul mare;
4. Dirigintele prezintă cu ajutorul videoproiectorului materialul din Anexa 4; se discută, se
trag concluzii;
5. Dirigintele propune fiecărui părinte să redacteze un eseu de cel mult o pagină cu tema „Eu
și copilul meu”, eseu în care să se regăsească 2-3 viitoare schimbări din comportamentul lor
survenite în urma acestei întâlniri. Sunt solicitați părinții care vor să citească eseul cu glas
tare;
6. Oferirea feedback-ului de către diriginte și solicitarea feedbackului de la participanți în le-
gătură cu derularea activității.

106
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Anexa 1
Sunt un părinte care …
Vă rog să bifați în ce măsură sunteți de acord cu sau vi se potrivesc afirmațiile de mai jos.

NR. AFIRMAȚIE DA NU UNEORI

1 Nu am timp pentru supravegherea, controlul și îndrumarea copilului.
2 Copilul meu are nevoie de un tratament dur (pedepse, constrângeri).
3 Sunt nervos.
4 Sunt indiferent.
5 Aplic elemente de educație care au reușit la alți copii.
6 Nu țin seama de particularitățile de vârstă ale copilului – al meu e deș-
tept.
7 Consider că, pentru o bună educație, sunt suficiente experiența mea de
viață și bunul simț.
8 Îl controlez sever tot timpul.
9 Amân intervenția educativă pentru când va crește mai mare.
10 Sunt interesat mai ales de rezultatele la învățătură.
11 Aplic mereu aceleași tehnici și metode educative.
12 Izolez copilul de influențele exterioare familiei.
13 De educația copilului se ocupă bunicii.
14 Mama este singura care se ocupă de educația copilului.
15 Secretele împărtășite de copil le spun rudelor, prietenilor celor mai
buni.
16 Colegii copilului meu care au rezultate mai bune sunt tocilari sau au
pile.
17 Pentru eșecurile copilului meu este de vină partenerul meu de viață.

107
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Anexa 2

Nume și prenume: ___________________________________

Vă rog să completați pe liniile punctate de mai jos.

1. Ce aștept eu de la copilul meu?

___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
2. Ce cred eu că așteaptă copilul meu de la mine?
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
3. Nu-mi place când copilul meu:
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
4. Dacă aș fi copil mi-ar plăcea ca părinții mei să:
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
5. Ce activități mi-ar plăcea să fac împreună cu copilul meu:
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________

Vă mulțumesc.

108
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Anexa 3

Nume și prenume: ___________________________________

Vă rog să completați pe liniile punctate de mai jos.

1. Ce aștept eu de la părinții mei?

___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
2. Ce cred eu că așteaptă părinții mei de la mine?
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
3. Nu-mi place când părintele meu:
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
4. Dacă aș fi părinte mi-ar plăcea ca unul din copii mei să:
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
5. Ce activități mi-ar plăcea să fac împreună cu părinții/părintele meu:
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________

Vă mulțumesc.

109
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Anexa 4
NEVOILE ȘI CERINȚELE COPIILOR
1 Fizice de bază
2 Afective
3 De stimulare
4 De securitate
5 Direcționare și control
6 Responsabilizare
7 Independența
• căldură;
• hrană;
• ocrotire fizică în fața primejdiilor;
• igienă;
• odihnă.
• timpul acordat;
• aprobarea și compania în activitățile copilului;
• răbdarea;
• contactul fizic, tandrețea, admirația.
• încurajarea curiozității;
• activitatea de a răspunde la întrebări;
• dezvoltarea aptitudinilor.
• armonie familială;
• respectarea unor reguli simple;
• îngrijire permanentă;
• mediu predictibil.
• disciplină;
• stăpânire de sine.
• răspunde de diferite activități din casă;
• ia unele decizii;
• este încurajat;
• este apreciat.
• ajunge să ia propriile decizii.
110
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

TIPURI DE RELAȚII ÎNTRE PĂRINȚI ȘI COPII

POZITIVE NEGATIVE
recunoaștere a calităților umilire permanentă
acceptare a defectelor respingere a copilului
îndeplinire a nevoilor de bază neglijare a nevoilor de bază
stabilire clară a limitelor libertate totală
căldură răceală
afecțiune ostilitate
respectare a individualității lipsă de respect

UN PĂRINTE BUN
• respectă punctele de vedere ale copilului;
• cunoaște permanent programul copilului;
• stabilește un set de reguli pe care le respectă;
• încurajează și apreciază copilul;
• asigură o autoritate optimă;
• oferă dragoste;
• încurajează creativitatea, implicarea, luarea deciziilor;
• oferă timp pentru discuții și pentru ascultarea și dezbaterea problemelor specifice;
• glumește și încurajează exprimarea liberă;
• stabilește un set de valori ale familiei;
• formulează așteptări realiste;
• este sincer și onest;
• își stăpânește nervii și rezolvă conflicte;
• încurajează comportamentele bune;
• acordă pedepse în funcție de gravitatea faptelor;
• mănâncă, se joacă, citește, petrece timp cu copilul;
• se autoeducă permanent.

CARACTERISTICILE COPILULUI

ACCEPTAT DE FAMILIE NEACCEPTAT DE FAMILIE

original și spontan se joacă mai mult singur
aptitudini de lider este brutal sau face pe bufonul
are o imaginație bogată se supără când pierde și distruge
are capacitate de a se apăra este neîngrijit și uneori murdar
se joacă permanent cu ceilalți copii, este sociabil părinții se plâng de el
individualitate puternică închis și necomunicativ
are putere de concentrare autoritatea i se pare dură și ostilă
dorește să rezolve probleme, să se afirme nu vede nimic în viitor
construiește nu se poate concentra mult timp

111
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

ACTIVITATEA 5: ABC-UL EDUCAȚIEI: COMUNICAREA

Tipul de activitate Lectorat cu părinții

Tema ABC-ul educației: Comunicarea
Grup țintă Părinții elevilor de gimnaziu (reprezentanți de la toate clasele) și profesori/
diriginți
Profesor Mîinea Cristina, Școala gimnazială „Sf. Nicolae”, sector 1, București
Scop Exersarea spațiului școlii ca un spațiu al comunicării de toate tipurile și pe
orice temă ce are ca nucleu educația în școală și implicarea părinților ca par-
teneri activi. Prin implicare avem în vedere, pe de o parte, gradul de activism
pe care îl manifestă părinții în a-și aplica drepturile și a-și onora obligațiunile
în construirea parteneriatului cu școala. Pe de altă parte, oportunitățile cre-
ate de școală și sprijinul acordat părinților pentru construirea unui partene-
riat funcțional.
Obiective • identificarea problemelor în comunicarea cu copiii;
• cunoașterea problemelor întâmpinate de toți actorii educaționali în co-
municare;
• exersarea lucrului în echipă.
Rezultate aștep- • depășirea barierelor comunicării între copil și părinte;
tate • cunoașterea nevoilor copiilor și cunoașterea așteptărilor părinților;
• deschidere către școală, schimbarea opticii vizând rigiditatea și formalis-
mul educației, realizarea unor „culegeri” de sfaturi experimentate/aplica-
te/dovedite.
Resurse necesare Metode: prezentări PowerPoint, chestionare, fișe de lucru, parabole, filmule-
țe internet, conversația, dezbaterea, studiul de caz.
Mijloace: videoproiector, foi flipchart, markere, ecusoane, bilete.
Resurse de timp 2-3 h (în funcție de întinderea discuțiilor inițiale, prezentările echipelor, dis-
cuțiile finale)

SCENARIU DIDACTIC
1. Exerciții de cunoaștere: fiecare participant își va spune numele și o particularitate de comu-
nicare non-verbală caracteristică/personală (gest, poziție corporală, mimică etc.) și fiecare va
reaminti informațiile căpătate de la antevorbitori;
2. Completarea „siluetei de om” desenate pe o foaie de flipchart cu post-it-uri scrise de părinți
despre ideile lor privind tema;
3. Scurtă prezentare teoretică despre comunicare;
4. Aplicații tehnice privind limba și comunicarea (Evaluare Națională): bariere în comunicare,
importanța argumentării solide, a susținerii unei idei, greșeli frecvente în rezolvarea cerințelor
la examene.
5. Aplicare chestionare către participant. Anexa 1;
6. Workshop/ateliere de lucru: se formează 4 echipe ale părinților (cu reprezentanți de la toate
clasele gimnaziale V-VIII) și o echipă a cadrelor didactice; se distribuie ecusoane specifice te-
mei echipei:
• o echipă a părinților va prezenta în CUVINTE atributele școlii/profesorului ideal;
• o echipă a părinților va prezenta în DESENE școala/profesorul ideal;
• o echipă a părinților va prezenta în FORMULE/ECUAȚII școala/profesorul ideal;

112
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

• o echipă a părinților va prezenta ARTISTIC prin titluri de MUZICĂ/FILME/CĂRȚI școala/

profesorul ideal;
• o echipă a cadrelor didactice va prezenta PORTRETUL familiei/elevului ideal.
Fiecare echipă își va prezenta (pe foi flipchart) produsele finale; se discută pe seama modului
de colaborare în echipă și a rezultatelor chestionarului. Fiecare echipă completează pe o foaie de
flipchart ideile privind comunicarea în vederea realizării unui climat profitabil tuturor partenerilor
educaționali.
7. Filmulețe/PPT-uri: se proiectează materiale existente pe internet în acord cu tema;
8. Împărtășiri de suflet: recomandări de cărți/filme/site-uri utile părinților, profesorilor, elevilor.
Anexa 2;
9. Povești cu tâlc – se distribuie părinților povești pentru lectura în familie.

113
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Anexa 1
Chestionar pentru părinți „ABC-ul Educației - Comunicarea”

1. Ce așteptări aveți de la școală?

___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
2. Ce forme de comunicare cu școala cunoașteți și aplicați? Cât de des?
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
3. Ce bariere de comunicare ați întâlnit în relația cu școala/profesorii?
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
4. Care sunt principalele subiecte aduse în discuție?
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
5. În ce măsură sunteți mulțumit de întâlnirile cu dirigintele/profesorul copilului dvs.?
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
6. Care este opinia dumneavoastră despre starea sistemului de educație?
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
7. Care sunt simptomele/efectele acestei stări?
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
8. Ce notă acordați (cu argumentare pro și contra):
• actului didactic din școala noastră?
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
• atitudinii copilului dvs. față de actul didactic?
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
• activității dvs. de părinte, față de actul didactic?
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________

Vă mulțumesc!

