Codul Penal Al RM Din 1961 Abrogat

Codul Penal, adoptat la 24.03.
61 – abrogat
Codul penal
din 24.03.1961
Veştile R.S.S.M., 1961, nr.10, art.41
* * *
C U P R I N S
PARTEA GENERALĂ
TITLUL ÎNTÎI
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1.
Sarcinile Codului penal
Articolul 2.
Exclus
Articolul 3.
Temeiurile răspunderii penale
Articolul 4.
Aplicarea prezentului Cod la faptele, săvîrşite pe
teritoriul Republicii Moldova sau dincolo de
hotarele ei
Articolul 5. Exclus
Articolul 6. Aplicarea legii penale în timp
TITLUL AL DOILEA
INFRACŢIUNI
Articolul 7. Noţiunea de infracţiune

Articolul 7/1. Noţiunea de infracţiune gravă
Articolul 8. Infracţiunea săvîrşită cu intenţie
Articolul 9. Săvîrşirea infracţiunii din imprudenţă
Articolul 10. Răspunderea minorilor
Articolul 11. Iresponsabilitatea
Articolul 12. Răspunderea pentru infracţiunea
săvîrşită în stare de beţie
Articolul 13. Legitima apărare
Articolul 14. Extrema necesitate
Articolul 15. Răspunderea pentru pregătire de infracţiune
şi pentru tentativă de infracţiune
Articolul 16. Renunţarea de bună voie la săvîrşirea infracţiunii
Articolul 17. Complicitatea
Articolul 17/1. Organizaţia criminală
Articolul 18. Favorizarea
Articolul 19. Nedenunţarea
TITLUL AL TREILEA
PEDEPSE
Articolul 20. Ţelurile pedepsei

Articolul 21. Categoriile pedepselor
Articolul 22. Exclus
Articolul 23. Privaţiunea de libertate
Articolul 24. Recidivistul deosebit de periculos
Articolul 24/1. Exclus
Articolul 28. Privaţiunea de dreptul de a ocupa anumite funcţii
sau de a exercita o anumită activitate
Articolul 29. Amenda
Articolul 30. Destituirea din funcţie
Articolul 31. Mustrarea publică
Articolul 32. Trimiterea militarilor, care au săvîrşit infracţiuni,
în batalionul disciplinar
Articolul 32/1. Trimiterea la un preventoriu de educaţie prin muncă
Articolul 33. Confiscarea averii
Articolul 34. Retragerea gradelor militare şi a altor titluri, pre-
cum şi a ordinelor, medaliilor, a titlurilor onorifice
şi a gradelor de calificare (clasificare)
Articolul 35. Decăderea din drepturile părinteşti
TITLUL AL PATRULEA
APLICAREA PEDEPSEI ŞI ABSOLVIREA DE PEDEAPSĂ
Articolul 36. Principiile generale ale aplicării pedepsei

Articolul 37. Circumstanţele atenuante
Articolul 38. Circumstanţele agravante
Articolul 39. Aplicarea pedepsei în cazul săvîrşirii
mai multor infracţiuni
Articolul 40. Stabilirea pedepsei în cazul mai multor sentinţe
Articolul 41. Modul calculării termenelor pedepsei
Articolul 42. Abrogat
Articolul 42/1. Înlocuirea pedepsei
Articolul 43. Condamnarea cu suspendarea pedepsei
Articolul 44. Amînarea executării sentinţei de condamnare a unui
militar sau a unui supus militar în timp de război
Articolul 44/1. Amînarea executării pedepsei referitoare
la femeile gravide şi femeile cu copii mici
Articolul 45. Comutarea detenţiunii preventive
Articolul 45/1. Calcularea timpului aflării sub arest preventiv
Articolul 46. Prescripţia tragerii la răspundere penală
Articolul 47. Prescripţia executării sentinţei de condamnare
Articolul 48. Absolvirea de răspunderea penală şi de pedeapsă
Articolul 48/1. Absolvirea de răspundere penală cu tragerea
la răspundere administrativă
Articolul 50. Absolvirea de răspunderea penală cu
încredinţarea pe chezăşie
Articolul 51. Eliberarea condiţionată înainte de termen de pedeapsă
şi înlocuirea pedepsei prin alta mai blîndă faţă de
persoanele, care au săvîrşit o infracţiune la o
vîrstă sub optsprezece ani
Articolul 52/1. Înlocuirea părţii neispăşite din pedeapsa privativă
de libertate cu amendă
Articolul 53. Absolvirea de executarea pedepsei
Articolul 53/1. Amnistia
Articolul 53/2. Graţierea
Articolul 54. Stingerea antecedentelor penale
TITLUL AL CINCILEA
MĂSURILE DE CONSTRÎNGERE CU CARACTER MEDICAL ŞI EDUCATIV
Articolul 55. Aplicarea măsurilor de constrîngere cu

caracter medical alienaţilor mintali
Articolul 56. Internarea într-un spital de boli mintale
Articolul 57. Stabilirea, schimbarea şi încetarea aplicării măsurilor
de constrîngere cu caracter medical alienaţilor mintali
Articolul 58. Calcularea duratei de aplicare a măsurilor
de constrîngere cu caracter medical
caracter medical alcoolicilor şi narco-
manilor sau punerea lor sub curatelă
Articolul 60. Aplicarea faţă de minori a măsurilor
de constrîngere cu caracter educativ
PARTEA SPECIALĂ
CAPITOLUL ÎNTÎI
INFRACŢIUNI CONTRA STATULUI

1. INFRACŢIUNI DEOSEBIT DE PERICULOASE CONTRA STATULUI
Articolul 61. Trădarea de patrie

Articolul 62. Spionajul
Articolul 63. Terorismul
Articolul 63/1. Activitatea de finanţare şi asigurare materială a
actelor teroriste
Articolul 64. Atentatul la viaţa sau libertatea persoanei
care se bucură de protecţie internaţională
Articolul 65. Diversiunea
Articolul 66. Sabotajul
Articolul 67. Chemări la răsturnarea sau schimbarea prin violenţă
a orînduirii de stat sau la încălcarea prin violenţă
a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova
Articolul 67/1. Chemările la săvîrşirea unor crime împotriva
securităţii statului
Articolul 68. Propaganda războiului
Articolul 68/1. Utilizarea, dezvoltarea, producerea, dobîndirea
în alt mod, prelucrarea, stocarea sau conservarea,
transferarea directă sau indirectă, păstrarea,
transportarea armelor de distrugere în masă
Articolul 69. Activitatea organizatorică, îndreptată
spre săvîrşirea unor infracţiuni deosebit
de periculoase contra statului
Articolul 70. Infracţiuni de stat deosebit de periculoase, săvîrşite
împotriva unui alt stat al oamenilor muncii
II. ALTE INFRACŢIUNI CONTRA STATULUI
Articolul 71. Încălcarea egalităţii naţionale şi rasiale

Articolul 72. Divulgarea secretului de stat
Articolul 73. Pierderea documentelor ce conţin un secret de stat
Articolul 73/1. Transmiterea către organizaţii străine a unor
informaţii, ce constituie un secret de serviciu
Articolul 74. Banditismul
Articolul 74/1. Acţiunile, care dezorganizează activitatea
instituţiilor de corectare prin muncă
Articolul 74/2. Înfiinţarea sau conducerea unei organizaţii
criminale şi apartenenţa la ea
Articolul 75. Contrabanda
Articolul 76. Dezordini de masă
Articolul 77. Sustragerea de la încorporarea în serviciul militar
în termen, pregătirea militară obligatorie sau în
serviciul de alternativă
Articolul 78. Sustragerea de la mobilizare
Articolul 78/1. Sustragerea sau refuzul de a satisface
Articolul 79. Sustragerea în timp de război de la îndeplinirea
obligaţiilor sau de la plata impozitelor
Articolul 80. Trecerea ilegală a frontierei de stat
Articolul 81. Încălcarea regulilor cu privire
la zborurile internaţionale
Articolul 82. Încălcarea regulilor cu privire la securitatea
circulaţiei şi exploatarea transportului
Articolul 83. Deteriorarea căilor de comunicaţie şi a
mijloacelor de transport
Articolul 84. Fabricrea sau punerea în circulaţie a banilor falşi
Articolul 85. Încălcarea regulilor cu privire la operaţiile
valutare
Articolul 86. Nedenunţarea infracţiunilor contra statului
Articolul 87. Favorizarea infracţiunilor contra statului
CAPITOLUL AL DOILEA
INFRACŢIUNI CONTRA VIEŢII, SĂNĂTĂŢII,
LIBERTĂŢII ŞI DEMNITĂŢII PERSOANEI
Articolul 88. Omorul premeditat săvîrşit cu circumstanţe agravante

Articolul 89. Omorul premeditat
Articolul 90. Omorul, săvîrşit în stare de afect
Articolul 91. Omorul, săvîrşit în condiţiile depăşirii
limitelor legitimei apărări
Articolul 92. Omorul pruncului de către mamă
Articolul 93. Omorul din imprudenţă
Articolul 94. Determinarea la sinucidere
Articolul 95. Vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale
Articolul 96. Vătămarea intenţionată mai puţin
gravă a integrităţii corporale
Articolul 97. Vătămarea intenţionată gravă sau mai puţin gravă
a integrităţii corporale în stare de afect
Articolul 98. Vătămarea gravă sau mai puţin gravă a integrităţi
corporale,cauzată în condiţiile depăşirii
Articolul 99. Vătămarea gravă sau mai puţin gravă a integrităţii
corporale, cauzată prin imprudenţă
Articolul 101. Bătaia sau alte acţiuni violente
Articolul 101/1. Tortura
Articolul 102. Violul
Articolul 103. Raportul sexual cu o persoană care n-a
împlinit şaisprezece ani
Articolul 103/1. Satisfacerea prin constrîngere a
poftei sexuale în forme perverse
Articolul 104. Pervertirea unor persoane, care n-au
Articolul 105. Constrîngerea unei femei de a avea raport sexual
Articolul 105/1. Practicarea prostituţiei
Articolul 105/2. Proxenetismul
Articolul 106. Homosexualismul prin constrîngere
Articolul 107. Sustragerea de la tratamentul bolii ve-
nerice şi trasmiterea unei boli venerice
Articolul 107/1. Contaminarea de boala SIDA
Articolul 108. Efectuarea ilegală a avortului
Articolul 108/1. Efectuarea ilegală a sterilizării chirurgicale
Articolul 108/2. Efectuarea fecundării artificiale sau
implantarea embrionului
Articolul 110. Sustragerea de la plata pensiei alimentare sau
de la întreţinerea copiilor
Articolul 111. Sustragerea de la acordarea ajutorului
material părinţilor sau soţului
Articolul 112. Abuzul de drepturile sau de obligaţiile de tutore
Articolul 112/1. Divulgarea secretului înfierii
Articolul 112/2. Abuzul părinţilor şi altor persoane la înfiere şi
transmiterea ilegală a copiilor
Articolul 112/3. Scoaterea ilegală a copiilor din
Republica Moldova
Articolul 113. Răpirea sau substituirea unui copil străin
Articolul 113/1. Vînzarea şi traficul de copii
Articolul 113/2. Traficul ilicit de fiinţe umane
Articolul 114. Lăsarea în primejdie
Articolul 115. Neacordarea de ajutor unui bolnav
Articolul 115/1. Încălcarea regulilor sau metodelor de acordare a
asistenţei medicale
Articolul 116. Privaţiunea ilegală de libertate
Articolul 116/1. Luarea de ostatici
Articolul 116/2. Internarea ilegală într-un spital de boli mintale
Articolul 117. Calomnia
CAPITOLUL AL TREILEA
INFRACŢIUNI CONTRA PROPRIETĂŢII
Articolul 119. Sustragerea de bunuri din avutul proprietarului,

săvîrşită prin furt
Articolul 120. Sustragerea de bunuri din avutul
proprietarului, săvîrşită prin jaf
Articolul 121. Tîlhăria în scopul sustragerii
avutului proprietarului
Articolul 122. Sustragerea prin escrocherie din
avutul proprietarului
Articolul 122/1. Fabricarea sau punerea în circulaţie
a hîrtiilor de valoare false
Articolul 122/2. Confecţionarea, desfacerea sau folosirea
cardurilor şi a altor documente de plată false
Articolul 123. Sustragerea din avutul proprietarului prin
însuşire, delapidare sau abuz de serviciu
Articolul 123/1. Sustragerea în proporţii deosebit de
mari din avutul proprietarului
Articolul 124. Sustragerea în proporţii mici din avutul
proprietarului
Articolul 124/1. Sustragerea în proporţii mici din avutul
proprietarului, săvîrşită prin furt de buzunar
Articolul 125. Dobîndirea prin şantaj a avutului proprietarului
Articolul 126. Cauzarea de pagube materiale prin înşelăciune sau
abuz de încredere
Articolul 126/1. Furtul sau utilizarea samavolnică a
energiei electrice, termice sau a gazului
Articolul 126/2. Încălcarea regulilor de protecţie a reţelelor
electrice de tensiune mai mare de 1000 de volţi
şi a conductelor de gaze de tensiune înaltă
Articolul 127. Nimicirea sau deteriorarea premeditată
a avutului proprietarului
Articolul 128. Nimicirea sau deteriorarea din imprudenţă a
Articolul 129. Neglijenţa criminală faţă de folosirea sau
păstrarea mijloacelor tehnice agricole
Articolul 130. Neglijenţa criminală faţă de
paza avutului proprietarului
Articolul 131. Infracţiunile contra proprietăţii altor
state, precum şi contra proprietăţii
persoanelor lor fizice sau juridice
CAPITOLUL AL PATRULEA
INFRACŢIUNI CONTRA DREPTURILOR POLITICE,
DE MUNCĂ ŞI ALTOR DREPTURI ALE CETĂŢENILOR
Articolul 133. Împiedicarea desfăşurării agitaţiei preelectorale

Articolul 133/1. Răspîndirea datelor intenţionat false despre
candidatul pentru alegerile de deputaţi
Articolul 133/2. Impiedicarea exercitării dreptului de vot
Articolul 133/3. Falsificarea rezultatelor votării
Articolul 134. Falsificarea actelor electorale sau numărarea
inteţionat greşită a voturilor
Articolul 134/1. Încălcarea egalităţii în drepturi a limbilor
Articolul 135. Violarea secretului corespondenţei
Articolul 136. Violarea de domiciliu
Articolul 137. Încălcarea drepturilor sindicatelor
Articolul 138. Încălcarea legislaţiei muncii
Articolul 138/1. Încălcarea termenului stabilit de plată a
salariilor, pensiilor, burselor şi a altor plăţi
cu caracter permanent, stabilite prin legislaţie
Articolul 138/2. Constrîngerea de a participa sau de a
refuza să participe la grevă
Articolul 139. Încălcarea regulilor de protecţie a muncii
Articolul 140. Refuzul de a angaja la lucru sau concedierea
unei femei gravide, precum şi a mamei care
alăptează copilul
Articolul 140/1. Prigonirea cetăţenilor pentru critică
Articolul 140/2. Încălcarea legislaţiei cu privire la petiţii
Articolul 140/3. Violarea dreptului la libertatea întrunirilor
Articolul 140/4. Încălcarea premeditată a legislaţiei
privind accesul la informaţie
Articolul 141. Încălcarea dreptului de inventator
Articolul 141/1. Încălcarea dreptului de autor
Articolul 141/2. Încălcarea dreptului deţinătorului titlului de
protecţie privind obiectele proprietăţii
industriale
Articolul 142. Încălcarea legilor şi regulilor cu privire la
separarea bisericii de stat şi a şcolii de biserică
Articolul 143. Atentarea sub formă de indeplinire a riturilor
religioase la persoană şi la drepturile cetăţenilor
Articolul 143/1. Ocuparea samovolnică sau prin metode abuzive
a lăcaşurilor de cult
Articolul 144. Împiedicarea exercitării riturilor religioase
CAPITOLUL AL CINCILEA
INFRACŢIUNI CONTRA PROPRIETĂŢII PERSONALE A CETĂŢENILOR

CAPITOLUL AL ŞASELEA
INFRACŢIUNI ECONOMICE
Articolul 155. Divulgarea secretului comercial

sau a secretului fiscal
Articolul 155/1. Refuzul intenţionat de a furniza date statistice
sau prezentarea intenţionată de date
statistice neautentice
Articolul 155/2. Folosirea neconformă destinaţiei a mijloacelor
bugetare
Articolul 155/3. Dezafectarea creditului
Articolul 155/4. Falimentul intenţionat şi fictiv
Articolul 155/5. Încălcarea normelor contractelor de gaj
Articolul 155/6. Utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor
din împrumuturile de stat sau garantate de stat
Articolul 155/7. Încălcarea legislaţiei cu privire la faliment
Articolul 156. Încălcarea regulilor de creditare
Articolul 157. Proiectarea, executarea, recepţia şi utilizarea
construcţiilor cu încălcarea premeditată a
legislaţiei în construcţii
Articolul 158. Falsificarea produselor (mărfurilor), folosirea
ilicită a emblemei comerciale străine
Articolul 159. Producerea sau comercializarea
produselor (mărfurilor) necalitative,
necomplete sau neconforme standardelor
Articolul 159/1. Producerea sau comercializarea produselor
(mărfurilor) periculoase pentru viaţa şi
sănătatea consumatorilor
Articolul 159/2. Alimentarea cu apă potabilă ce nu corespunde
normelor sanitaro-igienice
Articolul 160/2. Înşelarea clienţilor
Articolul 160/3. Primirea unei remuneraţii ilicite de la cetăţeni
pentru îndeplinirea lucrărilor, legate de
deservirea populaţiei
Articolul 161/2. Încălcarea modului de exportare
a mărfurilor şi serviciilor
Articolul 161/3. Majorarea şi menţinerea artificială a
preţurilor mari la mărfuri
Articolul 164. Practicarea ilegală activităţii de întreprinzător
Articolul 164/1. Eschivarea de la prezentarea documentelor şi
a datelor cu privire la venit
Articolul 164/2. Diminuarea de către întreprinderi, instituţii
şi organizaţii a plăţilor la bugetul public
naţional
Articolul 164/3. Evaziunea fiscală a persoanelor fizice
Articolul 164/4. Tăinuirea mijloacelor în devize
Articolul 164/5. Deschiderea ilegală a conturilor şi depozitarea
mijloacelor băneşti în străinătate
Articolul 164/6. Neachitarea impozitelor, taxelor şi altor plăţi
Articolul 164/7. Transportarea, păstrarea sau comercializarea
mărfurilor supuse accizelor, fără marcarea
lor cu timbre de control sau cu timbre de acciz
Articolul 164/8. Eschivarea de la achitarea plăţilor vamale
Articolul 164/9. Spălarea banilor
Articolul 166. Stricăciunea semănăturilor şi vătămarea plantaţiilor
Articolul 167. Tăierea ilegală a pădurii
Articolul 168. Distrugerea sau vătămarea intenţionată a
masivelor forestiere
Articolul 169. Distrugerea sau vătămarea din imprudenţă
a masivelor forestiere
Articolul 170. Vînatul ilegal
Articolul 171. Îndeletnicirea ilegală cu pescuitul sau
alte exploatări ale apelor
Articolul 172. Încălcarea regulilor veterinare
Articolul 173. Încălcarea regulilor de combatere a
vătămătorilor şi bolilor plantelor
Articolul 174. Deteriorarea intenţionată a instalaţiilor
de irigaţie
Articolul 174/1. Deteriorarea intenţionată a liniilor de
telecomunicaţii, a reţelelor electrice şi
termice, a conductelor de gaze şi de apă
Articolul 174/2. Deconectarea neautorizată a energiei electrice
Articolul 175. Falsificarea mărcilor poştale sau a
biletelor de călătorie
Articolul 176. Încălcarea dreptului de proprietate asupra terenului
"CAPITOLUL AL ŞASELEA/1
INFRACŢIUNI ÎN DOMENIUL TEHNOLOGIILOR INFORMAŢIONALE
Articolul 176/1. Accesul ilegal (nesancţionat) la informaţia

computerizată
Articolul 176/2. Însuşirea ilegală a informaţiei computerizate
Articolul 176/3. Fabricarea sau desfacerea mijloacelor specifice în
scopul obţinerii accesului ilegal (nesancţionat)
la sistemul computerizat
Articolul 176/4. Modificarea informaţiei computerizate
Articolul 176/5. Sabotajul computerizat
Articolul 176/6. Crearea, utilizarea sau răspîndirea programelor
dăunătoare
Articolul 176/7. Încălcarea regulilor de exploatare a sistemului
computerizat
CAPITOLUL AL ŞAPTELEA
INFRACŢIUNI CONTRA SIGURANŢEI TRANSPORTURILOR
Articolul 177. Încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei şi

de exploatare a mijloacelor de transport de către
persoanele care conduc mijloace de transport
Articolul 177/2. Admiterea la conducerea mijloacelor de transport
a unor persoane, aflate în stare de ebrietate
Articolul 177/3. Predarea conducerii mijlocului de transport
unei persoane aflate în stare de ebrietate
Articolul 178. Darea în exploatare a unor mijloace de transport
defectate din punct de vedere tehnic
Articolul 179. Încălcarea regulilor în vigoare la transporturi
Articolul 179/1. Oprirea samovolnică, fără necesitste, a trenului
Articolul 179/3. Constrîngerea lucrătorului din transportul
feroviar, aerian, fluvial sau auto de a nu-şi
îndeplini funcţiile de serviciu
Articolul 180. Folosirea neautorizată a mijloacelor de transport,
a maşinilor ori a mecanismelor
Articolul 182. Răpirea mijloacelor de transport
Articolul 182/1. Deturnarea sau capturarea unei garnituri de
tren, a unei nave aeriene sau fluviale
CAPITOLUL AL OPTULEA
INFRACŢIUNI SĂVÎRŞITE DE PERSOANE
CU FUNCŢII DE RĂSPUNDERE
Articolul 183. Noţiunea de persoană cu funcţie de răspundere

Articolul 184. Abuzul de putere sau abuzul de serviciu
Articolul 185. Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor
de serviciu
Articolul 186. Neglijenţa
Articolul 186/1. Nerespectarea cerinţelor Legii Republicii Moldova
cu privire la funcţionarea limbilor pe teritoriul
Republicii Moldova
Articolul 187. Luarea de mită
Articolul 187/1. Mijlocirea mituirii
Articolul 188. Darea de mită
Articolul 188/1. Traficul de influenţă
Articolul 189. Falsul în actele publice
Articolul 189/1. Abuzurile la emiterea hîrtiilor de valoare
Articolul 189/2. Abuzurile pe piaţa hîrtiilor de valoare
Articolul 189/3. Primirea de către funcţionar a
recompensei nelegitime
Articolul 189/4. Nerespectarea de către persoana cu funcţii
de răspundere a prevederilor Legii privind
combaterea corupţiei şi protecţionismului
CAPITOLUL AL NOUĂLEA
INFRACŢIUNI CONTRA JUSTIŢIEI
Articolul 190. Tragerea cu bună ştiinţă la răspundere

penală a unei persoane nevinovate
Articolul 190/1. Amestecul în efectuarea urmăririi penale sau în
judecarea cauzelor de către instanţele
judecătoreşti
Articolul 190/2. Ameninţarea judecătorului
Articolul 190/3. Ofensa adusă judecătorului
Articolul 191. Darea unei sentinţe, hotărîri, încheieri
sau decizii ilegale
Articolul 192. Arestarea, reţinerea sau aducerea ilegală
Articolul 193. Constrîngerea de a a face depoziţii
Articolul 194. Constrîngerea martorului sau părţii vătămate de a
face depoziţii mincinoase, constrîngerea expertului
de a da o concluzie mincinoasă,constrîngerea
traducătorului de a face o traducere falsă sau
coruperea acestor persoane
Articolul 195. Denunţarea calomnioasă
Articolul 196. Depoziţia mincinoasă, concluziile de
expertiză sau traducerea falsă
Articolul 197. Refuzul sau sustragerea martorului, a părţii
vătămate, a expertului şi a traducătorului de
la îndeplinirea obligaţiilor lor
Articolul 198. Divulgarea datelor cercetării penale sau
anchetei penale
Articolul 198/1. Executarea necorespunzătoare a măsurilor de
protecţie de stat faţă de persoanele care acordă
ajutor în procesul penal, precum şi divilgarea
datelor privind măsurile de protecţie aplicate
faţă de acestea
Articolul 199. Delapidarea, înstrăinarea sau tăinuirea bunurilor
sechestrate ori tăinuirea sau însuşirea bunurilor,
care urmează să fie confiscate
Articolul 199/1. Înstrăinarea averii necesare pentru asigurarea
protecţiei de stat a persoanelor care acordă
ajutor în procesul penal
Articolul 200. Evadarea din locurile de privaţiune de
libertate sau de sub arest
Articolul 200/1. Sustragerea de la executarea pedepsei
privative de libertate
Articolul 200/2. Neexecutarea deciziei instanţei judecătoreşti
Articolul 200/3. Nesupunerea cu rea-credinţă cerinţelor
administraţiei instituţiei de reeducare prin
muncă
Articolul 200/4. Transmiterea ilegală a unor obiecte interzise
persoanelor deţinute în instituţiile de corectare
prin muncă, în izolatoarele de anchetă penală, în
preventoriile de educaţie prin muncă, de tratament
şi muncă şi de tratament şi educaţie
Articolul 202. Favorizarea infracţiunilor
CAPITOLUL AL ZECELEA
INFRACŢIUNI CONTRA ORDINII DE ADMINISTRAŢIE
Articolul 203/1. Nesupunerea cerinţelor Constituţiei Republicii

Moldova şi ale altor legi ale Republicii Moldova
Articolul 203/2. Profanarea simbolurilor naţional - statale
Articolul 203/3 Încălcarea premeditată a modului de folosire a
simbolurilor naţional-statale de către persoanele
cu funcţii de răspundere
Articolul 203/4. Organizarea sau participarea activă la acţiuni
de grup, care tulbură ordinea publică
Articolul 204. Împiedicarea activităţii legale a persoanelor cu
funcţii de răspundere sau opunerea de rezistenţă
acestora
Articolul 204/1. Opunerea de rezistenţă colaboratorului poliţiei
Articolul 205. Ultrajul contra unui reprezentant al puterii sau unui
reprezentant al organizaţiilor obşteşti, care menţine
ordinea publică
Articolul 205/1. Ultragierea colaboratorului poliţiei
Articolul 205/2. Clevetirea asupra colaboratorului organelor de
ocrotire a drepturilor
Articolul 206. Ameninţarea sau violenţa săvîrşită asupra unei
persoane oficiale sau unui cetăţean care
îşi îndeplineşte datoria obştească
Articolul 206/1. Atentarea la viaţa colaboratorului poliţiei
Articolul 206/2. Deteriorarea sau nimicirea premeditată
a bunurilor colaboratorilor poliţiei
Articolul 207. Uzurparea puterii sau a titlului unei
persoane oficiale
Articolul 207/1.Organizarea unei greve interzise şi conducerea ei,
împiedicarea activităţii întreprinderii,instituţiei,
organizaţiei în condiţiile stării excepţionale
Articolul 207/2. Blocarea intenţionată a arterelor de transport,
întreprinderilor,instituţiilor sau organizaţiilor
Articolul 208. Sustragerea sau degradarea documentelor
Articolul 208/1. Neasigurarea păstrării bunurilor sechestrate
Articolul 209. Falsificarea sau folosirea documentelor, ştampilelor,
sigiliilor sau a imprimatelor false
Articolul 209/1. Acţiuni ilegale faţă de decoraţiile de stat
Articolul 210. Încălcarea regulilor de intrare în fîşia
de frontieră sau în zona de frontieră
Articolul 210/1. Încălcarea de către cetăţenii străini şi persoanele
fără cetăţenie a regulilor de şedere în Republica
Moldova şi de trecere în tranzit prin teritoriul
Republicii Moldova
Articolul 211. Încălcarea regulilor sistemului de paşapoarte
Articolul 212. Încălcarea legilor cu privire la înregistrarea
actelor stării civile
Articolul 213. Sustragerea unui supus militar de la
concentrarea de instrucţie sau de
control şi de la evidenţa militară
Articolul 214. Samavolnicia
Articolul 214/1. Încălcarea modului de organizare şi de
desfăşurare a adunărilor, mitingurilor,
procesiunilor şi demonstraţiilor de stradă
Articolul 215. Construirea samavolnică
Articolul 217. Folosirea ilegală a semnelor aflate sub protecţia
tratatelor internaţionale
Articolul 217/1 Încălcarea regulilor de pază a liniilor
de telecomunicaţii
CAPITOLUL AL UNSPREZECELEA
INFRACŢIUNI CONTRA SECURITĂŢII PUBLICE,
A ORDINII PUBLICE ŞI A SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI
Articolul 218. Huliganismul

