^CU&S cP^-______________________ 11/24/2015

FLAVONOIDE
Substanţe naturale de origine vegetala derivaţi ai benzopiranului având un radical fenil substituit in poziţia 2 (flavone )
sau 3 (izoflavone).

oo croman (benzopiran)
Constitue o parte din pigmenţii coloraţi din flori si fructe.

Răspândirea

Foarte răspândite, până în prezent fiind identificate peste 500 de flavonoide prezente:

- in special la plantele superioare,

- la cele inferioare au fost identificate numai la cateva specii,
- in regnul animal prezenta acestora se datoreaza alimentaţiei bogata in flavonoide.
Marea majoritate a flavonoidelor se găsesc sub forma glicozidata, glicozidul flavonic cel mai răspândit fiind rutozidul.
Speciile vegetale cele mai bogate in flavonoide aparţin familiilor : Compositae, Malvaceae, Rubiacea,
Rosaceae,Leguminosae.
Unele flavonoide:
- se întâlnesc la mai multe specii,
- altele sunt prezente numai la o anumita specie.
O specie vegetală poate să conţină una sau mai multe structuri flavonoidice.
Se găsesc in toate organele plantei frunzele tinere, bobocii,mugurii sau florile abia deschise sunt mai bogate in flavone.
In celule ele se găsesc dizolvate in sucul vacuolar iar prin uscare sunt adsorbite pe pereţii membranei celulare.

Flavonidele au o origine biogenetica mixta deoarece :

- nucleul benzopiranic provine din condensarea si ciclizarea unităţilor C 2 furnizate de acetat prin intermediul acetilcoenzimei
A,
nucleul fenilic substituit provine din acidul fenilpiruvic prin intermediul acidului sikimic.
Structura chimică
Caracteristica structurala a flavonoidelor consta in prezenta in molecula lor a nucleului benzopiranic substituit.
Considerând ca precursori ai flavonoidelor calconele in funcţie de gradul de oxidare al ciclului piranic se formează

1
diferiţi compuşi flavonoidici care reprezintă capi de serie. 11/24/2015

Prezintă unele caracteristici structurale :

- aproape toate flavonoidele au substituenti oxidrili in poziţia in 5 si 7 cu caracter de oxidrili alcoolici,
- cele mai multe combinaţii poseda un oxidril in poziţia 3 care prezintă propietati speciale,
- pe nucleul fenilic pot exista un nr. variabil de oxidrili fenolici,
- grupările OH de pe nucleul benzopiranic pot fi metoxilate sau glicozidate cel mai des glicozidarea se face la
oxidrilul C3 dar pot fi glicozidati si ceilalţi oxidrili,
- cel mai rar aceasta legătură se produce la oxidriliul de la C 5,
- când glicozidarea se face la C3^ glicozide adevarate sau O- glicozide,
- dacă in poziţia 3 nu există substituit un oxidril, atunci glicozidarea are loc in poziţia 7 sau la unul din oxidrili
fenilului.cel mai adesea cel din poziţia 4.

2
 Clasificarea
Flavonoidele se subimpart in mai multe serii de compuşi după gradul de oxidare al nucleului benzopiranic:
1. Flavonele sunt pigmentii coloraţi in galben din flori si fructe si care participa la coloraţia acestor organe alaturi de
carotenoide. La rândul lor se subimpart in: a.flavanone sunt foarte răspândite in regnul vegetal in special sub forma
glicozidata, dar si ca agliconi liberi.
OCH3

hesperidozida din Citrus aurantium

b. jlavanonoli-sunt derivaţi 3-hidroxilati ai flavanonelor

dihidrokemferol din Eucalyptus sp.

б
2. Antocianidolii sunt pigmentii coloraţi in roşu violet si albastru din flori,fructe si tegumentul seminţelor.
Sunt derivaţi de benzopiriliu datorita formarii cationului piroxoniu care are o bazicitate marcata formând cu acizii tari
săruri frumos cristalizate colorate in roşu strălucitor.
In natura se găsesc numeroşi compuşi antocianici care in cea mai mare parte deriva prin complicarea structurii celor 3
capi de serie prin metoxilari sau glicozidari diferite ; glicozidele se numesc antocianozide.
OH OH

j j
HO .6^ /OH /OH Js. /OH

TC
HCL A HO. ..A
JU
y X/G g GG C
C T
''OH c G ''OH
 r
'O
H
OH OH OH

cianidol pelargonidol delfinidol

In general:
- florile roz,roşu aprins si cele rosii-portocalii conţin pelargonidina,
- florile purpurii si vişinii conţin cianidina,
- florile mov si albastre conţin delfinidina.
Varietatea de nuanţe care se întâlneşte in natura la florile colorate de antociani se datoreaza varietatii ph-ului mediului.