114
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Anexa 2: „Împrăștieri de suflet”

EȘTI ÎMPREUNĂ LUCRĂTOR CU TINE ÎNSUȚI
La o margine de lume, într-un mic orășel mohorât, cu case cenușii unde nu existau anotimpuri
și oamenii nu au văzut niciodată primăvara, a venit într-o bună zi un străin din alt continent și s-a
stabilit și el la marginea sa. Oamenii din acest oraș erau negri la suflet, și pentru că nu aveau ferestre
la inimi nu cunoșteau lumina; ei erau mereu triști, nimic nu le ajungea, nimic nu era bun, mereu erau
nemulțumiți și erau plini de pizmă și amărăciune.
Noul venit era vesel și plin de mulțumire, deși nu-și permisese să-și construiască și el o casă, ci
locuia cu chirie într-o mansardă.
Văzând întunericul și cangrena din sufletele concetățenilor săi, noul venit își făcea timp în fiecare
după masă să stea în piața orașului și să le vorbească oamenilor despre cum sunt ceilalți oameni din
continentul de unde vine el, să-i învețe și să le arate cum pot scăpa de suferința care-i apasă. Voia de
fapt să le explice că nu se poate duce lumina în casă cu oborocul, ci trebuie să-și taie inimile împrejur,
și atunci lumina va intra singură.
La început, oamenii se adunau cu grămada să asculte ce avea să le destăinuie noul venit, dar niciu-
nul nu a crezut în cele auzite, deoarece în mod cert nu era nimic de schimbat. Ei erau perfect sănătoși
și acesta era apogeul evoluției lor. Ei erau așa de când se știau, din generație în generație, și așa era
normal pentru ei. Au văzut ei că străinul acela era foarte ciudat și, de aceea, la o întrunire a înțelepți-
lor și bătrânilor orașului, au concluzionat că omul acela ori este nebun, ori avea ceva interese ascunse.
A trecut multă vreme și omul nostru tot venea zilnic în piață și le vorbea oamenilor, deși erau tot
mai puțini cei ce se opreau câteva minute să îl asculte. După vreo treizeci de ani, nu-l mai asculta ni-
meni, ci fiecare trecea grăbit, toți nemulțumiți fiindcă nu le mai ajungea timpul. Într-una din acele zile
se apropie de acest om un copilaș de vreo zece anișori și intră în vorbă cu bătrânul:
- Spune-mi și mie, ce tot vorbești aici?
Bătrânul îi istorisi și lui despre un continent necunoscut cu oameni ciudați și despre posibilitatea
ca și oamenii acestui orășel să ajungă ca ei.
- Dar este minunat! exclamă copilul. Să le spunem tuturor, mai adaugă el.
- Copile, îl întrerupse bătrânul, eu de acum treizeci de ani le-am spus tuturor, dar oamenii nu s-au
schimbat, însă eu am continuat să vorbesc.
- Din moment ce nu ai încetat să le vorbești, crezi că îi vei schimba într-o zi, nu ?
- Nu, copile, eu nu cred că îi voi schimba.
- Dar, atunci... nu are sens. Dacă nu crezi că îi vei schimba, de ce le mai vorbești, mai ales că în ulti-
ma vreme văd că nici nu se mai oprește cineva să te asculte?
- În primii zece ani le-am vorbit, dorind să-i influențez, doar, doar, se va schimba vreunul. Acum nu
mai vorbesc pentru ei, ci pentru mine, ca nu cumva să mă influențeze ei pe mine și să uit cine sunt.
Nu poți schimba pe nimeni, la fel cum nimeni nu poate schimba pe nimeni. Fiecare se schimbă pe el/
ea însuși/însăși. Este o absurditate să crezi că poți schimba pe cineva pentru că nu poți să ALEGI în locul
celuilalt. ALEGI doar pentru tine.
Totuși, ceea ce faci prin activitatea ta și vorbele tale, îi poate influența pe alții.
O rețetă în trei pași pentru a schimba lumea:
1. Decide cum vrei să arate lumea;
2. Schimbă-te tu ca să devii exact așa cum vrei să arate lumea;
3. Fă tot ce poți ca lumea (de acum) să nu te schimbe.

115
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

ACTIVITATEA 6: CATALOGUL EMOȚIILOR

Tipul de Program de consiliere-lectorat-workshop

activitate
Tema Catalogul emoțiilor
Grup țintă părinții elevilor de gimnaziu (reprezentanți de la toate clasele) și profesori/diriginți
Profesor Mîinea Cristina, Școala gimnazială „Sf. Nicolae”, sector 1, București
Scop De ce? Pentru că:
• suntem parteneri;
• avem aceleași scopuri;
• trăim într-o perioadă marcată de schimbări rapide;
• responsabilitatea noastră (în calitate de educatori și consilieri) presupune, nu
doar să oferim cunoștiințe și informații tinerilor, ci și să-i învățăm abilitățile de
supraviețuire necesare pentru a face față cu succes vieții;
• trebuie să ne folosim experiența personală ca un atu;
• într-o lume/societate în care accentul se pune din ce în ce mai mult pe hârtie
(hârțogărie) și nu pe acțiune/fapte, o lume în care dispare emoția constructivă în
favoarea lipsei de reacție/abrutizare încercăm să aprindem/menținem o scânte-
ie/flacără/lumină pe drumul fiecărui copil.
Obiective Ce dorim?
• să identificăm cauzele și efectele stărilor emoționale trăite de copii pentru a re-
acționa corect și a-i ajuta dacă au nevoie;
• să știm să gestionăm stările/trăirile și să le folosim în următoarele experiențe;
• să fim pregătiți să reacționăm în folosul nostru, nu impulsiv;
• să ne înțelegem copilul;
• să empatizăm cu ceilalți, să comunicăm, să ne jucăm mai mult;
• să-i pregătim pe copii să fie capabili să se descurce oricând, oriunde;
• să-i învățăm să facă alegeri bune, să-și asume deciziile, dar și greșelile.
Rezultate • identificarea unor trăiri, convingeri și comportamente, relații interpersonale, re-
așteptate zolvarea problemelor și luarea deciziilor, ghid de management emoțional;
• suntem și reacționăm în conformitate cu ceea ce simțim. Să eliminăm „distorsiu-
nile” și „aberațiile” pentru o realitate cât mai atractivă.
Resurse Metode: prezentări PowerPoint, chestionare, fișe de lucru, parabole, filmulețe inter-
necesare net, conversația, dezbaterea, studiul de caz.
Mijloace: videoproiector, foi flipchart, markere, ecusoane, bilete.
Resurse de 2-3 h (în funcție de întinderea discuțiilor inițiale, prezentările echipelor, discuțiile
timp finale)

SCENARIU DIDACTIC
1. Pregătirea: în invitația adresată părinților pentru participarea la acest lectorat li se cere să adu-
că cu dânșii un obiect legat de o amintire ce a stârnit o emoție;
2. Prezentarea temei, obiectivelor și a modului de desfășurare. Lucrul în echipe: fișe de lucru;
3. Împărțire în 6 grupe: 3 grupe despre „EMOȚII POZITIVE - Bucurie, Dragoste, Compasiune” și 3
grupe despre „EMOȚII NEGATIVE - Furie, Vinovăție, Tristețe”. Primesc ecusoane tematice (emo-
ticoane sugestive ca mimică);
4. Exercițiu de spargere a gheții: numele fiecărui participant, o emoție pozitivă și o emoție ne-
gativă (trăită cel mai des sau recentă); se trec pe post it-uri și se lipesc pe silueta unui copac
desenat pe o foaie de flipchart. Se compară cu alegerile făcute de mine pentru numele grupelor;

116
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

5. Prezentarea teoretică privind diferite emoții pure, trăiri emoționale (stări), trăsături de carac-
ter, virtuți. Se recomandă: invitarea consilierului școlar care poate avea propria intervenție pri-
vind tema conform experienței sale profesionale;
6. Conform fișei de lucru, participanții povestesc pe rând, cum plasează obiectul adus în timp și
spațiu (ce amintire se leagă de el) și ce emoție le-a stârnit atunci/acum;
7. Participanții scriu și descriu, individual, 2-3 momente din viața personală corespunzătoare
emoției tematice (din grup). Descriu scurt: cauza (inițiatorul), situația și gândurile avute, con-
secințele, morala/lecția de viață învățată (utilizarea experienței acumulate). Discută în grup,
fac schimb de experiențe;
8. Realizarea unui ghid de management emoțional/sugestii pentru „emoția tematică” a grupului:
modalități pentru creșterea sau scăderea momentelor emoționante, alegerea răspunsului, ac-
ceptarea, empatia (înțelegerea celuilalt). Se pot gândi la situații în care au manifestat/au trăit
emoția respectivă, ce consecințe au avut manifestările lor, ce feed-back au primit din partea
celor din jurul lor, ce sugestii pot da pentru evitarea situațiilor nedorite sau retrăirea situațiilor
plăcute. Fiecare grup primește și o povestire tematică sau un filmuleț educativ;
9. Prezentarea rezultatelor finale ale grupelor;
10. Concluzii: înțelegerea emoțiilor copiilor de către părinți, acceptarea lor, comunicarea între co-
pii- părinți;
11. Împrăștieri de suflet: recomandări de cărți/filme/site-uri utile părinților, profesorilor, elevilor.

Fișă de lucru

1. Exercițiu: nume + emoție - pozitivă:

- negativă:
2. Povestiți pe rând, în grup, cum plasați obiectul adus în timp și spațiu (ce amintire se leagă de el)
și ce emoție v-a stârnit atunci/acum.
3. Scrieți/descrieți individual 2-3 momente din viața dumneavoastră, corespunzătoare emoției
tematice. Descrieți pe scurt:
• cauza (inițiatorul);
• situația și gândurile avute;
• consecințele;
• morala/lecția de viață învățată (utilizarea experienței acumulate).
4. Descrieți/discutați în grup.
5. Realizarea unui ghid de management emoțional/sugestii pentru „emoția tematică”:
• modalități pentru creșterea sau scăderea momentelor emoționante;
• alegerea răspunsului;
• acceptarea;
• empatia (înțelegerea celuilalt);
• comunicarea emoțiilor;
• remedierea în relația cu copilul.

117
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

ACTIVITATEA 7: MESERIA DE PĂRINTE

Tipul de activitate Lectorat cu părinții

Tema Meseria de părinte
Motto: „Primul profesor al copilului este însuși părintele”
Grup țintă Părinții elevilor de liceu
Profesor Dinu Aura, Liceul Tehnologic „Dragomir Hurmuzescu” București
Scop Depășirea barierelor de comunicare între părinți-profesori, părinți-elevi,
profesori-elevi
Obiective • conștientizarea importanței comunicării permanente părinți-elevi;
• identificarea problemelor în comunicarea cu copiii;
• conștientizarea importanței urmăririi permanente a copilului de către
părinți;
• consolidarea legăturilor părinți-elevi, părinți-școală.
Rezultate așteptate • crearea unei personalități armonioase a elevilor;
• dezvoltarea încrederii în sine;
• promovarea unei atitudini responsabile ca elev într-o instituție de învă-
țământ și a unei atitudini pozitive față de familie.
Resurse necesare fișe, chestionare, prezentare PowerPoint, laptop, ecran de proiecție, vide-
oproiector
Resurse de timp 1h

SCENARIU
1. Se distribuie fiecărui părinte fișa „Discursul unui adolescent despre meseria de... ” (Anexa 1) și
se solicită acestuia să identifice meseria la care se referă adolescentul imaginar;
2. Se citesc răspunsurile părinților (pe care le estimăm ca referindu-se la „meseria de profe-
sor”) și le spunem apoi meseria „surpriză”, și anume că adolescentul se referă la „meseria de
părinte”;
3. Se reia discursul adolescentului și se transformă fiecare afirmație într-un sfat acordat pă-
rinților:
• să își asume responsabilitatea pentru comportamentul adolescentului, acesta fiind și re-
zultatul modului în care se comportă ca părinte;
• să realizeze un echilibru între metodele bazate pe restricții și cele bazate pe recompense,
astfel încât adolescentul să nu se simtă constrâns în mod exagerat, dar nici să fie lăsat să
poarte singur povara unei prea mari libertăți;
• să fie consecvenți în comportamentul și regulile pe care le impun copiilor; această con-
secvență trebuie să se manifeste la ambii părinți (care trebuie să cadă de acord asupra
regulilor și să le aplice la fel);
• să-și asculte mai întâi copilul (părerile lui, ce simte etc.) și, după ce acesta se simte în si-
guranță și iubit, abia apoi să dea sfaturi sau să aducă critici constructive;
• să facă efortul de a depăși grijile cotidiene de adult și să acorde un timp special adoles-
centului și nevoilor lui, ce a învățat la școală, ce prieteni și-a făcut, ce frământări îl macină,
ce teme îl interesează;
• să fie atent la felul în care adolescentul își petrece timpul liber și să-l îndrume spre activi-
tăți care să îi formeze trăsături pozitive de caracter;
• să îl trateze ca pe un partener de acțiune și discuție și, atunci când îl simte pregătit, să îl
lase să ia propriile decizii și să acționeze în baza acestora.

118
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

4. Se distribuie părinților un chestionar (Anexa 2) care să le ofere ocazia de a reflecta cu privire

la modul în care își îndeplinesc responsabilitățile parentale;
5. Se inițiază o discuție constructivă cu părinții pe problematica "responsabilitățile părinte-
lui - responsabilitățile copilului" în vederea construirii unei relații pozitive între aceștia. La
finalul discuțiilor li se dă părinților o fișă decupată în formă de inimă (Anexa 3) cu sfaturi
pentru părinți și sfaturi pentru copii, subliniindu-se că „inima perfectă a unei familii” se va
obține doar dacă cele două părți (părinți și copii) vor depune eforturi susținute și echilibra-
te. Se va sugera părinților ca jumătatea ce le revine lor să o păstreze și cealaltă jumătate să
o dea copilului.