Articolul 219. Ameninţarea cu omor, cu vătămarea gravă a
integrităţii corporale sau cu
distrugerea bunurilor
Articolul 220. Dobîndirea sau desfacerea bunurilor, despre care se
ştie că au fost obţinute pe cale criminală
Articolul 220/1. Organizarea cerşetoriei
Articolul 222. Întreţinerea speluncilor pentru desfrîu şi codoşia
Articolul 223. Fabricarea sau desfacerea obiectelor pornografice
Articolul 223/1. Confecţionarea sau difuzarea de lucrări, ce
propagă cultul violenţei şi al cruzimii
Articolul 223/2. Antrenarea minorilor în acţiuni militare
şi propagarea războiului în rîndurile lor
Articolul 224. Atragerea minorilor la activitatea criminală
sau determinarea lor la fapte amorale
Articolul 224/1. Atragerea minorilor la beţie
Articolul 224/2. Atragerea minorilor la consumarea nemedicinală a
medicamentelor şi a altor mijloace cu efect
narcotizant
Articolul 224/3. Procurarea, păstrarea, folosirea, transmiterea sau
deteriorarea ilegală a materialelor radioactive
Articolul 224/4. Sustragerea materialelor radioactive
Articolul 224/5. Ameninţarea de a săvîrşi sustragerea
materialelor radioactive sau de a le folosi
Articolul 224/6. Încălcarea regulilor de păstrare, folosire,
evidenţă, transportare a materialelor radioactive
sau a altor reguli de manipulare a lor
Articolul 225. Fabricarea sau desfacerea substanţelor
cu efect puternic şi toxice
Articolul 225/1. Fabricarea, procurarea, păstrarea, transportarea,
expedierea ilegală în scop de desfacere sau
desfacerea ilegală a mijloacelor narcotice
Articolul 225/2. Sustragerea de mijloace narcotice
Articolul 225/3. Organizarea sau întreţinerea de spelunci
pentru consumul de mijloace narcotice
Articolul 225/4. Îndemnul de a consuma mijloace narcotice
Articolul 225/5. Fabricarea, procurarea, păstrarea sau expedierea
ilegală de mijloace narcotice fără
scop de desfacere
Articolul 225/6. Încălcarea regulilor de producţie, procurare,
păstrare, evidenţă, livrare, transportare sau
expediere a mijloacelor narcotice
Articolul 225/7. Procurarea sau păstrarea ilegală a mijloacelor
narcotice în cantităţi mici ori consumarea
mijloacelor narcotice fără prescripţia medicului
Articolul 226. Semănatul sau creşterea macului pentru opiu şi
a cînepei, a căror cultivare este interzisă
Articolul 226/1. Semănatul sau creşterea ilegală a macului
pentru ulei şi a cînepei
Articolul 227. Purtarea, păstrarea, transportarea, procurarea,
fabricarea sau desfacerea ilegală a armelor,
a muniţiilor, a dispozitivelor sau a
substanţelor explozive
Articolul 227/1. Sustragerea de arme de foc, a muniţii-
lor sau substanţelor explozive
Articolul 227/2. Păstrarea neglijentă a armelor de foc
şi a muniţiilor
Articolul 228. Practicarea ilegală a medicinei
Articolul 229. Încălcarea regurilor de securitate în
întreprinderile sau secţiile supuse
pericolului exploziei
Articolul 230. Încălcarea regulilor de evidenţă, păstrare,
folosire sau transportare a substanţelor explozive
Articolul 230/1. Transportarea ilegală că transportul aerian
a substanţelor explozive sau uşor inflamabile
Articolul 231. Expedierea ilegală a substanţelor uşor
inflamabile sau corozive
Articolul 232. Încălcarea regulilor de producţie contra incendiilor
Articolul 233. Încălcarea regulilor la efectuarea exploatărilor
miniere sau a lucrărilor de construcţie
Articolul 234. Încălcarea regulilor, stabilite
în scopul combaterii epidemiilor
Articolul 234/1. Încălcarea regulilor de întreţinere a animalelor
sau de comercializare a producţiei animaliere
Articolul 235. Impurificarea bazinelor de apă şi a aerului
Articolul 235/1. Încălcarea regulilor de îngropare (depozitare)
în subsol a substanţelor şi deşeurilor nocive
Articolul 236. Nimicirea, distrugerea sau deteriorarea
monumentelor de istorie şi de cultură
Articolul 237. Profanarea mormintelor
Articolul 237/1. Purtarea crudă cu animalele
CAPITOLUL AL DOISPREZECELEA
INFRACŢIUNI MILITARE
Articolul 238. Noţiunea de înfracţiune militară

Articolul 239. Insubordonarea
Articolul 240. Neexecutarea ordinului
Articolul 241. Opunerea de rezistenţă şefului sau constrîngerea
acestuia la încălcarea îndatoririlor de serviciu
Articolul 242. Ameninţarea şefului
Articolul 243. Acte de violenţă săvîrşite asupra şefului
Articolul 244. Insulta adusă şefului de către subaltern sau
subalternului de către şef
Articolul 245. Încălcarea regulilor statutare cu privire la
relaţiile dintre militari, persoanele care trec
pregătirea militară obligatorie şi rezerviştii,
dacă între ei nu există raporturi de subordonare
Articolul 246. Absenţa samavolnică
Articolul 247. Părăsirea samavolnică a unităţii sau a
locului de serviciu
Articolul 248. Dezertarea
Articolul 249.Părăsirea samavolnică a unităţii în condiţii de luptă
Articolul 250. Sustragerea de la serviciul militar prin
automutilare sau prin alt mijloc
Articolul 251. Risipirea sau pierderea avutului militar
Articolul 252. Distrugerea sau deteriorarea
intenţionată a avutului militar
Articolul 252/1. Încălcarea regulilor de mînuire a armei, precum şi
de manipulare a substanţelor şi obiectelor, ce
prezintă un pericol sporit pentru cei din jur
Articolul 253. Încălcarea regulilor de conducere sau de
exploatare a maşinilor
Articolul 254. Încălcarea regulilor de zbor sau ale
pregătirii de zbor
Articolul 255. Încălcarea regulilor de navigaţie
Articolul 256. Încălcarea regulilor statutare cu
privire la serviciul de gardă
Articolul 257. Încălcarea regulilor cu privire la
serviciul de grăniceri
serviciul de luptă al trupelor
Articolul 259. Încălcarea regulilor statutare
cu privire la serviciul intern
Articolul 260. Divulgarea secretului militar sau pierderea
documentelor, ce conţin un secret militar
Articolul 261. Abuzul de putere, excesul de putere sau
inacţiunea la exercitarea puterii
Articolul 261/1. Atitudinea neglijentă faţă de serviciu
Articolul 262. Predarea sau lăsarea mijloacelor
de război inamicului
Articolul 263. Părăsirea unei nave militare în caz de naufragiu
Articolul 264. Părăsirea samavolnică a cîmpului de
luptă sau refuzul de a acţiona cu arma
Articolul 265. Predarea voluntară în prizonierat
Articolul 266. Acţuinile criminale ale militarului,
care se găseşte în prizonierat
Articolul 267. Jefuirea celor căzuţi pe cîmpul de luptă
Articolul 268. Acte de violenţă asupra populaţiei
din zona operaţiilor militare
Articolul 269. Comportarea urîtă cu prizonierii de război
Articolul 270. Folosirea cu perfidie a emblemei Crucii Roşii ca
semn protector în timp de conflict armat
ANEXĂ
LISTA
BUNURILOR CE NU POT FI CONFISCATE
PE BAZA SENTINŢEI JUDECĂTOREŞTI
Notň: Vezi Legea nr.484-XIV din 02.07.99 despre modul de aplicare

a modificňrilor operate prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98
PARTEA GENERALĂ
TITLUL ÎNTÎI
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Sarcinile Codului penal

Codul penal are sarcina de a ocroti viaţa şi sanătatea persoanei,
drepturile şi libertăţile cetăţenilor, proprietatea, orînduirea de stat,
sistemul politic şi economic, precum şi întreaga ordine de drept de
orice atentat criminal.
Pentru îndeplinirea acestei sarcini,Codul penal determină care fapte
social-periculoase constituie infracţiuni şi stabileşte pedepsele ce
urmează să fie aplicate persoanelor, care le-au săvîrşit.
[Art.1 modificat prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]
[Art.2 exclus prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]
Articolul 3. Temeiurile răspunderii penale

Răspunderii penale şi pedepsei este supusă numai persoana,vinovată
de săvîrşirea infracţiunii, adică persoana, care a săvîrşit intenţionat
sau prin imprudenţă o faptă social - periculoasă prevăzută de legea
penală.
Nimeni nu poate fi declarat vinovat de săvîrşirea unei infracţiuni,
precum şi supus unei pedepse penale decît pe baza unei sentinţe a
instanţei judecătoreşti şi în conformitate cu legea.
[Partea 2 art.3 modificată prin Ucazul din 24.12.82]
Articolul 4. Aplicarea prezentului Cod la faptele, săvîrşite pe te-

ritoriul Republicii Moldova sau dincolo de hotarele ei
Toate persoanele, care au săvîrşit infracţiuni pe teritoriul
Republicii Moldova, urmează a fi trase la răspundere în conformitate cu
prezentul Cod.
Cetăţenii Republicii Moldova şi a apatrizii care au săvîrşit
infracţiuni în străinătate, in cazul în care sînt traşi la răspundere
penală sau deferiţi judecăţii pe teritoriul Republicii Moldova sînt
pasibili de răspundere penală în conformitate cu prezentul Cod.
În cazul în care pentru infracţiunile săvîrşite persoanele numite au
fost supuse pedepsei în străinătate,instanţa poate să uşureze pedeapsa,
ce le-a fost stabilită sau să-l scutească complet pe vinovat de
executarea pedepsei.
Pentru infracţiunile săvîrşite dincolo de hotarele Republicii
Moldova cetăţenii străini sînt traşi la răspundere în conformitate cu
prezentul Cod în cazurile prevăzute de convenţiile internaţionale.
Pedepsele şi antecedentele penale pentru infracţiunile comise pe
teritoriul altor state sînt luate în consideraţie, conform prezentului
cod şi acordurilor internaţionale, la aprecierea şi încadrarea juridică
a acţiunilor unei persoane pentru o nouă infracţiune săvîrşită pe
teritoriul Republicii Moldova, precum şi în alte cazuri de aplicare a
legislaţiei penale, inclusiv la soluţionarea chestiunilor privind
amnistia şi graţierea.
[Alin.5 art.4 introdus prin Legea nr.665-XIV din 11.11.99]
Chestiunile răspunderii penale a reprezentanţilor diplomatici ai

statelor străine şi a altor cetăţeni, care în baza legilor în vigoare şi
a convenţiilor internaţionale nu sînt pasibili în procesele penale ale
jurisdicţiei instanţelor judecătoreşti ale Republicii Moldova, dacă
aceste persoane au săvîrşit o infracţiune pe teritoriul Republicii
Moldova, se rezolvă pe cale diplomatică.
Notă: Prezentul articol se aplică în cazurile cînd infracţiunile
comise pe teritoriul altor state sînt considerate infracţiuni şi de
Codul penal al Republicii Moldova.
[Nota introdusă prin Legea nr.665-XIV din 11.11.99]
[Art.4 în redacţia Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]
[Art.5 exclus prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]
Articolul 6. Aplicarea legii penale în timp

Caracterul infracţional al faptei şi aplicarea pedepsei pentru ea se
stabilesc de legea care era în vigoare în momentul săvîrşirii acestei
fapte.
Legea, care înlătură pedeapsa pentru o faptă sau care uşurează
pedeapsa, are efect retroactiv, adică se extinde de asemenea şi asupra
faptelor, săvîrşite pînă la emiterea ei.
Legea, care stabileşte pedeapsa pentru o faptă sau agravează
pedeapsa nu are efect retroactiv.
TITLUL AL DOILEA
INFRACŢIUNI
Articolul 7. Noţiunea de infracţiune

Se consideră infracţiune fapta (acţiune sau inacţiune) social -
periculoasă, care atentează la viaţa şi sănătatea persoanei,la
drepturile şi libertăţile cetăţenilor,la proprietate,la orînduirea de
stat,la sistemul politic şi economic, precum şi alte fapte
social-periculoase prevăzute de legea penală.
Nu constituie o infracţiune acţiunea sau inacţiunea, care deşi
formal conţine trăsăturile unei fapte, prevăzute de legea penală,însă,
fiind lipsită de importanţă, nu prezintă un pericol social.
[Alin.1 art.7 în redacţia Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]
Articolul 7/1. Noţiunea de infracţiune gravă

Se consideră infracţiuni grave faptele săvîrşite cu intenţie ce
prezintă un pericol social sporit, prevăzute de articolele 61, 62, 63,
63/1, 64, 65, 66, 67, 67/1, 68, 68/1, 69, 70, alineatele doi şi trei ale
articolului 71, articolele 74, 74/1, 74/2, 75, 76, 83, 84, alineatul 2
al articolului 85, articolele 88, 89, 95, 102, 112/2, alineatul doi al
articolului 113, articolul 116/1, alineatul patru al articolului 119,
alineatele doi, trei şi patru ale articolului 120, articolul 121,
alineatele doi şi trei ale articolului 122, alineatul doi al articolului
122/1, alineatul trei al articolului 123, articolul 123/1, alineatele
doi, trei şi patru ale articolului 125, articolul 127, alineatele trei
şi patru ale articolului 158, alineatul doi al articolelor 176/2 şi
176/6, alineatele patru, cinci şi şase ale articolului 182, articolul
182/1, alineatele doi şi trei ale articolului 185, articolul 187,
alineatele doi şi trei ale articolelor 187/1, 188, 188/1, alineatul doi
al articolelor 190, 191, 193, articolul 206/1, alineatul trei al
articolului 207/2, alineatele trei şi patru ale articolului 214,
alineatele doi şi trei ale articolului 218, articolele 224/4, 225/1,
225/2, 227/1, punctele 2) şi 3) ale articolelor 239, 241, articolul 243,
punctele 2) şi 3) ale articolului 245, articolul 248, punctele 2) şi 3)
ale articolului 252, punctele 3) şi 4) ale articolului 258, punctele 2)
şi 3) ale articolului 261, articolele 264, 265, 267, 268 şi 270 din
prezentul Cod.
[Art.7/1 compl. prin Legea nr.97-XV din 07.03.03, în vigoare 28.03.03]
[Art.7/1 completat prin Legea nr.830-XV din 07.02.2002]
[Art.7/1 modificat prin Legea nr.188-XV din 24.05.2001]
[Art.7/1 completat prin Legea nr.1375-XIII din 19.11.97]
[Art.7/1 modificat prin Legea din 03.05.96]
[Art.7/1 modificat prin Legea nr.695 din 19.12.95]
[Art.7/1 în redacţia Legii din 15.06.95]
[Art.7/1 introdus prin Ucazul din 30.08.72]
Articolul 8. Infracţiunea săvîrşită cu intenţie

Se consideră că infracţiunea a fost săvîrşită cu intenţie, dacă
persoana, care a săvîrşit-o, îşi dădea seama de caracterul
social-periculos al acţiunii sau inacţiunii sale, a prevăzut urmările ei
social - periculoase şi le-a dorit sau admitea în mod conştient
survenirea acestor urmări.
Articolul 9. Săvîrşirea infracţiunii din imprudenţă

Se consideră că infracţiunea a fost săvîrşită din imprudenţă, dacă
persoana, care a săvîrşit-o, a prevăzut posibilitatea survenirii
urmărilor social-periculoase ale acţiunii sau inacţiunii sale, dar
considera în mod uşuratic, că ele vor putea fi evitate sau n-a prevăzut
posibilitatea survenirii unor asemenea urmări, deşi trebuia şi putea să
le prevadă.
Articolul 10. Răspunderea minorilor

Sunt supuse răspunderii penale persoanele care în momentul
săvîrşirii infracţiunii au împlinit vîrsta de şaisprezece ani.
Persoanele, în vîrstă între 14 şi 16 ani, care au săvîrşit o
infracţiune, sunt supuse răspunderii penale numai pentru omor
(articolele 88-91 şi 93), vătămarea intenţionată a integrităţii
corporale, care a dus la tulburarea sănătăţii (articolele 95-98 şi
partea a doua a articolului 100), viol (articolul 102), tîlhărie
(articolul 121), jaf (articolul 120), furt (articolul 119), sustragerea
în proporţii deosebit de mari din avutul proprietarului (articolul
123/1), huliganism agravat sau deosebit de agravat (partea a doua şi
partea a treia ale articolului 218), nimicirea sau deteriorarea
premeditată a avutului proprietarului (articolul 127), sustragerea de
substanţe narcotice (articolul 225/2), sustragerea de arme de foc,
muniţii sau substanţe explozive (articolul 227/1), precum şi pentru
săvîrşirea intenţionată a unor acţiuni, ce pot provoca deraerea unui
tren (articolul 83).
[Partea 2 art.10 modificată prin Legea nr.1146 din 04.08.92]
Dacă instanţa de judecată va considera, că corectarea persoanei în

vîrstă de sub 18 ani, care a săvîrşit o infracţiune ce nu prezintă un
mare pericol social, este posibilă fără aplicarea pedepsei penale, ea
poate aplica acestei persoane măsurile de constrîngere cu caracter
educativ, prevăzute de articolul 60 al prezentului Cod, ce nu constituie
o pedeapsă penală.
Dacă există condiţiile, prevăzute în partea a treia a prezentului
articol, minorul poate fi absolvit de răspunderea penală, urmînd să fie
trimis Comisiei pentru minori care va examina chestiunea aplicării unor
măsuri de constrîngere cu caracter educativ.
Articolul 11. Iresponsabilitatea

Nu este supusă răspunderii penale persoana,care în timpul săvîrşirii
unei fapte social-periculoase se află în stare de iresponsabilitate,
adică nu putea să-şi dee seama de acţiunile sale sau să le conducă din
cauza unei boli psihice cronice, unei tulburări psihice temporare,
debilităţii mintale sau a unei alte stări patologice. Faţă de asemenea
persoane, pe baza hotărîrii instanţei de judecată, pot fi aplicate
măsurile de constrîngere cu caracter medical, prevăzute de articolele
55-57 ale prezentului Cod.
Nu este supusă pedepsei de asemenea persoana, care deşi a săvîrşit
infracţiunea în stare de responsabilitate, dar înainte de pronunţarea
sentinţei de către instanţa de judecată s-a imbolnăvit de o boală
psihică, care a lipsit-o de posibilitatea de a-şi da seama de acţiunile
sale sau de a le conduce. Faţă de o asemenea persoană, pe baza hotărîrii
instanţei de judecată, pot fi aplicate măsuri de constrîngere cu
caracter medical, iar după însănătoşire ea poate fi supusă pedepsei.
Articolul 12. Răspunderea pentru infracţiunea

săvîrşită în stare de beţie
Persoana, care a săvîrşit o infracţiune în stare de beţie, nu este
scutită de răspundere penală.
Articolul 13. Legitima apărare

Nu constituie infracţiune acţiunea care, deşi întruneşte trăsăturile
unei fapte, prevăzute în Partea specială a prezentului Cod, ea a fost
săvîrşită în stare de legitimă apărare,adică pentru apărarea intereselor
Republicii Moldova, a intreselor obşteşti, a persoanei sau a dreptului
celui ce se apără ori ale unei alte persoane impotriva unui atac
social-periculos, prin cauzarea unei vătămări celui care atacă, dacă
n-au fost depăşite limitele legitimei apărări.
[Alin.1 art.13 modificat prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]
Se consideră depăşire a limitelor legitimei apărări necorespunderea

vădită a apărării cu caracterul şi pericolul atacului.
Articolul 14. Extrema necesitate

Nu constituie o infracţiune acţiunea,care deşi întruneşte
trăsăturile unei fapte prevăzute în Partea specială a prezentului Cod, a
fost săvîrşită în stare de extremă necesitate, adică pentru înlăturarea
unui pericol, care ameninţă interesele Republicii Moldova, interesele
obşteşti ale persoanei sau drepturile persoanei respective ori ale altor
cetăţeni,dacă în împrejurările date pericolul nu putea fi înlăturat prin
alte mijloace şi dacă prejudiciul cauzat este mai mic decît cel ce se
evită.
Articolul 15. Răspunderea pentru pregătire de infracţiune
şi pentru tentativă de infracţiune
Se consideră pregătire de infracţiune procurarea sau adaptarea
mijloacelor ori a instrumentelor sau crearea intenţionată a altor
condiţii pentru săvîrşirea ei.
Tentativă de infracţiune se consideră acţiunea intenţionată,
îndreptată nemijlocit spre săvîrşirea unei infracţiuni, dacă, din cauze
independente de voinţa acelui vinovat, ea n-a fost dusă pînă la capăt.
Pedeapsa pentru pregătire de infracţiune şi pentru tentativă
de infracţiune se stabileşte conform articolului Părţii speciale a
prezentului Cod, care prevede răspunderea pentru infracţiunea
respectivă. La stabilirea pedepsei, instanţa ţine seama de caracterul şi
gradul pericolului social al faptelor săvîrşite de cel vinovat, de
gradul realizării intenţiei infracţionale şi de cauzele, datorită cărora
infracţiunea n-a fost dusă pînă la capăt.
Articolul 16. Renunţarea de bună voie la săvîrşirea infracţiunii

Persoana, care a renunţat de bună voie să ducă pînă la capăt
infracţiunea, este supusă răspunderii penale numai în cazul, cînd fapta
efectiv săvîrşită de ea întruneşte elementele unei alte infracţiuni.
Articolul 17. Complicitatea

Complicitate se consideră cooperarea intenţionată a două sau mai
multe persoane la săvîrşirea unei infracţiuni.
Coparticipanţi la săvîrşirea infracţiunii, paralel cu autorii, se
consideră organizatorii, instigatorii şi complicii.
Executor se consideră persoana, care a săvîrşit nemijlocit
infracţiunea.
Organizator se consideră persoana, care a organizat săvîrşirea unei
infracţiuni sau a condus săvîrşirea ei.
Instigator se consideră persoana, care a determinat la săvîrşirea
infracţiunii.
Complice se consideră persoana,care a contribuit la săvîrşirea
infracţiunii prin sfaturi, indicaţii, procurarea mijloacelor sau
înlăturarea obstacolelor, precum şi persoana, care a promis dinainte că
va favoriza pe infractor, va tăinui instrumentele şi mijloacele de
săvîrşire a infracţiunii, urmele infracţiunii sau obiectele dobîndite pe
cale criminală.
Gradul şu caracterul participării fiecăruia dintre coparticipanţi la
săvîrşirea infracţiunii trebuie să fie luate în consideraţie de instanţa
de judecată la stabilirea pedepsei.
Articolul 17/1. Organizaţia criminală

Organizaţia criminală este o reuniune de persoane sau de grupuri
criminale într-o comunitate stabilă, a cărei activitate se întemeiază pe
diviziunea între membrii organizaţiei şi structurile ei a funcţiilor de
administrare, asigurare şi executare a intenţiilor criminale ale acestei
organizaţii în scopul înrîuririi activităţii economice şi de altă
natură a persoanelor juridice şi fizice sau controlării ei în alte forme
în vederea obţinerii de avantaje şi interese economice, financiare, de
alte avantaje şi interese materiale şi nemateriale.
Infracţiunea se consideră săvîrşită de o organizaţie criminală dacă
a fost săvîrşită de un membru al unei astfel de organizaţii în vederea
realizării unor scopuri criminale sau de o persoană care nu este membru
al organizaţiei criminale, la însărcinarea acestei organizaţii.
Organizatorii şi conducătorii organizaţiei criminale poartă
răspundere pentru înfiinţarea şi conducerea ei în cazurile prevăzute de
Partea specială a prezentului cod şi pentru toate infracţiunile
săvîrşite de organizaţia criminală.
[Alin.3 art.17/1 completat prin Legea nr.188-XV din 24.05.2001]
Organizator sau conducător al organizaţiei criminale este

considerată persoana care a creat organizaţia criminală sau o conduce.
Membrii organizaţiei criminale poartă răspundere pentru apartenenţa
la ea, în cazurile prevăzute de Partea specială a prezentului cod, şi
pentru infracţiunile la a căror pregătire sau săvîrşire au participat.
[Alin.5 art.17/1 modificat prin Legea nr.188-XV din 24.05.2001]
Membrul organizaţiei criminale poate fi absolvit de răspundere

penală în cazul în care a declarat benevol existenţa organizaţiei
criminale şi a ajutat la descoperirea infracţiunilor săvîrşite de
această organizaţie ori a contribuit la demascarea organizatorilor şi
conducătorilor organizaţiei criminale sau a membrilor ei.
[Art.17/1 introdus prin Legea din 09.12.94]
Articolul 18. Favorizarea

Favorizarea dinainte nepromisă a infractorului, precum şi tăinuirea
instrumentelor şi mijloacelor de săvîrşire a infracţiunii, a urmelor
infracţiunii sau a obiectelor dobîndite pe cale criminală, atrage
răspunderea numai în cazurile, prevăzute de articolele 87 şi 202 ale
prezentului Cod.

Nedenunţarea unei infracţiuni în curs de pregătire sau săvîrşite,
despre care se ştie cu certitudine, atrage răspunderea penală numai în
cazurile, prevăzute de articolele 86 şi 203 ale prezentului Cod.
TITLUL AL TREILEA
PEDEPSE
Articolul 20. Ţelurile pedepsei

Pedeapsa constituie nu numai o osîndă pentru infracţiunea săvîrşită,
ci are drept scop şi corectarea şi reeducarea condamnaţilor în spiritul
atitudinii cinstite faţă de muncă, executării stricte a legilor, precum
şi prevenirea săvîrşirii de noi infracţiuni atît din partea
condamnaţilor, cît şi a altor persoane.
Pedeapsa nu urmăreşte scopul de a cauza suferinţe fizice sau

înjosirea demnităţii omului.
Articolul 21. Categoriile pedepselor

Persoanelor, care au săvîrşit infracţiuni, li se pot aplica
următoarele pedepse principale:
1) privaţiunea de libertate;
[Pct.2 exclus prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]
3) privaţiunea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a

exercita o anumită activitate;
4) amenda;
5) destituirea din funcţie;
6) mustrarea publică.
Militarilor aflaţi în serviciul activ li se poate aplica de asemenea
ca pedeapsă şi repartizarea într-un batalion disciplinar.
În afară de pedepsele principale, condamnaţilor li se pot aplica
următoarele pedepse complimentare:
1) confiscarea averii;
2) retragerea gradului militar sau special;
3) decăderea din drepturile părinteşti.
Privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o
anumită activitate, destituirea din funcţie şi amenda pot fi aplicate
atît ca pedepse principale, cît şi ca pedepse complementare.
[Art.21 modificat prin Legea nr.51-XIII din 14.04.94]
[Art.21 modificat prin Legea din 04.08.92]
[Art.21 completat prin Decretul din 29.03.90]
[Art.21 completat prin Ucazul din 28.12.82]
[Art.22 exclus prin Legea din 08.12.95]
Articolul 23. Privaţiunea de libertate

Privaţiunea de libertate se stabileşte pe un termen de la trei luni
pînă la cincisprezece ani, iar pentru infracţiuni deosebit de grave,
pentru infracţiuni, care au avut urmări deosebit de grave şi pentru
recidivişti deosebit de periculoşi, în cazurile prevăzute de Partea
specială a prezentului Cod - pe un termen de cel mult douăzeci şi cinci
de ani. În cazul unor infracţiuni prevăzute de Partea specială a
prezentului Cod se poate aplica pedeapsa cu detenţiune pe viaţă. În
cazul comutării pedepsei detenţiei pe viaţă în o pedeapsă mai blîndă, cu
titlu de graţiere, se aplică privaţiunea de libertate pe un termen de
douăzeci şi cinci de ani.
[Alin.1 art.23 completat prin Legea nr.680-XIV din 18.11.99]
La stabilirea pedepsei unei persoane care la data săvîrşirii

infracţiunii nu a împlinit optsprezece ani termenul privaţiunii de
libertate nu poate depăşi zece ani, iar în cazul în care minorul în
vîrstă de la 16 la 18 ani a săvîrşit o infracţiune pentru care se
prevede pedeapsa cu detenţiune pe viaţă, termenul privaţiunii de
libertate nu poate depăşi cincisprezece ani.
[Alin.1, 2 art.23 modificate prin Legea din 08.12.95]
[Alin.1, 2 art.23 în redacţia Legii din 09.12.94]
Pedeapsa privativă de libertate, aplicată pe baza unei sentinţe

judecătoreşti, se execută în colonii-aşezări de corectare prin muncă,în
colonii cu regim comun, înăsprit, riguros şi special sau la închisoare
precum şi în colonii de educare prin muncă cu regim comun şi
înăsprit.
În colonii de corectare prin muncă îşi execută pedeapsa bărbaţii:

1) condamnaţi prima dată la privaţiune de libertate pentru
infracţiuni, săvîrşite din imprudenţă,- în colonii-aşezări pentru
persoanele, care au săvîrşit infracţiuni din imprudenţă;
2) condamnaţi prima dată la privaţiune de libertate pe un termen de
cel mult cinci ani pentru infracţiuni premeditate, care nu sunt grave,
şi anume: pentru efectuarea ilegală a avortului (părţile a doua şi a
treia ale articolului 108); eschivarea de la plata pensiei alimentare
sau sustragerea de la întreţinerea copiilor (articolul 110); divulgarea
secretului înfierii (partea a doua a articolului 112/1); lăsarea în
primejdie (partea a doua a articolului 114); calomnie (părţile a doua şi
a treia ale articolului 117); sustragerea prin escrocherie din avutul
proprietarului fără circumstanţe agravante (partea întîi a articolului
122); sustragerea din avutul proprietarului prin însuşire, delapidare
sau abuz de serviciu, fără circumstanţe argavante (partea întîi a
articolului 123); dobîndirea prin şantaj a avutului proprietarului
(articolul 125); cauzarea de daune materiale prin înşelăciune sau prin
abuz de încredere (articolul 126); punerea în vînzare a mărfurilor de
proastă calitate, necorespunzătoare standardelor şi incomplet dotate
(articolul 159); înşelarea clienţilor (partea a doua a articolului
160/2); primirea unei remuneraţii ilicite de la cetăţeni pentru
îndeplinirea unor lucrări legate de deservirea populaţiei (partea a doua
a articolului 160/3); tăierea ilegală a pădurii (articolul 167);
vînatului ilegal (partea a doua a articolului 170); îndeletnicirea
ilegală cu pescuitul sau alte exploatări ilegale ale apelor (părţile a
doua şi a treia ale articolului 171); încălcarea regulilor de combatere
a vătămătorilor şi a bolilor de plante (articolul 173); deteriorarea
intenţionată a instalaţiilor de irigaţie (articolul 174); falsificarea
imprimatelor de taxare poştală sau a biletelor de călătorie (articolul
175); conducerea în stare de ebrietate a mijloacelor de transport
(articolul 177/1); constîngerea lucrătorului din transportul feroviar,
aerian, fluvial sau auto de a nu-şi îndeplini funcţiile de serviciu
(articolul 179/3); abuzul de putere sau abuzul de serviciu fără
circumstanţe agravante (partea întîi a articolului 184); excesul de
putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu fără circumstanţe
agravante (partea întîi a articolului 185); falsul în acte publice
(articolul 189); abuzurile la emiterea hîrtiilor de valoare (alineatul
doi al articolului 189/1); denunţ calomnios (articolul 195); depoziţie
mincinoasă, raportul de expertiză sau traducere falsă (articolul 196);
nedenunţare (articolul 203); blocarea intenţionată a arterelor de
transport, întreprinderilor, instituţiilor sau organizaţiilor fără
circumstanţe agravante (alineatele întîi şi doi ale articolului 207/2);
antrenarea minorilor în acţiuni militare şi propagarea războiului în
rîndurile lor (articolul 223/2); atragerea minorilor la beţie (articolul
224/1) - în colonii-aşezări pentru persoanele care au săvîrşit
infracţiuni premeditate;
[Pct.2) alin.4 art.23 modificat prin Legea nr.1146 din 09.04.97]
[Pct.2) alin.4 art.23 modificat prin Hot. Parl. nr.1600 din 22.09.93]
[Pct.2) alin.4 art.23 modificat prin Legea nr.496-XIII din 15.02.91]

infracţiuni premeditate, care nu sunt grave, cu excepţia celor
menţionate în alineatul al treilea din partea a patra a prezentului
articol,- în colonii cu regim comun;
infracţiuni grave - în colonii cu regim înăsprit;
5) condamnaţi pentru infracţiuni deosebit de periculoase împotriva
statului (articolele 61-70) sau care au executat anterior o pedeapsă sub
formă de privaţiune de libertate - în colonii cu regim riguros;
6) declaraţi recidivişti deosebit de periculoşi - în colonii cu
regim special.
Femeile, condamnate la privaţiune de libertate, îşi execută pedeapsa
în colonii de corectare prin muncă: femeile declarate recidiviste
deosebit de periculoase, precum şi cele condamnate pentru infracţiuni
deosebit de periculoase împotriva statului (articolele 61-70) - în
colonii cu regim riguros; femeile condamnate prima dată la privaţiune de
libertate pentru infracţiuni, săvîrşite din imprudenţă, - în colonii-
aşezări pentru persoanele, care au săvîrşit infracţiuni din imprudenţă;
femeile, condamnate prima dată pentru infracţiuni premeditate menţionate
în alineatul al treilea din partea a patra a prezentului articol, - în
colonii-aşezări pentru persoanele, care au săvîrşit infracţiuni
premeditate; alte femei, condamnate la privaţiune de libertate, - în
colonii cu regim comun.
În colonii de educare prin muncă îşi execută pedeapsa:
1) minorii, condamnaţi prima dată la privaţiune de libertate, precum
şi minorele - în colonii cu regim comun;
2) minorii, care au executat anterior o pedeapsă sub formă de
privaţiune de libertate, - în colonii cu regim înăsprit.
În funcţie de caracterul şi de gradul pericolului social al
infracţiunii săvîrşite, de persoana vinovatului şi de alte circumstanţe
ale cauzei instanţa judecătorească, indicînd motivele deciziei adoptate,
poate dispune, ca pedeapsa să fie executată: de către cei condamnaţi
prima dată pentru infracţiuni, săvîrşite din imprudenţă, precum şi
pentru infracţiuni premeditate, menţionate în alineatul al treilea din
partea a patra a prezentului articol, - în colonii de corectare prin
muncă cu regim comun; de către alţi condamnaţi la privaţiune de
libertate, dar care n-au fost declaraţi recidivişti deosebit de
periculoşi,- în colonii de corectare prin muncă de orice tip, afară de
coloniile cu regim special şi coloniile-aşezări; de către minorii de
sex masculin condamnaţi - în coloniile de educare prin muncă cu regim
comun, în loc de colonii cu regim înăsprit.
Privaţiunea de libertate sub formă de deţinere la închisoare pe
întregul termen de pedeapsă sau pe o parte a lui poate fi aplicată:
1) recidiviştilor deosebit de periculoşi;
2) persoanelor, care după împlinirea vîrstei de optsprezece ani au
săvîrşit infracţiuni deosebit de periculoase contra statului (articolele
61-70);
3) persoanelor,care după împlinirea vîrstei de optsprezece ani au
săvîrşit alte infracţiuni grave, prevăzute de articolul 7/1 al
prezentului Cod, pentru care se condamnă la privaţiune de libertate pe
un termen de peste cinci ani.
Schimbarea tipului de instituţie de corectare prin muncă, ce a fost
stabilit condamnatului, se face de instanţa de judecată pe temeiurile şi
în modul, prevăzut de legislaţia Republicii Moldova.
[Art.23 modificat prin Ucazul din 06.07.85]
Articolul 24. Recidivistul deosebit de periculos

Prin sentinţa instanţei de judecată poate fi declarat recidivist
deosebit de periculos:
1) persoana condamnată anterior la privaţiune de libertate pentru o
infracţiune deosebit de periculoasă contra statului (articolele 61-70)
banditism (articolul 74), fabricarea sau punerea în circulaţie a banilor
falşi, săvîrşită cu circumstanţe agravante (alineatul doi al articolului
84), încălcarea regulilor cu privire la operaţiile valutare, săvîrşită
cu circumstanţe agravante (partea a doua a articolului 85), omor
premeditat (articolele 88, 89 şi punctul 3 al articolului 241), violul,
săvîrşit de un grup de persoane, violarea unei fetiţe, violul, care a
avut urmări extrem de grave, precum şi violul unei minore în vîrstă de
pînă la 14 ani (alineatele trei şi cinci ale articolului 102), luarea de
ostatici (articolul 116/1), sustragerea de bunuri din avutul
proprietarului în proporţii deosebit de mari (articolul 123/1), tîlhărie
în scopul însuşirii de bunuri din avutul proprietarului, săvîrşită cu
circumstanţe agravante (partea a doua a articolului 121), fabricarea sau
punerea în circulaţie a hîrtiilor de valoare false, săvîrşită cu
circumstanţele agravante (alineatul doi al articolului 122/1),
deturnarea sau capturarea unei garnituri de teren, a unei nave aeriene
sau fluviale (articolul 182/1), atentarea la viaţa colaboratorului de
poliţie (articolul 206/1), blocarea intenţionată a arterelor de
transport, întreprinderilor, instituţiilor sau organizaţiilor, săvîrşită
cu circumstanţe agravante (alineatul trei al articolului 207/2),
sustragerea materialelor radioactive (articolul 224/4) şi care au
săvîrşit din nou vre-o una din infracţiunile enumerate mai sus, pentru
care această persoană e condamnată la privaţiune de libertate pe un
termen de cel puţin cinci ani.
[Pct.1) partea 1 art.24 modificat prin Legea nr.827 din 03.05.96]
[Pct.1) partea 1 art.24 modificat prin Legea din 01.04.92]
[Pct.1) partea 1 art.24 modificat prin Legea nr.502-XII din 15.02.91]
[Pct.1) partea 1 art.24 modificat prin Ucazul din 04.08.88]
2) persoana, care în orice consecutivitate a fost condamnată

anterior de două ori la privaţiune de libertate pentru o infracţiune
deosebit de periculoasă contra statului (articolele 61-70), banditism
(articolul 74) dezordini de masă (articolul 76), fabricarea sau punerea
în circulaţie a banilor falşi sau a hîrtiilor de valoare falsă
(articolul 84), încălcarea regulilor cu privire la operaţiile valutare
(articolul 85); omor premeditat (articolele 88, 89 şi punctul 3 al
articolului 241), vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale
(articolul 95), viol (articolul 102), luarea de ostatici (articolul
116/1), sustragerea de bunuri din avutul proprietarului, săvîrşită în
circumstanţe agravante (părţile a doua, a treia şi a patra ale
articolului 119, părţile a doua, a treia şi a patra ale articolului 120,
părţile a doua şi a treia ale articolului 122, părţile a doua şi a treia
ale articolului 123, articolul 123/1), tîlhăria în scopul sustragerii
avutului proprietarului (articolul 121), constrîngerea lucrătorului din
transportul feroviar, aerian, fluvial sau auto de a nu-şi îndeplini
funcţiile de serviciu săvîrşită cu circumstanţe agravante (partea a doua
a articolului 179/3), deturnarea sau capturarea unei garnituri de tren,a
unei nave aeriene sau fluviale (articolul 182/1), luarea de mită
(articolul 187), atentarea la viaţa colaboratorului de poliţie
(articolul 206/1), blocarea intenţionată a arterelor de transport,
întreprinderilor, instituţiilor sau organizaţiilor, săvîrşită cu
circumstanţele agravante (alineatul trei al articolului 207/2),
huliganismul deosebit de agravat (partea a treia a articolului 218),
sustragerea materialelor radioactive (articolul 224/4), sustragerea,
fabricarea, procurarea, păstrarea, transportarea sau expedierea de
substanţe narcotice în scop de desfacere desfacerea acestor substanţe
(articolele 225/1 şi 225/2), precum şi sustragerea lor, săvîrşită cu
circumstanţe agravante (părţile a doua şi a treia ale articolului 225/2)
sustragerea de arme de foc, de muniţii sau de substanţe explozive,
săvîrşită cu circumstanţe agravante (părţile a doua şi a treia ale
articolului 227/1) şi care au săvîrşit din nou vre-o una din
infracţiunile enumerate mai sus, pentru care această persoană este
condamnată la privaţiune de libertate pe un termen de peste trei ani;
[Pct.2) partea 1 art.24 modificat prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]
3) persoana, care în orice consecutivitate a fost condamnată

anterior de trei sau mai multe ori la privaţiune de libertate pentru
huliganism agravat (partea a doua a articolului 218) sau pentru
infracţiuni, enumerate în punctul 2 al părţii întîi din prezentul
articol, şi care a săvîrşit din nou acte huliganice grave sau vre-una
din infracţiunile, enumerate în punctul 2 al părţii întîi din prezentul
articol, pentru care această persoană este condamnată la privaţiune de
libertate;
4) persoana, care, executînd pedeapsa privativă de libertate pentru
una din infracţiunile, enumerate în punctele 2 şi 3 ale părţii întîi a
prezentului articol, şi care a săvîrşit din nou o infracţiune
intenţionată, pentru care ea este condamnată la privaţiune de libertate
pe un termen de cel puţin cinci ani.
Examinînd chestiunea declarării unei persoane ca recidivist deosebit
de periculos, instanţa de judecată ia în consideraţie persoana celui
vinovat, gradul pericolului social al infracţiunilor săvîrşite, motivele
lor, gradul realizării intenţiilor criminale, gradul şi caracterul
participării la săvîrşirea infracţiunilor şi alte circumstanţe ale
cauzei. Hotărîrea instanţei de judecată trebuie să fie motivată în
sentinţă.
Cînd se hotărăşte chestiunea cu privire la declararea unei persoane
ca recidivist deosebit de periculos, nu se ia în consideraţie
condamnarea pentru o infracţiune, săvîrşită de această persoană înainte
de vîrsta de optsprezece ani, şi nici condamnarea care a fost ridicată
sau stinsă în modul stabilit de lege.
Declararea unei persoane ca recidivist deosebit de periculos se
anulează în caz de reabilitare a ei.
Articolele din prezentul Cod, care prevăd răspunderea pentru
săvîrşirea unei infracţiuni de către un recidivist deosebit de periculos
se aplică în cazurile, cînd o persoană a fost declarată în modul
prevăzut de lege recidivist deosebit de periculos înainte de săvîrşirea
infracţiunii date.
[Art.24/1 exclus prin Legea nr.1404-XIV din 07.12.2000]

[Art.24/1 modificat prin Hot. Parl. din 22.09.93]
[Art.24/1 modificat prin Ucazul din 24.12.82]
[Art.25,26 excluse prin Legea din 04.08.92]
[Art.27 exclus prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

[Partea 3 art.27 în redacţia Legii din 23.02.93]
[Părţile 4, 5 art.27 modificate prin Ucazul din 31.07.70]
Articolul 28. Privaţiunea de dreptul de a ocupa anumite funcţii

sau de a exercita o anumită activitate
Privaţiunea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita
o anumită activitate poate fi stabilită de instanţa de judecată ca
pedeapsă principală sau complementară pe un termen de la un an pînă la
cinci ani.
Această pedeapsă poate fi aplicată în cazurile, cînd, după
caracterul infracţiunilor săvîrşite de cel vinovat, în timpul
îndeplinirii funcţiunii sale sau în timpul exercitării unei anumite
activităţi, instanţa găseşte că este imposibil ca el să-şi menţină
dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită
activitate.
Termenele de executare a pedepsei sub formă de privaţiunea de
dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită
activitate se calculează în modul prevăzut de Regulamentul cu privire la
modul şi condiţiile de executare în Republica Moldova a pedepselor
penale, care nu sînt legate de aplicarea măsurilor de înrîurire
corecţională prin muncă asupra condamnaţilor, aprobat de legislaţia în
vigoare.
[Partea 3 art.28 modificată prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]
[Partea 3 art.28 modificată prin Ucaszul din 13.12.84]
Articolul 29. Amenda

Amenda este o sancţiune bănească ce se aplică de instanţa
de judecată în cazurile şi în limitele prevăzute de prezentul Cod.
Mărimea amenzii se stabileşte în dependenţă de caracterul şi
gravitatea infracţiunii săvîrşite, luîndu-se în considerare situaţia
materială a celui vinovat, în limitele de la douăzeci şi cinci la o mie
de salarii minime, iar pentru infracţiuni cu scop de profit în limita de
pînă la cinci mii de salarii minime, luîndu-se ca bază mărimea
salariului minim la momentul săvîrşirii infracţiunii. La stabilirea
pedepsei sub formă de amendă, instanţa de judecată poate decide, luînd
în considerare persoana celui condamnat şi situaţia lui materială,
achitarea amenzii în rate, indicînd în acest caz în sentinţă termenul
concret de achitare. Pentru condamnaţii care nu au domiciliu stabil în
Republica Moldova, achitarea amenzii în rate nu se admite.
În caz de eschivare cu rea-voinţă a condamnatului de la achitarea
amenzii fixate ca pedeapsă principală, instanţa de judecată poate să
înlocuiască suma neachitată a amenzii printr-o pedeapsă sub formă de
privaţiune de libertate, calculîndu-se o lună de privaţiune de libertate
pentru trei salarii minime, însă pe un termen nu mai mare decît termenul
maxim, stabilit de prezentul Cod pentru infracţiunile, de comiterea
cărora persoana a fost declarată vinovată.
[Art.29 modificat prin Legea nr.1599-XV din 27.12.02, în vigoare 28.01.03]
[Art.29 modificat prin Legea nr.1404-XIV din 07.12.2000]
[Art.29 în redacţia Legii din 23.02.93]
Articolul 30. Destituirea din funcţie

Destituirea din funcţie se aplică de instanţa de judecată în cazul
cînd ea consideră imposibil a-l lăsa pe condamnat în funcţia pe care o
ocupă.
Articolul 31. Mustrarea publică

Mustrarea publică constă în pronunţarea în public de către instanţa
de judecată a mustrării aplicate vinovatului, aducînd aceasta, în
cazurile necesare, la cunoştinţa obştimii prin presă sau prin alte
mijloace.
Articolul 32. Trimiterea militarilor, care au săvîrşit infracţiuni,

în batalionul disciplinar
Faţă de militarii cu serviciul în termen, care au săvîrşit
infracţiuni, se poate aplica trimiterea în batalionul disciplinar în
cazurile, prevăzute de lege, pe un termen de la trei luni pînă la doi
ani, precum şi în cazurile, cînd instanţa de judecată, ţinînd seama de
circumstanţele cauzei şi de persoana condamnatului, găseşte de cuviinţă
să aplice în locul privaţiunii de libertate pe un termen de pînă la trei
ani trimiterea în batalionul disciplinar pe acelaşi termen. Trimiterea
în batalionul disciplinar în locul privaţiunii de libertate nu poate fi
aplicată faţă de persoanele care au executat anterior o pedeapsă
privativă de libertate.
Articolul 32/1. Trimiterea la un preventoriu de educaţie prin muncă

Pedepsirea sub formă de trimitere la un preventoriu de educaţie prin
muncă se aplică pe un termen de la un an pînă la doi ani.
La stabilirea pedepsei unei persoane, care pentru eschivarea cu
rea-voinţă de la plata pensiei alimentare sau de la întreţinerea
copiilor ori pentru încălcarea regulilor sistemului de paşapoarte este
condamnată - la privaţiune de libertate pe un termen de pînă la un an,
instanţa de judecată, ţinînd seama de circumstanţele cauzei şi de
persoana, ce s-a făcut vinovată, poate să aplice în loc de privaţiune de
libertate, o pedeapsă sub formă de trimitere pe acelaşi termen la un
preventoriu de educaţie prin muncă.
[Partea 2 art.32/1 modificată prin Legea din 14.04.94]
[Partea 2 art.32/1 în redacţia Ucazului din 03.11.87]

muncă nu se aplică:
2) persoanelor condamnate anterior pentru infracţiuni deosebit de
periculoase contra statului (articolele 61-70); banditism (articolul
74); omor premeditat (articolele 88, 89 şi 241 punctul 3); vătămarea
intenţionată gravă a integrităţii corporale (articolul 95); viol,
săvîrşit de un grup de persoane, sau violul unei minore, viol cu
consecinţe deosebit de grave, precum şi violul unei minore în vîrstă de
pînă la 14 ani (alineatele trei şi cinci ale articolului 102);
huliganism deosebit de agravat (partea a treia a articolului 218);
vagabondaj, cerşit sau alt mod de viaţă parazitar (articolul 221);
[Pct.2 partea 3 art.32/1 modificat prin Legea din 01.04.92]
3) cetăţenilor străini şi persoanelor fără cetăţenie.

muncă nu se aplică de asemenea faţă de persoanele, care fuseseră mai
înainte trimise la un preventoriu de educaţie prin muncă (în decursul a
trei ani din ziua eliberării din preventoriu).
Dacă condamnatul, care îşi execută pedeapsa într-un preventoriu de
educaţie prin muncă,se eschivează de la muncă, încalcă cu rea-voinţă sau
în mod sistematic disciplina ori regulile de comportare stabilite,
atunci, la propunerea administraţiei preventoriului de educaţie prin
muncă, partea rămasă neexecutată din termenul de aflare la preventoriul
de educaţie prin muncă instanţa de judecată o înlocuieşte, prin
încheierea sa, cu o pedeasă sub formă de privaţiune de libertate pe
acelaşi termen.
Dacă în cursul termenului de aflare la preventoriul de educaţie prin
muncă, stabilit de instanţa de judecată persoana condamnată a săvîrşit o
infracţiune, atunci instanţa de judecată îi stabileşte pedeapsa potrivit
regulilor, prevăzute de articolul 40 din prezentul Cod.
[Partea 6 art.32/1 în redacţia Ucazului din 03.11.87]
Articolul 33. Confiscarea averii

Confiscarea averii constă în trecerea forţată şi gratuită în
proprietatea statului a bunurilor condamnatului destinate sau folosite
la săvîrşirea infracţiunilor sau dobîndite de el ca urmare a săvîrşirii
infracţiunii, precum şi a veniturilor obţinute prin folosirea bunurilor
şi valorilor dobîndite pe cale criminală.
[Alin.1 art.33 în redacţia Legii din 09.12.94]
Banii şi cadourile primite nelegitim se confiscă, iar valoarea

serviciilor primite nelegitim se percepe prin hotărîre a instanţei de
judecată, iar dacă ele nu au fost găsite, instanţa încasează de la
condamnat suma de bani echivalentă, pornind de la valoarea acestora la
momentul săvîrşirii infracţiunii.
[Alin.2 introdus prin Legea nr.1375 din 19.11.97]
Confiscarea averii poate fi dispusă numai în cazurile, prevăzute de

legislaţia Republicii Moldova iar pentru infracţiuni, comise în interes
material - şi în cazurile prevăzute de Partea specială a prezentului
Cod.
[Partea 3 (2) art.33 modificată prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]
[Partea 3 (2) art.33 modificată prin Ucazul din 14.05.73]
Instanţa de judecată este obligată să indice în sentinţă, dacă se

confiscă toată averea vinovatului sau numai o parte din ea; în ultimul
caz instanţa este obligată să arăte, ce parte din avere se confiscă, sau
să enumere obiectele, ce urmează să fie confiscate.
Nu pot fi confiscate obiectele enumerate în lista dată ca anexă la
prezentul Cod, necesare condamnatului şi persoanelor aflate în
întreţinerea lui.
În caz de confiscare a averii condamnatului statul nu răspunde
pentru datoriile şi obligaţiile condamnatului, dacă ele au luat naştere
după ce organele de cercetare prealabilă, de anchetă penală sau instanţa
de judecată au luat măsuri de asigurare a averii şi dacă s-a acţionat
fără consimţămîntul acestor organe.
[Partea 6 (5) art.33 modificată prin Ucazul din 24.12.82]
În privinţa pretenţiilor, care urmează a fi satisfăcute din contul

averii confiscate, statul răspunde numai în limitele activului. Ordinea
de satisfacere a acestor pretenţii se stabileşte de Codul de procedură
civilă.
[Alin.7 (6) art.33 modificat prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]
Articolul 34. Retragerea gradelor militare şi a altor titluri, pre-

cum şi a ordinelor, medaliilor, a titlurilor onorifice
şi a gradelor de calificare (clasificare)
[Titlu art.34 modificat prin Legea nr.1375 din 19.11.97]
În caz de condamnare pentru o infracţiune gravă persoana, care are
un grad militar sau un titlu special, poate fi privată de acest grad sau
titlu prin sentinţa judecătorească.
În caz de condamnare pentru o infracţiune gravă a unei persoane,
decorate cu ordin sau cu medalie, a unei persoane, care are un titlu
onorific, ori un grad militar sau un alt titlu, instanţa de judecată la
pronunţarea sentinţei hotărăşte, dacă este raţional să se intervină pe
lîngă organul care l-a decorat pe condamnat cu ordin, medalie, sau care
i-a conferit titlu sau gradul, pentru a i se retrage acestuia ordinul,
medalia, ori titlul onorific, gradul militar, gradul de clasificare şi
gradul special militar al lucrătorului procuraturii, gradul de
calificare al judecătorului sau al funcţionarului public, gradul de
clasificare al lucrătorului inspectoratului fiscal de stat sau un alt
titlu.
[Alin.2 modificat prin Legea nr.1375 din 19.11.97]
[Art.34 în redacţia Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]
Articolul 35. Decăderea din drepturile părinteşti

Decăderea din drepturile părinteşti poate fi aplicată ca pedeapsă
complementară în cazurile, cînd instanţa de judecată constată că
părintele abuzează de aceste drepturi sau se sustrage de la îndeplinirea
îndatoririlor părinteşti în urma cărui fapt copiii se ţin de beţii, duc
o viaţă desfrînată sau săvîrşesc alte fapte social-periculoase.
[Alin.1 art.35 modificat prin Legea nr.51-XIII din 14.04.94]
În caz de condamnare a unei persoane la privaţiune de libertate cu

aplicarea decăderii din drepturile părinteşti, ca pedeapsă complementară
ea se extinde pe toată durata executării privaţiunii de libertate şi
după executarea ei - pe termenul stabilit prin sentinţă. Dacă această
pedeapsă complementară se aplică pe lîngă alte categorii de pedepse
principale, termenul executării pedepsei complementare începe din
momentul executării celei principale.
Drepturile părinteşti se restabilesc de instanţa de judecată la
propunerea organelor de tutelă şi curatelă ori a Comisiei pentru
minori.
[Partea 3 art.35 modificată prin Ucaszul din 02.08.84]
[Art.35/1 exclus prin Legea nr.51-XIII din 14.04.94]

TITLUL AL PATRULEA
APLICAREA PEDEPSEI ŞI ABSOLVIREA DE PEDEAPSĂ
Articolul 36. Principiile generale ale aplicării pedepsei

Judecata aplică pedeapsa în limitele, prevăzute de articolul din
Partea specială a prezentului Cod, care prevede răspunderea pentru
infracţiunea săvîrşită, în strictă conformitate cu dispoziţiile Părţii
generale a prezentului Cod. La stabilirea pedepsei, instanţa de judecată
călăuzindu-se de conştiinţa de drept, ţine seama de caracterul şi gradul
de pericol social al infracţiunii săvîrşite, de persoana celui vinovat
şi de circumstanţele cauzei, care atenuiază ori agravează
răspunderea.
Articolul 37. Circumstanţele atenuante

La stabilirea pedepsei se consideră circumstanţe atenuante:
1) preîntîmpinarea de către vinovat a urmărilor dăunătoare ale
infracţiunii săvîrşite, sau repararea voluntară a pagubei cauzate sau
înlăturarea daunei cauzate;
2) săvîrşirea infracţiunii în urma unui concurs de împrejurări grele
de ordin personal sau familial;
3) săvîrşirea infracţiunii fie sub influenţa unei ameninţari sau
constrîngeri, fie datorită unei dependenţe materiale, de serviciu sau de
altă natură;
4) săvîrşirea infracţiunii sub influenţa unei puternice frămîntări
sufleteşti, provocate de acţiunile ilegale ale părţii vătămate;
5) săvîrşirea infracţiunii ca urmare a apărării împotriva unui atac
social-periculos, chiar dacă au fost depăşite limitele legitimei
apărări;
6) săvîrşirea infracţiunii de către un minor;
7) săvîrşirea infracţiunii de către o femeie gravidă;
8) căinţa sinceră sau autodenunţarea;
9) contribuirea activă la descoperirea infracţiunii.
La stabilirea pedepsei instanţa de judecată poate considera ca
circumstanţe atenuante şi alte împrejurări.
Articolul 38. Circumstanţele agravante

La stabilirea pedepsei se consideră circumstanţe agravante:
1) săvîrşirea infracţiunii de către o persoană, care anterior a mai
săvîrşit o infracţiune.
În dependenţă de caracterul primei infracţiuni, instanţa de judecată
este în drept să nu o considere ca circumstanţă agravantă;
2) săvîrşirea infracţiunii de un grup organizat;
3) săvîrşirea infracţiunii în interes material sau cu alte intenţii
josnice;
3/1) săvîrşirea infracţiunii pe substrat naţional sau ură ori
dispreţ rasial.
[Pct.3/1 art.38 introdus prin Legea din 05.06.90]
4) cauzarea prin infracţiune a unor urmări grave;

5) săvîrşirea infracţiunii faţă de un copil, bătrîn sau o persoană
care se află în stare de neputinţă de a se apăra;
6) săvîrşirea infracţiunii faţă de o persoană, care apără ordinea
publică;
7) instigarea minorilor la săvîrşirea infracţiunii sau atragerea lor
la participarea în săvîrşirea infracţiunii;
8) săvîrşirea infracţiunii cu o deosebită cruzime sau prin
batjocorirea părţii vătămate;
9) săvîrşirea infracţiunii în timpul unei calamităţi sociale;
10) săvîrşirea infracţiunii prin mijloace, care prezintă pericol
general;
11) săvîrşirea infracţiunii folosindu-se dependenţa materială, de
serviciu sau de altă natură a unei alte persoane;
12) săvîrşirea infracţiunii de către o persoană, care se află în
stare de beţie. Instanţa de judecată are dreptul, ca în funcţie de
caracterul infracţiunii să nu considere aceasta ca o circumstanţă
agravantă;
[Pct.12) art.38 modificat prin Ucazul din 31.07.70]
13) săvîrşirea de către o persoană luată pe chezăşie a unei noi

infracţiuni în perioada cînd se află pe chezăşie sau într-un răstimp
de un an de la expirarea termenului chezăşiei;
[Pct.14 art.38 exclus prin Legea nr.263-XIV din 24.12.98]
[Pct.14 art.38 introdus prin Legea nr.500-XIII din 15.02.91]
Articolul 39. Aplicarea pedepsei în cazul săvîrşirii

mai multor infracţiuni
Dacă o persoană este declarată vinovată de săvîrşirea a două sau mai
multe infracţiuni, prevăzute de diferite articole ale Părţii speciale a
prezentului Cod, fără să fi fost condamnată pentru vre-una din ele,
instanţa de judecată, pronunţînd pedeapsa pentru fiecare infracţiune în
parte, stabileşte definitiv pedeapsa pentru concurs de infracţiuni prin
absorbirea pedepsei mai uşoare de pedeapsa mai gravă, sau prin cumulul
total sau parţial al pedepselor aplicate în limitele stabilite de
articolul, care prevede pedeapsa mai gravă.
La pedeapsa principală poate fi adăugată oricare din pedepsele
complementare, prevăzute de articolele din Partea specială a
prezentului Cod, care stabilesc răspundere pentru infracţiunile, de
săvîrşirea cărora persoana a fost declarată vinovată.
După aceleaşi reguli se stabileşte pedeapsa, dacă după pronunţarea
sentinţei se va constata, că condamnatul este vinovat şi de o altă
infracţiune, săvîrşită înainte de pronunţarea sentinţei în prima cauză.
În acest caz în termenul pedepsei se include durata pedepsei,
executate complect sau parţial pe baza primei sentinţe.
Articolul 40. Stabilirea pedepsei în cazul mai multor sentinţe

Dacă după pronunţarea sentinţei, dar înainte de executarea completă
a pedepsei, condamnatul a săvîrsit o nouă infracţiune, instanţa de
judecată adaugă,în întregime sau parţial, la pedeapsa aplicată prin noua
sentinţă, partea neexecutată a pedepsei, pronunţate prin sentinţa
anterioară.
La cumularea pedepselor în modul prevăzut de pezentul articol,
termenul total al pedepsei nu trebuie să depăşească termenul maximal,
prevăzut de prezentul Cod pentru pedeapsa respectivă. La cumularea
pedepselor privative de libertate, termenul total al pedepsei nu trebuie
să depăşească cincisprezece ani, iar în cazul infracţiunilor, pentru
care prezentul Cod admite aplicarea privaţiunii de libertate pe un
termen mai mare de cincisprezece ani, termenul total al pedepsei nu
trebuie să depăşească douăzeci şi cinci de ani. La cumularea pedepselor,
dacă prin una din sentinţe este stabilită pedeapsa cu detenţiune pe
viaţă, termenul total al pedepsei va fi detenţiune pe viaţă.
[Alin.2 art.40 modificat prin Legea din 08.12.95]
[Alin.3 art.40 exclus prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