Derivaţii incolori ai antocianilor leucobazele lor se numesc leucoantocianidoli.

Aceştia sunt prezenţi in numeroase plante fiind precursorii ai:

- antocianidolilor in care trec prin oxidare,

- catehinelor in care se transforma prin reducere.
3. Catehinele
4. Terpenil-flavonoidele sunt combinaţii puternic lipofile substituite cu lanţuri de 5 atomi de carbon provenite din unitati
biogenetice hemiterpenice; se intalnesc mai ales sub forma de agliconi si foarte rar sub forma glicozidata.

5. Auronele sunt combinaţii naturale existente in flori avand o culoare galben aurie Ele nu sânt derivaţi de benzopiran ci de
benzofuran.

aureuzidina din Linaria sp.

6. Izoflavonele sunt derivaţi ai 3 fenilbenzopiranului care prezintă propietati generale caracteristice flavonoidelor dar au si
propietati specifice:
- datorita poziţiei nucleului fenilic substituit ele pot conduce uşor la închiderea unor noi cicluri fie piranice in poziţia 2-
3 fie in poziţia 7-8 unde complicarea stucturii poate fi mai accentuate.

izocvercetol
7. Rotenoidele reprezintă un tip deosebit de izoflavone cu structuri mult mai complicate.
Sunt izoflavone cu un ciclu turanic sau piranic in poziţia 7-8 de origine hemiterpenica si care mai inchid un al doilea ciclu
piranic intre nucleul benzopiranic si fenilul substituit din poziţia 3.
 Prezintă o toxicitate ridicata datorita inhibării unor sisteme enzimatice implicate in lanţul respirator mitocondrial.
Se folosesc ca : otrava pentru peşti, purici, păduchii de gaina, păduchii de pe plantele ornamentale, gândacii de
Colorado, muştele de casa si de gunoi.

Importanta fiziologica si terapeutica prezintă dimerii unor leucoantociani care prezintă activitate de vitamina P. Dimerii
acestora au fost denumiţi procianidoli deoarece prin hidroliza oxidativa dau naştere antocianidolilor.
OH