119
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Anexa 1
Discursul unui adolescent despre
MESERIA DE...............................................

Dacă ar fi să vorbesc despre meseria lui, aș spune pe scurt următoarele:

• Muncește cu seriozitate pentru a mă învăța și educa;
• Îmbină utilul cu plăcutul în activitățile de învățare și educare pe care mi le oferă zilnic;
• Îmi dă o mulțime de sarcini, mai plăcute, mai neplăcute, dar toate spre folosul meu;
• Folosește o mulțime de metode de educare, unele mai dure, altele mai jucăușe, dar toate cu
scopul de a mă forma ca om de calitate;
• Își impune să fie un exemplu pozitiv pentru ceilalți și-mi solicită același lucru și mie;
• Periodic analizează ce am învățat, dar nu ca să mă critice, ci pentru a mă ajuta să progresez
și pentru a-mi evidenția reușitele;
• În timpul său liber se gândește mereu la mine și chiar își sacrifică acest timp pentru a mă
sprijini atunci când am nevoie;
• Se implică în a-mi oferi ocazii de a petrece constructiv timpul liber;
• Când am reușit să învăț toate lucrurile considerate de el necesare, îmi dă voie să merg mai
departe, pe drumurile pe care mi le oferă viața.

120
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Anexa 2
CHESTIONAR PENTRU PĂRINȚI
Vă rugăm să răspundeți cu sinceritate la următoarele întrebări:

1. Cine se ocupă în mod special de educația copilului?

mama tatăl ambii părinți altă persoană (cine?)

2. Care sunt cele mai eficiente metode pe care le folosiți cu copilul dumneavoastră pentru a-l
educa?
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
3. Cât timp pe zi acordați copilului dumneavoastră pentru a discuta sau a face activități speci-
ale?

mai puțin de ½ oră aproximativ ½ oră ½ oră – 1 oră peste 1 oră (cat?)

4. Cum se comportă copilul dumneavoastră acasă? Descrieți-l pe scurt.

___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
5. Cât timp acordă copilul dumneavoastră pregătirii pentru școală?
mai puțin de ½ oră aproximativ ½ oră ½ oră – 1 oră peste 1 oră (cat?)

6. Cât de des îl întrebați pe copilul dumneavoastră cu privire la temele sau lecțiile pe care le
are de învățat?

foarte des des mediu rar foarte rar

De ce?.........................................................................................................................................
7. Ce face copilul dumneavoastră în timpul liber?
___________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________
8. Cum ați menținut până acum legătura cu școala?
a. nu am avut timp și am venit rar la școală;
b. am aflat de situația școlară a copilului din discuțiile cu el;
c. am venit la ședințele cu părinții;
d. am menținut legătura cu dirigintele prin telefon;
e. am venit periodic la școală și am vorbit personal cu dirigintele și profesorii.

Vă mulțumim pentru colaborare!

121
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Anexa 2

REGULI PENTRU PĂRINȚI REGULI PENTRU ADOLESCENȚI

Dedicați zilnic un timp special copilului dvs.,
pentru a fi cu adevărat aproape de nevoile și
frământările lui.
• Respectați intimitatea adolescentului;
dați-i voie să aibă mici secrete sau zone din
casă în care să fie doar el cu gândurile sale;
• Încercați mai întâi să îl înțelegeți și abia • Fii deschis în idei și trăiri față de părinți; nu-i
apoi să vă faceți înțeles prin sfaturi și în-
drumări;
• Fiți deschiși față de copilul dv. și provocați-l • Consultă-te cu părinții în problemele tale;
pe teme diverse (serioase, amuzante, inti-
me); tratați-l în aceste discuții ca pe un par-
tener egal;
• Arătați zilnic afecțiune față de adolescent,
indiferent de dispoziția în care se află;
• Tratați-vă copilul ca pe un tânăr adult, res-
ponsabil; nu fiți exagerat de posesiv;
• Dați exemple de comportare și fiți constanți
în valorile pe care le promovați;
• Desfășurați activități comune cu adolescen-
tul.
• Nu lăsa prietenii și școala să-ți acapareze tot
timpul; acordă zilnic un timp pentru a-ți re-
descoperi părinții și invers, pentru ca ei să te
redescopere pe tine;
• Ascultă și păstrează confidențele, secretele
spuse de părinți;
pune în situația de „ghici” ce este în sufletul
tău;
• Respectă aprecierile și evaluările părinților
tăi, chiar dacă nu se potrivesc cu ale tale;
• Ia inițiativa de a le aduce aminte părinților că
sunt iubiți și că, la rândul lor, te iubesc;
• Acceptă constructiv supravegherea și grija pă-
rinților;
• Fii tu însuți un exemplu pentru părinți; folo-
sește energia pe care o ai în mod constructiv;
• Ia TU inițiativa de a face ceva plăcut cu părin-
ții TĂI.

122
 CAPITOLUL X. EDUCAȚIA ANTIDROG PRIN
PROIECTE ȘCOLARE ȘI EXTRAȘCOLARE

Marea majoritate a cadrelor didactice lucrează deja de multă vreme cu proiecte de diverse tipuri și
dimensiuni. Totuși, pentru că acest termen este unul folosit cu multe sensuri în limba română, preci-
zăm că în acest capitol este vorba despre proiecte antidrog, concepute după regulile managementului
de proiect, chiar dacă exemplele din finalul capitolului nu sunt neapărat cele mai elocvente în acest
sens. Prima parte a capitolului este de fapt un curs simplificat de management de proiect, utilizabil nu
doar în educația antidrog, ci în orice domeniu în care se pot organiza activități cu elevii și profesorii,
iar în a doua parte găsiți două exemple concrete de proiecte la nivel de comunitate restrânsă, imple-
mentate de echipe din două licee din România.

Management de proiect
Structura și etapele proiectului
Pentru elaborarea proiectelor, trebuie să aveți în vedere definiția proiectului, ca investiție de
resurse pe o perioadă determinată, având ca scop realizarea unui obiectiv sau unui set de
obiective precise. Obiectivele se realizează printr-un set de activități care conduc la obținerea unor
rezultate.
Proiectele vor conține secțiuni separate, care să prezinte motivația, scopul și obiectivele, strate-
giile, căile de realizare, activitățile, responsabilitățile, resursele umane și financiare, terme-
nele de realizare, rezultatele și metodele de evaluare și monitorizare.
Proiectele trebuie să conțină următoarele elemente de bază:
• ideea proiectului sau problema ce se dorește a fi rezolvată prin proiect;
• motivația proiectului;
• titlul proiectului;
• scopul proiectului;
• obiectivele proiectului;
• resursele solicitate fie pe obiective, fie descrise pentru fiecare activitate în parte;
• grupul-țintă al proiectului și/sau cine beneficiază de rezultatele punerii lui în practică;
• activitățile care duc la realizarea obiectivelor, cu descrierea lor și stabilirea întinderii în timp și
a dependențelor dintre ele;
• rezultatele de bază ale proiectului, care se stabilesc pentru fiecare obiectiv;
• impactul proiectului;
• bugetul proiectului, care poate fi defalcat pe fiecare activitate și pe fiecare sursă în parte, pe
perioade de realizare a proiectului și în final pentru întregul proiect;
• indicatorii prin care rezultatele pot fi urmărite;
• modalități de monitorizare și evaluare a rezultatelor proiectului;
• descrierea căilor/modalităților prin care pot fi diseminate informațiile despre rezultatele pro-
iectului și cum pot fi valorizate acestea;
• sustenabilitatea proiectului - descrierea modului în care poate fi asigurată continuitatea pro-
iectului la sfârșitul perioadei de finanțare (dacă este cazul unui astfel de proiect) sau progno-
zarea în timp a evoluției produsului/rezultatului proiectului. Schematic, structura proiectului
arată așa:

123
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Întrebări cheie Componentele propunerii

CE încearcă acest proiect să realizeze? Scopuri și obiective
CE veți schimba sau influența prin intermediul acestui
proiect?
DE CE sunteți cel mai potrivit pentru a realiza proiectul? Justificarea urgenței rezolvării proble-
mei și a capacității organizației de a o
CUM veți realiza proiectul?
rezolva
CUM va fi condus proiectul? Planificarea în timp și spațiu a proiectu-
lui și a modului de implementare
UNDE se va desfășura proiectul?
CÂND se vor desfășura activitățile proiectului?
CUM veți controla realizarea proiectului în derulare? Monitorizare, evaluare și raportare
CUM veți măsura eficiența?
CUM veți transmite celorlalți ceea ce ați făcut?
CÂT de mult va costa proiectul? Bugetul proiectului
CE resurse vor fi necesare?
CUM va fi continuat proiectul? Durabilitate/Sustenabilitate
CE se va întâmpla după ce proiectul inițial va fi încheiat?
CE alte materiale puteți oferi în sprijinul propunerii? Materiale de susținere

Etapele în implementarea unui proiect sunt:

1. Identificarea, prioritizarea și justificarea problemei (inclusiv stabilirea cadrului geografic și
analiza cererii existente);
2. Alegerea scopului și a obiectivelor;
3. Selectarea persoanelor care fac obiectul intervenției;
4. Planul de implementare, inclusiv metodele și tehnicile de utilizat;
5. Monitorizarea și evaluarea;
6. Asigurarea continuității și sustenabilității;
7. Feed-back-ul. În funcție de rezultatele obținute, trebuie să introducem modificări în fiecare din-
tre pașii anteriori pentru a îmbunătăți intervențiile viitoare.

IDENTIFICAREA, PRIORITIZAREA și JUSTIFICAREA PROBLEMEI

Identificarea problemei
Identificarea unei probleme specifice și foarte clar definite este primul pas critic spre implementa-
rea cu succes a unui proces de rezolvare a problemei. Strategia de îmbunătățire a calității serviciilor
implică rezolvarea problemelor într-o ordine de priorități.
De ce este important ca problemele să fie prioritizate?
Resursele și timpul sunt limitate. Nu pot fi rezolvate toate problemele în același timp, de aceea
eforturile ar trebui focalizate, inițial, pe cea mai importantă problemă.
Pentru a câștiga experiență și a acumula expertiză în procesul de rezolvare a problemelor, prima
problemă la care ar trebui să lucrați ar trebui să fie una care să poată fi ușor studiată și rezolvată.
Alegeți o problemă pentru care sunt disponibile multe informații.