La cumularea diferitelor pedepse principale se aplică următoarele

reguli:
1) la cumularea pedepselor sub formă de privaţiune de libertate şi
de întreţinere într-un batalion disciplinar sau într-un preventoriu de
educaţie prin muncă unei zile de privaţiune de libertate îi corespunde o
zi de întreţinere într-un batalion disciplinar ori într-un preventoriu
de educaţie prin muncă;
[Pct.1) partea 4 art.40 în redacţia Ucazului din 28.12.82]
[Pct.2) partea 4 art.40 exclus prin Legea din 04.08.92]
[Pct.3) partea 4 exclus prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]
[Pct.4) partea 4 art.40 exclus prin Legea din 04.08.92]
Dacă la privaţiunea de libertate se adaugă pedepse privative de

dreptul de a ocupa anumite funcţii, de a exercita o anumită activitate,
de amendă, de destituire din funcţie sau de mustrare publică, aceste
pedepse se pun în executare în mod de sine stătător.
[Alin.5 art.40 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]
[Partea 5 art.40 modificată prin Legea din 04.08.92]
Diferite categorii de pedepse complementare se execută în mod de

sine stătător.
Articolul 41. Modul calculării termenelor pedepsei

Termenele de privaţiune de libertate, de deţinere într-un batalion
disciplinar ori într-un preventoriu de educaţie prin muncă, precum şi de
privaţiune de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o
anumită activitate se calculează în luni şi ani, iar termenele deţinerii
militarilor sub arest - în zile şi luni.
În caz de cumulare, înlocuire sau uşurare a pedepselor se admite

calcularea acestor pedepse în zile.
[Art.42 abrogat prin Legea nr.229-XV din 01.06.2001]
[Art.42 completat prin Legea nr.1548-XIII din 25.02.98]
Articolul 42/1. Înlocuirea pedepsei

La stabilirea pedepsei unei persoane condamnate prima dată la
privaţiune de libertate pentru o infracţiune premeditată pe un termen de
pînă la cinci ani, iar pentru infracţiunea săvîrşită din imprudenţă pe
un termen de pînă la şapte ani, instanţa de judecată, luînd în
considerare caracterul şi gravitatea infracţiunii săvîrşite, persoana
vinovatului şi alte circumstanţe ale cauzei, poate înlocui pedeapsa
privativă de libertate cu amendă, calculîndu-se douăzeci şi cinci de
salarii minime pentru fiecare lună de privaţiune de libertate
condamnaţilor pentru săvîrşirea infracţiunilor premeditate şi zece
salarii minime pentru fiecare lună de privaţiune de libertate
condamnaţilor pentru săvîrşirea infracţiunilor din imprudenţă,
indicîndu-se în sentinţă motivele unei asemenea hotărîri.
Înlocuirea pedepsei privative de libertate cu amendă nu se aplică
persoanelor care au săvîrşit infracţiunile prevăzute la articolele 61 -
66, alineatul trei al articolului 67, articolele 69, 70 şi 74, alineatul
doi al articolului 74/1, alineatul întîi al articolului 74/2, articolele
88, 89 şi 95, alineatele trei, patru şi cinci ale articolului 102,
articolele 103, 103/1 şi 104, alineatele doi ale articolelor 107/1 şi
113, articolele 113/1 şi 116/1, alineatul patru al articolului 119,
alineatele trei şi patru ale articolului 120, articolul 121, alineatele
trei ale articolelor 122 şi 123, articolul 123/1, alineatele trei şi
patru ale articolului 125, articolul 159/1, alineatul trei al
articolului 187, alineatul doi al articolului 206/1, alineatul patru al
articolului 214, articolele 225/1 - 225/3, 227 şi 227/1, punctul 3) al
articolului 241 din prezentul Cod.
În cazul în care condamnatul se eschivează cu rea-voinţă de la
achitarea amenzii, instanţa de judecată anulează înlocuirea pedepsei.
[Art.42/1 introdus prin Legea nr.1404-XIV din 07.12.2000]
Articolul 43. Condamnarea cu suspendarea pedepsei

Dacă instanţa de judecată, luînd în considerare circumstanţele
cauzei şi persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este
raţional ca condamnatul să execute pedeapsa sub formă de privaţiune de
libertate pe un termen anumit, ea poate dispune suspendarea pedepsei
aplicate condamnatului, indicînd în sentinţă motivele acestei hotărîri.
În acest caz, instanţa de judecată decide neexecutarea sentinţei dacă în
decursul termenului de probă, fixat de instanţa de judecată, condamnatul
nu va săvîrşi o nouă infracţiune şi dacă va îndeplini obligaţiile puse
în seama lui de instanţa de judecată pe termenul de probă.
Termenul de probă se stabileşte în limitele de la un an pînă la
cinci ani.
Condamnarea cu suspendarea pedepsei nu se aplică persoanelor care au
săvîrşit infracţiunile prevăzute la articolele 61 - 66, alineatul trei
al articolului 67, articolele 69, 70 şi 74, alineatul doi al articolului
74/1, alineatul întîi al articolului 74/2, articolele 88, 89 şi 95,
alineatele trei, patru şi cinci ale articolului 102, articolele 103,
103/1 şi 104, alineatele doi ale articolelor 107/1 şi 113, articolele
113/1 şi 116/1, alineatul patru al articolului 119, alineatele trei şi
patru ale articolului 120, articolul 121, alineatele trei ale
articolelor 122 şi 123, articolul 123/1, alineatele trei şi patru ale
articolului 125, articolul 159/1, alineatul trei al articolului 187,
alineatul doi al articolului 206/1, alineatul patru al articolului 214,
articolele 225/1 - 225/3, 227 şi 227/1, punctul 3) al articolului 241
din prezentul Cod.
În caz de condamnare cu suspendarea pedepsei pot fi stabilite
pedepse complementare.
Controlul asupra comportamentului celui condamnat cu suspendarea
pedepsei este exercitat de organul de stat specializat, iar în cazul
militarilor - de comandamentul unităţilor şi instituţiilor militare.
În caz de condamnare cu suspendarea pedepsei, instanţa de judecată
poate pune în sarcina condamnatului îndeplinirea anumitelor obligaţii:
să nu-şi schimbe, fără învoirea organului de stat specializat care
exercită controlul asupra comportamentului condamnatului, domiciliul
stabil, locul de muncă sau de învăţătură; să nu frecventeze anumite
locuri; să-şi susţină material familia. Instanţa de judecată poate pune
în sarcina celui condamnat cu suspendarea pedepsei şi îndeplinirea altor
obligaţii care pot contribui la corijarea condamnatului.
Pe durata termenului de probă, instanţa de judecată, la propunerea
organului care exercită controlul asupra comportamentului celui
condamnat cu suspendarea pedepsei, poate anula în întregime sau în parte
ori poate completa obligaţiile stabilite anterior pentru cel condamnat
cu suspendarea pedepsei.
În cazul cînd condamnatul încalcă pe durata termenului de probă
ordinea publică, ceea ce atrage aplicarea sancţiunii administrative,
nu-şi îndeplineşte obligaţiile date în seamă pe durata termenului de
probă, instanţa de judecată, în temeiul propunerii corespunzătoare a
organului indicat la alineatul cinci al prezentului articol, poate
pronunţa o încheiere cu privire la trimiterea condamnatului pentru a-şi
executa pedeapsa stabilită prin sentinţă.
În cazul cînd cel condamnat cu suspendarea pedepsei săvîrşeşte pe
durata termenului de probă o nouă infracţiune, instanţa de judecată îi
stabileşte pedeapsa conform prevederilor articolului 40 din prezentul
Cod.
Dacă, pînă la expirarea termenului de probă, cel condamnat cu
suspendarea pedepsei dovedeşte printr-un comportament adecvat corijarea
sa, instanţa de judecată, la propunerea organului indicat la alineatul
cinci al prezentului articol, poate decide anularea condamnării cu
suspendarea pedepsei şi stingerea antecedentelor penale ale
condamnatului. În aceste circumstanţe condamnarea cu suspendarea
pedepsei poate fi anulată la expirarea a cel puţin jumătate din termenul
de probă stabilit.
[Art.43 modificat prin Legea nr.720-XV din 07.12.2001]
[Art.43 în redacţia Legii nr.1404-XIV din 07.12.2000]
Articolul 44. Amînarea executării sentinţei de condamnare a unui

militar sau a unui supus militar în timp de război
În timp de război executarea sentinţei de condamnare la privaţiune
de libertate a unui militar sau a unui supus militar, care urmează a fi
încorporat sau mobilizat, poate fi amînată de către instanţa
judecatorească pînă la terminarea operaţiilor militare, condamnatul
fiind trimis în armata de operaţii. În asemenea cazuri instanţa poate să
amîne şi executarea pedepselor complementare.
Dacă condamnatul, trimis în armata de operaţii, se va dovedi a fi un
apărător dîrz al Patriei, atunci, la cererea comandamentului militar
respectiv, instanţa îl poate absolvi de pedeapsă sau îi poate înlocui
pedeapsa cu alta mai blîndă.
Dacă persoana căreia i-a fost amînată executarea sentinţei, a

săvîrşit o nouă infracţiune, instanţa adaugă la pedeapsa nouă pe cea
stabilită mai înainte, conform dispoziţiilor, prevăzute de articolul 40
al prezentului Cod.
Articolul 44/1. Amînarea executării pedepsei referitoare

la femeile gravide şi femeile cu copii mici
Femeilor gravide şi femeilor care au copii în vîrstă de pînă la 8
ani, condamnate pentru prima dată la privaţiune de libertate pe un
termen de pînă la şapte ani, instanţa de judecată poate amîna executarea
pedepsei pînă cînd copilul cel mai mic va împlini opt ani.
În cazul cînd condamnata căreia i s-a amînat executarea pedepsei a
abandonat copilul ori continuă să se eschiveze de la educaţia lui şi
după avertismentul organului care exercită controlul asupra
comportamentului condamnatei, instanţa de judecată, la propunerea
acestui organ, poate să anuleze amînarea executării pedepsei şi să
trimită condamnata pentru executarea pedepsei stabilite prin sentinţa
instanţei de judecată.
La împlinirea de către copil a vîrstei de opt ani, instanţa de
judecată eliberează condamnata de executarea pedeapsei fie comută
pedeapsa, fie pronunţă o încheiere privind trimiterea condamnatei în
instituţia corespunzătoare pentru executarea părţii neispăşite din
pedeapsă.
În cazul cînd condamnata a săvîrşit o nouă infracţiune în perioada
pentru care i s-a amînat executarea pedepsei, instanţa de judecată
stabileşte o pedeapsă conform prevederilor articolului 40 din prezentul
Cod.
Amînarea executării pedepsei nu se aplică:
1) femeilor condamnate pentru săvîrşirea infracţiunilor prevăzute la
articolele 61-70, 74, 88, 89, 92, 95 şi la alineatul trei al articolului
218;
2) femeilor cărora li se aplică, în plus la pedeapsa pentru
infracţiunea săvîrşită, măsuri de tratament forţat de alcoolism sau
narcomanie, precum şi femeilor care nu au încheiat cursul deplin de
tratament al unei boli venerice.
[Art.44/1 în redacţia Legii nr.1404-XIV din 07.12.2000]
[Art.44/1 modificat prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]
Articolul 45. Comutarea detenţiunii preventive

Detenţiunea preventivă se deduce de către instanţa de judecată din
durata pedepsei privative de libertate şi a repartizării într-un
batalion disciplinar, ori într-un preventoriu de educaţie prin muncă
socotindu-se o zi pentru o zi.
La aplicarea altor pedepse instanţa judecătorească, ţinînd seama de

detenţiunea preventivă, poate, corespunzător, să comute pedeapsa sau
să-l absolve complet pe vinovat de executarea ei.
Articolul 45/1. Calcularea timpului aflării sub arest preventiv

Timpul aflării sub arest preventiv a persoanei condamnate la
privaţiune de libertate cu suspendarea executării pedepsei şi cu
atragerea obligatoare la muncă se include în termenul de pedeapsă
stabilit prin sentinţa judecătorească, calculîndu-se o zi pentru o zi.
Articolul 46. Prescripţia tragerii la răspundere penală

Persoana nu poate fi trasă la răspundere penală, dacă din ziua
săvîrşirii infracţiunii au trecut următoarele termene:
1) un an din ziua săvîrşirii unei infracţiuni, pentru care, conform
prezentului Cod,nu poate fi aplicată o pedeapsă mai severă decît amenda;
[Pct.1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]
2) trei ani din ziua săvîrşirii infracţiunii, pentru care, conform

prezentului Cod, poate fi aplicată privaţiunea de libertate pînă la doi
ani;
[Pct.2) alin.1 art.46 modificat prin Legea din 04.08.92]
3) cinci ani din ziua săvîrşirii infracţiunii, pentru care, conform

prezentului Cod, poate fi aplicată privaţiunea de libertate pînă la
cinci ani;
4) zece ani din ziua săvîrşirii infracţiunii, pentru care, conform
prezentului Cod, poate fi aplicată o pedeapsă mai severă decît pînă la
cinci ani;
5) cincisprezece ani din ziua săvîrşirii infracţiunii pentru care,
conform prezentului Cod, poate fi aplicată o pedeapsă mai severă decît
pînă la zece ani sau pedeapsa cu detenţiune pe viaţă.
[Pct.5 alin.1 art.46 introdus prin Legea din 08.12.95]
Prescripţia se întrerupe, dacă pînă la expirarea termenelor sus-

numite persoana va săvîrşi o infracţiune, pentru care, conform
prezentului Cod poate fi aplicată privaţiunea de libertate pe un termen
mai mare de doi ani. Calcularea prescripţiei în acest caz începe din
momentul săvîrşirii infracţiunii noi.
Prescripţia este suspendată, dacă persoana,care a săvîrşit
infracţiunea, se sustrage de la anchetă sau judecată. În aceste cazuri
prescripţia intră în vigoare din nou din momentul reţinerii persoanei
sau din momentul autodenunţării. Însă persoana nu poate fi trasă la
răspundere penală, dacă de la data săvîrşirii infracţiunii au trecut
cincisprezece ani şi prescripţia n-a fost întreruptă prin săvîrşirea
unei noi infracţiuni.
[Alin.4 art.46 exclus prin Legea din 08.12.95]
Articolul 47. Prescripţia executării sentinţei de condamnare

Sentinţa de condamnare nu se pune în executare, dacă ea n-a fost
pusă în executare în următoarele termene, socotind din ziua, cînd
sentinţa a intrat în vigoare:
1) un an -în caz de condamnare la o pedeapsă nu mai severă decît
amenda;
2) trei ani - în caz de condamnare la privaţiune de libertate pînă

la doi ani;
[Pct.2) alin.1 art.47 modificat prin Legea din 04.08.92]
3) cinci ani - în caz de condamnare la privaţiune de libertate pînă

la cinci ani;
4) zece ani - în caz de condamnare la o pedeapsă mai severă decît
privaţiunea de libertate pe cinci ani.
5) cincisprezece ani - în caz de condamnare la o pedeapsă mai severă
decît privaţiunea de libertate pe zece ani sau la detenţiune pe viaţă.
[Pct.5 alin.1 art.47 introdus prin Legea din 08.12.95]
Prescripţia se întrerupe, dacă condamnatul se va sustrage de la

executarea pedepsei sau dacă pînă la expirarea termenelor va săvîrşi o
nouă infracţiune, pentru care instanţa de judecătorească a aplicat o
pedeapsă privativă de libertate pe termen de cel puţin un an. În caz de
săvîrşire a unei noi infracţiuni, calcularea prescripţiei începe din
momentul săvîrşirii ei, iar în cazul sustragerii de la executarea
pedepsei - din momentul prezentării pentru executarea pedepsei sau din
momentul reţinerii condamnatului, care se ascundea. Însă sentinţa de
condamnare nu poate fi pusă în executare, dacă de la data pronunţării ei
au trecut cincisprezece ani şi prescripţia n-a fost întreruptă prin
săvîrşirea unei noi infracţiuni.
[Alin.3 art.47 exclus prin Legea din 08.12.95]
Articolul 48. Absolvirea de răspunderea penală şi de pedeapsă

Persoana, care a săvîrşit o faptă, ce conţine indicii de infracţiune
poate fi absolvită de răspunderea penală, dacă se va constata,că la data
cercetării sau judecării cauzei, datorită schimbării situaţiei, fapta
săvîrşită de către dînsul şi-a pierdut caracterul social-periculos sau
că această persoană a încetat de a mai fi social-periculoasă.
Persoana, care a săvîrşit o infracţiune, poate fi conform sentinţei
pronunţate de instanţa judecătorească absolvită de pedeapsă dacă se va
constata, că datorită comportării ulterioare ireproşabile şi atitudinii
cinstite faţă de muncă, această persoană, în momentul judecării cauzei,
nu poate fi considerată ca fiind social - periculoasă.
fără a prezenta un mare pericol social, poate fi scutită de răspundere
penală, dacă se va găsi, că corectarea şi reeducarea ei este posibilă
fără aplicarea pedepsei penale. În acest caz, în conformitate cu
legislaţia Republicii Moldova poate fi adoptată una din următoarele
hotărîri:
1) atragerea persoanei la răspunderea administrativă (ar.48/1);
[Pct.2) alin.3 pct.48 exclus prin Legea nr.141-XIII din 07.06.94]
3) trimiterea materialelor dosarului spre examinare comisiei pentru

minori (articolul 10);
4) încredinţarea persoanei pe chezăşie unei organizaţii obşteşti sau
unui colectiv de muncă (articolul 50).
[Art.48 modificat şi completat prin Ucazul din 07.04.77]
Articolul 48/1. Absolvirea de răspundere penală cu tragerea

la răspundere administrativă
fără a prezenta un mare pericol social şi pentru care legea prevede o
pedeapsă privativă de libertate pe un termen nu mai mare de un an sau o
altă pedeapsă mai uşoară, poate fi absolvită de răspundere penală cu
tragerea la răspundere administrativă, dacă se va găsi că corectarea şi
reeducarea ei este posibilă fără aplicarea unei pedepse penale.
Persoanelor absolvite de pedeapsă penală în conformitate cu
alineatul întîi al prezentului articol, le pot fi aplicate următoarele
sancţiuni administrative: amendă în mărime de pînă la douăzeci şi cinci
de salarii minime, sau arest pe un termen de pînă la treizeci de zile.
[Alin.2 art.48/1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]
[Alin.2 art.48/1 modificat prin Legea din 23.02.93]
[Art.49 exclus prin Legea nr.141-XIII din 07.06.94]
Articolul 50. Absolvirea de răspunderea penală cu

încredinţarea pe chezăşie
Dacă potrivit circumstanţelor cauzei fapta ce conţine indicii de
infracţiune, săvîrşită de o persoană, şi însăşi persoana nu prezintă un
mare pericol social, atunci în urma demersului din partea unei
organizaţii obşteşti sau a colectivului de muncă persoana aceasta poate
fi scutită de răspundere penală şi încredinţată de chezăşie spre
reeducare şi corectare organizaţiei obşteşti sau colectivului de muncă,
care a făcut demersul.
Nu poate fi încredinţată pe chezăşie persoana, care a săvîrşit a
doua oară o infracţiune intenţionată, precum şi persoana, care în trecut
a mai fost luată pe chezăşie în legătură cu săvîrşirea unei infracţiuni.
De asemenea nu poate fi încredinţată pe chezăşie persoana, care nu se
consideră vinovată sau care din oarecare motive insistă asupra
examinării cauzei de către instanţa de judecată.
şi a fost încredinţată pe chezăşie, poate fi trasă la răspundere penală
pentru fapta, pe care ea a săvîrşit-o, dacă în decurs de un an n-a
îndreptăţit încrederea colectivului, a încălcat promisiunea de a se
corecta, sau a părăsit lucrul în scopul de a se eschiva de înrîurirea
obştească şi dacă, în legătură cu aceasta, există o hotărîre a
organizaţiei obşteşti sau a colectivului de muncă, prin care renunţă la
chezăşia dată.

Persoana care execută pedeapsa privativă de libertate sau persoana
care este repartizată într-un batalion disciplinar poate fi eliberată
condiţionat înainte de termen de pedeapsă în cazul în care instanţa de
judecată va considera că pentru corijarea acesteia nu este nevoie de
executarea integrală a pedepsei stabilite. Totodată, condamnatul poate
fi eliberat, în întregime sau în parte, şi de pedeapsa complementară.
Aplicînd eliberarea condiţionată înainte de termen de pedeapsă a
condamnatului, instanţa de judecată îi poate pune în sarcină obligaţiile
prevăzute la alineatul şase al articolului 43 din prezentul Cod, pe care
acesta trebuie să le execute pe durata părţii neispăşite din pedeapsă.
Controlul asupra comportamentului persoanei eliberate condiţionat
înainte de termen îl exercită organul de stat specializat, iar în cazul
militarilor - comandamentul unităţilor şi instituţiilor militare.
Eliberarea condiţionată înainte de termen de pedeapsă a
condamnatului poate fi aplicată după executarea efectivă a cel puţin
jumătate din termenul de pedeapsă stabilit.
Persoanele condamnate pentru infracţiuni premeditate la privaţiune
de libertate pe un termen mai mare de trei ani pot fi eliberate
condiţionat înainte de termen de pedeapsă după executarea efectivă a cel
puţin două treimi din termenul de pedeapsă stabilit.
Persoanelor condamnate pentru săvîrşirea infracţiunilor prevăzute de
articolele 61-70, 74, 74/1, de articolul 84 alineatul 2, de articolul 85
alineatul 2, de articolele 88 şi 89, de articolul 95 alineatul 2, de
articolul 102 alineatele 3 şi 5, de articolul 116/1, de articolul 121
alineatul 2, de articolele 123/1 şi 182/1, de articolul 187 alineatele 2
şi 3, de articolul 187/1 alineatul 2, de articolul 188 alineatul 2, de
articolul 206/1, de articolul 207/2 alineatul 3, de articolul 218
alineatul 3, de articolul 224/4, de articolul 225/1 alineatul 2, de
articolul 225/2 alineatele 2 şi 3, de articolul 227/1, de articolul 241
punctul 3), eliberarea condiţionată înainte de termen de pedeapsă le
poate fi aplicată după executarea efectivă a cel puţin trei pătrimi din
termenul de pedeapsă stabilit.
Persoanelor condamnate la detenţie pe viaţă le poate fi aplicată
eliberarea condiţionată înainte de termen de pedeapsă după executarea
efectivă de către acestea a cel puţin douăzeci şi cinci de ani de
privaţiune de libertate.
Termenul privaţiunii de libertate executat efectiv de condamnat nu
poate fi mai mic de şase luni.
Dacă condamnatul nu îndeplineşte obligaţiile puse în seama lui de
instanţa de judecată la aplicarea măsurii eliberării condiţionate
înainte de termen, instanţa de judecată, la propunerea organelor
indicate la alineatul trei al prezentului articol, poate pronunţa o
încheiere cu privire la executarea de către condamnat a pedepsei
stabilite prin sentinţă.
Dacă condamnatul a săvîrşit în decursul perioadei corespunzătoare
părţii neispăşite din pedeapsă o nouă infracţiune, instanţa de judecată
îi stabileşte pedeapsa conform prevederilor articolului 40 din prezentul
Cod. Totodată, instanţa de judecată poate suplimenta pedeapsa de bază cu
pedeapsa complementară, stabilită conform primei sentinţe.
Eliberarea condiţionată înainte de termen de pedeapsă nu se aplică:
2) persoanelor, anterior eliberate înainte de termen prin amnistie
sau graţiere ori eliberate condiţionat înainte de termen, care au comis
din nou infracţiuni intenţionate în decursul părţii neexecutate a
pedepsei;
3) persoanelor care au săvîrşit infracţiuni intenţionate în perioada
ispăşirii pedepsei în locurile de detenţie;
4) persoanelor condamnate anterior mai mult de două ori la
privaţiune de libertate pentru infracţiuni intenţionate, dacă nu le-au
fost ridicate sau stinse antecedentele penale în modul stabilit de lege.
[Art.51 modificat prin Hot. Parl. din 22.09.93]
[Art.51 în redacţia Ucazului din 07.04.77]

[Art.51/1 completat prin Ucazul din 24.12.82]
[Art.51/1 în redacţia Ucazului din 07.04.77]


şi înlocuirea pedepsei prin alta mai blîndă faţă de
persoanele, care au săvîrşit o infracţiune la o
vîrstă sub optsprezece ani
Persoanelor, condamnate la privaţiune de libertate pentru
infracţiuni, săvîrşite la o vîrstă sub optsprezece ani, poate fi
aplicată eliberarea condiţionată înainte de termen de pedeapsă sau
înlocuirea părţii neexecutate prin altă pedeapsă mai blîndă.
Eliberarea condiţionată înainte de termen de pedeapsă şi înlocuirea

părţii neexecutate prin altă pedeapsă mai blîndă poate fi aplicată celui
condamnat pentru o infracţiune săvîrşită la o vîrstă sub optsprezece ani
numai dacă dintr-o purtare exemplară şi atitudine cinstită faţă de
muncă şi învăţătură a dovedit că s-a corectat.
Eliberarea condiţionată înainte de termen de pedeapsă şi înlocuirea
părţii neexecutate din pedeapsă prin altă pedeapsă mai blîndă se aplică
condamnaţilor de instanţa judecătorească a locului de executare a
pedepsei, pe baza propunerii comune a organului, în a cărui sarcină
intră punerea în executare a pedepsei, şi a comisiei pentru minori sau a
comisiei de supraveghere de pe lîngă organele executive ale
autoadministrării locale.
Eliberarea condiţionată înainte de termen de pedeapsă sau înlocuirea
părţii neexecutate prin altă pedeapsă mai blîndă poate fi aplicată celor
condamnaţi pentru o infracţiune, săvîrşită la o vîrstă sub optsprezece
ani, după ce au executat efectiv cel puţin o treime din termenul
stabilit.
Persoanelor:
1) condamnate la privaţiune de libertate pe un termen de cel puţin
cinci ani pentru o infracţiune intenţionată săvîrşită la o vîrstă sub
optsprezece ani;
2) care au executat mai înainte o pedeapsă în locurile de deţinere
pentru o infracţiune intenţionată şi care înainte de stingerea sau
ridicarea condamnării au săvîrşit din nou la o vîrstă sub optsprezece
ani o infracţiune intenţionată, pentru care au fost condamnate la
privaţiune de libertate;
3) care au săvîrşit la o vîrstă sub optsprezece ani în timpul
executării pedepsei în locurile de deţinere o infracţiune intenţionată,
pentru care au fost condamnate la privaţiune de libertate, -
eliberarea condiţionată înainte de termen de pedeapsă sau înlocuirea
părţii neexecutate prin altă pedeapsă mai blîndă poate fi aplicată după
ce au executat efectiv cel puţin o jumătate din termenul de pedeapsă
stabilit.
Persoanelor:
1) condamnate mai înainte la privaţiune de libertate pentru o
infracţiune intenţionată, faţă de care a fost aplicată eliberarea
condiţionată înainte de termen de pedeapsă sau înlocuirea părţii
neexecutate prin altă pedeapsă mai blîndă, dacă aceste persoane înainte
de împlinirea vîrstei de optsprezece ani şi înainte de expirarea
termenului neexecutat al pedepsei au săvîrşit din nou o infracţiune
intenţionată, pentru care au fost condamnate la privaţiune de libertate;
2) condamnaţii pentru o infracţiune, săvîrşită la o vîrstă sub
optsprezece ani; banditism (articolul 74), omor intenţionat, săvîrşit cu
circumstanţe agravante (articolul 88), viol, săvîrşit de un grup de
persoane, violarea unei minore, violul, care a avut urmări extrem de
grave, precum şi violul unei minore în vîrstă de pînă la 14 ani (părţile
a treia şi a cincea al articolului 102), luarea de ostatici (articolul
116/1), tîlhărie, în scopul însuşirii avutului proprietarului,
săvîrşită în circumstanţe agravante (partea a doua a articolului 121),
deturnarea sau capturarea unei garnituri de tren, a unei nave aeriene
sau fluviale (articolul 182/1), atentarea la viaţa unui colaborator al
poliţiei, a altui lucrător din organele afacerilor interne interne sau a
unei alte persoane aflate în exerciţiul datoriei de serviciu sau
obşteşti pentru menţinerea ordinii publice şi combaterea criminalităţii
săvîrşită cu circumstanţe agravante (articolul 206/1), blocarea
intenţionată a arterelor de transport, întreprinderilor, instituţiilor
sau organizaţiilor, săvîrşită cu circumstanţe agravante (alineatul
trei al articolului 207/2), huliganism deosebit de agravat (partea a
treia a articolului 218), sustragerea materialelor radioactive
(articolul 224/4), sustragerea de arme de foc, de muniţii sau de
substanţe explozive, săvîrşite printr-un atac tîlhăresc (partea a treia
a articolului 227/1), -
eliberarea condiţionată înainte de termen de pedeapsă sau înlocuirea
părţii neexecutate prin altă pedeapsă mai blîndă poate fi aplicată după
ce au executat efectiv cel puţin două treimi din termenul de pedeapsă
stabilit.
[Alin.7 art.52 exclus prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