OH
procianidol
Rolul flavonelor in organismul vegetal
a. Prezintă un rol important rol in respiraţia celulara. In acest sens exista 2 teorii:
1. Flavonele avand propietati reducatoare au rolul de a proteja acidul ascorbic de degradarea oxidative —> FALS
2. In procesele de respiraţie celulara din organismul vegetal flavonele se refac din formele lor oxidate pe seama
acidului ascorbic care se oxidează regenerând flavona care reintra in sistem .
b. Rol de chelatare a metalelor pe care le mobilizează in diferite sisteme enzimatice ca oligoelemente.
c. La florile heterostile (cu 2 tipuri de flori) unele glicozide ale cvercetolului au rol de hormoni favorizând
polenizarea incrucisata a celor 2 tipuri de indivizi.
Variaţiile mediului celular (mai reducator sau mai oxidant) si ale ph-ului conduc la gama de culori existente in natura.
Acţiune şi întrebuinţări
In anul 1931 a fost izolat din pericarpul citricelor un complex flavonoidic denumit citrina care are propietatea de a
diminua permeabilitatea capilara, aceasta acţiune fiind denumita acţiune de factor P sau factor de permeabilitate.
Din aceasta grupa fac parte indeosebi:cvercetolul, rutozida, diosmina, luteolina, esculetolul, catehina si stereoizomerii
sai, leucoantocianii, izoramnetolul.
A. Flavonele dezvolta o acţiune complexa la nivelul aparatului cardiovascular:
1. Acţiune vasoprotectoare (scăderea permeabilităţii peretelui vascular pentru elementele figurate ale sângelui si
plasma si creşterea rezistentei peretelui vascular).
Se realizează prin mai multe mecanisme:
a. efect direct asupra peretelui vascular care consta intr-un fenomen de consolidare a cimentului intercelular din peretele
vascular;derivatii flavonici formează cu ionii de Ca chelati care “astupa”porii existenţi in peretele intercelular
diminuând permeabilitatea peretelui vascular,
b. inhibarea hialuronidazei( enzima ce catalizeaza depolimerizarea acidului hialuronic o componenta de baza a ţesutului
conjunctiv-permeabilitatea peretelui vascular creste.
c. inhibarea oxidarii adrenalinei;adrenalina determina contracţia fibrelor musculare din peretele vaselor crescând
tonicitatea peretelui vascular si rezistenta acestuia prin oxidare adrenalina isi pierde aceasta propietate si rezistenta peretelui
vascular scade,
d. inhibarea eliberararii histaminei din polimorfonuclearele bazofile; acestea conţin o serie de granulaţii in care sânt
stocate o serie de amine vasoactive printre care si histamina care are propietatea de a creste permeabilitatea peretelui
vascular.
2. Acţiunea antiagregant plachetara (scad hiperagregabilitatea plachetara si eritrocitara) Se realizează prin mai multe
 mecanisme ;
a. inhibarea fosfodiesterazei AMPC cu creşterea AMPC si scăderea Ca2+ ■
b. inhibarea ciclooxigenazei enzima implicata in transformarea acidului arahidonic pe cale oxidativă in tromboxan A 2
un agregant si un vasoconstrictor puternic,
c. potenţarea acţiunii prostaciclinei PGI,,antiagregant sintetizat in endoteliul vascular . Ex . flavonol-acil-glicozidele
din Ginkgo biloba.
3. Creşterea tonusului peretelui vascular (mai ales cel venos ) fiind foarte eficace in tratamentul varicelor provocate de
disfunctii circulatorii la nivelul venelor membrelor inferioare cu creşterea tonicitatii la acest nivel avand si efect
antistaza,antiedematos si antiinflamator(antocianozidele).
4. La nivelul miocardului derivaţii flavonici dezvolta o acţiune de relaxare a musculaturii netede a vaselor coronariene
cu scăderea presiunii sanguine si apariţia unui efect inotrop pozitiv.
Aceste acţiuni fiind favorabile in afecţiuni ca :scleroza coronariană, insuficienta miocardica după boli infectioase, angor
pectoris si la persoanele in varsta.
Ex. compuşii flavonoidici din Crataegus sp.
5. Acţiune vasodilatatoare la nivel periferic si central cu scăderea tensiunii arteriale (efect hipotensiv). Ex.
biflavonoidele din Ephedra sp. (mahuanine), biflavonoidele din Ginkgo biloba.
6. Acţiune hipolipemianta si hipocolesterolemianta prin :
- scăderea colesterolului sanguin total si a LDL-colesterolului,
- creşterea HDL-colesterolului,
- scăderea trigliceridelor avand un efect antiaterosclerotic .
Ex. derivaţii flavonoidici din Cynarae folium.
B. La nivelul ficatului flavonoidele au o acţiune hepatoprotectoare si hepatoregeneratoare
Ex. complexul flavonolignanic din fructele de armurariu , silibina fiind componenta cea mai activa.
Acţiunea hepatoprotectoare consta intr-o diminuare a permeabilităţii membranei hepatocitare fata de o serie de toxici
hepatici:
- solvenţi organici,
- derivaţi clorurati,
- substanţele toxice din ciupercile genului Amanita,
- pesticide,
- medicamente .
Aceasta se datoreaza efectului antioxidant pe care il au derivaţii flavonici fata de acizii graşi polinesaturati din
componenta stratul fosfolipidic al membranei hepatocitare.
Acţiunea hepatoregeneratoare se datoreaza stimulării sintezei proteice la nivelul hepatocitelor.
Ex. cianidolul este eficient in terapia hepatitelor virale cronice de tip B datorita efectului său imunomodulator.
C. Derivaţii flavonoidici stimulează secreţia exocrina pancreatica precum si producţia de bila cu stimularea evacuării
acesteia —> acţiune coleretica si colagoga.
Ex: izohelicrizina din Helichrysi flos, rutozid, cvercetol, kemferol.
D. La nivelul SNC flavonoidele prezintă o acţiune sedativa , primul monoflavonoid folosit ca sedativ fiind chrysina izolata
din Passiflora caerulea , apigenina izolata din Matricaria recutita si cirsiliolul izolata din Salvia guaranitica .