124
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Dacă rezolvarea primei probleme are succes, soluția poate fi reprodusă ușor la nivel local sau na-
țional.
O problemă apare atunci când există o diferență între ceea ce „ar trebui să fie” și ceea ce „este”;
între ideal și situația actuală.
Puteți selecta o problemă folosind una din următoarele tehnici:
• tehnica de observare directă, precum sondajele populației;
• tehnica de consens, prin care alegem în echipă care dintre problemele comunității este cea mai
importantă și/sau urgentă;
• tehnica de analizare a datelor.
De exemplu, în comunitatea în care este liceul nostru, există familii nevoiașe, familii dezorganizate
cu mulți copii, abandon școlar la copiii săraci, bătrâni singuri acasă care au nevoie de îngrijire. Pentru
a se asigura că proiectul în care investește resurse va fi unul de succes, o echipă de voluntari trebuie
să aleagă ce problemă e mai urgentă și mai importantă și care poate fi abordată de elevi și profesorii
lor.
Prioritizarea problemei
Matricea priorităților este o metodă ce ne va ajuta în stabilirea acelei probleme pe care urmează să
o abordeze proiectul nostru. Vom lua toate problemele pe care le-am identificat și le vom prioritiza.
Problema cu cea mai mare prioritate va fi aceea care apare cel mai frecvent, este cea mai importantă,
iar abordarea ei de către noi este cea mai fezabilă (stă în puterea noastră s-o rezolvăm cu resursele
pe care le avem la îndemână).
Stabilirea importanței problemelor va fi realizată implicând grupul țintă al proiectului. Implicarea
beneficiarilor în acest proces va asigura că vom găsi problema cea mai importantă pentru aceștia.
Justificarea problemei
Justificarea unei probleme pornește întotdeauna de la misiunea și scopul grupului sau organiza-
ției cu care trebuie să fie în relație. Problema trebuie să facă parte din aria geografică și domeniul de
activitate în care grupul/organizația acționează.
Explicați de ce voi sunteți în măsură să abordați problema și să o rezolvați. Exemple cu succesele
anterioare sunt binevenite, acestea aducând un plus de credibilitate. Dorința de a soluționa sau ame-
liora problema trebuie să stea la baza construirii proiectului.
Problema justificată trebuie să fie reală. De aceea se descrie situația actuală într-un anumit loc și
perioadă, precum și grupul afectat de problemă. Se prezintă problema sau nevoia care se cere a fi re-
zolvată, motivul pentru care este necesară rezolvarea ei și modul în care se va ameliora aceasta după
încheierea proiectului. Este importantă descrierea strategiei prin care se ajunge de la situația actuală
în care există problema la situația dorită.
Pentru a fi credibilă problema, se prezintă dovezi, date concrete, ușor verificabile în favoarea aces-
teia: studii, analize statistice, cercetări în domeniu, articole de presă, opiniile experților din domeniul
respectiv, alte documente oficiale etc. Se recomandă folosirea acestui tip de dovezi pentru a evita
considerarea problemei ca fiind nefondată, fără temei. Nu faceți presupuneri cu privire la existența
problemei și nu inventați dovezi.
O problemă existentă are susținerea comunității. De aceea, este bine să fie sprijinită de autorități și
de comunitatea în care există. Sprijinul din partea acestora este realizat cu ajutorul scrisorilor oficiale
de susținere. Problema trebuie prezentată din perspectiva beneficiarilor, iar rezolvarea ei trebuie
dezvoltată tot din această direcție.
În fine, forma pe care justificarea problemei o va avea este importantă. Persoana care citește acest
capitol trebuie să aibă o imagine clară asupra contextului problemei. Astfel, justificarea trebuie să fie
cât de simplă posibil, să fie interesantă de citit, să nu conțină elemente de jargon și să aibă dimensiuni
rezonabile (adică să nu încerce să rezolve toate problemele din lume).

125
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Identificarea necesităților și priorităților și stabilirea cadrului geografic. Odată cunoscute proble-

mele existente, pasul următor este să stabilim pentru care din acestea există deja mecanisme de so-
luționare aflate în derulare. Dacă există astfel de mecanisme și sunt suficiente, înseamnă că nu este
vorba de o necesitate. Prin eliminare, se vor determina apoi necesitățile încă nerezolvate, care nu
trebuie confundate cu problemele. Astfel de necesități se dovedesc a fi foarte numeroase și de multe
ori nu se pot rezolva simultan, caz în care devine indispensabilă stabilirea unei ordini de priorități.
Este indispensabilă determinarea limitelor geografice pe care trebuie să le aibă intervenția preventi-
vă (țară, regiune, cartier, școală etc.)
Analiza cererii existente
Uneori intervenția preventivă poate fi proactivă (urmând o planificare profesionistă care caută să
anticipeze problemele) sau reactivă (reacționează la problemele deja existente și la cererile de solu-
ționare provenite de la diverși actori sociali). Este posibilă implementarea programelor de prevenire
și în absența unei solicitări sociale explicite. Există, de asemenea, și o altă realitate la fel de frecventă:
cererea neadecvată care necesită intervenții coercitive. Astfel, se întâmplă să se solicite finanțare
pentru cereri foarte punctuale (de exemplu, puncte de informare în școli) și fundamentate pe para-
digme demonstrate a fi ineficiente în prevenire (de exemplu, oferirea de informații se presupune că
va schimba comportamentele).
IDENTIFICAREA SCOPULUI ȘI OBIECTIVELOR PROIECTULUI
Scopul proiectului
Scopul proiectului este ceea ce dorim să realizăm după desfășurarea lui, adică starea la care vrem
să ajungem. Atunci când îl formulăm ne gândim la întrebarea: „Unde vrem să ajungem?”
În general, proiectele se adresează unei probleme majore și își propun să rezolve problema dacă
e posibil, sau să amelioreze situația creată de existența problemei respective. Scopul este stadiul în
care dorim să ajungă problema în urma implementării proiectului.
Scopul proiectului este unic și se stabilește în conformitate cu misiunea echipei/organizației și cu
strategia sa de dezvoltare, dar și cu contextul în care se desfășoară, cu nevoile și problemele comu-
nității.
Când formulăm scopul, acesta trebuie:

Să conțină Să nu conțină
Un enunț clar și concis Elemente măsurabile
Un ideal Conjuncția „și” - desparte 2 scopuri
Un rezultat urmărit pe termen lung Cuvântul „prin” - descrie metoda
Un verb la forma conjunctivă: „să realizeze... ” sau
un substantiv verbal: „realizarea... ”

Întrebări de verificare a scopului

Reiese schimbarea pe termen lung din formularea scopului?
Scopul este clar? Poate fi înțeles de cineva care nu cunoaște proiectul?
Obiectivele proiectului
Imaginați-vă că scopul este destinația la care doriți să ajungeți. Obiectivele sunt calea prin care
ajungeți la destinație.
Obiectivele sunt pași necesari pentru atingerea scopului. Un obiectiv trebuie să fie realizabil, spe-
cific, concret, atins într-o perioadă de timp, măsurabil. El trebuie să fie în mod logic legat de problemă

126
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

și scop. Obiectivul conține grupul țintă, adică grupul de implementare a proiectului. Astfel, din formu-
larea obiectivelor trebuie să reiasă faptul că proiectul își propune atingerea unor rezultate.
Pentru o construcție corectă a obiectivului, vă propunem un exercițiu simplu în 7 pași.
1. Stabilirea rezultatelor. Rezultatul este dovada concretă că un obiectiv a fost îndeplinit. Pentru
a fi siguri că obiectivul poate fi îndeplinit, ne stabilim ce rezultate dorim să avem. Rezultatul
determină o schimbare, o îmbunătățire pe care proiectul a produs-o asupra beneficiarilor;
Întrebarea la care trebuie să răspundem este: Care sunt rezultatele pe care dorim să le atingem la
sfârșitul proiectului? Exemple de rezultate: un curs de instruire realizat, o conferință de presă reali-
zată, o clădire renovată, 20 de mașini achiziționate, 16 participanți la curs care au primit certificat de
manager de proiect.
2. Determinarea indicatorului de performanță. Performanța este nivelul la care dorim să se reali-
zeze un rezultat. Indicatorul de performanță este unitatea de măsură a rezultatului. El ne ajută
să vedem cât de aproape am ajuns comparativ cu rezultatele anticipate. Pentru a determina
indicatorul, trebuie să răspundem la întrebarea: Cu ce măsurăm rezultatul pe care l-am stabilit?
Exemple de indicatori ai rezultatului – bucată, kilogram, zile (merele se măsoară în bucăți sau
kilograme; cursul de instruire se măsoară în zile);
3. Determinarea standardului de performanță. Standardul reprezintă cantitatea unității de măsu-
ră. El ne arată care ar trebui să fie valoarea indicatorilor de performanță pentru a fi siguri că am
atins rezultatul. De exemplu: 2 mere, 7 zile etc.;
4. Determinarea beneficiarilor. Beneficiarul este persoana în folosul căreia se realizează proiec-
tul. Beneficiarul trebuie descris clar în obiectiv pentru a putea fi verificat. De exemplu, în pro-
gramul de finanțare a Asociației Bucuria Vieții pentru un proiect de prevenire a delincvenței
juvenile, beneficiarii pot fi persoane cu vârsta cuprinsă între 12 și 18 ani;
5. Determinarea timpului necesar pentru atingerea rezultatului. Timpul trebuie să fie exprimat
clar, astfel încât să se știe în ce interval de timp vom desfășura proiectul. Timpul poate fi ex-
primat în ore, zile, luni. De exemplu, în programul de finanțare a Primăriei Oradea proiectul
trebuie să se încheie cel târziu la 31 decembrie a anului în care a început proiectul;
6. Scrierea obiectivului. Acest pas presupune combinarea informațiilor rezultate din parcurgerea
celor 5 pași anteriori. Enunțul care exprimă obiectivul trebuie să fie coerent și clar;
7. Evaluarea obiectivului. Pentru a verifica dacă obiectivul este corect trebuie să răspundem la
câteva întrebări de verificare:

Ce? Când? Unde? Pentru cine? Obiectiv specific

(Realizarea, elaborarea, reabilitarea...etc.)
Ce cantitate de rezultat voi obține? Obiectiv măsurabil
Rezultatul pe care ți l-ai propus poate fi îndeplinit de organizația ta cu Obiectiv abordabil,
resursele de care dispune? (persoane, timp, bani)? adică poate fi atins
Există în realitate posibilitatea să îndeplinești rezultatul pe care ți l-ai Obiectiv realist
propus? (ex. dacă îți propui să călătorești pe planeta Jupiter, chiar dacă
ai persoanele, timpul și banii suficienți, în realitate nu poți să faci această
călătorie)
Obiectivul exprimă clar intervalul de timp (în zile sau luni) necesar pentru Obiectiv încadrat în
realizarea sa? Timp

127
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Câte obiective putem avea într-un proiect?
E bine de reținut că un număr mare de obiective
nu înseamnă că proiectul este bun. În general, se
recomandă scrierea unui număr de 3 obiective
SMART într-un proiect.
DETERMINAREA BENEFICIARILOR, A GRU-
PULUI ȚINTĂ
Grup țintă - Beneficiari direcți - Beneficiari
indirecți. Definirea corectă a acestor categorii de
persoane este importantă pentru ca finanțatorul
să înțeleagă cine va realiza proiectul și cui i se vor
adresa activitățile din cadrul acestuia, rezultatele
lui.
Grupul țintă reprezintă grupul prin interme-
diul căruia acțiunea își atinge scopul. El va fi re-
prezentat mereu de un singur grup de persoane.
Atunci când se definește grupul țintă trebuie pre-
cizate următoarele:
• numărul exact al membrilor grupului, vâr-
sta lor;
• elemente de identificare a grupului, carac-
teristica lor comună.
Grupul de beneficiari sunt persoanele fizice
sau juridice în folosul cărora se produce schim-
barea urmărită. Categoria beneficiarilor poate fi
subclasificată în categoria beneficiarilor direcți și
cea a beneficiarilor indirecți.
Beneficiarii direcți reprezintă segmentul de
populație, instituțiile, structurile care beneficia-
ză în mod direct, nemijlocit de rezultate/efecte.
El va fi reprezentat mereu de unul sau mai multe
grupuri de persoane fizice clar diferențiate (să nu
existe între ele legătură directă de tip întreg-par-
te) sau de persoane juridice.
Atunci când se definesc beneficiarii direcți/
persoanele fizice, trebuie precizat numărul ro-
tunjit al membrilor grupului, vârsta lor (dacă
e posibil) și elemente multiple de identificare
a grupului, caracteristicile lor comune cât mai
exacte. Atunci când se definesc beneficiarii di-
recți/persoanele juridice, trebuie precizat nume-
le complet al acestora, fără abrevieri (de exem-
plu, Liceul Teoretic „Nicolae Iorga”) și o scurtă
descriere a modului în care aceștia vor beneficia
de pe urma proiectului.
Trebuie precizat numărul rotunjit al bene-
ficiarilor direcți. Exagerările vor fi depunctate
de finanțator, în plus, din raportul final va reieși
numărul real al beneficiarilor, deci ar fi bine să
128
faceți un calcul realist al beneficiarilor proiectu-
lui vostru de la bun început. Dacă numărul bene-
ficiarilor va fi mai mare decât numărul prevăzut
inițial în proiectul scris, acest lucru nu reprezin-
tă neapărat un punct negativ, însă dacă numărul
acesta va fi mult mai mic decât cel prevăzut, asta
denotă lipsa voastră de realism sau de capacitate
organizatorică.
Beneficiarii indirecți reprezintă segmentul
de populație care beneficiază în mod indirect
de rezultate/efecte, urmare a efectului multipli-
cativ. El va fi reprezentat mereu de unul sau mai
multe grupuri de persoane fizice clar diferențiate
(să nu existe între ele legătura directă de tip în-
treg-parte) sau de persoane juridice. Atunci când
se definesc beneficiarii indirecți/persoanele fizi-
ce, trebuie precizat numărul rotunjit al membri-
lor grupului, vârsta lor (dacă e posibil), elemente
multiple de identificare a grupului, caracteristi-
cile lor comune cât mai exacte și o scurtă descri-
ere a modului în care vor beneficia de pe urma
proiectului. Atunci când se definesc beneficiarii
indirecți/persoanele juridice, trebuie precizat
numele complet al acestora, fără abrevieri și o
scurtă descriere a modului în care vor beneficia
de pe urma proiectului.
Dat fiind că nu aveți controlul direct asupra
acestei categorii de beneficiari, gradul de aproxi-
mare poate fi mai ridicat în cazul acestora. Pre-
cizarea cât mai multor elemente de identificare
a grupului, precum și descriere modului în care
grupul va beneficia de pe urma proiectului, ara-
tă însă că știți exact cui vreți să vă adresați, cine
vreți să beneficieze de pe urma proiectului vos-
tru.
PLANUL DE ACTIVITATE se referă la modali-
tatea în care proiectul se va desfășura și va rezol-
va problema.
Descrieți activitățile, oferiți informații asupra
obiectivelor proiectului, asupra numărului de
activități pe care le veți face într-o perioadă de
timp, câte întâlniri cu câți membri ai grupului țin-
tă etc. Asigurați-vă că nu vă asumați lucruri care
nu pot fi îndeplinite. Activitățile pot fi împărțite
în subactivități, pentru simplificarea procesului
și pentru claritatea proiectului.
Activitățile trebuie să fie bine definite, trebuie
să rezulte din obiective și să ducă la îndeplinirea
lor. Ele trebuie să includă implementarea efecti-
vă; locul de desfășurare; resurse; metodologie;
persoane responsabile; mod de evaluare
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