Aplicînd absolvirea condiţionată înainte de termen de pedeapsă sau
înlocuirea părţii neexecutate prin altă pedeapsă mai blîndă, instanţa de
judecată poate pune în sarcina unui anumit colectiv de muncă sau unei
anumite persoane, cu consimţămîntul acestora, obligaţia de a supraveghea
pe cel eliberat condiţionat înainte de termen în cursul părţii
neexecutate din termenul de pedeapsă, aplicată de instanţă, ori de
persoana, căreia partea neexecutată din pedeapsă i-a fost înlocuită prin
altă pedeapsă mai blîndă, urmînd, să se ocupe de educarea ei.
Dacă persoana, faţă de care la o vîrstă sub optsprezece ani e

aplicată eliberarea condiţionată înainte de termen, a săvîrşit în cursul
părţii neexecutate din pedeapsă o nouă infracţiune,instanţa îi aplică
pedeapsa conform dispoziţiilor, prevăzute de articolul 40 din prezentul
Cod.
Articolul 52/1. Înlocuirea părţii neispăşite din pedeapsa privativă

de libertate cu amendă
Instanţa de judecată, ţinînd seama de comportamentul persoanei care
execută o pedeapsă privativă de libertate, poate să-i înlocuiască partea
neispăşită din pedeapsă cu amendă. În acest caz, persoana în cauză poate
fi eliberată, în întregime sau în parte, de pedeapsa complementară.
Partea neispăşită din pedeapsă poate fi înlocuită cu amendă după
executarea efectivă de către condamnat a cel puţin jumătate din termenul
pedepsei stabilite.
Mărimea amenzii se stabileşte în funcţie de caracterul şi gravitatea
infracţiunii săvîrşite, ţinîndu-se cont de situaţia materială a
condamnatului şi calculîndu-se douăzeci şi cinci de salarii minime
pentru fiecare lună de privaţiune de libertate în cazul infracţiunilor
premeditate şi zece salarii minime pentru fiecare lună de privaţiune de
libertate în cazul infracţiunilor săvîrşite din imprudenţă.
Înlocuirea părţii neispăşite din pedeapsă cu amendă nu se aplică:
2) persoanelor condamnate pentru săvîrşirea infracţiunilor prevăzute
la articolele 61-70, 74, 74/1, 88 şi 89, alineatul doi al articolului 95
alineatul cinci al articolului 102, articolul 116/1, alineatul doi al
articolului 121, articolele 123/1 (sustragerea de bunuri din avutul
proprietarului, săvîrşită prin tîlhărie), 182/1, 206/1, alineatele trei
ale articolelor 207/2, 218, 225/7 şi 227/1, punctul 3) al articolului
241;
3) persoanelor condamnate anterior mai mult de două ori la
privaţiune de libertate pentru infracţiuni premeditate, dacă nu le-au
fost ridicate sau stinse antecedentele penale în modul stabilit de lege.
Articolul 53. Absolvirea de executarea pedepsei

Absolvirea condamnatului de executarea pedepsei,precum şi micşorarea
pedepsei aplicate, cu excepţia eliberării de pedeapsă sau micşorării ei
prin amnistie sau graţiere, se poate aplica numai de instanţa de
judecată în cazurile şi în modul prevăzut de lege.
Articolul 53/1. Amnistia

Amnistia este actul ce are ca efect absolvirea de răspundere penală
sau de pedeapsă fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei în o
pedeapsă mai blîndă.
Amnistia poate fi, de asemenea, aplicată şi pedepselor
complimentare, dar nu produce efecte asupra amenzilor încasate şi asupra
măsurilor de constrîngere cu caracter medical.
Amnistia se acordă de către Parlament unui cerc nedeterminat
individual de persoane.
Articolul 53/2. Graţierea
Graţierea este actul prin care persoanele condamnate se eliberează
în tot sau în parte de pedeapsa aplicată ori pedeapsa aplicată este
comutată în o pedeapsă mai blîndă.
Efectele produse de graţiere asupra pedepselor complimentare se
stipulează expres în actul de graţiere.
Graţierea se acordă de către Preşedintele Republicii Moldova în mod
individual.
Modul de examinare a cererilor de graţiere se stabileşte prin
Regulamentul de examinare a cererilor de graţiere şi de acordare a
graţierii individuale condamnaţilor, aprobat de către Preşedintele
Republicii Moldova.
Articolul 54. Stingerea antecedentelor penale

Se consideră ca neavînd antecedente penale persoanele:
1) care au executat pedeapsa într-un batalion disciplinar sau au
fost eliberate din acesta înainte de termen;
[Pct.1 art.54 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]
1/1) care au executat pedeapsa într-un preventoriu de educaţie prin

muncă sau au fost eliberate de acolo înainde termen;
[Pct.1/1 partea 1 art.54 introdus prin Ucazul din 28.12.82]
2) care au fost condamnate cu suspendarea pedepsei, dacă în decursul

termenului de probă n-au săvîrşit o nouă infracţiune şi dacă în decursul
acestui termen condamnarea cu suspendarea pedepsei în privinţa acestor
persoane nu va fi anulată în virtutea altor temeiuri, prevăzute de lege;
[Pct.2 partea 1 art.54 modificat prin Ucazul din 24.12.82]
[Pct.3 exclus prin Legea nr.1404-XIV din 07.12.2000]

[Pct.3 partea 1 art.54 introdus prin Ucazul din 07.04.77]
4) care au fost condamnate la privaţiune de libertate cu aplicarea

articolului 44/1 din prezentul Cod, dacă în decursul termenului de
amînare a executării sentinţei nu vor săvîrşi o nouă infracţiune şi faţă
de ele sentinţa pronunţată nu va fi pusă în executare în modul stabilit.
[Pct.4 partea1 art.54 introdus prin Ucazul din 07.04.77]
5) care au fost condamnate la mustrare publică, amendă, la decădere

din dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită
activitate, dacă în curs de un an din ziua executării pedepsei nu vor
săvîrşi o nouă infracţiune;
6) care au fost condamnate la privaţiune de libertate pe un termen

de cel mult trei ani, dacă în curs de trei ani din ziua executării
pedepsei (principale şi complementare) nu vor săvîrşi o nouă infracţiune;
[Pct.6) alin. 1 art.54 modificat prin Legea din 04.08.92]

mai mare de trei ani, dar nu mai mare de şase ani, dacă în curs de cinci
ani din ziua executării pedepsei (principale şi complementare) nu vor
de peste şase ani, dar nu mai mare de zece ani, dacă în curs de opt ani
din ziua executării pedepsei (principale şi complementare) nu vor
mai mare de zece ani, şi recidiviştii deosebit de periculoşi, dacă în
curs de opt ani din ziua executării pedepsei (principale şi
complementare) nu vor săvîrşi o nouă infracţiune şi dacă instanţa de
judecată va constata că condamnatul s-a corectat şi nu este necesar de a
considera că el are antecedente penale.
Dacă persoana în modul stabilit de lege va fi absolvită de pedeapsă

înainte de termen, atunci termenul de stingere a antecedentelor penale
se calculează avîndu-se în vedere pedeapsa executată efectiv din
momentul eliberării de executarea pedepsei (principale şi
complementare).
Dacă partea neexecutată a privaţiunii de libertate a fost înlocuită
printr-o pedeapsă mai blîndă, termenele de stingere a antecedentelor
penale se calculează, ţinîndu-se seama de termenul executat al
privaţiunii de libertate, din momentul executării pedepsei mai blînde
(principale şi complementare).
Dacă persoana, care a executat pedeapsa, va săvîrşi, înainte de
expirarea termenului de stingere a antecedentelor penale, o nouă
infracţiune, curgerea termenului de stingere a antecedentelor penale se
întrerupe. Termenul de stingere a antecedentelor penale pentru prima
infracţiune se calculează de la început după executarea efectivă a
pedepsei (principale şi complementare) pentru ultima infracţiune. În
aceste cazuri se consideră că persoana are antecedente penale pentru
două infracţiuni pînă la expirarea termenului de stingere a
antecedentului penal pentru infracţiunea cea mai gravă din ele.
Dacă persoana condamnată la privaţiune de libertate după executarea
pedepsei printr-o comportare exemplară şi atitudine cinstită faţă de
muncă a dovedit, că s-a corectat, instanţa de judecată, la cererea
organizaţiilor obşteşti, îi poate stinge condamnarea înainte de
expirarea termenelor prevăzute în articolul de faţă.
TITLUL AL CINCILEA
MĂSURILE DE CONSTRÎNGERE CU CARACTER MEDICAL ŞI EDUCATIV

caracter medical alienaţilor mintali
Persoanelor, care au săvîrşit fapte social - periculoase în stare de
iresponsabilitate sau care au săvîrşit asemenea fapte în stare de
responsabilitate, dar pînă la pronunţarea sentinţei sau în timpul
executării pedepsei s-au îmbolnăvit de o boală mintală, ce le lipseşte
de posibilitatea de aşi da seama de acţiunile lor sau de a le conduce,
instanţa judecătorească poate să le aplice următoarele măsuri de
constrîngere cu caracter medical, care se înfăptuiesc de către
instanţele curative ale organelor de ocrotire a sănătăţii:
1) internarea într-un spital de boli mintale cu supraveghere
obişnuită;
2) internarea într-un spital de boli mentale cu supraveghere
riguroasă.
Articolul 56. Internarea într-un spital de boli mintale

Intenarea într-un spital de boli mintale cu supraveghere obişnuită
poate fi aplicată de către instanţa judecătorească unui alienat mintal,
care din cauza stării sale psihice şi a caracterului faptei social
-periculoase săvîrşite are nevoie de îngrijire spitalicească şi de
tratament forţat.
Internarea într-un spital de boli mintale cu supraveghere riguroasă
poate fi aplicată de către instanţa judecătorească unui alienat mintal,
care din cauza stării sale psihice şi a caracterului faptei
social-periculoase săvîrşite prezintă un pericol deosebit pentru
societate şi are nevoie de îngrijire spitalicească şi de tratament în
condiţiile supravegherii riguroase.
Persoanele, internate în spitale de boli mintale cu supraveghere
riguroasă, se deţin în condiţii ce exclud posibilitatea săvîrşirii de
către ele a unei noi fapte social-periculoase.
Articolul 57. Stabilirea, schimbarea şi încetarea aplicării măsurilor

de constrîngere cu caracter medical alienaţilor mintali
Instanţa de judecată, considerînd că este necesar de a stabili o
măsură de constrîngere cu caracter medical, alege forma acesteia în
dependenţă de boala mintală a persoanei, de caracterul şi gradul
pericolului social al faptei săvîrşite de ea.
Instanţa de judecată dispune încetarea aplicării măsurilor de
constrîngere cu caracter medical pe baza avizului instituţiei medicale
în cazul însănătoşirii persoanei sau al unei astfel de schimbări a
caracterului bolii, care exclude necesitatea aplicării acestor măsuri.
Schimbarea formei măsurei de constrîngere cu caracter medical se
face de asemenea de instanţa de judecată, pe baza avizului dat de
instituţia medicală.
Dacă instanţa de judecată nu va găsi necesar a aplica măsuri de
constrîngere cu caracter medical unui alienat mintal, precum şi în cazul
încetării aplicării unor astfel de măsuri, ea îl poate încredinţa spre
îngrijire rudelor sau tutorilor, însă sub supraveghere medicală
obligatoare.
Articolul 58. Calcularea duratei de aplicare a măsurilor

de constrîngere cu caracter medical
Faţă de persoana, care, după săvîrşirea infracţiunii sau în timpul
executării pedepsei, s-a îmbolnăvit de o boală mintală, ce o face
incapabilă să-şi dee seama de faptele sale sau să le dirijeze, instanţa
de judecată poate aplica după însănătoşire pedeapsa, dacă n-a expirat
termenul de prescripţie sau dacă nu sînt alte motive pentru absolvirea
ei de răspundere penală şi de pedeapsă.
Dacă pedeapsa se aplică unei astfel de persoane după însănătoşire,
timpul cît a durat aplicarea măsurilor de constrîngere pentru tratament
medical, se scoate din termenul pedepsei.

caracter medical alcoolicilor şi narco-
manilor sau punerea lor sub curatelă
În caz de săvîrşire a infracţiunii de către un alcoolic sau narcoman
dacă există avizul medical,instanţa de judecată la cererea organizaţiei
obşteşti, a colectivului de muncă, a organului de ocrotire a sănătăţii
sau din proprie iniţiativă, paralel cu pedeapsa pentru infracţiunea
săvîrşită, poate să aplice unei asemenea persoane tratamentul medical
forţat.
Persoanele sus-numite, fiind condamnate la pedepse neprivative de

libertate, vor fi supuse unui tratament forţat în instituţii medicale cu
regim special de tratament şi de muncă.
Dacă asemenea persoane au fost condamnate la privaţiune de libertate
în timpul executării pedepsei ele vor fi supuse unui tratament forţat
iar după eliberare din locul de deţinere, dacă este necesară continuarea
unui astfel de tratament, ele vor fi tratate în instituţii medicale cu
regim special de tratament şi de muncă.
Încetarea tratamentului medical forţat se dispune de instanţa de
judecată la propunerea instituţiei medicale în care se tratează persoana
respectivă.
Dacă infracţiunea a fost săvîrşită de o persoană, care abuzează de
băuturi spirtoase şi prin aceasta îşi pune familia într-o situaţie
materială grea, instanţa de judecată, paralel cu aplicarea pedepsei
neprivative de libertate pentru infracţiunea săvîrşită,este în drept, ca
la cererea organizaţiei obşteşti, colectivului de muncă s-o pună sub
curatelă.
Articolul 60. Aplicarea faţă de minori a măsurilor

de constrîngere cu caracter educativ
Dacă instanţa de judecată, în conformitate cu partea a treia a
articolului 10 din prezentul Cod, va găsi raţional să nu aplice o
pedeapsă penală minorului, care a săvîrşit o infracţiune, ea poate să-i
stabilească următoarele măsuri de constrîngere cu caracter educativ:
1) obligaţia de a cere părţii vătămate scuze în mod public sau sub o
altă formă stabilită de instanţă;
2) mustrare sau mustrare severă;
3) avertisment;
4) obligarea minorului, care a împlinit vîrsta de cincisprezece ani,
să repare dauna cauzată, dacă minorul are un cîştig propriu şi dacă
dauna nu depăşeşte un salariu minim, sau obligarea să repare prin munca
sa dauna materială cauzată, dacă acesta nu depăşeşte un salariu minim,
în cazul cînd dauna cauzată depăşeşte un salariu minim, repararea daunei
se face pe calea unei acţiuni civile;
5) încredinţarea minorului pentru supraveghere severă părinţilor sau

persoanelor, care îi înlocuiesc;
6) încredinţarea minorului pentru supraveghere unui colectiv de
muncă unei organizaţii obşteşti cu consimţămîntul acestora sau unor
cetăţeni la cererea lor;
7) internarea minorului într-o instituţie specială de învăţămînt şi

de educaţie sau într-o instituţie curativă şi de educaţie.
[Pct.8) partea 1 art.60 exclus prin Ucazul din 07.04.77]
Durata, modul şi condiţiile de aflare a minorilor în instituţiile

speciale de învăţămînt şi de educaţie şi în cele curative şi de educaţie
sînt prevăzute de Regulamentul comisiilor pentru minori.
[Partea 2 art.60 modificat prin Ucazul din 07.04.77]
PARTEA SPECIALĂ
CAPITOLUL ÎNTÎI
INFRACŢIUNI CONTRA STATULUI
1. INFRACŢIUNI DEOSEBIT DE PERICULOASE CONTRA STATULUI
Articolul 61. Trădarea de patrie

Trădarea de patrie, adică fapta, săvîrşită intenţionat de un
cetăţean al Republicii Moldova în dauna suveranităţii, inviolabilităţii
teritoriale sau securităţii de stat şi capacităţii de apărare a
Republicii Moldova, trecerea de partea duşmanului, spionajul, divulgarea
secretului de stat sau militar unui stat străin, fuga în străinătate sau
refuzul de a se întoarce din străinătate în Republica Moldova, acordarea
de ajutor unui stat străin la înfăptuirea activităţii duşmănoase
împotriva Republicii Moldova, precum şi complotul în scopul de a pune
mîna pe putere, -
se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă şi confiscarea averii sau cu
privaţiune de libertate pe un termen de la zece pînă la douăzeci şi
cinci de ani şi confiscarea averii.
Este scutit de răspundere penală cetăţeanul Republicii Moldova,
recrutat de serviciul de spionaj străin pentru înfăptuirea unei
activităţi duşmănoase împotriva Republicii Moldova, dacă el n-a săvîrşit
nici un fel de acţiuni pentru a îndeplini sarcina criminală primită şi a
declarat de bună voie autorităţilor despre legătura sa cu serviciul de
spionaj străin.
Articolul 62. Spionajul

Transmiterea,precum şi sustragerea sau culegerea informaţiilor,ce
constituie secret de stat sau militar, în scopul de a le transmite unui
stat străin, unei organizaţii străine sau agenturii lor, precum şi
transmiterea sau culegerea din însărcinarea serviciului de spionaj
străin a altor informaţii pentru a fi folosite în dauna intereselor
Republicii Moldova, dacă spionajul este săvîrşit de un cetăţean străin
sau de o persoană fără cetăţenie, -
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la şapte la
cincisprezece ani cu confiscarea averii.
Articolul 63. Terorismul

Activitatea criminală a unor persoane sau a unor grupuri de persoane
care are drept scop modificarea în Republica Moldova, în alte state de
drept a structurilor politice, economice şi sociale constituite legal,
prin ameninţarea cu utilizarea violenţei sau prin recurgerea la ea
împotriva populaţiei sau a unor indivizi aparte, şi care periclitează
drepturile fundamentale ale persoanei şi, în particular, dreptul la
viaţă, la integritate fizică şi la libertate individuală -
se pedepseşte cu detenţie pe viaţă sau cu privaţiune de libertate pe
un termen de la zece pînă la douăzeci şi cinci de ani.
[Sancţiunea alin.1 art.63 în redacţia Legii din 08.12.95]
[Art.63 în redacţia Legii nr.51-XII din 14.04.94]
Articolul 63/1. Activitatea de finanţare şi asigurare materială a

actelor teroriste
Oferirea ori colectarea intenţionată, prin diferite metode, direct
sau indirect, de către cetăţenii Republicii Moldova ori de către
cetăţenii altor state aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova, de
mijloace în scopul folosirii lor la săvîrşirea de acte teroriste sau
presupunînd că vor fi folosite în acest scop -
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la zece la
douăzeci şi cinci de ani cu confiscarea mijloacelor destinate sau
folosite la săvîrşirea infracţiunii.
[Art.63/1 introdus prin Legea nr.772-XV din 27.12.2001]
Articolul 64. Atentatul la viaţa sau libertatea persoanei

care se bucură de protecţie internaţională
Omorul persoanei care se bucură de protecţie internaţională,
săvîrşit cu scopul de a provoca război sau de a complica relaţiile
internaţionale, -
se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă cu confiscarea averii sau cu
privaţiune de libertate pe un termen de la zece la douăzeci de ani cu
confiscarea averii.
Răpirea aceleiaşi persoane sau alt atac asupra ei, cu acelaşi scop,
precum şi ameninţarea cu un astfel de atac, dacă au fost motive de a se
teme de realizarea acestei ameninţări, -
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la şase la
Atacul violent asupra încăperii oficiale sau de locuit ori asupra
mijlocului de transport al persoanei care se bucură de protecţie
internaţională, atac ce poate ameninţa personalitatea sau libertatea
acesteia,-
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei la
opt ani cu confiscarea averii.
Notă. Persoana care se bucură de protecţie internaţională, în sensul

prezentului articol, se consideră:
şeful statului străin, inclusiv fiecare membru al organului colegial
care exercită funcţiile şefului de stat conform constituţiei statului
respectiv, fie şeful guvernului, fie ministrul de externe al statului
străin, precum şi membrii familiilor lor care îi însoţesc;
oricare reprezentant sau persoană cu funcţii de răspundere a
statului străin fie oricare persoană cu funcţii de răspundere ori alt
agent al organizaţiei interguvernamentale internaţionale care, conform
dreptului internaţional, are dreptul la protecţie specială contra
oricărui atac asupra personalităţii, libertăţii şi demnităţii sale,
precum şi membrii familiilor lor care locuiesc împreună cu ei.
[Art.64 în redacţia Legii nr.1497-XIII din 12.02.98]
Articolul 65. Diversiunea

Săvîrşirea,în scopul slăbirii Statului a unor explozii, incendieri
sau a altor acţiuni, îndreptate spre exterminarea în masă a oamenilor,
spre cauzarea unor leziuni corporale ori a unei alte vătămări a
sănătăţii lor spre distrugerea sau deteriorarea întreprinderilor,
clădirilor,căilor şi mijloacelor de comunicaţie, a mijloacelor de
telecomunicaţie, ori a altor bunuri de stat sau obşteşti, precum şi
provocarea în aceleaşi scopuri a unor otrăviri sau răspîndirea unor
epidemii şi epizootii, -
Articolul 66. Sabotajul

Acţiunea sau inacţiunea, îndreptată la subminarea industriei
transporturilor,agriculturii, sistemului monetar, comerţului sau a altor
ramuri ale economiei naţionale, precum şi a activităţii organelor de
stat sau a organizaţiilor obşteşti în scopul de a slăbi Statul, dacă
această faptă a fost săvîrşită prin folosirea întreprinderilor,
instituţiilor şi organizaţiilor de stat sau obşteşti ori prin
impiedicarea funcţionării lor normale, -
douăzeci şi cinci de ani cu confiscarea averii.
Articolul 67. Chemări la răsturnarea sau schimbarea prin violenţă

a orînduirii de stat sau la încălcarea prin violenţă
a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova
Chemări publice la răsturnarea sau schimbarea prin violenţă a
orînduirii de stat sau la încălcarea prin violenţă a integrităţii
teritoriale a Republicii Moldova, precum şi difuzarea prin diferite
forme în acest scop de materiale cu un asemenea conţinut -
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la trei
ani sau cu amendă în mărime de pînă la cincizeci de salarii minime.
Aceleaşi acţiuni, săvîrşite repetat sau de un grup de persoane cu
înţelegere prealabilă, -
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la
şapte ani sau cu amendă în mărime de pînă la optzeci de salarii minime.
Acţiunile prevăzute în alineatele întîi şi doi ale prezentului
articol săvîrşite din însărcinarea unor organizaţii străine sau a
reprezentanţilor lor, -
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la zece
ani cu sau fără confiscarea averii.
Articolul 67/1. Chemările la săvîrşirea unor crime îm-

potriva securităţii statului
Chemările publice la trădarea Patriei, la săvîrşirea unui act
terorist sau a unei diversii -
Articolul 68. Propaganda războiului

Propaganda războiului sub orice formă, -
opt ani.
Articolul 68/1. Utilizarea, dezvoltarea, producerea, dobîndirea

în alt mod, prelucrarea, stocarea sau conservarea,
transferarea directă sau indirectă, păstrarea,
transportarea armelor de distrugere în masă
Utilizarea, dezvoltarea, producerea, dobîndirea în alt mod,
prelucrarea, stocarea sau conservarea, transferarea directă sau
indirectă, păstrarea, transportarea armelor chimice, armelor nucleare,
dispozitivelor explozive nucleare ori a altor arme de distrugere în masă
cu încălcarea prevederilor legislaţiei naţionale sau tratatelor
internaţionale la care Republica Moldova este parte -
cincisprezece ani.
Aceleaşi acţiuni:
1) săvîrşite repetat;
2) săvîrşite de un grup de persoane;
3) urmate de consecinţe deosebit de grave;
4) soldate cu moartea unei sau mai multor persoane -
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la
cincisprezece la douăzeci şi cinci de ani sau cu detenţiune pe viaţă.
[Art.68/1 introdus prin Legea nr.97-XV din 07.03.03, în vigoare 28.03.03]
Articolul 69. Activitatea organizatorică, îndreptată

spre săvîrşirea unor infracţiuni deosebit
de periculoase contra statului
Activitatea organizatorică, îndreptată spre pregătirea sau
săvîrşirea unor infracţiuni deosebit de periculoase contra statului,
spre crearea unei organizaţii,scopul căreia este săvîrşirea unor
asemenea ifracţiuni-
se pedepsesc respectiv conform articolelor 61-68 din prezentul Cod.
Articolul 70. Infracţiuni de stat deosebit de periculoase, săvîrşite

împ optriva unui alt stat al oamenilor muncii
În virtutea solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii
infracţiunile de stat deosebit de periculose,săvîrşite împotriva unui
alt stat al oamenilor muncii,-
se pedepsesc respectiv conform articolelor 61-69 din prezentul Cod.
II. ALTE INFRACŢIUNI CONTRA STATULUI
Articolul 71. Încălcarea egalităţii naţionale şi rasiale

Acţiunile premeditate, îndemnările publice, inclusiv prin
intermediul mass-media, scrise şi electronice, îndreptate spre aţîţarea
vrajbei sau dezbinării naţionale, rasiale sau religioase, spre înjosirea
onoarei şi demnităţii naţionale, precum şi limitarea directă sau
indirectă a drepturilor ori stabilirea avantajelor directe sau indirecte
ale cetăţenilor în dependenţă de apartenenţa lor naţională, rasială sau
religioasă -
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la 3
ani sau cu amendă în mărime de pînă la două sute cincizeci salarii
minime.
Aceleaşi acţiuni, însoţite de violenţă, înşelătorii sau ameninţări
precum şi dacă au fost săvîrşite de o persoană cu post de răspundere, -
cinci ani sau cu o amendă în mărime de pînă la cinci sute de salarii
minime.
Acţiunile prevăzute în partea întîia sau a doua ale prezentului
articol, săvîrşite de un grup de persoane sau dacă au avut ca urmare
pierderea vieţii nilor ori alte urmări grave,-
ani.
[Art.71/1 exclus prin Ucazul din 21.06.89]
Articolul 72. Divulgarea secretului de stat

Divulgarea informaţiilor, ce constituie secret de stat, de către o
persoană,căreia aceste informaţii i-au fost încredinţate sau i-au
devenit cunoscute în legătură cu serviciul sau munca sa, dacă în esenţă
nu constituie trădare de patrie sau spionaj,-
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la doi la
cinci ani.
Aceeaşi faptă, dacă a avut urmări grave,-
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la cinci la
opt ani.
Articolul 73. Pierderea documentelor ce conţin un secret de stat

Pierderea documentelor ce conţin un secret de stat,precum şi a
obiectelor, ale căror date constituie un secret de stat,de către o
persoană,căreia aceste documente şi obiecte i-au fost încredinţate dacă
pierderea a fost un rezultat al încălcării regulilor stabilite de
comportare cu documentele sau obiectele sus-numite,-
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la unu la
trei ani.
Aceeaşi faptă, dacă a cauzat urmări grave,-
opt ani.
Articolul 73/1. Transmiterea către organizaţii străine a unor

informaţii, ce constituie un secret de serviciu
Transmiterea sau adunarea, în scopul de a transmite unor organizaţii
străine sau reprezentanţilor lor, a unor informaţii economice, tehnico -
ştiinţifice sau a altor informaţii, ce constituie un secret de serviciu
de către o persoană, căreia aceste informaţii i-au fost încredinţate în
virtutea serviciului sau a muncii ori i-au devenit cunoscute pe o altă
cale,-
se pedepsesc fie cu privaţiune de libertate pînă la trei ani, fie cu
amendă în mărime de pînă la cincizeci de salarii minime.
Aceleaşi acţiuni, dacă au cauzat o mare pagubă materială

organizaţiilor de stat sau obşteşti ori au avut consecinţe grave,-
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pînă la opt ani.
Articolul 74. Banditismul

Organizarea de bande armate în scopul atacării întreprinderilor,
instituţiilor, organizaţiilor de stat sau obşteşti, ori a unor persoane
precum şi participarea la asemenea bande şi la atacurile, săvîrşite de
ele,-
Articolul 74/1. Acţiunile, care dezorganizează activitatea

instituţiilor de corectare prin muncă
Persoanele care îşi execută pedeapsa sub formă de privaţiune de
libertate îi terorizează în locurile de deţinere pe condamnaţii, porniţi
pe calea corectării sau care săvîrşesc atacuri asupra administraţiei,
precum şi cele ce organizează în aceste scopuri grupări criminale sau
participă activ la asemenea grupări,-
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la cinci la
cincisprezece ani.
Recidiviştii deosebit de periculoşi, precum şi persoanele,
condamnate pentru infracţiuni grave, dacă au săvîrşit acţiunile,
prevăzute de partea întîi a prezentului articol, -
se pedepseşc cu privaţiune de libertate pe un termen de la zece la
Articolul 74/2. Înfiinţarea sau conducerea unei organizaţii

criminale şi apartenenţa la ea
Înfiinţarea unei organizaţii criminale în scopul săvîrşirii
infracţiunilor, fie conducerea acesteia sau a subdiviziunilor
subordonate, fie căutarea şi angajarea de membri în organizaţia
criminală ori antrenarea altor persoane în activitatea organizaţiei
criminale, fie crearea de fonduri băneşti şi de altă natură pentru
asigurarea activităţii criminale, fie înzestrarea organizaţiei criminale
cu arme şi cu alte mijloace pentru săvîrşirea infracţiunilor, fie
organizarea culegerii de informaţii despre potenţialele victime sau
despre activitatea organelor de drept, fie coordonarea planurilor şi
acţiunilor criminale cu alte organizaţii, grupuri criminale şi
infractori aparte din ţară sau străinătate, -
Apartenenţa la o organizaţie criminală sau participarea la
activitatea criminală a acestei organizaţii -
zece ani cu sau fără confiscarea averii.
Acţiunile prevăzute la alineatele unu şi doi ale prezentului
articol, săvîrşite de o persoană, folosind atribuţiile sale de
serviciu -
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la zece la
douăzeci şi cinci de ani cu sau fără confiscarea averii şi cu privarea
de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a practica anumite
activităţi pe un termen de pînă la cinci ani.
[Art.74/2 în redacţia Legii nr.188-XV din 24.05.2001]
Articolul 75. Contrabanda

Trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova de mărfuri,
obiecte şi de alte valori în proporţii mari, cu excepţia celor indicate
la alineatele doi şi trei din prezentul articol, eludîndu-se controlul
vamal sau tăinuindu-le de el, fie cu folosirea frauduloasă a
documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, fie asociată de
nedeclarare sau de declarare neautentică în documentele vamale sau în
alte documente de trecere a frontierei -
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la doi
ani sau cu amendă de la o sută cincizeci la trei sute de salarii minime
cu confiscarea mărfurilor, obiectelor şi altor valori ce constituie
obiectul contrabandei.
Trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova de substanţe
narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare,
radioactive şi explozive, de deşeuri nocive,eludîndu-se controlul vamal
sau tăinuindu-le de el, fie cu folosirea frauduloasă a documentelor sau
a mijloacelor de identificare vamală, fie asociată de nedeclarare sau de
declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de
trecere a frontierei -
şase ani sau cu amendă de la trei sute la opt sute de salarii minime cu
confiscarea mărfurilor, obiectelor şi altor valori ce constituie
Trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova de armament, de
dispozitive de explodare, de arme de foc, de muniţii, cu excepţia
armelor de vînătoare cu ţeava lisă şi a cartuşelor la ele, eludîndu-se
controlul vamal sautăinuindu-le de el, fie cu folosirea frauduloasă a
documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, fie asociată de
nedeclarare sau de declarare neautentică în documentele vamale sau în
alte documente de trecere a frontierei -
şase ani sau cu amendă de la trei sute la opt sute de salarii minime cu
confiscarea mărfurilor, obiectelor şi altor valori ce constituie
Trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova de valori
culturale, eludîndu-se controlul vamal sau tăinuindu-le de el, precum şi
nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor
culturale scoase din ţară în cazul în care întoarcerea lor este
obligatorie -
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei la
opt ani cu sau fără confiscarea averii.
Acţiunile prevăzute la alineatele unu-patru din prezentul articol
săvîrşite în mod repetat sau de un grup de persoane, care s-au organizat
pentru activitate de contrabandă, sau de o persoană cu funcţii de
răspundere făcîndu-se uz de situaţia de serviciu, precum şi contrabanda
în proporţii deosebit de mari -
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la şase la
doisprezece ani cu confiscarea mărfurilor, obiectelor şi altor valori ce
constituie obiectul contrabandei.
Notă. Se consideră valori culturale valorile cu caracter religios

sau laic arătate în articolul 1 din Convenţia O.N.U. din 14 noiembrie
1970, privind măsurile îndreptate spre interzicerea şi prevenirea
introducerii, scoaterii şi transmiterii ilicite a dreptului de
proprietate asupra valorilor culturale.
Prin contrabandă de proporţii mari se înţelege trecerea ilegală
peste frontiera de stat (vamală) a Republicii Moldova a mărfurilor,
obiectelor şi a altor bunuri dacă valoarea lor, exprimată în bani, de o
cinci sute de ori depăşeşte mărimea salariului minim în vigoare la
momentul săvîrşirii infracţiunii, iar prin contrabandă de proporţii
deosebit de mari se înţelege trecerea ilegală peste frontiera de stat
(vamală) a Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor şi a altor bunuri
dacă valoarea lor, exprimată în bani, depăşeşte de o mie de ori mărimea
salariului minim în vigoare la momentul săvîrşirii infracţiunii.
Nu se consideră contrabandă introducerea pe teritoriul vamal al
Republicii Moldova, fără declaraţie, a mijloacelor băneşti, a mărfurilor
a obiectelor şi a altor valori în limitele stabilite de legislaţia în
vigoare.
[Art.75 modificat şi completat prin Legea nr.873 din 07.06.96]
Articolul 76. Dezordini de masă

Organizarea unor dezordini de masă, însoţite de pogromuri,
distrugeri incendieri şi de alte acţiuni asemănătoare, precum şi
săvîrşirea nemijlocită de către participanţii la ele a infracţiunilor
sus-numite sau rezistenţa armată opusă de ei autorităţilor,-
cincisprezece ani.
Articolul 77. Sustragerea de la încorporarea în serviciul militar

în termen, pregătirea militară obligatorie sau în
Sustragerea de la încorporarea în serviciul militar în termen,
pregătirea militară obligatorie sau în concentrările de rezervişti,-
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la şase
luni pînă la trei ani.
Aceeaşi faptă, săvîrşită prin automutilare, sau simularea unei boli,
prin falsificarea documentelor sau printr-o altă fraudă, ori săvîrşită
cu alte circumstanţe agravante,-
cinci ani.
Sustragerea de la încorporarea în serviciul de alternativă după
aplicarea măsurilor de constrîngere administrativă pentru asemenea
acţiuni,-
[Art.77 modificat şi completat prin Legea din 01.04.92]
Articolul 78. Sustragerea de la mobilizare

Sustragerea de la mobilizare în rîndurile Forţelor Armate ale
Republicii Moldova,-
zece ani.
Aceeaşi faptă, precum şi sustragerea de la recrutările ulterioare în
vederea completării Forţelor Armate ale Republicii Moldova, fiind
săvîrşite în timp de război,-
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la cinci
pînă la cincisprezece ani.
[Art.78 modificat prin Legea nr.994 din 01.04.92]
Articolul 78/1. Sustragerea sau refuzul de a satisface

Sustragerea persoanei care satisface serviciul de alternativă de la
îndeplinirea îndatoririlor serviciului de alternativă,-
Aceeaşi faptă, săvîrşită prin automutilare, sau prin simularea unei
boli, prin falsificarea documentelor, prin altă înşelăciune sau în vreme
de război, precum şi refuzul de a îndeplini îndatoririle serviciului de
alternativă,-
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la unu la
cinci ani.
[Art.78/1 introdus prin Legea nr.1143 din 04.08.92]
Articolul 79. Sustragerea în timp de război de la îndeplinirea

obligaţiilor sau de la plata impozitelor
Sustragerea în vreme de război de la mobilizarea la muncă sau de la
îndeplinirea altor obligaţii, precum şi de la plata impozitelor,-
cinci ani sau cu amendă în mărime de pînă la cincizeci de salarii minime.
Articolul 80. Trecerea ilegală a frontierei de stat

Trecerea ilegală a frontierei de stat -
trei ani sau cu amendă în mărime de la optzeci la o sută de salarii
minime.
Aceeaşi acţiune săvîrşită repetat, fie de un grup de persoane, fie
cu folosirea ascunzişurilor -
şase ani.
Acţiunile prevăzute la alineatele 1 şi 2:
a) însoţite de violenţă;
b) săvîrşite cu aplicarea armei,-
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la patru la
zece ani.
Acţiunea prezentului articol nu se extinde asupra cetăţenilor
străini veniţi în Republica Moldova, fără actul de identitate de modelul
stabilit sau fără autorizaţie, pentru a se folosi de dreptul de azil
acordat de Constituţia Republicii Moldova, precum şi asupra persoanelor
care sînt victime ale traficului de fiinţe umane.
[Art.80 în redacţia Legii nr.1524-XV din 12.12.02, în vigoare 21.01.03]
[Art.80 în redacţia Legii nr.1033 din 10.12.96]
Articolul 81. Încălcarea regulilor cu privire

la zborurile internaţionale
Intrarea pe calea aerului în Republica Moldova şi plecarea pe calea
aerului din Republica Moldova fără autorizaţia stabilită, nerespectarea
traseurilor,indicate în autorizaţie, a locurilor de aterizare, a
porţilor aeriene, a înălţimii zborurilor sau altă încălcare a regulilor
cu privire la zborurile internaţionale,-
zece ani,sau cu amendă în mărime de pînă la treizeci şi cinci de salarii
minime cu confiscarea navei aeriene sau fără confiscarea ei.
Articolul 82. Încălcarea regulilor cu privire la securitatea

circulaţiei şi exploatarea transportului
Încălcarea de către un lucrător al transportului feroviar, pe apă
sau aerian a regulilor cu privire la securitatea circulaţiei şi
exploatarea transportului, dacă a provocat accidente cu oameni, deraiere
avarie sau alte urmări grave, precum şi repararea necalitativă a
mijloacelor de transport, a căilor, a mijloacelor de semnalizare şi de
telecomunicaţie, dacă a provocat aceleaşi urmări,-
cincisprezece ani.
Aceleaşi fapte, dacă n-au provocat, însă în mod vădit au creat
primejdia unor astfel de urmări,-
trei ani sau cu amendă în mărime de pînă la cincizeci de salarii minime.
Articolul 83. Deteriorarea căilor de comunicaţie şi a
mijloacelor de transport
Distrugerea sau deteriorarea intenţionată a căilor de comunicaţie, a
instalaţiilor de pe ele, a materialului rulant sau a navelor, a
mijloacelor de telecomunicaţie sau semnalizare, dacă au provocat sau ar
fi putut provoca deraierea unui tren, avaria unei nave sau împiedicarea
funcţionării normale a transportului şi a mijloacelor de telecomunica-
ţie,-
cincisprezece ani.

Articolul 84. Fabricrea sau punerea în circulaţie a banilor falşi

Fabricarea în scopul punerii în circulaţie, precum şi punerea în
circulaţie, a biletelor Băncii Naţionale a Moldovei, a monedelor, a
bancnotelor, utilizate oficial în republică în calitate de mijloace
băneşti, sau a valutei străine false,-
Aceleaşi acţiuni, săvîrşite în mod repetat sau sub formă de
îndeletnicire, -
Articolul 85. Încălcarea regulilor cu privire la opera-

ţiile valutare
Încălcarea regulilor privind operaţiile valutare comise de o
persoană care a fost supusă unei sancţiuni administrative pentru aceeaşi
încălcare,-
ani, fie cu amendă în mărime de la cincizezi la o sută salarii minime cu
confiscarea valorilor valutare.
Încălcarea regulilor privind operaţiile valutare, comisă de o

persoană condamnată anterior pentru aceeaşi infracţiune, -
cinci ani cu confiscarea averii şi valorilor valutare.
Articolul 86. Nedenunţarea infracţiunilor contra statului

Nedenunţarea infracţiunilor contra statului, prevăzute de articolele
61-66, 69, 74 şi 84 din prezentul Cod, despre care se ştia, că sunt în
curs de pregătire sau sunt săvîrşite, -
Articolul 87. Favorizarea infracţiunilor contra statului

Favorizarea prealabil nepromisă a infracţiunilor contra statului,
prevăzute de articolele 61-66, 69,74,75,84 şi 85 ale prezentului Cod, -
cinci ani.
CAPITOLUL AL DOILEA
INFRACŢIUNI CONTRA VIEŢII, SĂNĂTĂŢII,

LIBERTĂŢII ŞI DEMNITĂŢII PERSOANEI
Articolul 88. Omorul premeditat săvîrşit cu circumstanţe agravante

Omorul premeditat:
1) săvîrşit în interes acaparator;
2) săvîrşit din intenţii huliganice;
3) săvîrşit în legătură cu îndeplinirea de către victimă a
îndatoririlor de serviciu sau obşteşti;
4) săvîrşit asupra a două sau mai multe persoane;
5) săvîrşit asupra unei femei, despre care cel vinovat ştia cu
certitudine că este gravidă;
6) săvîrşit cu o deosebită cruzime sau prin mijloace, periculoase
pentru viaţa mai multor persoane;
7) săvîrşit cu scopul de a ascunde o altă infracţiune sau de a
înlesni săvîrşirea ei, precum şi însoţit de viol;
8) săvîrşit de un recidevist deosebit de periculos sau de o persoană
care a săvîrşit mai înainte o infracţiune, prevăzută de prezentul
articol sau de articolul 89 din prezentul Cod,
9) săvîrşit, profitînd de neputinţa victimei de a se apăra, -
se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu privaţiune de libertate
pe un termen de la zece pînă la douăzeci şi cinci de ani.
[Art.88 completat prin Legea nr.1146 din 09.04.97]
Articolul 89. Omorul premeditat

Omorul premeditat, săvîrşit fără circumstanţele agravante, arătate
în articolul 88 al prezentului Cod, -
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la şase la
douăzeci de ani.
Articolul 90. Omorul, săvîrşit în stare de afect

Omorul premeditat săvîrşit în stare de afect survenit în mod subit
sau în urma actelor de violenţă, sau a insultei grave din partea
victimei, sau în urma altor acţiuni ilegale ale victimei, dacă aceste
acţiuni au provocat sau ar fi putut provoca urmări grave pentru cel
vinovat sau rudele lui, -
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pînă la cinci ani, sau cu
amendă în mărime de pînă la o sută de salarii minime.
Articolul 91. Omorul, săvîrşit în condiţiile depăşirii

Omorul, săvîrşit în condiţiile depăşirii limitelor legitimei
apărări,-
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pînă la doi ani, sau cu
Articolul 92. Omorul pruncului de către mamă

Omorul pruncului, săvîrşit cu premeditare de către mamă în timpul
naşterii sau imediat după naşterea lui,-
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pînă la trei ani, sau cu
Articolul 93. Omorul din imprudenţă

Omorul din imprudenţă, -
Omorul din imprudenţă a două sau mai multe persoane ori omorul, care
este rezultatul nerespectării conştiente a regulilor de precauţiune, -
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pînă la cinci ani.
Articolul 94. Determinarea la sinucidere

Determinarea la sinucidere sau la tentativă de sinucidere a unei
persoane, care se află într-o dependenţă materială sau altă dependenţă
faţă de cel vinovat, fie prin comportare cruntă, fie prin înjosirea
sistematică a demnităţii personale a victimei, -
cinci ani.
Determinarea la sinucidere sau la tentativă de sinucidere prin
persecutare sistematică, clevetire, jignire din partea celui vinovat,
dacă victima n-a fost în dependenţă materială sau altă dependenţă faţă
de acesta, -
trei ani.
Articolul 95. Vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale

Vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale, care este
primejdioasă pentru viaţă sau care a provocat pierderea organului de văz
de auz, de vorbire sau a unui alt organ, ori piederea funcţiunii lui, o
boală mintală sau o altă vătămare a sănătăţii, însoţită de pierderea
stabilă a cel puţin o treime din capacitatea de muncă, a dus la
întreruperea sarcinii sau o desfigurare iremediabilă a feţei, -
zece ani.
Vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale fie că a fost
urmată de moartea victimei, fie că a fost săvîrşită prin acţiuni de
schingiuire sau torturare, fie ca urmare a unor vătămări sistematice,
chiar uşoare, a integrităţii corporale, fie că au fost cauzate unei
persoane în legătură cu îndeplinirea de către ea a îndatoririlor de
serviciu sau obşteşti, -
cincisprezece ani.
Acţiunile, prevăzute de prezentul articol, săvîrşite de un
recidivist deosebit de periculos, -
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la opt la
Articolul 96. Vătămarea intenţionată mai puţin

gravă a integrităţii corporale
Vătămarea intenţionată a integrităţii corporale, care nu este
periculoasă pentru viaţă şi n-a provocat urmările prevăzute în articolul
95 al prezentului Cod, dar care a fost urmată fie de zdruncinarea
îndelungată a sănătăţii, fie de o pierdere considerabilă şi stabilă de
mai puţin de o treime din capacitatea de muncă, -
Aceeaşi acţiune, dacă a avut un caracter de schingiuire sau de

torturare, precum şi dacă a fost cauzată unei persoane în legătură cu
îndeplinirea de către ea a datoriei de serviciu sau obşteşti sau a fost
săvîrşită de un recidivist deosebit de periculos, -
Articolul 97. Vătămarea intenţionată gravă sau mai puţin gravă

a integrităţii corporale în stare de afect
Vătămarea intenţionată gravă sau mai puţin gravă a integrităţii
corporale în stare de afect survenit în mod subit fie în urma actelor de
violenţă sau a unei insulte grave din partea victimei, fie în urma unor
alte acţiuni ilegale ale victimei dacă aceste acţiuni au avut sau ar fi
putut avea urmări grave pentru cel vinovat sau rudele lui, -
Articolul 98. Vătămarea gravă sau mai puţin gravă a in-

tegrităţi corporale,cauzată în condiţiile
depăşirii limitelor legitimei apărări
Vătămarea gravă sau mai puţin gravă a integrităţii corporale,
cauzată în condiţiile depăşirii limitelor legitimei apărări, -
se pedepseşte fie cu privaţiune de libertate pînă la un an, fie cu
Articolul 99. Vătămarea gravă sau mai puţin gravă a in-

tegrităţii corporale, cauzată prin imprudenţă
Vătămarea gravă sau mai puţin gravă a integrităţii corporale,
cauzată prin imprudenţă,-
se pedepseşte fie cu privaţiune de libertate pînă la doi ani, fie cu
Articolul 101. Bătaia sau alte acţiuni violente

Cauzarea suferinţelor fizice sau morale (psihice) prin bătăi şi alte
acţiuni violente, dacă n-au provocat urmările prevăzute de articolele 95
şi 96 ale prezentului cod, -
se pedepseşc cu privaţiune de libertate pînă la trei ani.
Aceleaşi acţiuni săvîrşite asupra minorilor -
se pedepsesc cu privaţiune de libertate de pînă la cinci ani.
Articolul 101/1. Tortura

Acţiunile prin care se provoacă, în mod intenţionat, unei persoane o
durere sau suferinţe puternice, fizice ori psihice, mai ales cu scopul
de a obţine de la această persoană sau de la o persoană terţă informaţii
sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o
terţă persoană l-a comis ori este bănuită că l-a comis, de a intimida
sau de a face presiuni asupra ei ori de a intimida sau a face presiuni
asupra unei terţe persoane, sau pentru oricare alt motiv bazat pe o
formă de discriminare, oricare ar fi ea, atunci cînd asemenea durere sau
astfel de suferinţe sînt provocate de către un agent al autorităţii
publice sau de orice altă persoană care acţionează cu titlu oficial sau
la instigarea ori cu consimţămîntul expres sau tacit al unor asemenea
persoane, cu excepţia durerii ori suferinţelor, rezultînd exclusiv din
sancţiuni legale, inerente acestor sancţiuni sau ocazionate de ele,
- se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei la
şapte ani.
Articolul 102. Violul
Violul, adică raportul sexual cu aplicarea forţei fizice,
ameninţării sau profitînd de starea de neputinţă a părţii vătămate,-
şapte ani.
Violul, săvîrşit de o persoană, care anterior a mai săvîrşit o
astfel de infracţ iune,-
se pedepseşte prin privaţiune de libertate pe un termen de la cinci
la zece ani.
Violul, săvîrşit de un grup de persoane, sau violarea unei minore,-
se pedepseşte prin privaţiune de libertate pe un termen de la cinci
la cincisprezece ani.
Violul, săvîrşit de un recidivist deosebit de periculos,-
Violul ce a avut urmări extrem de grave, precum şi violarea unei
minore în vîrstă de pînă la 14 ani,-
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la zece
pînă la douăzeci şi cinci de ani.
Articolul 103. Raportul sexual cu o persoană care n-a

Raportul sexual cu o persoană care n-a împlinit şaisprezece ani,-
şase ani.
Articolul 103/1. Satisfacerea prin constrîngere a

poftei sexuale în forme perverse
Satisfacerea poftei sexuale în forme perverse prin constrîngere
fizică, ameninţare sau profitînd de starea de neputinţă a victimei, dacă
lipsesc elementele, prevăzute de articolul 106 din prezentul Cod,-
Aceleaşi acţiuni fie săvîrşite de o persoană, care a mai săvîrşit
anterior o astfel de infracţiune, fie de un grup de persoane, fie asupra
unui minor,-
zece ani.
Articolul 104. Pervertirea unor persoane, care n-au

Pervertirea unor persoane, care n-au împlinit şaisprezece ani,-
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pînă la trei ani.
Articolul 105. Constrîngerea unei femei de a avea raport sexual

Constrîngerea unei femei de a avea raport sexual, profitîndu-se de
dependenţa materială, de serviciu sau de altă dependenţă a victimei,-
cinci ani.
Articolul 105/1. Practicarea prostituţiei

Practicarea prostituţiei după aplicarea a cel puţin două sancţiuni
administrative -
se pedepseşte cu privaţiune de libertate de la şase luni la un an
sau cu o amendă de la cinci sute la una mie salarii minime.
[Art/105/1 introdus prin Legea nr.42-XIV din 04.06.98]
Articolul 105/2. Proxenetismul

Constrîngerea sau îndemnul la prostituţie, înlesnirea practicării
prostituţiei sau obţinerea de profit de pe urma practicării prostituţiei
de către o persoană, precum şi recrutarea unei persoane pentru
prostituţie ori traficul de persoane în acest scop -
se pedepsesc cu privaţiune de libertate de la trei la şapte ani sau
cu amendă de la una mie cinci sute la trei mii de salarii minime.
Aceleaşi acţiuni dacă sînt săvîrşite faţă de un minor ori au dus la
urmări grave -
se pedepsesc cu privaţiune de libertate de la cinci la zece ani.
[Art/105/2 introdus prin Legea nr.42-XIV din 04.06.98]
Articolul 106. Homosexualismul prin constrîngere

Homosexualismul, săvîrşit fie asupra unui minor, fie prin
constrîngere fizică sau psihică, fie profitîndu-se de starea de
neputinţă a victimei, -
cinci ani.
Articolul 107. Sustragerea de la tratamentul bolii ve-

nerice şi trasmiterea unei boli venerice
Sustragerea de la tratamentul bolii venerice, continuat după
avertismentul făcut de organele ocrotirii sănătăţii,-
amenda în mărime de pînă la cincizeci de salarii minime.
Acela, care ştiind că este bolnav de o boală venerică, expune o altă

persoană prin raport sexual sau prin alte acte primejdiei de a fi
contaminată de această boală,-
amendă în mărime de pînă la optzeci de salarii minime.
Acela, care ştiind că suferă de o boală venerică, transmite această

boală unei alte persoane,-
se pedepseşte fie cu privaţiune de libertate pînă la trei ani, fie
cu amendă în mărime de pînă la o sută de salarii minime.
Acţiunile, prevăzute de partea a treia a prezentului articol, dacă

sunt săvîrşite de o persoană, condamnată anterior pentru contaminarea
unei alte persoane de o boală venerică, precum şi contaminarea a două
sau mai multe persoane sau a unui minor,-
Articolul 107/1. Contaminarea de boala SIDA

Punerea intenţionată a altei persoane în pericolul contaminării de
boala SIDA,-
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la
cinci ani.
Contaminarea altei persoane de boala SIDA de către o persoană, care
ştia că suferă de această boală,-
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pînă la opt ani.
Articolul 108. Efectuarea ilegală a avortului

Efectuarea ilegală a avortului de un medic,-
se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la şaptezeci şi cinci de
salarii minime cu interdicţia de a practica medicina pe un termen de
pînă la doi ani sau fără o asemenea interdicţie.
[Sancţiunea alin.2 art.108 în redacţia Legii nr.205-XIV din 25.11.98]
Efectuarea avortului în condiţii antisanitare sau de o persoană fără
studii medicale superioare,-
se pedepseşte fie cu privaţiune de libertate pe un termen de la şase
luni la doi ani, fie cu amendă în mărime de pînă la o sută de salarii
minime, în ambele cazuri cu interdicţia de a practica medicina pe un
termen de pînă la trei ani.
Acţiunile, prevăzute de partea întîi şi de partea a doua ale

prezentului articol, fie că au fost săvîrşite în mod repetat, fie că au
cauzat o zdruncinare îndelungată a sănătăţii, fie o vătămare gravă a
integrităţii corporale, fie că au provocat moartea victimei,-
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la doi la
opt ani şi interdicţia de a practica medicina pe un termen de pînă la
patru ani.
Articolul 108/1. Efectuarea ilegală a sterilizării chirurgicale

Efectuarea ilegală a sterilizării chirurgicale de către medic -
salarii minime cu sau fără privarea de dreptul de a practica medicina pe
un termen de pînă la doi ani.
[Sancţiunea alin.1 art.108/1 în redacţia Legii nr.205-XIV din 25.11.98]
Efectuarea sterilizării chirurgicale de către o persoană fără studii

medicale corespunzătoare, precum şi în unităţi medico-sanitare
nespecializate, -
se pedepseşte fie cu privaţiune de libertate pe un termen de la un
an la doi ani, fie cu amendă în mărime de pînă la o sută de salarii
minime, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a practica medicina
pe un termen de trei ani.
Acţiunile prevăzute la alineatele întîi sau doi ale prezentului

articol fie că au fost săvîrşite în mod repetat, fie că au cauzat o
zdruncinare îndelungată a sănătăţii sau o vătămare gravă a integrităţii
corporale, fie că au provocat moartea pacientului -
se pedepsesc cu privaţiune de libertate de la doi la opt ani cu
privarea de dreptul de a practica medicina pe un termen de pînă la patru
ani.
Articolul 108/2. Efectuarea fecundării artificiale sau

implantarea embrionului
Efectuarea de către medic a fecundării artificiale sau implantarea
embrionului fără consimţămîntul în scris al pacientei şi al soţului ei -
salarii minime cu sau fără privarea de dreptul de a practica medicina pe
un termen de pînă la trei ani.
[Sancţiunea art.108/2 în redacţia Legii nr.205-XIV din 25.11.98]
[Art.109 exclus prin Ucazul din 24.12.82]
Articolul 110. Sustragerea de la plata pensiei alimen-

tare sau de la întreţinerea copiilor
Sustragerea cu rea-voinţă de la plata mijloacelor stabilite printr-o
hotărîre a instanţei judecătoreşti pentru întreţinerea copiilor minori
(a pensiei alimentare), precum şi sustragerea cu rea-voinţă a părinţilor
de la întreţinerea copiilor majori dar inapţi pentru muncă, aflaţi în
întreţinerea lor,-
se pedepsesc fie cu privaţiune de libertate pînă la doi ani, fie cu
amendă în mărime de pînă la trei sute treizeci de salarii minime.
Articolul 111. Sustragerea de la acordarea ajutorului

material părinţilor sau soţului
Sustragerea cu rea-voinţă de la acordarea ajutorului material
stabilit de instanţa judecătorească, părinţilor sau unuia din soţi,
inapţi pentru muncă,-
se pedepseşte fie cu amendă în mărime de pînă la cincizeci de
salarii minime , fie cu mustrare publică.
Articolul 112. Abuzul de drepturile sau de obligaţiile de tutore

Folosirea în interes de profit a tutelei, curatelei sau a
patronatului în dauna intereselor celui pus sub tutelă sau lăsarea
copiilor puşi sub tutelă fără supraveghere şi ajutorul material necesar,-
se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la cincizeci de salarii
minime.
Articolul 112/1. Divulgarea secretului înfierii

Divulgarea secretului înfierii contrar voinţei înfietorului,-
se pedepseşte fie cu amendă în mărime de pînă la treizeci de salarii
minime, fie cu mustrare publică.
Aceeaşi faptă săvîrşită de către o persoană cu funcţie de răspundere
obligată să păstreze secretul adopţiei sau urmată de consecinţe grave -
trei ani sau cu amendă în mărime de la cincizeci la o sută de salarii
minime.
[Art.112/1 modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]
Articolul 112/2. Abuzul părinţilor şi altor persoane la înfiere şi

transmiterea ilegală a copiilor
Primirea de către părinte, tutore (curator), alt ocrotitor legal al
copilului sau de către o altă persoană a unei recompense sub orice formă
pentru darea consimţămîntului de a înfia sau în alte scopuri legate
de înfiere, fie pentru transmiterea copilului altor persoane, care
nu-i sînt părinţi, în alt mod decît cel prevăzut de legislaţie, precum
şi pentru prezentarea unor date neveridice pentru legitimarea
transmiterii copilului, -
zece ani cu confiscarea recompensei primite.
Exercitarea presiunii asupra părintelui, tutorelui (curatorului),
altui ocrotitor legal al copilului sub orice formă în scopul primirii
consimţămîntului de a înfia sau de a transmite copilul, precum şi al
prezentării de date neveridice pentru legitimarea transmiterii copilului
altor persoane, -
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la şapte la
cincisprezece ani.
[Art.112/2 în redacţia Legii nr.724 din 06.02.96]
Articolul 112/3. Scoaterea ilegală a copiilor din

Republica Moldova
Scoaterea copilului din Republica Moldova în baza unor acte
falsificate sau pe altă cale ilegală, precum şi abandonarea lui în
străinătate, -
doisprezece ani.
[Art.112/3 intordus prin Legea din 06.02.96]
Articolul 113. Răpirea sau substituirea unui copil străin

Răpirea sau substituirea unui copil străin, -
Aceleaşi acţiuni, săvîrşite în interes de profit, din răzbunare sau

din alte porniri josnice, -
cincisprezece ani.
Articolul 113/1. Vînzarea şi traficul de copii

Vînzarea şi traficul de copii în orice scop şi în orice formă,
inclusiv de către părinţi sau persoane subrogatorii legale, -
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei pînă
la opt ani.
Articolul 113/2. Traficul ilicit de fiinţe umane

Traficul ilicit de fiinţe umane, cu sau fără consimţămîntul lor,
săvîrşit în scop de profit, -
se pedepseşte cu privaţiune de libertate de la cinci la zece ani, cu
sau fără confiscarea averii.
Traficul ilicit de fiinţe umane, cu sau fără consimţămîntul lor,
săvîrşit:
1) pentru utilizarea muncii forţate a persoanei sau ţinerea ei în
stare de sclavie;
2) pentru folosirea persoanei în conflicte armate;
3) pentru exploatarea sexuală a persoanei în diferite forme sau
folosirea acesteia în industria pornografică;
4) pentru atragerea persoanei în activitatea criminală;
5) pentru folosirea persoanei în alte scopuri josnice;
6) în urma înţelegerii prealabile de către un grup de persoane -
Acţiunile, prevăzute la alineatele 1 şi 2 ale prezentului articol,
săvîrşite:
1) în mod repetat;
2) asupra a două sau mai multe persoane;
3) asupra minorilor;
4) prin răpire, abuz de putere, abuz de serviciu, înşelăciune,
escrocherie;
5) însoţite de violenţă periculoasă pentru viaţa ori sănătatea
persoanei sau soldate cu decesul victimei, sau săvîrşite asupra unei
femei despre care se ştia cu certitudine că este gravidă, sau profitînd
de starea de neputinţă a persoanei;
6) pentru prelevarea şi transplantarea organelor sau ţesuturilor
umane;
7) de o organizaţie criminală -
cincisprezece la douăzeci şi cinci de ani cu confiscarea averii.
Articolul 114. Lăsarea în primejdie

Neacordarea ajutorului necesar şi, care, evident, nu suferă amînare,
unei persoane, ce se află într-o stare periculoasă pentru viaţă, dacă
acest ajutor ar fi putut fi acordat în mod vădit de cel vinovat fără un
pericol serios pentru sine sau pentru alte persoane, precum şi
neînştiinţarea persoanelor respective despre necesitatea acordării
ajutorului,-
se pedepseşte fie cu amendă în mărime de pînă la cincizeci de
salarii minime, fie cu mustrare publică sau atrage după sine aplicarea
măsurilor de influenţă obştească.
Lăsarea cu bună ştiinţă fără ajutor a unei persoane, ce se află