apigenina din Matricaria recutita cirsiliolul din Salvia guaranitica

E. Acţiunea antiulceroasa a derivaţilor flavonici care se manifesta prin 2 mecanisme de acţiune:
- spasmolitica de tip papaverina la nivelul tractului gastro-intestinal, hepatoboliar si urinar. Ex . apigenolul
,luteolina,izolicviritigenina.
- protectoare pe mucoasa gastrica fata de acţiunea agenţilor necrotici care se datoreaza:
1.inhibării sintezei de acid clorhidric,
2.stimulării secreţiei de mucus protector,
3.inhibării eliberării de histamina care are propietatea de a stimula secreţia de HC1 gastric,
4.imbunatatirii circulaţiei la nivelul mucoasei gastrice.
Ex: licviritozida si izolicviritigenolul din lemnul dulce, apigenolul si luteolina din muşeţel, cirsiliolul din salvie.
G. Alte acţiuni farmacologice ale flavonoidelor:
1. actiune diuretica care creste cu nr. grupărilor OH si a gradului de glicozidare a structurilor flavonoidice ;la o serie de
produse vegetale cum ar fi Cerasorus stipes, Maydis stigmata aceasta se datoreaza unui sinergism intre derivaţii flavonici
,saponine si săruri de potasiu ; la antocianozide acţiunea diuretica este insotita si de o creştere a eliminării acidului uric,
2. actiune antiinflamatoare datorita inhibării cicloxigenazei si 5-lipoxigenazei: cvercetolul, silimarina Juteolina,
3. actiune antialergica in afecţiuni ca: astm bronsic, rinite alergice ,urticarie (cvercetolul, fisetina, apigenina),

4. acţiune antitumorala care se manifesta prin mai multe mecanisme de acţiune

5 .acţiune antioxidanta care se datoreaza caracterului reducator al grupărilor hidroxil fenolice si propietatii de a chelata
metalele
Prezenţa principalelor structuri flavonoidice antioxidante in alimentele de
origine vegetală
Tipuri de structuri flavonoidice Alimente de origine vegetala

ceapa, varza,brocolii,cireşe,mere,ceai,vin
1. Flavonoli cimbru , pătrunjel
2. Flavone citrice
3. Flavanone mere,ceai
4. Catehine cireşe, struguri
5. Antociani 6.Izoflavone soia, legume
Conţinutul in flavonoli şi flavone'' dintr-o serie de legume ,fructe şi băuturi
Conţinutul in flavonoli si flavone” Alimente
Scazutţsub lOmg/kg sau sub 10 mg/1)
ciuperci,piersici,căpşuni ,vin roşu, cafea
preparata prin fierbere ,
varza,spanac,morcovi,mazare
Mediu (sub 50 mg/kg sau sub 50mg/l)
lăptuci,ardei roşu,roşii,cireşe,ceai struguri ,vin
 roşu

Ridicat (peste 50 mg/kg sau 50 mg/1) broccoli,andive,varza ,telina,ceapa, coacaz de

munte
'exprimat in cvercetol .kemferol .miricetol Juteolina s i apigenol
- derivaţii flavonoidici protejează ţesuturile impotriva radicalilor liberi de oxigen si peroxidarii lipidice
- antocianozidele cresc acuitatea vizuala prin marirea sintezei de rodopsina

6. prezintă o serie de acţiuni la nivelul glandelor endocrine:

» stimularea producerii de insulina,

» favorizarea depunerii Ca in oase,

» scăderea nivelului de prolactina,

» alterarea efectelor estrogenilor si hormonilor tiroidieni,

» antocianozidele influenţează activitatea corpului galben ovarian si a tiroidei.

7. acţiune imuno-modulatoare prin stimularea proliferării splenocitelor .

Ex. dudele, căpşunile, ceapa roşie.