CE Care vor fi activitățile principale în cadrul proiectului?

CUM Metodele și tehnicile de lucru. Alegerea metodelor trebuie să se bazeze pe o serie
de principii, cum ar fi:
• Realizarea unei acoperiri maxime a populației țintă;
• Obținerea unei eficiențe maxime cu privire la obiectivele alese;
• Realizarea acestora cu cel mai mic cost relativ posibil;
• Revizuirea alternativelor având în vedere principiile etice ce trebuie să ghideze
intervențiile;
• Planificarea intervenției, analizarea resurselor materiale și umane aflate la dis-
poziție.
UNDE Locul de desfășurare al fiecărei activități
CÂND Perioada de desfășurare a proiectului și principalele termene cheie
CU CE Resurse umane, materiale, logistice
CÂT DE BINE Evaluare

7 pași în scrierea activităților Orare, planuri de lucru, activități, metodologii,

acte juridice, date autobiografice, scrisori de re-
Pasul 1: Identificați rezultatele pe care le aveți
comandare și aprobări, sunt exemple de anexe.
la fiecare obiectiv. Fiți atenți căci acestea pot fi
mai multe, atât la nivel de individ, cât și la nivel
de organizație. EVALUAREA

Pasul 2: Identificați cel puțin un indicator
măsurabil pentru fiecare rezultat. Indicatorii fac
rezultatele observabile. Ei descriu rezultatele în
termeni măsurabili și includ deseori numere și/
sau procente.
Pasul 3: Scrieți rezultatele așteptate, într-un
tabel, cuprinzând și indicatorii identificați.
Pasul 4: Identificați activitatea/activitățile
care duc la realizarea rezultatului. Specificați în
mod clar procesul sau seria de evenimente care
duc la realizarea ei.
Pasul 5: Identificați resursele de care aveți ne-
voie pentru a îndeplini activitatea.
Pasul 6: Identificați de cât timp aveți nevoie,
cine este responsabil pentru fiecare activitate.
Pasul 7: Revizuiți planului de acțiune. Vor
duce activitățile la realizarea rezultatelor? Activi-
tățile și rezultatele duc la realizarea obiectivelor?
Subliniați trăsăturile inovatoare care pot fi
considerate distincte față de altele. De câte ori
este posibil, folosiți anexe pentru a da detalii, in-
formații suplimentare și informații pentru o ana-
liză în amănunt. Aceste tipuri de informație, deși
necesare cererii, dacă sunt incluse în plan, pot
îngreuna lecturarea acestuia. Anexele oferă citi-
torului un acces imediat la detalii dacă sau când
clarificarea unei idei sau concluzii este necesară.
Evaluarea are doua părți: a produsului și a
procesului.
Evaluarea produsului oferă rezultate care
pot fi atribuite proiectului, precum și măsura în
care proiectul și-a atins obiectivele.
Evaluarea procesului arată cum a fost con-
dus proiectul, în legătură cu planul de acțiune
stabilit și cu eficiența diverselor activități din
plan.
Evaluările pot fi conduse de un membru din
interiorul organizației, de o firmă de evaluare sau
de amândoi. Trebuie precizată durata necesară
pentru evaluare, cum va fi distribuit feedback-ul
în cadrul grupului țintă, și un program pentru
revizuire și comentarii asupra acestui tip de co-
municare. Planurile de evaluare se pot realiza la
începutul, mijlocul sau sfârșitul proiectului.
De ce e nevoie de un proces de evaluare?
Cum veți ști dacă ați obținut impactul dorit?
Dacă ați făcut treabă bună, tot ce trebuie să faceți
este să descrieți informațiile adunate pentru a
vedea cât de mult v-ați îndeplinit scopul. Veți ține
evidența telefoanelor primite? Îi veți pune pe vo-
luntari să țină un jurnal al orelor lucrate? Îi veți
mai consilia pe beneficiari la șase luni după ce au
părăsit programul pentru a vedea cum stau?

129
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
BUGETUL
Ce este un buget?
Un buget este un plan financiar al unui pro-
iect. Un astfel de document trebuie să includă o
preconizarea a cheltuielilor și a veniturilor lega-
te de proiect. El reprezintă un document a cărui
fezabilitate depinde de susținerea din partea
unui finanțator sau a unui partener.
Ce trebuie să conțină un buget?
• planul financiar pentru toată durata pro-
iectului, inclusiv contribuțiile în natură,
contribuțiile beneficiarilor și ale organiza-
ției, fondurile cerute/furnizate de către do-
natori;
• o scurtă descriere a modului în care vor fi
gestionate fondurile în cadrul organizației,
banca folosită, sistemul de raportare finan-
ciară, persoana responsabilă cu contabili-
tatea în cadrul organizației;
• de ce sumă este nevoie și cum va fi alocată
această sumă.
Pentru că, cel mai probabil, proiectele voastre
nu vor dezvolta această componentă prea mult,
nu voi insista cu ea. În cazul în care depuneți o
cerere de finanțare, capitolul „Buget” este unul
dintre cele mai importante, de aceea toate preci-
zările din „Ghidul solicitantului” și alte documen-
te de sprijin trebuie citite cu foarte mare atenție.
CONTINUARE/SUSTENABILITATE
Întrebările la care trebuie să răspundeți în
acest capitol sunt următoarele:
• Ce se va întâmpla cu proiectul după înche-
ierea activităților propuse?
• Cum se va manifesta impactul proiectului
după ce acesta s-a încheiat?
• S-au creat sau sunt posibilități de identi-
ficare a altor resurse pentru continuarea
proiectului?
• Cum va fi administrat proiectul după ce se
încheie activitățile finanțate (unde este ca-
zul)?
• Cum vor continua activitatea persoanele
implicate?
Din punct de vedere financiar, finanțatorii do-
resc să știe cum veți asigura finanțarea proiectu-
lui după ce se termină fondurile primite de la ei.
Ei doresc să știe dacă este cazul să investească
în proiectul vostru. Pentru a nu le da impresia
că banii lor vor fi aruncați pe geam, trebuie să le
130
oferiți perspective de viitor palpabile. De aceea,
este cazul să vă gândiți la o strategie de finanțare
pe termen lung.
Din punct de vedere instituțional, trebuie să
arătați dacă organizațiile implicate în proiect vor
mai avea dispoziția și resursele (umane, materi-
ale) de a continua proiectul. Nu trebuie să lăsați
impresia că nu vă interesează prea mult ce se va
întâmpla, în timp, cu problema pe care încercați
să o rezolvați, ce se va întâmpla cu nevoile gru-
pului țintă. Interesul vostru față de problema
abordată trebuie să fie cu bătaie lungă, mai lungă
decât durata acestui proiect punctual.
Puteți și trebuie să arătați care vor fi efecte-
le pe termen lung ale proiectului vostru, impac-
tul pe care îl va avea și dincolo de perioada de
desfășurare pentru care ați semnat contractul de
finanțare. Schimbarea pe care o aduce proiectul
vostru nu trebuie să fie trecătoare. Dacă ulterior
derulării proiectului se va reveni la situația pro-
blematică anterioară, proiectul nu și-a atins cu
adevărat scopul.
Găsiți mai jos două exemple de proiecte anti-
drog derulate la nivel de liceu, care au participat
la Concursul de proiecte antidrog „Împreună”.
Concursul este organizat de 14 ani de Ministerul
Educației Naționale și reunește în etapa finală
echipe de patru elevi și un profesor de liceu, câte
una din fiecare județ, câștigătoare ale etapei ju-
dețene.
PROIECTUL 1: PARIU CU VIAȚA
„Pariu cu viața” - proiect antidrog al Colegiu-
lui Național „Octavian Goga” Sibiu (preluare din
raportul de proiect)
1. Prezentarea proiectului
Proiectul „Pariu cu viața” scoate in evidență
partea pozitivă a vieții, dar și informează tinerii
asupra riscurilor la care se expun consumând
droguri, făcându-i să conștientizeze pericolul.
Prin activitățile desfășurate, am informat adoles-
cenții cu privire la consumul de canabis și alcool,
am aflat și numeroase cauze care duc tinerii în
punctul în care consumă astfel de substanțe, dar
și alternativele acestora de a combate dependen-
ța.
2. Problema identificată și soluționare
Echipa de proiect a aflat, de-a lungul desfășu-
rării activităților, că majoritatea adolescenților
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
consumatori de astfel de substanțe sunt influ-
ențați de anturaj. Substanțele ce creează depen-
dență sunt văzute drept un refugiu de tânăra
generație, nevoia lor de a evada din problemele
cotidiene sau, pur și simplu, de a încerca ceva
nou, pentru simpla adrenalină în momente de
distracție. Tinerii nu cunosc adevăratele conse-
cințe provocate de consumul unor astfel de sub-
stanțe, din acest motiv echipa noastră a organizat
ore de informare pentru elevii Colegiului Națio-
nal „Octavian Goga” și a găsit împreună cu aceștia
diferite alternative antidrog care au variat de la
artă și sport până la lectură și activități de dez-
voltare personală.
3. Scop și obiective
Scopul care a stat la baza proiectului constă
în desfășurarea activităților menite sa informeze
tânăra generație despre pericolul consumului de
droguri, despre efectele acestora și de a-i face să
conștientizeze ce produc cu adevărat aceste sub-
stanțe dăunătoare în interiorul unui organism
aflat în dezvoltare. Dorim să diminuăm consu-
mul acestor substanțe în rândul tinerilor și să îi
ajutăm să găsească alternative și soluții pentru
combaterea dependenței. Încercăm să convin-
gem adolescenții să aibă curiozități constructive,
care nu pun sănătatea sau chiar viața în pericol.
De asemenea, se dorește schimbarea percepției,
a mentalității tinerilor în legătură cu acest feno-
men de integrare într-un anturaj.
Obiective generale
• informarea, prevenirea și diminuarea/
combaterea consumului de droguri;
• sensibilizarea grupului țintă cu privire la
efectele consumului de droguri;
• găsirea alternativelor ce au ca scop influen-
țarea acestora într-un mod pozitiv.
Obiective specifice
• recrutarea voluntarilor;
• atragerea de fonduri pentru cumpărarea
materialelor necesare;
• asigurarea spațiilor de desfășurare a acti-
vităților;
• promovarea activităților prin intermediul
paginilor de socializare și a afișelor ampla-
sate în incinta liceului;
131
• primirea în mediul online a unor păreri/
feedback-uri din partea unor adolescenți
care au participat la activitățile organizate
de echipa noastră.
4. Beneficiari
Beneficiarii direcți care au luat parte la sesiu-
nile de informare, dar și la activitățile organizate
de echipa proiectului „Pariu cu viața” au fost ti-
neri cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani. A fost
ales acest grup țintă, deoarece în această perioa-
da mulți adolescenți îți dezvoltă o curiozitate fără
limite și de multe ori nu țin cont de consecințe;
totodată sunt ușor de influențat, iar în mass-me-
dia și în mediul online sunt promovate foarte
multe modele negative care consumă astfel de
substanțe. Considerăm că, avem și numeroși be-
neficiari indirecți, cum ar fi cadrele didactice și
părinții ai căror copii au participat la activitățile
din cadrul acestui proiect.
5. Activități
Proiectul, prin prisma scopului și a obiective-
lor sale, se împarte în două ramuri, cu două con-
cepte diferite, dar care țintesc spre aceeași idee:
viața la pozitiv. Prima ramură s-a bazat pe infor-
marea tinerilor cu vârste cuprinse între 14-18
ani și totodată promovarea acestor evenimente.
Cea de-a doua ramură s-a bazat strict pe activi-
tățile pe care le-am desfășurat. Echipa de proiect
consideră importantă informarea elevilor cu pri-
vire la efectele negative pe care drogurile le pot
avea asupra adolescenților, însă, un grad la fel de
înalt de importanță îl deține și promovarea acti-
vităților la care un tânăr poate participa, activi-
tăți ce au ca scop demonstrarea faptului că alege-
rile stau în mâinile noastre, iar alternativele pot
fi sănătoase și distractive.
Prima parte, „Împreună Antidrog”, se consti-
tuie ca etapa informării elevilor, a conștientizării
acestora cu privire la consumul de astfel de sub-
stanțe și a efectelor negative ce pot să apară. Prin
această primă etapă, echipa de proiect a prezen-
tat într-un modul teoretic non formal conceptul
după care se ghidează și s-au promovat viitoarele
activități.
A doua parte a proiectului, „Pariu cu viața!”,
pune un mare accent pe alternativele la care tine-
rii pot apela, venind înaintea acestora cu soluții
reale, constituite în modulul practic al proiectu-
lui. Fiecare activitate este detaliată mai jos.
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