într-o stare periculoasă pentru viaţă şi este lipsită de posibilitatea
de a lua măsuri de autoconservare din cauza vîrstei fragede, bătrîneţei,
bolii sau în general a neputinţei sale, în cazurile cînd cel vinovat fie
că a avut posibilitatea de a acorda ajutor părţii vătămate, fiind
obligat să-i poarte de grijă, fie că însuşi l-a pus într-o situaţie
periculoasă pentru viaţă,-
Articolul 115. Neacordarea de ajutor unui bolnav

Neacordarea de ajutor fără motive întemeiate unui bolnav de către o
persoană, care în virtutea legii sau regulilor speciale era obligată
să-l acorde,-
se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la şaptezeci de salarii
minime, sau atrage după sine aplicarea unor măsuri de influenţare
obştească.
Aceeaşi faptă, dacă a provocat sau în mod vădit ar fi putut provoca

moartea bolnavului sau alte urmări grave pentru aceasta,-
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pînă la doi ani şi cu
privarea de dreptul de a exercita activitatea profesională pe un termen
de pînă la trei ani.
Articolul 115/1. Încălcarea regulilor sau metodelor de acordare a

asistenţei medicale
Încălcarea de către un medic sau de un alt lucrător medical a
regulilor sau metodelor de aco rdare a asistenţei medicale, ca rezultat
al atitudinii neglijente sau al incompetenţei profesionale, în cazul în
care a cauzat vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a provocat
moartea pacientului -
se pedepseşte fie cu privaţiune de libertate pînă la şapte ani, fie
cu amendă în mărime de pînă la trei sute de salarii minime, cu privarea
de dreptul de a practica activitatea profesională pe un termen de pînă
la patru ani.
Articolul 116. Privaţiunea ilegală de libertate

Privaţiunea ilegală de libertate,-
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pînă la un an.
Aceeaşi acţiune, fie că a fost săvîrşită într-un mod primejdios
pentru viaţa sau sănătatea părţii vătămate, fie că i-a provocat
suferinţe fizice,-
cinci ani.
Articolul 116/1. Luarea de ostatici

Luarea sau reţinerea persoanei în calitate de ostatic, însoţite de
ameninţarea cu omor, cu pricinuirea leziunilor corporale sau cu
reţinerea în continuare a acestei persoane, în scopul de a sili statul,
organizaţia internaţională, persoana fizică sau juridică sau un grup de
persoane să săvîrşească sau să se abţină de la săvîrşirea vre-unei
acţiuni în calitate de condiţie pentru eliberarea ostaticului, -
cincisprezece ani.
Aceleaşi acţiuni, dacă ele au implicat urmări grave, -
douăzeci şi cinci de ani cu sau fără confiscarea averii.
Notă: Aplicarea prezentului articol nu se extinde asupra cazurilor

de săvîrşire a unei asemenea infracţiuni pe teritoriul Republicii
Moldova, cînd persoana, care a luat sau reţine un ostatic, se află pe
teritoriul Republicii Moldova şi această persoană, precum şi ostaticul
sînt cetăţeni al Republicii Moldova.
[Sancţiunile art.116/1 modificate prin Legea din 09.12.94]
[Nota art.116/1 modificată prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]
Articolul 116/2. Internarea ilegală într-un spital de boli mintale

Internarea ilegală într-un spital de boli mintale a unei persoane
vădit sănătoase din punct de vedere psihic,-
ani sau cu amendă în mărime de pînă la o sută de salarii minime, cu sau
fără privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii sau de a exercita o
anumită activitate pe un termen de la un an pînă la trei ani.
Articolul 117. Calomnia

Calomnia într-o lucrare tipărită sau multiplicată prin alte mijloace
într-o scrisoare anonimă, -
cu amendă în mărime de pînă la cincizeci de salarii minime.
Calomnia, urmată de consecinţe grave sau însoţită de învinuirea de

săvîrşirea unei infracţiuni contra statului sau a unei alte infracţiuni
grave, -
luni pînă la cinci ani.
CAPITOLUL AL TREILEA
[Cap.III în redacţia Legii nr.500-XIII din 15.02.91]
INFRACŢIUNI CONTRA PROPRIETĂŢII
Articolul 119. Sustragerea de bunuri din avutul propri-

etarului, săvîrşită prin furt
Sustragerea pe ascuns a bunurilor din avutul proprietarului
(furtul),-
trei ani, ori cu amendă în mărime de pînă la şaizeci de salarii minime.
Furtul săvîrşit în mod repetat, sau, în urma înţelegerii prealabile,

de către un grup de persoane, sau care a cauzat daune considerabile
păgubaşului,-
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la doi
pînă la şapte ani, cu sau fără confiscarea averii, ori cu amendă în
mărime de la şaizeci la optzeci de salarii minime.
Furtul săvîrşit prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru

depozitare sau în locuinţă,-
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la cinci
la cincisprezece ani, cu sau fără confiscarea averii ori cu amendă în
mărime de la optzeci la o sută cincizeci de salarii minime.
Furtul săvîrşit de un recidivist deosebit de periculos sau în
propor- ţii mari,-
la douăzeci de ani cu confiscarea averii.
Notă: În articolele 119, 120, 122, 123 se consideră repetate acele

infracţiuni ce au fost săvîrşite de o persoană, care anterior a comis
una din infracţiunile prevăzute în aceste articole sau în articolele 74,
121, 123/1, 224/4, 225/2 şi 227/1 din prezentul Cod.
În prezentul Cod prin proporţii mari se înţelege valoarea bunurilor
materiale sustrase, dobîndite, primite, tăinuite, distruse etc. sau
mărimea pagubei pricinuite de către o persoană sau un grup de persoane,
care, exprimată în bani, depăşeşte de cinci sute de ori mărimea
salariului minim în vigoare la momentul săvîrşirii infracţiunii.
[Alin.2 al notei art.119 modificat prin Legea din 13.03.96]
[Alin.2 al notei art.119 în redacţia Legii nr.51-XIII din 14.04.94]
Articolul 120. Sustragerea de bunuri din avutul

proprietarului, săvîrşită prin jaf
Sustragerea deschisă a avutului proprietarului (jaful)-
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la doi pînă
la cinci ani, ori cu amendă în mărime de la cincizeci la optzeci de
salarii minime.
Aceeaşi acţiune, dacă a fost însoţită de violenţă nepericuloasă

pentru viaţa ori sănătatea persoanei păgubaşe sau de ameninţarea
aplicării unei asemenea violenţe sau dacă a fost săvîrşită, fie în mod
repetat, fie în urma înţelegerii prealabile de către un grup de persoane
sau dacă au cauzat o daună considerabilă păgubaşului,-
douăsprezece ani cu sau fără confiscarea averii sau cu amendă în mărime
de la o sută la o sută cincizeci de salarii minime.
Jaful săvîrşit prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru
depozitare sau în locuinţă,-
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la şapte
la cincisprezece ani cu sau fără confiscarea averii.
Jaful săvîrşit de un recidivist deosebit de periculos sau în
proporţii mari, -
douăzeci de ani cu confiscarea averii.
Articolul 121. Tîlhăria în scopul sustragerii

Tîlhăria, adică atacul săvîrşit în scopul însuşirii avutului
proprietarului, însoţit de violenţă periculoasă pentru viaţa sau
sănătatea persoanei care a fost supusă atacului, ori de ameninţarea cu
aplicarea unei asemenea violenţe, -
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la opt
la cincisprezece ani cu sau fără confiscarea averii.
Tîlhăria săvîrşită:
1) în urma înţelegerii prealabile de către un grup de persoane;
2) cu aplicarea armei sau a altor obiecte, folosite în calitate de
armă;
3) cu pricinuirea unor leziuni corporale grave;
4) de un recidivist deosebit de periculos;
5) de o persoană, care anterior a săvîrşit o tîlhărie sau un act de
banditism;
6) în scopul însuşirii avutului în proporţii mari;
7) prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în
locuinţă,-
Articolul 122. Sustragerea prin escrocherie din

avutul proprietarului
Însuşirea avutului proprietarului prin înşelăciune sau abuz de
încredere (escrocheria),-
trei ani ori cu amendă în mărime de la treizeci la şaptezeci de salarii
minime.
Escrocheria săvîrşită în mod repetat, fie în urma unei înţelegeri

prealabile de către un grup de persoane, fie cu pricinuirea unei daune
considerabile păgubaşului, -
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la doi pînă
la şase ani cu sau fără confiscarea averii, ori cu amendă în mărime de
la cincizeci la o sută de salarii minime.
Escrocheria, care a pricinuit pagube mari proprietarului sau a fost

săvîrşită de un recidivist deosebit de periculos,-
cincisprezece ani cu confiscarea averii sau cu o amendă în mărime de la
şaptezeci la o sută cincizeci de salarii minime.
Articolul 122/1. Fabricarea sau punerea în circulaţie

a hîrtiilor de valoare false
Fabricarea în scopul punerii în circulaţie sau punerea în
circulaţie a hîrtiilor de valoare false,-
cincisprezece ani, cu confiscarea averii.
Aceleaşi acţiuni, săvîrşite în mod repetat sau în urma unei
înţelegeri prealabile de către un grup de persoane, sau în proporţii
mari,-
douăzeci şi cinci de ani, cu confiscarea averii.
Articolul 122/2. Confecţionarea, desfacerea sau folosirea

cardurilor şi a altor documente de plată false
Confecţionarea cu scopul de a desface, desfacerea sau folosirea
cardurilor, precum şi a altor documente de plată false, ce nu constituie
hîrtii de valoare, -
şase ani cu confiscarea averii.
Aceleaşi acţiuni săvîrşite în mod repetat sau în urma unei
înţelegeri prealabile de către un grup de persoane -
zece ani cu confiscarea averii.
Aceleaşi acţiuni săvîrşite de o organizaţie criminală sau de un
recidivist deosebit de periculos -
Notă. Prin carduri şi alte documente de plată, ce nu constituie
hîrtii de valoare, se înţeleg acele instrumente de plată, care au
calităţile unui document de plată ce confirmă, stabileşte ori atribuie
drepturi sau obligaţiuni patrimoniale.
Articolul 123. Sustragerea din avutul proprietarului prin

însuşire, delapidare sau abuz de serviciu
Însuşirea sau delapidarea avutului propritarului, încredinţat celui
vinovat sau care se află în administrarea lui, precum şi sustragerea
avutului proprietarului de către o persoană oficială (împuternicită)
prin abuz de serviciu,-
cinci ani, ori cu amendă în mărime de la cincizeci la o sută de salarii
minime cu sau fără privarea de dreptul de a ocupa anumite posturi sau de
a exercita o anumită activitate.
Aceleaşi acţiuni, săvîrşite în mod repetat sau în urma înţelegerii

prealabile de către un grup de persoane,-
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei
pînă la şapte ani cu sau fără confiscarea averii, cu sau fără privarea
de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită
activitate de la doi pînă la cinci ani, ori cu amendă în mărime de la
şaptezeci la o sută douăzeci de salarii minime, cu sau fără confiscarea
averii.
Sustragerea, prevăzută în partea întîi şi în partea a doua ale
prezentului articol, dacă a fost săvîrşită în proporţii mari,-
pînă la cincisprezece ani cu confiscarea averii şi cu sau fără privarea
de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită
activitate pe un termen de la doi pînă la cinci ani.
Articolul 123/1. Sustragerea în proporţii deosebit de

mari din avutul proprietarului
Sustragerea în proporţii deosebit de mari din avutul proprietarului,
indiferent de mijlocul prin care a fost săvîrşită sustragerea
(articolele 119-123), -
douăzeci şi cinci de ani cu confiscarea averii şi cu privarea de dreptul
de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un
termen de la doi pînă la cinci ani.
Notă. În prezentul Cod prin proporţii deosebit de mari se

înţelege valoarea bunurilor materiale sustrase, dobîndite, primite,
tăinuite, distruse etc. sau mărimea pagubei pricinuite de către o
persoană sau de un grup de persoane, care exprimată în bani, depăşeşte
de o mie cinci sute de ori mărimea salariului minim în vigoare la
momentul săvîrşirii infracţiunii.
[Sancţiunea art.123/1 modificată prin Legea din 09.12.94]
[Nota art.123/1 în redacţia Legii din 14.04.94]
[Art.123/1 modificat şi completat prin Legea din 01.04.92]
Articolul 124. Sustragerea în proporţii mici din avutul

proprietarului
Sustragerea în proporţii mici din avutul proprietarului prin furt,
însuşire, delapidare, abuz de serviciu sau prin escrocherie, săvîrşită
de o persoană faţă de care, avînd în vedere circumstanţele cauzei şi
personalitatea, nu pot fi aplicate măsuri de influenţă administrativă,-
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la un
an, ori cu amendă în mărime de pînă la cincizeci de salarii minime.
Aceeaşi faptă ce a dus la descompletarea automobilelor, tractoarelor

a tehnicii agricole şi a altor mijloace tehnice în timpul transportării
lor pe calea ferată, pe apă şi pe alte căi, precum şi în locurile lor de
păstrare permanentă sau temporară,-
ani, ori cu amendă în mărime de la treizeci la şaptezeci de salarii
minime.
Acţiunile prevăzute în părţile întîi sau a doua ale prezentului

articol, săvîrşite de o persoană care a fost judecată mai înainte pentru
sustragere în proporţii mici sau care a săvîrşit o sustragere din avutul
proprietarului, sustragere prevăzută de articolele 119-123/1, 225/2,
227/1 din prezentul Cod,-
ani, ori cu o amendă în mărime de la treizeci la o sută de salarii
minime.
Notă: Sustragerea în proporţii mici din avutul proprietarului se

consideră acţiunea de sustragere, dacă costul bunurilor sustrase,
evaluat în bani,nu depăşeşte mărimea a cinci salarii minime, stabilite
de legislaţie la momentul săvîrşirii infracţiunii.
[Nota art.124 modificată prin Legea din 13.03.96]
[Art.124 cu modificat prin Legea din 23.02.93]
[Nota introdusă prin Legea din 01.04.92]
Articolul 124/1. Sustragerea în proporţii mici din avutul

proprietarului, săvîrşită prin furt de buzunar
Sustragerea în proporţii mici din avutul proprietarului, săvîrşită
prin furt de buzunar, -
an ori cu amendă în mărime de pînă la cincizeci de salarii minime.
Aceeaşi faptă săvîrşită în mod repetat sau în urma înţelegerii
prealabile de către un grup de persoane sau de către o persoană care
anterior a săvîrşit o sustragere din avutul proprietarului, sustragere
prevăzută la articolele 119-123/1, 225/2, 227/1 din prezentul cod, -
trei ani ori cu o amendă în mărime de la treizeci pînă la o sută de
salarii minime.
Notă: Prin furt de buzunar se înţelege: sustragerea pe ascuns (în
staţii şi în mijloacele de transport în comun, în piaţă, pe stradă, în
magazine, restaurante, expoziţii, în parcuri etc.) a unui bun (bani,
alte hîrtii de valoare, bijuterii, obiecte preţioase etc.) ce aparţine
unei persoane şi se află asupra acesteia (în buzunar, în geantă, poşetă,
sacoşă, este alipit hainei sau încălţămintei) sau în imediata sa
apropiere (pe bancă, pe banchetă, pe tarabă, pe masă etc.), astfel încît
să poată fi clară apartenenţa bunului persoanei respective şi dacă fapta
nu întruneşte elementele altei infracţiuni.
Articolul 125. Dobîndirea prin şantaj a avutului proprietarului

Cererea de a se transmite avutul proprietarului ori dreptul asupra
acestui avut, ameninţînd cu violenţă persoana ori rudele apropiate ale
acestuia, răspîndirea unor ştiri defăimătoare despre ele, cu
deteriorarea sau cu nimicirea averii proprietarului (şantajul),-
cinci ani cu sau fără confiscarea averii ori cu amendă în mărime de pînă
la o sută de salarii minime cu sau fără confiscarea averii.
Aceleaşi acţiuni, săvîrşite în mod repetat sau în urma înţelegerii
prealabile de către un grup de persoane, sau însoţite de ameninţarea cu
moartea ori cu pricinuirea unor leziuni corporale grave sau însoţite de
acte de violenţă nepereculoase pentru viaţă şi sănătate, sau însoţite de
deteriorarea ori nimicirea bunurilor,-
la zece ani cu confiscarea averii.
Faptele prevăzute în partea întîi sau în partea a doua ale
prezentului articol, săvîrşite de un grup organizat sau de un recidivist
deosebit de periculos, sau cu aplicarea armei ori a altor obiecte
folosite în calitate de armă,sau însoţite de violenţă periculoasă pentru
viaţă şi sănătate, sau care au adus la pagube de proporţii mari sau la
alte consecinţe grave,-
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la şapte
la cincisprezece ani cu confiscarea averii.
Dobîndirea prin şantaj a avutului însoţită de răpirea sau de
ameninţarea cu răpirea proprietarului, rudelor sau a apropiaţilor
acestuia,-
Articolul 126. Cauzarea de pagube materiale prin înşe-

lăciune sau abuz de încredere
Cauzarea de pagube materiale proprietarului prin înşelăciune sau
abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o sustragere,-
an, ori cu amendă în mărime de pînă la cincizeci de salarii minime, ori
cu privirea de dreptul de a ocupa anumite posturi sau de a exercita o
anumită activitate, ori cu destituirea din funcţie.
Aceeaşi faptă, săvîrşită în mod repetat,-

se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la unu pînă
la trei ani, ori cu amendă în mărime de pînă la nouăzeci de salarii
minime.
Articolul 126/1. Furtul sau utilizarea samavolnică a

energiei electrice, termice sau a gazului
Furtul sau utilizarea samavolnică a energiei electrice, termice sau
a gazului, săvîrşit după aplicarea unei sancţiuni administrative pentru
aceeaşi faptă, sau dacă a cauzat o pagubă considerabilă, -
ani, sau cu amendă în mărime de la o sută la o sută cincizeci de salarii
minime.
Articolul 126/2. Încălcarea regulilor de protecţie a reţelelor

electrice de tensiune mai mare de 1000 de volţi
şi a conductelor de gaze de tensiune înaltă
Încălcarea regulilor de protecţie a reţelelor electrice de tensiune
mai mare de 1000 de volţi, precum şi a conductelor de gaze de tensiune
înaltă, săvîrşită după aplicarea unei sancţiuni administrative pentru
aceeaşi faptă, -
trei ani, sau cu amendă în mărime de pînă la o sută de salarii minime.
Articolul 127. Nimicirea sau deteriorarea premeditată
a avutului proprietarului
Nimicirea sau deteriorarea avutului proprietarului, săvîrşită prin
incendiere sau printr-o altă metodă ce prezintă un pericol social, sau
care a cauzat victime omeneşti, pagube mari ori alte urmări grave,-
pînă la cincisprezece ani.
Articolul 128. Nimicirea sau deteriorarea din impruden-

ţă a avutului proprietarului
Nimicirea sau deteriorarea din imprudenţă a avutului proprietarului,
săvîrşită în urma folosirii imprudente a focului sau printr-un alt mod
socialmente periculos, sau care a pricinuit victime omeneşti sau alte
urmări grave,-
cinci ani, ori cu amendă în mărime de pînă la şaptezeci de salarii
minime.
Articolul 129. Neglijenţa criminală faţă de folosirea sau

păstrarea mijloacelor tehnice agricole
Neglijenţa criminală faţă de folosirea sau păstrarea tractoarelor,
automobilelor, combinelor şi altor maşini agricole, ce aparţin
sovhozurilor şi altor organizaţii de stat, precum şi colhozurilor, care
a cauzat deteriorarea sau defectarea, precum şi descompletarea acestor
maşini,-
ani ori cu amendă în mărime de pînă la cincizeci de salarii minime.
Aceleaşi fapte, dacă au fost săvîrşite în mod repetat sau au cauzat

pagube mari,-
patru ani ori cu amendă în mărime de pînă la optzeci de salarii minime.
Articolul 130. Neglijenţa criminală faţă de

paza avutului proprietarului
Neglijenţa criminală faţă de obligaţiunile proprii, manifestată de o
persoană, căreia i-a fost încredinţată paza avutului proprietarului,
atitudine care a avut ca urmare sustragerea, deteriorarea,defectarea sau
peirea în proporţii mari a acestui avut în cazul în care lipsesc
elementele unei înfracţiuni de serviciu,-
trei ani ori cu amendă în mărime de pînă la cincizeci de salarii minime.
Articolul 131. Infracţiunile contra proprietăţii altor

state, precum şi contra proprietăţii
persoanelor lor fizice sau juridice
Infracţiunile contra proprietăţii altor state, precum şi contra
proprietăţii persoanelor lor fizice sau juridice, săvîrşite împotriva
avutului aflat pe teritoriul Republicii Moldova,-
se pedepsesc conform articolelor prezentului capitol.
CAPITOLUL AL PATRULEA
INFRACŢIUNI CONTRA DREPTURILOR POLITICE,

DE MUNCĂ ŞI ALTOR DREPTURI ALE CETĂŢENILOR
Articolul 133. Împiedicarea desfăşurării agitaţiei preelectorale
Împiedicarea desfăşurării agitaţiei preelectorale,-
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pînă la doi ani, sau cu o
Articolul 133/1. Răspîndirea datelor intenţionat false despre

candidatul pentru alegerile de deputaţi
Răspîndirea datelor intenţionat false despre candidatul pentru
alegerile de deputaţi, -
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pînă la doi ani sau cu o
Articolul 133/2. Impiedicarea exercitării dreptului de vot

Impiedicarea prin orice mijloc a exercitării libere a dreptului de a
alege sau a fi ales,-
luni la cinci ani.
Aceeaşi faptă însoţită de atacarea localurilor secţiilor de votare
prin orice mijloc şi formă, pricinuirea de leziuni corporale grave,
periclitarea vieţii persoanei, precum şi sustragerea urnelor de vot sau
a documentelor electorale,-
zece ani.
Deschiderea urnelor de vot înainte de termenul stabilit prin lege
pentru închiderea votării-
luni la trei ani.
Articolul 133/3. Falsificarea rezultatelor votării

Falsificarea prin orice mijloc a rezultatelor votării,-
luni la patru ani.
Articolul 134. Falsificarea actelor electorale sau nu-

mărarea inteţionat greşită a voturilor
Falsificarea actelor electorale sau numărarea intenţionat greşită a
voturilor, precum şi încălcarea secretului votării fie de un membru al
comisiei electorale, fie de o altă persoană oficială,-
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pînă la trei ani sau cu
Articolul 134/1. Încălcarea egalităţii în drepturi a limbilor

Faptele îndreptate spre propagarea duşmăniei, desconsiderarea limbii
oricărei naţionalităţi, crearea de obstacole pentru funcţionarea limbii
de stat şi a altor limbi pe teritoriul republicii, precum şi lezarea în
drepturi a cetăţenilor din motive de limbă, comise în mod repetat în
decursul anului după aplicarea sancţiunilor administrative,-
se pedepsesc cu amendă în mărime de pînă la treizeci de salarii
minime.
Articolul 135. Violarea secretului corespondenţei
Deschiderea, fără drept, a unei corespondenţe adresate altei
persoane, interceptarea ilegală a unei convorbiri ori comunicări
efectuate prin telefon sau prin orice alte mijloace de transmitere la
distanţă,-
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la un
an sau cu amendă în mărime de la o sută la o sută cincizeci de salarii
minime.
Sustragerea, distrugerea sau reţinerea unei corespondenţe, precum şi
divulgarea conţinutului unei convorbiri sau comunicări interceptate,
efectuate fără drept, -
trei ani.
Acţiunile prevăzute la alineatele întîi şi doi ale prezentului
articol, săvîrşite repetat sau de o persoană care practică activitate de
depistare-protecţie, fie dacă au cauzat o pagubă de proporţii mari
intereselor publice sau ale unei persoane, -
cinci ani.
Notă. Corespondenţă se consideră mesajul poştal, telegrafic,

telefonic sau alt mesaj efectuat prin orice formă legală de transmitere
la distanţă.
Articolul 136. Violarea de domiciliu

Percheziţia ilegală, evacuarea ilegală sau alte acte,ce încalcă
inviolabilitatea de domiciliu a cetăţenilor,-
se pedepsesc fie cu privaţiune de libertate pînă la un an, fie cu
amendă în mărime de pînă la cincizeci de salarii minime, fie cu
destituire din funcţie.
Articolul 137. Încălcarea drepturilor sindicatelor

Împiedicarea activităţii legale a sindicatelor şi a organelor lor,-
se pedepseşte fie cu amendă în mărime de pînă la treizeci de salarii
minime, fie cu destituire din funcţie.
Articolul 138. Încălcarea legislaţiei muncii

Concedierea ilegală cu bună ştiinţă a unui angajat sau neexecutarea
hotărîrii unui organ competent cu privire la restabilirea în lucru -
se pedepseşte fie cu amendă în mărime de pînă la o sută de salarii
Încălcarea intenţionată a legislaţiei muncii şi a actelor normative
privind protecţia muncii de către o persoană cu funcţii de răspundere,
care în decursul anului a fost supusă unei sancţiuni administrative
pentru aceeaşi încălcare, -
se pedepseşte fie cu amendă în mărime de pînă la o sută de salarii
Acţiunile prevăzute la alineatele întîi şi doi ale prezentului
articol săvîrşite repetat,-
amendă în mărime de pînă la trei sute de salarii minime, fie cu
[Art.138 modificat prin nr.1071-XV din 23.05.2002]
Articolul 138/1. Încălcarea termenului stabilit de plată a

salariilor, pensiilor, burselor şi a altor plăţi
cu caracter permanent, stabilite prin legislaţie
Încălcarea, din intenţia persoanei cu funcţie de răspundere, pe un
termen de peste două luni a termenului stabilit de plată a salariilor,
pensiilor, burselor, indemnizaţiilor, de achitare a contribuţiilor de
asigurări sociale de stat obligatorii şi a altor plăţi cu caracter
permanent, stabilite prin legislaţie, -
luni pînă la doi ani sau cu amendă în mărime de la două sute la trei
sute de salarii minime, cu sau fără privarea de dreptul de a ocupa
funcţii de conducere pe un termen de la un an pînă la trei ani.
Articolul 138/2. Constrîngerea de a participa sau de a

refuza să participe la grevă
Constrîngerea unui salariat sau grup de salariaţi prin ameninţări
ori alte acţiuni violente de a participa sau de a refuza să participe la
grevă,-
minime.
[Art.138/2(138/1) modificat prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]
[Art.138/2(138/1) introdus prin Legea nr.51-XIII din 14.04.94]
Articolul 139. Încălcarea regulilor de protecţie a muncii

Încălcarea de către o persoană oficială a regulilor referitoare la
tehnica securităţii, igiena industrială sau a altor reguli de protecţie
a muncii, dacă această încălcare ar fi putut provoca accidente pentru
oameni sau avea alte urmări grave,-
amendă în mărime de pînă la cincizeci de salarii minime, fie cu
Aceeaşi faptă, urmată de vătămarea integrităţii corporale sau de

pierderea capacităţii de muncă,-
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pînă la trei ani sau cu
Fapta, prevăzută de partea întîi a prezentului articol, dacă a

provocat moarte de om sau vătămare gravă a integrităţii corporale a
cîtorva persoane,-
Articolul 140. Refuzul de a angaja la lucru sau concedierea

unei femei gravide, precum şi a mamei care
alăptează copilul
Refuzul de a angaja la lucru sau concediera unei femei pe motive,
legate de sarcină, precum şi refuzul de a angaja la lucru sau
concedierea unei mame, pe motivul că îşi alăptează copilul,-
se pedepsesc cu amendă în mărime de pînă la cincizeci de salarii
minime sau cu destituire din funcţie.
Articolul 140/1. Prigonirea cetăţenilor pentru critică

Lezarea intenţionată de către persoana cu funcţii de răspundere a
drepturilor şi intereselor, ocrotite de lege, ale cetăţeanului, această
lezare fiind legată de prigonirea lui pentru prezentarea, în modul
stabilit, a unor propuneri, cereri, plîngeri sau pentru critica,
cuprinsă în ele, precum şi pentru critica făcută într-o altă formă,-
se pedepseşte cu o amendă în mărime de pînă la şaptezeci de salarii
minime sau cu destituirea din funcţie.
Aceleaşi acţiuni, dacă au cauzat un prejudiciu substanţial
drepturilor şi intereselor, ocrotite de lege, ale cetăţeanului,-
amendă în mărime de pînă la o sută de salarii minime, fie cu destituirea
din funcţie.
Articolul 140/2. Încălcarea legislaţiei cu privire la petiţii

Încălcarea premeditată de către o persoană cu funcţie de răspundere
a modului stabilit de examinare a petiţiilor, dacă aceste acţiuni au
fost săvîrşite după aplicarea unei sancţiuni administrative pentru o
astfel de încălcare,-
se pedepseşte cu amendă de pînă la şaptezeci de salarii minime sau
cu destituirea.
Aceleaşi acţiuni, dacă au cauzat o daună considerabilă drepturilor
şi intereselor ocrotite de lege ale petiţionarului,-
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la doi
ani sau cu amendă în mărime de pînă la o sută de salarii minime, sau cu
destituirea.
Articolul 140/3. Violarea dreptului la libertatea întrunirilor