5.1. Sesiuni de informare

În cadrul acestor sesiuni, echipa de proiect a prezentat elevilor Colegiului Național „Octavian Goga”
informații despre tipurile de droguri existente și efectele fizice și psihice ale acestora asupra corpului
uman. Pentru ca prezentarea să aibă un impact și mai puternic la nivelul grupului țintă, ni s-a alăturat
și consilierul școlar, care a dus impactul informațiilor noastre la bun sfârșit. La începutul sesiunilor
au fost aplicate chestionare legate de canabis și alcool, elevii îmbunătățindu-și și clarificându-și astfel
cunoștințele despre aceste substanțe.
5.2. Concursul de artă
Această activitate a avut ca scop tragerea unui semnal de alarmă cu privire la pericolele consu-
mului de droguri și combaterea consumului acestora cu ajutorul artei. S-au strâns aproximativ 40 de
creații artistice pe teme antidrog.
5.3. Premiem și expunem creativitatea!
Prin această activitate, echipa de proiect a promovat potențialul creativ și talentul elevilor, în ra-
port cu tema ALTERNATIVA DROGULUI. Activitatea a avut ca scop crearea unei situații specifice, pen-
tru ca elevii să se poată imagina în rolul de consumator, urmând ca, prin desenele lor, să încerce să
depășească acest stadiu, propunând diferite soluții. Conceptual, putem spune că arta reprezintă, la fel
ca și substanțele cu proprietăți psiho-active, o modalitate de evadare. La finalul campaniei, 3 dintre
cele mai reprezentative creații au fost premiate cu cărți.
5.4. Dezbatem pe antidrog
Prin această activitate, echipa de proiect, împreună cu 2 voluntari, a organizat o dezbatere de-
monstrativă pe tema alcoolului și a canabisului, sub privirile atente ale elevilor care au fost atrași de
această activitate și sub îndrumarea doamnei profesor Paula Ciucur. Activitatea a avut scopul de a
expune o alternativă la consumul drogurilor, și anume, dezbaterea și oratoria, hobby-ul principal al
echipei de proiect.
5.5. Muzica e o alternativă!
Echipa de proiect a ales ca într-o seară de vineri să organizeze un concert acustic, susținut de un
elev talentat al liceului nostru, în cea mai frecventată cafenea a generației noastre. Concertul s-a bu-
curat de un mare succes și a avut scopul de a oferi o alternativa directă a substanțelor dăunătoare,
bucurând publicul prin ambianța relaxantă care a fost creată. Spre mirarea echipei de proiect, atunci
când scopul concertului a fost prezentat, înainte de începerea acestuia, am primit un feedback pozitiv
și foarte multă susținere din partea publicului.
5.6. Marea Hămăceală
Această activitate s-a desfășurat în cel mai mare parc din orașul Sibiu, parcul „Sub Arini”. Această
activitate s-a bucurat de o finanțare de 1000 lei din partea programului YouthBank și de ajutor din
partea Primăriei Sibiu și a brandului Minor Swing. Cu ajutorul finanțării și al Primăriei, activitatea s-a
bucurat de un mare succes. În cadrul festivalului, am organizat ateliere de teatru, decorațiuni hand-
made, tatuaje cu henna și, activitatea principală, legănatul în hamace agățate în natură. Datorită aces-
tor activități, am reușit să aducem comunității sibiene și mai multe alternative la consumul drogurilor
și ne-am bucurat odată cu participanții de succesul festivalului. Brandul Minor Swing ne-a închiriat
15 hamace, de care comunitatea sibiană s-a bucurat de-a lungul festivalului.
5.6. Sibiu Plays
În cadrul Teatrului pentru copii și Tineret GONG, liceeni sibieni au avut ocazia de a participa, în
cadrul Programului de Teatru „Sibiu Plays!’’, la o activitate benefică pentru dezvoltarea fiecărui tânăr
și o alternativă pozitivă a drogurilor, și nu numai. „Sibiu Plays!” este despre prietenie, muncă în echipă
și teatru.

132
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

6. Buget
Bugetul proiectul a fost asigurat din diferite parteneriate, sponsorizări, dar și organizarea activită-
ților de autofinanțare (vânzări de bilete în cadrul concertului). Mai jos sunt detaliate liniile bugetului:

Finanțări Suma/materialele
Parteneriate (biblioteca liceului) 3 cărți
Finanțare YouthBank 1000 lei
Autofinanțare 50 lei

7. Evaluare
Organizarea unor sesiuni de follow-up, la care au participat voluntarii și organizatorii proiectului.
Aceste sesiuni sunt menite să ne ofere o viziune asupra întregii desfășurări a proiectului, cât și un fe-
edback. S-a realizat și o analiză SWOT pentru a clasifica punctele forte și punctele slabe, care va ajuta
la îmbunătățirea unei ediții viitoare a proiectului. Analiza SWOT, realizată de către echipa de proiect,
împreună cu voluntarii, s-a detaliat mai jos:

Puncte tari Puncte slabe Oportunități Amenințări

- folosirea metodelor - neobținerea auto- - elevii s-au arătat inte- - lipsa de fonduri pen-
de acțiune și a activi- rizației de susținere a resați de activitățile ce tru edițiile viitoare
tăților nonformale sesiunilor în anumite prezentau caracter de
licee educație nonformală

8. Sustenabilitate și impact
Organizarea repetată a proiectelor antidrog va duce la creșterea conștientizării din partea tineri-
lor în legătură cu gravitatea situației cu care ne confruntăm la ora actuală și, astfel, va ajuta la sensi-
bilizarea acestora, ajungând la o diminuare a consumului de droguri.
Prin promovarea luptei antidrog, alți tineri vor prelua inițiativa, alăturându-se acestui proiect.

PROIECTUL 2: ALTFEL, DAR LA FEL CA TINE

Proiectul a fost implementat de o echipă de elevi și profesori de la Colegiul Național „Gheorghe
Vrănceanu”, Bacău, în perioada septembrie 2011 – mai 2012.
Scopul proiectului
Implicarea unui număr cât mai mare de tineri și reprezentanți ai autorităților locale în lupta împo-
triva consumului de produse noi cu proprietăți psihoactive denumite generic etnobotanice.
Obiectivele proiectului
• Organizarea unui concurs de prevenire a consumului de etnobotanice la nivelul claselor a
VI-a din 4 școli generale din județul Bacău;
• Organizarea unui flashmob la nivelul Municipiului Bacău în vederea promovării unui stil de
viață sănătos;
• Extinderea activităților pro-viață în afara județului Bacău cu scopul de a informa un număr
cât mai mare de persoane cu privire la efectele nocive ale consumului de „etnobotanice",
droguri și tutun.

Grup țintă:
Elevii din 9 școli generale și 10 licee din Municipiul Bacău (6 școli generale din mediul urban, 3
școli generale din mediul rural).

133
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Beneficiari:
• Direcți : 1540 elevi, 10 reprezentanți ai autorităților locale, 5 ONG-uri;
• Indirecți : 56 profesori, 30 părinți, comunitatea.

Desfășurarea activităților:
1. Documentarea și elaborarea proiectului;
2. Realizarea materialelor informative: material video;
3. Stabilirea partenerilor care se vor implica în implementarea proiectului;
4. Stabilirea unei întâlniri cu reprezentanții conducerii școlilor cu clasele I-VIII în vederea rea-
lizării programului de desfășurare a activităților;
5. Organizarea și antrenarea persoanelor din Municipiul Bacău într-un joc intitulat „Baloane
optimiste” ce presupune distribuirea de mesaje pro viață antidrog;
6. Organizarea unei sesiuni de informare despre consumul de etnobotanice pentru copiii cu
oportunități reduse din mediul rural (clasa a-VI-a și a-VII-a);
7. Organizarea și susținerea a patru activități de informare în rândul elevilor de la școlile cu
clase I-VIII (Școala generală „Mihai Drăgan”, Școala generală „Alexandru Ioan Cuza”, Școala
generală „Constantin Platon” și Școala generală „Ion Creangă”);
8. Organizarea unei deplasări la Piatra Neamț în vederea extinderii informaționale cu privire
la consumul de droguri și etnobotanice în afara județului Bacău;
9. Organizarea unei activități în aer liber intitulate „Construiește oamenii de mâine”, în vederea
mobilizării unui număr cât mai mare de persoane, cu scopul de a stabili o serie de alternati-
ve la consumul de etnobotanice;
10. Realizarea unui flashmob intitulat „Distracția adevărată nu e (A)fumată” reprezentând o al-
ternativă la consumul de substanțe cu proprietăți psihoactive denumite generic etnobota-
nice;
11. Antrenarea pasagerilor din mijloacele de transport în comun în vederea mobilizării acesto-
ra într-un schimb țigară-măr;
12. Distribuirea de materiale informative cu rol de sensibilizare și informare a adulților în ca-
drul unui eveniment cultural organizat la Filarmonica Bacău.

Parteneri:
• Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Bacău;
• Consiliul Județean al Elevilor Bacău;
• Instituția Prefectului Bacău;
• Primăria Municipiului Bacău;
• Inspectoratul Școlar al Județului Bacău;
• Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Bacău.

Parteneri media: Sponsori:

• Realitatea TV Bacău; • S.C Grafit Invest S.R.L Bacău;
• 1 TV Bacău; • APACA Bacău;
• Trustul de Presă DEȘTEPTAREA; • S.C Regent 22:22 S.R.L Bacău;
• Ziarul de Bacău; • Filarmonica Bacău.
• Kristofer93.com;
• InimaBacaului.com.

134
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

GLOSAR

Adicție Dependență, consum compulsiv de substanță, deseori însoțit de creșterea treptată

a dozelor, diminuarea sau abolirea sentimentului de control asupra consumului,
care persistă în ciuda efectelor negative pe care consumul le exercită în viața con-
sumatorului și a celor din jur.
Alcool Etanol, substanță psihoactivă obținută prin fermentarea zaharurilor. Efect sedativ/
hipnotic, deși la doze mici are efect stimulant, euforizant prin diminuarea sisteme-
lor de auto-control. La doze mari, poate produce comă și deces, mai ales atunci când
este asociat cu alte sedative (benzodiazepine, opiacee). Statutul său legal variază,
unele țări controlând strict producția, vânzarea și distribuția din motive religioase
sau economice și de sănătate.
1 UNITATE de alcool - 10 grame de alcool pur. Aproximând, 1 UNITATE de alcool se
regăsește într-o bere de 330 ml sau 1 pahar de vin sau un shot de tărie.
Consum riscant de alcool - un nivel de consum sau tipar de consum care nu pune
probleme în prezent, dar este probabil să determine consecințe negative pentru
sănătate în viitor, dacă acest nivel este continuat. Poate fi asemănat altor comporta-
mente care pun la risc sănătatea (de exemplu, consumul ridicat de zahăr sau sare).
Consum nociv de alcool - un tipar de consum de alcool care deja produce daune să-
nătății fizice sau psihice
Alcoolic Termen vechi, neutilizat în prezent în literatura de specialitate, care descrie o per-
soană cu probleme (în general severe, cronice) legate de consumul de alcool. A fost
abandonat din cauza lipsei sale de precizie și a faptului că a ajuns să aibă o conota-
ție negativă.
Alcoolicii Metodă de intervenție de tip self-help (auto-ajutor), nemediată de un profesionist,
Anonimi în care foști și actuali consumatori se întâlnesc pentru a se susține reciproc în atin-
gerea abstinenței văzută ca unic obiectiv posibil. Are la bază modelul de boală al
dependenței de alcool. Recuperarea este văzută ca un proces care parcurge 12 pași
distincți care reprezintă tot atâtea etape prin care consumatorul trebuie să treacă
pentru a se vindeca. Are o componentă spirituală puternică, ceea ce poate constitui
un obstacol pentru unii consumatori. Există și alte grupuri de auto-ajutor, cu filoso-
fii diferite, cum ar fi Crucea Albastră, prezent și în România.
Alcoolism Termen introdus în secolul 19, marchează primele eforturi de înțelegere a consu-
mului problematic de alcool într-o manieră obiectivă, științifică. A fost abandonat în
favoarea unei viziuni dimensionale asupra acestui fenomen (consumul ca un conti-
nuum de severitate pornind de la mic spre mediu și mare), față de viziune categori-
că a termenului de alcoolism (cineva este sau nu este alcoolic). În plus, termenul a
căpătat nuanțe peiorativ-derogatorii.
Alunecare Episod scurt de reluare a consumului, după care se revine la starea anterioară de
abstinență. Apare ca urmare a unei situații de mare risc care nu a fost gestionată
adecvat (sau au lipsit abilitățile necesare pentru a-i face față). Există un risc foarte
mare de evoluție spre recădere. Pentru a preveni această evoluție, beneficiarii își
construiesc un plan de urgență.

135
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Ambivalență Stare frecvent întâlnită în rândul consumatorilor problematici de substanță, în care

persoana este în același timp conștientă de efectele pozitive ale substanței, cât și de
consecințele negative ale consumului, neputându-se hotărî să ia o decizie privind
oprirea/scăderea consumului. Persoana ambivalentă reacționează negativ la orice
sugestii în acest sens venite din exterior, care amenință schimbarea stării de fapt.
De aceea, o modalitate de a angaja în discuție o persoană ambivalentă poate fi eva-
luarea avantajelor pozitive ale consumului.
Amfetamine Clasă de substanțe cu proprietăți stimulante ale sistemului nervos central. Admi-
nistrate oral, prin prizare sau, mai rar, injectare. Efectele includ tahicardie, scăde-
rea apetitului și a nevoii de somn, agitație, hipervigilență, midriază, hipertensiune.
Consumul pe perioade lungi și în cantități mari poate duce la modificări de perso-
nalitate (agresivitate, iritabilitate, psihoză). Întreruperea după o perioadă mare de
consum se poate asocia cu fenomene de sevraj de tip stări depresive, tulburări de
apetit și de somn, oboseală. Medical, sunt folosite în tratarea narcolepsiei și a ADHD
la copil. În afara uzului recreațional, este consemnat (dar nerecomandat) uzul pen-
tru mărirea rezistenței la efort (studenți, profesioniști cu un program încărcat) și
pentru scăderea în greutate.
Anxietate Stare afectivă episodică scurtă (atac de panică) sau de durată (anxietate generaliza-
tă) caracterizată printr-un sentiment de teamă, neliniște, mergând până la spaimă
și groază fără un motiv real sau realist (de exemplu, frica de a avea o boală incura-
bilă sau un atac de cord la un adult clinic sănătos).
Balanța Instrument de lucru prin care sunt evaluate avantajele și dezavantajele unui com-
decizională portament (ale unei decizii). În modelul Prevenirii Recăderilor, această analiză se
realizează pe termen scurt (imediat după consum) și pe termen lung (ore, zile, ani)
pentru a sublinia faptul că decizia pe termen scurt favorizează consumul, în timp
ce decizia pe termen lung favorizează oprirea consumului. Consumatorul trebuie
astfel să facă o conexiune între ceea ce își dorește să obțină pe termen lung și să
caute modalități de control al impulsurilor care caută satisfacția pe termen scurt.
Benzodiaze- Grup de substanțe cu structură chimică asemănătoare, folosite ca sedative, hipno-
pine tice, miorelaxante și anti-epileptice. Cele mai cunoscute sunt Alprazolam (Xanax),
Diazepam, Clonazepam (Rivotril) sau Lorazepam (Anxiar). Potențialul letal în con-
diții de supradoză este redus, dar pericolul crește considerabil când sunt asociate
cu alte sedative (alcool, opiacee). Au un potențial important pentru instalarea feno-
menelor de abuz și dependență, de aceea, utilizarea lor medicală peste 4 săptămâni
trebuie evaluată cu atenție.
Canabis (Ma- Cannabis sativa, plantă cu proprietăți psihoactive consumată prin inhalare sau oral.
rijuana) Rășina plantei (hașiș) conține o concentrație mai mare a principalului principiu
activ, tetrahidrocanabinol (THC). Alte metode de creștere a concentrației de sub-
stanță activă sunt prin extracție (cu ulei, la rece). Simptomele intoxicației acute in-
clud o stare de bine până la euforie, relaxare, amețeală, uneori suspiciune și pani-
că. Fenomenele perceptuale includ o creștere în intensitate a stimulilor senzoriali
(vizuali, sonori), senzații de dilatare a timpului, mai rar, halucinații. Fenomenele
fizice includ hiperfagie, tulburări de memorie, tulburări de coordonare motorie,
somnolență. În unele cazuri poate apărea un episod psihotic acut. Poate determina
fenomene de abuz și dependență (în procente asemănătoare alcoolului). Sevrajul
se manifestă prin iritabilitate, tulburări de somn, de apetit. Statutul legal variază,
cu unele țări aprobând diferite tipuri de consum, mergând de la legalizare completă
(unele state din SUA), la aprobarea pentru uz medicinal sau doar dezincriminarea
consumului propriu.

136
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Capcane Montarea de situații care duc la reluarea consumului. De cele mai multe ori, capca-
psihologice nele psihologice sunt semnul unei schimbări în motivația participantului. Dorința
de a consuma devine mai puternică, dar acest fapt nu poate fi admis în mod direct.
Ciuperci Se extrage o substanță cu proprietăți halucinogene puternice, psilocibina. Recent,
halucinogene unele studii au sugerat posibilitatea folosirii psilocibinei în tratarea stărilor de an-
xietate.
Cocaină Substanță de semisinteză obținută din frunzele arbustului de coca. Se prezintă ca
un praf alb. Este consumată prin prizare, mai rar pe cale orală sau intravenoasă
(în acest caz, de obicei în asociere cu opiacee). Puternic stimulant al SNC, efectele
includ stare de euforie care durează până la 30 de minute, midriază, tahicardie. La
doze mai mari se instalează hipertensiune arterială, agitație, confuzie, convulsii,
atac cerebral sau infarct. Consumul îndelungat se asociază cu abuz, dependență,
modificări de personalitate. Sindromul de sevraj este specific stimulantelor, cu stări
de deprimare, tulburări de apetit și de somn, apatie.
Comorbidi- Sau diagnostic dual, se referă la asocierea între tulburările de consum de substanță
tate și alte tulburări mintale. Această asociere este frecventă (până la 60% din persoa-
nele cu abuz și dependență de alcool asociază tulburări de anxietate și depresie).
Tratarea problemelor psihice asociate abuzului de alcool sau droguri are un impact
major asupra șanselor de recuperare a persoanei.
Consum Obiectiv de schimbare alternativ la abstinență, presupune existența unor marje de
controlat consum maxim pe care persoana se angajează să nu le depășească.
Condiționare Mecanism de învățare, prin asociere și repetiție.
Condiționare clasică (de tip pavlovian) – asocierea repetată între consum și locuri,
lucruri sau oameni, în așa fel încât reîntâlnirea cu acestea poate declanșa pofta de
consum. De exemplu, consumul după serviciu sau asocierea între un anumit bar și
consum, asocierea între un anumit grup de oameni și consum.
Condiționare operantă – asocierea între o stare afectivă negativă și efectele pozitive
ale consumului de substanță, astfel că aceasta devine o soluție automată (de exem-
plu, consumul de alcool în situații de anxietate socială). Consumul este întărit prin
consecințele lui.
Dependență Termen propus a înlocui conceptul de adicție sau de alcoolism. În general, se referă
la consumul în cantități mari, pe durate lungi de timp, care determină afectarea
funcționării psihologice și sociale.
Condiționare fizică – se referă la toleranță și sevraj.
Condiționare psihologică – se referă în principal la fenomenul poftei (craving) care
afectează pe termen lung capacitatea persoanei de a controla (sau opri) consumul
de substanță și care determină apariția recăderilor .
Depresie Tulburare afectivă caracterizată în special prin stare de tristețe și absența energiei
și a bucuriei de a trăi. Însoțită de gânduri de inutilitate, lipsă de sens și vinovăție.
Durată de cel puțin 2 săptămâni. Stările depresive pot apărea fără să existe nea-
părat un diagnostic de depresie (tulburare afectivă depresivă) și pot fi în contex-
tul altor tulburări fizice sau psihice sau în contextul unor factori adverși de mediu.
Numeroase droguri pot avea efecte antidepresive, ceea ce le sporește în acest caz
potențialul de abuz și dependență, consumatorul realizând un fel de auto-terapie.

137
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Detoxifiere Se referă la eliminarea substanței (droguri, respectiv alcool) din organism. Atunci
când substanța consumată este alcoolul, e regăsită și sub numele de dezalcoolizare.
Se poate face pe cont propriu sau asistată medical, pentru limitarea efectelor se-
vrajului, în ambulatoriu sau în centre specializate (de exemplu, spital). Este o etapă
pregătitoare în tratamentul dependenței, întrucât corectează doar starea fizică a
consumatorului, nu și mecanismele psihologice ale dependenței.
Drog În sens larg, orice substanță care, introdusă în corp, produce efecte asupra funcțio-
nării acestuia. În sens mai limitat, se referă la substanțele cu proprietăți psihoacti-
ve. Și mai limitat, descrie substanțele ilicite.
Etnobotaice Termen popular, se referă la Substanțele Noi Cu Proprietăți Psihoactive (SNPP)
care au apărut începând cu sfârșitul anilor 2000 și care au fost vândute o perioadă
în mod legal. Prin schimbarea permanentă a formulelor chimice, aceste substanțe
sunt greu de controlat sau de anticipat ce efecte ar putea avea asupra consumatori-
lor. Sute de astfel de substanțe sunt identificate în fiecare an. Structura lor mimează
fie structura canabisului, fie pe cea a amfetaminelor.
Ecstasy Substanță din grupa amfetaminelor, în general administrată oral, sub formă de pas-
tile. Riscurile sunt date de deshidratarea acută care apare prin creșterea metabo-
lismului și sindromul serotoninergic (mai ales la doze mari și în asociere cu alte
substanțe care cresc nivelul acestui neuromediator, de exemplu antidepresivele).
Abuzul și dependența sunt posibile, precum și afectări cerebrale de durată prin
consum prelungit și în doze mari. Statut ilegal, recent investigată pentru utilizarea
în asociere cu psihoterapia, pentru sindromul de stress post-traumatic.
Harm Programe și politici care vizează diminuarea riscurilor și consecințelor negative
reduction asociate consumului de substanță, atât pentru consumator, cât și pentru societate.
HR se preocupă mai puțin cu determinarea consumatorilor să devină abstinenți și
se opune criminalizării acestora. Un exemplu de astfel de program este distribuția
de seringi sterile pentru a diminua riscul infectării cu HIV, sau dezvoltarea de servi-
cii de intervenție în locurile de petrecere, pentru a diminua riscul de accidentare și
comă la cei intoxicați cu alcool.
Heroină Opiaceu de semi-sinteză, cu potențial ridicat de abuz și dependență. Se adminis-
trează prin inhalare sau parenteral, intravenos.
Intervenție Procedură aplicată consumatorilor cu un consum la risc sau puțin problematic, în
scurtă vederea prevenirii evoluției către forme mai grave de abuz și dependență. De obicei
survine în urma unei activități de screening în populația generală sau sub-popula-
ții la risc. Constă în una sau mai mult ședințe scurte în care un profesionist oferă
feedback, informații și sfat cu privire la consum și formulează recomandarea de a-l
reduce.
Interviu Un set de tehnici și un stil de lucru menite să ajute consumatorul să-și rezolve am-
motivațional bivalența și să înainteze în ciclul schimbării prin consolidarea motivației sale. Este
o formă colaborativă, centrată pe nevoile și preferințele consumatorului, aflată în
opoziție cu metodele coercitive, care încearcă să obțină schimbarea prin forțarea
sau amenințarea persoanei.

138
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Intoxicație O condiție care apare în urma administrării unei substanțe psihoactive. Include to-
talitatea manifestărilor fizice, psihologice și comportamentale ale persoanei aflate
sub influența substanței. Manifestările acesteia depind de profilul farmacologic al
substanței, doza, modul de administrare, nivelul de toleranță al consumatorului și
așteptările acestuia.
Supradoza este o formă gravă de intoxicație, în care o doză foarte mare este admi-
nistrată. O situație specială de supradozare este cea în care un consumator care a
fost închis o perioadă (timp în care nu a consumat și toleranța sa a scăzut consi-
derabil) este eliberat din penitenciar și consumă aceeași doză pe care o consuma
înainte de a fi fost reținut (când nivelul său de toleranță era mare). Unele substanțe
au un prag de toxicitate foarte ridicat, fiind nepericuloase pentru viață chiar în doze
mari (canabis, LSD, benzodiazepine), altele pot duce la comă și moarte destul de
repede (alcool, opiacee).
Ketamină Substanță cu proprietăți anestezice și halucinogene. Se administrează prin prizare
sau parenteral (intramuscular sau intravenos). Statut ilegal, recent investigată pen-
tru proprietăți antidepresive cu efect rapid, dar de scurtă durată.
LSD Substanță halucinogenă de sinteză. Administrată oral, cu efecte de lungă durată (8-
12 ore). Investigată pentru posibile efecte în tratarea dependențelor, mai ales de
alcool.
Motivație Probabilitatea ca un individ să se angajeze și apoi să mențină un anumit compor-
tament. Are la bază nu doar factori interni, ci și externi (relaționali, de mediu). Este
variabilă în timp, pe măsură ce prioritățile și nevoile persoanei se schimbă.
Obiectiv (de Ce își propune să facă persoana cu privire la comportamentul de consum. În gene-
schimbare) ral, obiectivul este de dorit să fie SMART: Specific, Măsurabil, Accesibil, Realist și
încadrat într-un interval de Timp.
Poftă (dorin- Senzație imperioasă care creează un disconfort puternic consumatorului care va
ță, engl. căuta să consume pentru a o diminua sau a o face să dispară. A se diferenția de
craving) sevraj care este o manifestare a dependenței fizice, durează pe perioada dezinto-
xicării/dezalcoolizării și are numeroase manifestări somatice. Pofta este o marcă a
dependenței psihice, are manifestări fizice limitate și poate să apară la intervale de
timp lungi după oprirea consumului (chiar și ani). Se asociază adesea unor factori
de mediu (oameni, locuri, lucruri) sau stări interne (gânduri, emoții, amintiri) care
au fost asociați consumului (condiționări).
Presiunea Acțiunea exercitată de un grup (adesea grupul de egali) în sensul reluării consumu-
grupului lui de către o persoană care a devenit abstinentă sau a decis o altă schimbare care
îl pune în opoziție cu valorile grupului. Poate fi directă (îndemnuri verbale, oferire
spre consum) sau indirectă (atunci când consumatorul se simte exclus și consumă
pentru a scăpa de senzația că toți îl judecă negativ sau că face notă discordantă cu
ceilalți).
Prevenirea O abordare psiho-educațională care vizează schimbarea comportamentală. O me-
recăderilor todă de intervenție în cazul dependențelor. În Prevenirea Recăderilor, training-ul
abilităților are drept scop atingerea de către participanți a următoarelor obiective:
înțelegerea recăderii ca un proces; identificarea situațiilor de mare risc, identifi-
carea și punerea în aplicare a strategiilor de a face față acestora; identificarea și
punerea în aplicare a strategiilor de a face față craving-ului/poftei; implementarea
unor planuri de minimizare a consecințelor negative în caz de alunecare (accident);
rămânerea în forma de tratament aleasă chiar și după producerea unei recăderi;
crearea și punerea în practică a unui stil de viață mai sănătos.

139
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Recădere Reprezintă reluarea consumului de substanță după o perioadă de atingere și men-

ținere a abstinenței. Apare în urma unui episod de alunecare care nu a putut fi ges-
tionat adecvat. De obicei, recăderea se asociază cu revenirea simptomatologiei ca-
racteristică dependenței.
Schimbare În modelul transteoretic al schimbării, persoana care realizează voluntar o schim-
(stadiile) bare trece prin mai multe etape, pe măsură ce devine tot mai angajat în procesul de
schimbare și își rezolvă starea de ambivalență. Aceste stadii sunt, în ordine, precon-
templare, contemplare, pregătire, acțiune, menținere. În oricare stadiu este posibilă
recăderea, eveniment care îl readuce pe consumator în starea de ambivalență și
în situația de a contempla schimbarea sau de a menține consumul. Totuși, această
reciclare nu este o revenire la situația inițială, întrucât consumatorul a acumulat
informații în timpul procesului de schimbare și, mai ales, cel de recădere.
Sevraj Un set de semne și simptome caracteristice care apar la oprirea consumului sau
(sindrom de scăderea dozelor de substanță consumată. Sevrajul este o condiție asociată depen-
întrerupere/ denței. Durata sa este limitată în timp, în paralel cu perioada necesară dezintoxică-
abstinență) rii. În mod obișnuit, manifestările sevrajului sunt de sens opus manifestărilor din
intoxicația acută cu aceeași substanță
Situații de Situații care pun în pericol sentimentul de control al persoanei care a realizat o
(mare) risc schimbare, creând condițiile pentru alunecare/recădere. Majoritatea au de a face
fie cu presiunea grupului, fie cu stările emoționale negative sau conflictele interper-
sonale. Consumatorii sunt instruiți fie să le evite, fie să aibă pregătite strategii active
de a le face față.
Stres Răspunsul unui organism viu la condiții de mediu.
Toleranță O scădere a intensității efectelor unei substanțe consumate în cantități mari și pe
perioade lungi de timp. Pentru a lupta împotriva instalării toleranței, consumatorul
poate recurge la creșterea dozelor administrate sau recurge la o cale de adminis-
trare mai eficientă (de exemplu, trece de la inhalare/prizare, la injectare). Toleranța
este o marcă a dependenței.

140
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

BIBLIOGRAFIE
Agenția Națională Antidrog, Raport național privind situația drogurilor, România, 2016;
Agenția Națională Antidrog, Noi evoluții și tendințe, București, 2016;
Abraham P., Cicu G., Podaru D., Moldovan A.M., Prevenire și consiliere antidrog, Editura Ministerului
Administrației și Internelor, 2004;
American Psychiatric Association, Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fifth Editi-
on. Arlington, VA, 2013;
Carroll, K.M., O abordare cognitiv-comportamentală în tratamentul dependenței de cocaină. Manual
de terapie pentru dependența de droguri, Editura Detectiv, București, 2007;
Cicu G., Georgescu D., Moldovan A.M., Concepte de bază privind tulburările datorate consumului de
substanțe, Agenția Națională Antidrog, București, 2007;
Edwards G, Marshall EJ, Cook C, The treatment of drinking problems: a guide for the helping profes-
sions, Cambridge University Press, 1997;
Hendershot et al., Relapse prevention for addictive behaviors Substance Abuse Treatment, Prevention,
and Policy, 2011;
Honey P., Mumford A., The Learning Stiles Questionnaire 80-item version, 2006;
Hriscu E., Ioan M., Prevenirea recăderilor în tulburările legate de consumul de substanțe. Ghid practic
pentru profesioniștii din domeniul sănătății, Editura Medica, București, 2004;
http://www.who.int/substance_abuse/terminology/who_lexicon/en/;
https://www.drugabuse.gov/publications/research-reports/prescription-drugs/glossary;
https://www.antena3.ro/actualitate/sclavii-iluziilor-totul-despre-droguri-de-la-marijua-
na-la-heroina-foto-49173.html;
Lowinson JH, Ruiz P, Millman RB, Langrod JG, Substance Abuse. A comprehensive textbook, William-
s&Willkins, 1997;
Marlatt, G. A., Prevention Action Plan for Alcohol Related Problems, California Health Research Foun-
dation, San Rafael, 1985;
McClelland, D., Burnham, D., Power is the Great Motivator, Harvard Business Review, 1977, 2001;
Miller W.R., Rolnick, S, Interviul motivațional. Pregătirea pentru schimbare, Editat de Agenția Națio-
nală Antidrog, București, 2005;
Miller WR, TIP 35: Enhancing Motivation for Change In Substance Abuse Treatment, U.S. Department
of Health and Human Services, Center for Substance Abuse Treatment, 1999;
Miller WR, Wilbourne PL (2002), Mesa Grande: a methodological analysis of clinical trials of treat-
ments for alcohol use disorders, Addiction 97, p. 265-277;
Prelipceanu D, Voicu V (eds.) Abuzul și dependența de substanțe psihoactive. Manual pentru studenții
la medicină și medicii rezidenți psihiatri, Infomedica, București, 2004;
Szapocznik, J., Hervis, O., Schwartz, S., Terapie strategică de familie de scurtă durată pentru ado-
lescenții consumatori de droguri. Manual de terapie pentru dependența de droguri, Editura Detectiv,
București, 2007;
Tortosa E. M., Rebolleda E. C., Suport de curs Prevenirea recăderilor, București, 2007;
U.S. Department of health and human services, Brief Interventions and Brief Therapies for Substance
Abuse, 1999;
U.S. Department of health and human services, Enhancing Motivation for Change în Substance Abuse
Treatment, 1999;
Ward T., Melser J., Yates P. M., Reconstructing the Risk–Need–Responsivity model: A theoretical elabo-
ration and evaluation, Aggression and Violent Behavior 12, 2007, p. 208-228;
World Health Organization. Alcohol in the European Union. Consumption, harm and policy approach-
es. WHO Geneva, 2012;
World Health Organization. WHO expert committee on problems related to alcohol consumption,
WHO Geneva, 2007;
Yates, P., Prescott, D.S., Building a better life: a good lives and self-regulation workbook, The Safer So-
ciety Press, Bramndon, Vermont, 2011.

141
 ""Note
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
 ""Note
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
 ""Note
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
 ""Note
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
 ""Note
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
 ""Note
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
 ""Note
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
 ""Note
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
 ""Note
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
 ""Note
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
 ""Note
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
 ""Note
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________