Împiedicarea ilegală a desfăşurării mitingului, demonstraţiei,
manifestării, procesiunii sau oricărei alte întruniri sau a participării
cetăţenilor la acestea, fie constrîngerea lor la participare,-
se pedepseşte cu amendă în mărime de la cincizeci la şaptezeci şi
cinci de salarii minime.
Aceleaşi fapte,săvîrşite de o persoană cu funcţii de răspundere,
fie de un grup de persoane, fie însoţite de violenţă neprimejdioasă
pentru viaţă şi sănătate, fie însoţite de deteriorare sau nimicirea
averii, -
ani sau cu amendă în mărime de la şaptezeci la o sută de salarii minime,
sau cu destituire din funcţie.
Faptele prevăzute la alineatele întîi şi al doilea din prezentul

articol, dacă au fost săvîrşite cu aplicarea armei sau a altor obiecte
care au servit drept armă sau au fost special adaptate pentru cauzarea
leziunilor corporale, fie însoţite de violenţă primejdioasă pentru viaţă
şi sănătate, fie soldate cu cauzarea unor pagube mari sau cu alte urmări
grave, -
opt ani.
Articolul 140/4. Încălcarea premeditată a legislaţiei

privind accesul la informaţie
Încălcarea premeditată de către o persoană cu funcţii de răspundere
a procesului de asigurare şi realizare a dreptului de acces la
informaţie, ce a cauzat o daună considerabilă drepturilor şi intereselor
ocrotite de lege ale persoanei care solicită informaţie referitoare la
ocrotirea sănătăţii populaţiei, la securitatea publică, la protecţia
mediului înconjurător, -
trei ani sau cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii ori de a
exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la cinci ani.
Articolul 141. Încălcarea dreptului de inventator

Însuşirea calităţii de autor asupra unei invenţii, constrîngerea la
coautorat, precum şi divulgarea esenţei invenţiei, pînă la depunerea
cererii de brevet, fără consimţămîntului inventatorului,-
ani sau cu amendă de pînă la şaizeci de salarii minime.
Articolul 141/1. Încălcarea dreptului de autor

Folosirea operelor literare, de artă sau ştiinţifice inclusiv a
operelor autorilor străini fără a încheia contract cu autorul sau cu
succesorii lui de drepturi, încălcarea stipulaţiilor legii şi ale
contractului de folosire a acestor opere, însuşirea paternităţii asupra
unei opere străine, folosirea lor în oarecare alt mod ilicit, precum şi
constrîngerea la copaternitate, dacă aceste acţiuni au fost săvîrşite
după aplicarea unor sancţiuni administrative sau dacă a fost cauzată o
daună de proporţii mari, precum şi distrugerea intenţionată a
originalului operei de artă plastică, sculptură, a manuscrisului sau a
variantei definitive a originalului operei audiovizuale,-
se pedepsesc cu amendă în mărime de pînă la şaizeci salarii minime.
[Art.141/1 introdus prin Legea nr.51-XIII din 14.04.94]
Articolul 141/2. Încălcarea dreptului deţinătorului titlului de pro-

tecţie privind obiectele proprietăţii industriale
Producerea, importul, exportul, stocarea, oferirea spre vînzare sau
vînzarea unor mărfuri purtînd menţiuni false privind brevetele de
invenţie, originea şi caracteristicile mărfurilor, precum şi numele
producătorului sau vînzătorului, cu scopul de a-i induce în eroare pe
ceilalţi vînzători sau pe beneficiari,-
ani sau cu amendă de pînă la şaizeci de salarii minime, cu confiscarea
produsului însoţit de menţiuni false.
Notă: Nu se consideră menţiune falsă asupra originii mărfurilor

denumirea unui produs, al cărui nume a devenit generic şi indică în
comerţ numai natura lui, cu excepţia cazului cînd atare denumire este
însoţită de o menţiune care ar putea face să se creadă că are acea
origine.
Articolul 142. Încălcarea legilor şi regulilor cu privire la

separarea bisericii de stat şi a şcolii de biserică
Încălcarea legilor şi a regulilor cu privire la separarea bisericii
de stat şi a şcolii de biserică,-
amendă în mărime de pînă la şaizeci de salarii minime.
Aceleaşi fapte, săvîrşite de o persoană, anterior condamnată pentru

încălcarea legilor cu privire la separarea bisericii de stat şi a şcolii
de biserică, precum şi activitatea organizatorică, îndreptată spre
săvîrşirea unor asemenea acte,-
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pînă la trei ani.
Articolul 143. Atentarea sub formă de indeplinire a riturilor

religioase la persoană şi la drepturile cetăţenilor
Organizarea sau conducerea unui grup, a cărui activitate,
desfăşurată sub formă de propovăduire a credinţelor religioase şi de
îndeplinire a riturilor religioase, este însoţită fie de cauzarea unei
daune sănătăţii cetăţenilor, fie de alte atentate la persoană sau la
drepturile lor sau este însoţită de instigarea cetăţenilor la refuzul de
a participa la activitatea obştească ori la îndeplinirea obligaţiilor
cetăţeneşti,-
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pînă la cinci ani cu sau
fără confiscarea averii.
Participarea intensă la activitatea grupului arătat în partea întîi
a prezentului articol, precum şi propaganda sistematică, îndreptată spre
săvîrşirea faptelor enumerate în el,-
amendă în mărime de pînă la cincizeci de salarii minime, sau atrag după
sine aplicarea măsurilor de influenţare obştească.
Articolul 143/1. Ocuparea samovolnică sau prin metode abuzive

a lăcaşurilor de cult
Ocuparea samovolnică sau prin metode abuzive a lăcaşului de cult -
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la unu la trei
ani sau cu amendă în mărime de la o sută pînă la trei sute de salarii
minime.
Aceeaşi acţiune săvîrşită în urma înţelegerii prealabile de către un
grup de persoane, cu pricinuirea unor leziuni corporale grave sau
însoţite de violenţă nepericuloasă pentru viaţă şi sănătate, sau
însoţite de deteriorarea ori nimicirea bunurilor, -
şapte ani.
Faptele prevăzute la alineatul 1 sau la alineatul 2 din prezentul
articol, săvîrşite de un grup organizat ori cu aplicarea armei sau a
altor obiecte folosite în calitate de armă, ori însoţite de violenţă
periculoasă pentru viaţă şi sănătate, ori care au pricinuit pagube de
proporţii mari sau alte consecinţe grave, -
se pedepsesc cu privaţiunea de libertate pe un termen de la şapte la
cincisprezece ani.
Articolul 144. Împiedicarea exercitării riturilor religioase

Împiedicarea exercitării riturilor religioase, dacă ele nu tulbură
ordinea publică şi nu sînt însoţite de atentate la drepturile
cetăţenilor,-
se pedepseşte cu amendă corecţionată pînă la şase luni sau cu
mustrare publică.
CAPITOLUL AL CINCILEA
INFRACŢIUNI CONTRA PROPRIETĂŢII PERSONALE A CETĂŢENILOR

[Capitolul V (art.145-154) excluse prin Legea nr. 500-XII din 15.02.91]
CAPITOLUL AL ŞASELEA
INFRACŢIUNI ECONOMICE
Articolul 155. Divulgarea secretului comercial

sau a secretului fiscal
Divulgarea informaţiilor ce constituie secret comercial sau secret
fiscal de către o persoană căreia aceste informaţii i-au fost
încredinţate sau i-au devenit cunoscute în legătură cu serviciul sau
munca sa, dacă această faptă a fost comisă după aplicarea unei sancţiuni
administrative pentru o contravenţie similară, fie că a cauzat pagube de
mari proporţii, -
se pedepseşte cu o amendă în mărime de la trei sute pînă la cinci
sute de salarii minime cu destituirea din funcţia ocupată.
[Art.155 introdus prin Legea nr.340-XV din 06.07.2001]
[Art.155 exclus prin Legea nr.1295 din 23.02.93]
Articolul 155/1. Refuzul intenţionat de a furniza date statistice
sau prezentarea intenţionată de date
statistice neautentice
Refuzul intenţionat de a furniza date statistice sau prezentarea
intenţionată de date statistice neautentice, ce cauzează pagube
economiei naţionale, -
se pedepseţe cu amendă în mărime de la două sute la trei sute de
salarii minime.
[Art.155/1 modificat prin Legea nr.1326-XIII din 25.09.97]
[Art.155/1 modificat prin Legea nr.1295-XII din 23.02.93]
[Art.155/1 în redacţia Legii nr.1142-XII din 04.08.92]
Articolul 155/2. Folosirea neconformă destinaţiei a mijloacelor

bugetare
Folosirea neconformă destinaţiei a mijloacelor bugetare, adică în
scopuri ce nu corespund destinaţiei sau devizului aprobat fără
autorizaţie în scris a organelor competente, -
trei ani sau cu amendă de la cincizeci la o sută de salarii minime.
Aceleaşi acţiuni, săvîrşite în mod repetat ori în urma unei

înţelegeri prealabile de către un grup de persoane, fie că au cauzat
pagube de mari proporţii intereselor publice,-
cinci ani sau cu amendă de la şaptezeci şi cinci la o sută cincizeci de
salarii minime şi destituire.
Articolul 155/3. Dezafectarea creditului

Folosirea mijloacelor de credit contrar destinaţiei indicate în
contractul de credit dacă prin aceste acţiuni au fost cauzate
instituţiei financiare pagube materiale în proporţii mari,-
şapte ani cu sau fără confiscarea averii şi cu privarea de dreptul de a
ocupa anumite funcţii.
Aceleaşi acţiuni, săvîrşite repetat fie însoţite de folosirea unor
documente false, care au cauzat instituţiei financiare pagube materiale
în proporţii deosebit de mari ori au dus la insolvabilitatea ei -
doisprezece ani cu sau fără confiscarea averii şi cu privarea de dreptul
de a ocupa anumite funcţii.
[Se declară neconstituţionale sintagmele "fie nerambursarea creditului]
[şi dobînzilor în termenele şi în condiţiile stipulate în contractul]
[de credit" din art.155/3 alin.1 şi "sau nerambursarea" din titlul]
[art.155/3 conform Hot. Curţii Constituţionale nr.17 din 02.04.2002]
[Art.155/3 în redacţia Legii nr.1436-XIII din 24.12.97]
Articolul 155/4. Falimentul intenţionat şi fictiv

Acţiunile unei persoane cu funcţii de răspundere şi/sau ale
proprietarului debitorului (cetăţeanului) constînd în crearea ori
exagerarea premeditată a insolvabilităţii debitorului, cauzarea unor
daune acestuia în interesele proprii sau în interesele altor persoane,
gestionarea intenţionat incompetentă a afacerilor (falimentul
intenţionat), declararea intenţionat falsă de către debitor a
insolvabilităţii sale cu scopul de a induce în eroare creditorii pentru
a obţine de la aceştia amînarea şi/sau eşalonarea plăţilor cuvenite
creditorilor sau reducerea la datorii (falimentul fictiv), precum şi
acţiunile nelegitime întreprinse prevăzînd insolvabilitatea debitorului
sau după deschiderea procedurii concursuale, prin care creditorului
(creditorilor) i-au fost cauzate prejudicii în proporţii mari,
manifestate prin:
1) tăinuirea unei părţi din bunurile debitorului sau din obligaţiile
acestuia;
2) tăinuirea, nimicirea, falsificarea oricărui act de evidenţă
privind activitatea economică a debitorului;
3) neoperarea înscrisurilor necesare în documentele contabile;
4) nimicirea, vînzarea sau gajarea unei părţi din bunurile
debitorului, luate în credit şi neachitate, -
ani fie cu amendă de la şaptezeci şi cinci pînă la două sute de salarii
minime.
Aceleaşi acţiuni comise de un grup de persoane, în urma unei

înţelegeri prealabile, sau care i-au cauzat daune în proporţii deosebit
de mari creditorului (creditorilor) -
cinci ani.
[Art.155/4 modificat prin Legea nr.1436-XIII din 24.12.97]
Articolul 155/5. Încălcarea normelor contractelor de gaj

Gajarea bunurilor sau drepturilor patrimoniale sechestrate sau
arestate de instanţa judecătorească -
ani sau cu amendă de la douăzeci şi cinci la şaptezeci şi cinci de
salarii minime.
Delapidarea, înstrăinarea, substituirea sau tăinuirea bunurilor
gajate în valoare de peste 5000 de lei de către persoana care a depus
aceste bunuri în gaj sau de către persoana căreia aceste bunuri i-au
fost date în gaj -
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei ani
pînă la cinci ani sau cu amendă de la cincizeci pînă la o mie de salarii
minime.
[Alin.2 art.155/5 în redacţia Legii nr.901-XIV din 24.03.2000]
Articolul 155/6. Utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor

din împrumuturile de stat sau garantate de stat
Utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor din împrumuturile de
stat sau garantate de stat, dacă aceste acţiuni au fost săvîrşite după
aplicarea unei sancţiuni administrative pentru o contravenţie similară
sau care au cauzat pagube în proporţii mari, -
ani, sau cu amendă în mărime de la o sută la o sută cincizeci de salarii
minime, cu destituirea din funcţie.
Aceleaşi acţiuni săvîrşite repetat sau de un grup de persoane prin

înţelegere prealabilă, sau care au cauzat pagube în proporţii deosebit
de mari -
cinci ani.
Articolul 155/7. Încălcarea legislaţiei cu privire la faliment

Încălcarea legislaţiei cu privire la faliment, manifestată prin:
1) tăinuirea de administratorul procedurii concursuale
(administratorul arbitral) a informaţiei vizînd cui, cînd şi sub ce
formă a fost transmisă o parte din bunurile debitorului;
2) neprezentarea, la cererea administratorului procedurii
concursuale (administratorului arbitral), a bunurilor aflate la debitor
în folosinţă sau la păstrare;
3) neprezentarea, la cererea administratorului procedurii
concursuale (administratorului arbitral), a documentelor contabile;
4) tăinuirea de administratorul procedurii concursuale
(administratorul arbitral) a tranzacţiilor efectuate de către persoana
cu funcţii de răspundere şi/sau de către proprietarul debitorului cu
unul dintre creditori (cu unii creditori) sau cu o altă persoană după
deschiderea procedurii falimentare, dacă tranzacţiile în cauză oferă
unor creditori drepturi preferenţiale faţă de alţi creditori la
satisfacerea cerinţelor, care a fost admisă după aplicarea sancţiunilor
administrative sau care a condus la cauzarea daunelor în proporţii mari,-
an fie cu amendă de la saptezeci şi cinci pînă la două sute de salarii
minime.
Articolul 156. Încălcarea regulilor de creditare

Acordarea creditului cu încălcarea regulilor de creditare, dacă prin
aceasta au fost cauzate instituţiei financiare pagube materiale în
proporţii mari,-
şapte ani cu sau fără confiscarea averii şi cu privarea de dreptul de a
ocupa anumite funcţii.
Aceleaşi acţiuni care au cauzat instituţiei financiare pagube
materiale în proporţii deosebit de mari ori au dus la insolvabilitatea
ei -
doisprezece ani cu sau fără confiscarea averii şi cu privarea de dreptul
de a ocupa anumite funcţii.
[Art.156 introdus prin Legea nr.1436-XIII din 24.12.97]
Articolul 157. Proiectarea, executarea, recepţia şi utilizarea

construcţiilor cu încălcarea premeditată a
legislaţiei în construcţii
Proiectarea şi executarea construcţiilor de orice categorie,
destinaţie, indiferent de tipul de proprietate, cu încălcarea
premeditată a prescripţiilor privind calitatea în construcţii sau a
documentaţiei de proiect, a prevederilor legislaţiei şi documentelor
normative, recepţia sau utilizarea construcţiilor cu încălcarea
premeditată a modului stabilit de recepţie ori a prescripţiilor tehnice
de exploatare, precum şi efectuarea neautorizată a intervenţiilor în
construcţiile existente cu afectarea structurii de rezistenţă, a
reţelelor tehnico-edilitare şi a utilajelor de importanţă vitală ale
construcţiilor -
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pînă la trei ani sau cu
amendă în mărime de la două sute cincizeci la trei sute de salarii
minime.
Continuarea de către persoanele responsabile a lucrărilor executate
necorespunzător şi sistate prin acte de control, în cazul în care
acestea pot afecta rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor, -
se pedepseşte cu amendă în mărime de la treizeci la o sută de
salarii minime.
Proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea şi utilizarea de
către persoanele responsabile a unui complex urbanistic ori a unei
construcţii sau executarea de modificări ale acestora fără respectarea
prevederilor documentelor normative privind siguranţa, rezistenţa şi
stabilitatea, dacă au avut drept urmare:
1) vătămarea gravă a integrităţii corporale a persoanei sau
pierderea de către aceasta a capacităţii de muncă;
2) distrugerea totală sau parţială a construcţiei;
3) distrugerea sau degradarea unor instalaţii sau utilaje
importante;
4) pierderi materiale considerabile, -
se pedepsesc fie cu privaţiune de libertate pe un termen de la doi
la cinci ani, fie cu amendă în mărime de la optzeci la o sută cincizeci
de salarii minime.
Acţiunile prevăzute la alineatul trei al prezentului articol, dacă
au cauzat pierderea vieţii unei sau a mai multor persoane, -
zece ani.
[Art.157 completat prin Legea nr.263-XIV din 24.12.98]
Articolul 158. Falsificarea produselor (mărfurilor), folosirea

ilicită a emblemei comerciale străine
Falsificarea produselor (mărfurilor), folosirea ilicită a emblemei
comerciale străine, dacă aceste acţiuni au fost săvîrşite după aplicarea
unei sancţini administrative pentru încălcări similare sau în proporţii
mari, -
se pedepsesc cu amendă în mărime de la cinci sute la o mie de
salarii minime, cu confiscarea produselor (mărfurilor) ce constituie
obiectul infracţiunii.
[Alin.1 (sancţiunea) modificat prin Legea nr.1326 din 25.09.97]
Producerea, comercializarea, transportarea şi păstrarea în scop de

comercializare a băuturilor alcoolice falsificate, dacă aceste acţiuni
au fost săvîrşite după aplicarea unei sancţiuni administrative pentru
contravenţii similare sau în proporţii considerabile, -
ani sau cu amendă în mărime de la o sută cincizeci la cinci sute de
salarii minime, cu confiscarea produselor (mărfurilor) ce constituie
Aceleaşi acţiuni săvîrşite fie în proporţii mari, fie în repetate
rînduri -
şapte ani sau cu amendă de la cinci sute la două mii de salarii minime,
cu confiscarea produselor (mărfurilor) ce constituie obiectul
infracţiunii.
Notă: Vezi Legea nr.261-XIV din 24.12.98 "Privind

aplicarea unor articole din Codul penal"
Aceleaşi acţiuni săvîrşite în proporţii deosebit de mari, -

doisprezece ani sau cu amendă de la două mii la trei mii de salarii
minime, cu confiscarea produselor (mărfurilor) ce constituie obiectul
infracţiunii.

Articolul 159. Producerea sau comercializarea

produselor (mărfurilor) necalitative,
necomplete sau neconforme standardelor
Producerea sau comercializarea produselor (mărfurilor) necalitative,
necomplete sau neconforme standardelor, dacă aceste acţiuni au fost
comise după aplicarea unei sancţiuni administrative pentru aceleaşi
încălcări sau în proporţii mari, -
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei
pînă la cinci ani sau cu o amendă în mărime de pînă la o sută de salarii
minime cu confiscarea produselor (mărfurilor) ce constituie obiectul
infracţiunii.
[Art.159 în redacţia Legii nr. 1145 din 09.04.97]
[Sancţiunea art.159 în redacţia Legii nr.981 din 19.09.96]
Articolul 159/1. Producerea sau comercializarea produselor

(mărfurilor) periculoase pentru viaţa şi
sănătatea consumatorilor
Producerea sau comercializarea produselor (mărfurilor) periculoase
pentru viaţa şi sănătatea consumatorilor, care au cauzat îmbolnăviri
grave sau moartea, sau alte consecinţe grave, -
pînă la cinci ani cu confiscarea produselor (mărfurilor) ce constituie
[Art.159/1 în redacţia Legii nr. 1145 din 09.04.97]
[Sancţiunea art.159/1 în redacţia Legii din 19.09.96]
Articolul 159/2. Alimentarea cu apă potabilă ce nu corespunde

normelor sanitaro-igienice
Alimentarea cu apă potabilă ce nu corespunde normelor sanitaro-
igienice, care a cauzat îmbolnăvirea gravă sau moartea unei persoane, -
se pedepseşte cu o amendă de la trei sute la cinci sute de salarii
minime sau cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la doi ani.
[Art.160/1 exclus prin Legea din 23.02.93]
Articolul 160/2. Înşelarea clienţilor

Depăşirea preţurilor cu amănuntul stabilite,precum şi a preţurilor
şi tarifurilor pentru servicii sociale şi comunale, prestate populaţiei,
înşelarea la socoteală sau vreo altă inducere în eroare a celor care fac
comandă la întreprinderile de deservire socială a populaţiei şi ale
gospodăriei comunale, -
se pedepseşte fie cu amendă în mărime de pînă la o sută cincizeci de
salarii minime,fie cu privarea de dreptul pe un termen de la doi pînă la
cinci ani de a ocupa posturi în întreprinderile de deservire socială a
populaţiei şi ale gospodăriei comunale.
Aceleaşi acţiuni, săvîrşite fie în urma unei înţelegeri prealabile

de un grup de persoane, fie în proporţii mari, fie de o persoană
anterior condamnată pentru o infracţiune similară, -
şapte ani cu sau fără confiscarea averii şi cu interdicţia pe un termen
de la doi pînă la cinci ani de a ocupa anumite posturi la
întreprinderile de deservire socială a populaţiei şi ale gospodăriei
comunale.
Articolul 160/3. Primirea unei remuneraţii ilicite de

la cetăţeni pentru îndeplinirea lucră-
rilor, legate de deservirea populaţiei
Primirea de către lucrătorul fără funcţie de răspundere dintr-o
întreprindere, instituţie sau organizaţie, prin estorcare a unei
remuneraţii ilicite de la cetăţean pentru îndeplinirea unei lucrări sau
pentru prestarea unui serviciu în sfera comerţului,alimentaţiei publice,
deservirii sociale, comunale, medicale, cu mijloace de transport sau
pentru alte feluri de deservire a populaţiei, ce se referă la sfera
obligaţiilor de serviciu ale acestui lucrător, -
se pedepseşte cu o amendă în mărime de pînă la treizeci şi cinci de
salarii minime.
Aceleaşi acţiuni, săvîrşite în repetate rînduri sau în mari

proporţii, -
ani sau cu o amendă în mărime de pînă la optzeci de salarii minime.
[Sancţiunea alin.2 art.160/3 în redacţia Legii nr.205-XIV din 25.11.98]
[Vezi Hot. Prezidium. nr.1246-X din 19.10.81]
[Art.160/5 exclus prin Legea 23.02.93]
[Art.161/1 exclus prin Legea 23.02.93]
Articolul 161/2. Încălcarea modului de exportare

a mărfurilor şi serviciilor
Încălcarea modului de exportare a mărfurilor şi serviciilor pe bază
de licenţă, fără a le înregistra, în volum mai mare decît cel prevăzut
în licenţă, precum şi a celor neindicate în licenţă, comisă în mod
repetat în decursul anului după aplicarea sancţiunii administrative,-
se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la o sută de salarii
minime cu confiscarea mărfurilor.
Articolul 161/3. Majorarea şi menţinerea artificială a

preţurilor mari la mărfuri
Majorarea şi menţinerea artificială a preţurilor mari la mărfurile
de larg consum de către precupeţi sau de către alte persoane prin
înţelegere, violenţă sau prin ameninţare cu violenţă, -
se pedepsesc prin privaţiune de libertate pe un termen de pînă la
doi ani cu sau fără confiscarea averii ori prin aplicarea unei amenzi în
mărime de pînă la o sută de salarii minime.
Aceleaşi acţiuni, săvîrşite de o persoană condamnată anterior pentru
infracţiunile prevăzute în prezentul articol, -
se pedepseşte prin privaţiune de libertate pe un termen de pînă la
cinci ani cu confiscarea averii ori prin aplicarea unei amenzi în mărime
de pînă la o sută cincizeci de salarii minime.
[Art.161/3 introdus prin Legea nr.499-XII din 15.02.91]
[Art.161/4, 162 excluse prin Legea din 23.02.93]
[Art.163 exclus prin Legea nr.500-XII din 15.02.91]
Articolul 164. Practicarea ilegală activităţii de întreprinzător

Practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător, dacă aceste
fapte au fost săvîrşite după aplicarea unei sancţiuni administrative
pentru aceeaşi încălcare, -
se pedepseşte cu amendă în mărime de la şaptezeci şi cinci la o sută
de salarii minime.
Aceleaşi fapte, săvîrşite repetat sau de un grup de persoane cu

înţelegere prealabilă, -
ani sau cu amendă în mărime de la o sută la două sute de salarii minime.

Notă: Prin desfăşurarea ilegală a activităţii de întreprinzător, în

sensul prezentului articol, se înţelege: desfăşurarea activităţii de
întreprinzător fără înregistrarea (reînregistrarea) la organele special
autorizate; desfăşurarea activităţii de întreprinzător fără punerea la
evidenţă la organul fiscal (fără atribuirea codului fiscal în modul
stabilit); desfăşurarea activităţii de întreprinzător fără înregistrarea
ca plătitor de cote de asigurare socială de stat obligatorie în modul
stabilit de legislaţie; desfăşurarea unor genuri de activitate interzise
de legislaţie, precum şi desfăşurarea fără licenţă a unor activităţi ce
necesită autorizarea prin licenţă; desfăşurarea activităţii de
întreprinzător prin intermediul filialelor, reprezentanţelor,
sucursalelor, secţiilor, magazinelor, depozitelor, unităţilor comerciale
etc., neînregistrate în modul stabilit de legislaţie; desfăşurarea
activităţii de întreprinzător fără utilizarea emblemelor comerciale,
mărcilor de fabrică şi fără indicarea în documente a codurilor fiscale,
în cazul cînd folosirea sau indicarea lor este prevăzută de legislaţie,
ori desfăşurarea acestei activităţi cu utilizarea unor embleme
comerciale, mărci de fabrică, coduri fiscale străine sau plastografiate.
[Nota completată prin Legea nr.145-XIV din 24.09.98]
[Nota în redacţia Legii nr.1326 din 25.09.97]
[Art. 164 modificat prin Legea nr.1326 din 25.09.97]
Articolul 164/1. Eschivarea de la prezentarea documentelor şi

a datelor cu privire la venit
Eschivarea de la prezentarea la timp a documentelor şi a datelor
prevăzute de legislaţie, necesare pentru calcularea şi achitarea
impozitelor, contribuţiilor de asigurări sociale şi altor plăţi la
bugetul public naţional, precum şi includera în ele a unor indici
denaturaţi, -
se pedepsesc cu amendă în mărime de la cincizeci la o sută de
salarii minime.
Articolul 164/2. Diminuarea de către întreprinderi, instituţii

şi organizaţii a plăţilor la bugetul public
naţional
Diminuarea de către întreprinderi, instituţii şi organizaţii a
impozitelor, contribuţiilor de asigurări sociale şi altor plăţi la
bugetul public naţional, săvîrşită în proporţii mari, -
ani sau cu amendă în mărime de pînă la cinci sute de salarii minime, cu
privarea dreptului de a deţine anumite funcţii sau de a exercita o
anumită activitate pe un termen de pînă la trei ani.
[Titlul articolului şi dispoziţia alin.1 în redacţia Legii nr.390-XV]
[din 20.07.2001]
Aceleaşi acţiuni, comise în repetate rînduri sau de o persoană

anterior condamnată pentru infracţiunea prevăzută la alineatul întîi din
prezentul articol, -
ani sau cu amemndă în mărime de pînă la o mie de salarii minime, cu
privarea dreptului de a deţine anumite funcţii sau de a exercita o
anumită activitate pe un termen de pînă la trei ani.
Acţiunile prevăzute la alineatele 1 şi 2 ale prezentului articol,
care au cauzat pagube în proporţii deosebit de mari,-
cinci ani sau cu amendă în mărime de la o mie la patru mii de salarii
minime, cu privarea dreptului de a deţine anumite funcţii sau de a
desfăşura o anumită activitate pe un termen de pînă la cinci ani.
Notă. Diminuarea plăţilor la bugetul public naţional se consideră de

proporţii mari dacă suma diminuată depăşeşte o sută de salarii minime,
iar de proporţii deosebit de mari - dacă suma diminuată depăşeşte cinci
sute de salarii minime.
[Nota în redacţia Legii nr.390-XV din 20.07.2001]
[Nota în redacţia Legii nr.1326 din 25.09.97]
[Art.164/2 completat prin Legea nr.1326 din 25.09.97]
Articolul 164/3. Evaziunea fiscală a persoanelor fizice

Neprezentarea de către o persoană fizică a declaraţiei cu privire la
venituri, în cazul cînd depunerea declaraţiei este obligatorie, precum
şi includerea în declaraţie a unor date falsificate despre venituri şi
cheltuieli, care au adus la evaziune fiscală în proporţii mari, -
se pedepsesc cu amendă în mărime de la o sută la o sută cincizeci de
salarii minime.
Notă. Evaziunea fiscală a persoanei fizice se consideră de proporţii

mari, dacă suma impozitului neachitat depăşeşte 100 salarii minime.
[Nota modificată prin Legea nr.1326 din 25.09.97]
Articolul 164/4. Tăinuirea mijloacelor în devize

Tăinuirea mijloacelor în devize ce urmează a fi virate în mod
obligatoriu la conturile băncilor mandatare ale Republicii Moldova,
săvîrşită în proporţii mari de către conducătorii întreprinderilor,
instituţiilor şi organizaţiilor, -
trei ani.
Aceleaşi fapte săvîrşite repetat fie în proporţii deosebit de mari -
opt ani.
Notă. Faptele prevăzute de prezentul articol se consideră de

proporţii mari, dacă suma devizelor depăşeşte echivalentul de 50 mii
dolari S.U.A. şi de proporţii deosebit de mari, dacă suma devizelor
depăşeşte echivalentul de 250 mii dolari S.U.A.
Articolul 164/5. Deschiderea ilegală a conturilor şi depozitarea

mijloacelor băneşti în străinătate
Deschiderea de către persoane juridice şi fizice, care practică
activitate de întreprinzător, de conturi şi depozitarea mijloacelor
băneşti în străinătate fără autorizaţia Băncii Naţionale a Moldovei -
se pedepseşte cu amendă în mărime de la cincizeci la o sută de
salarii minime cu confiscarea depunerii.
Aceleaşi fapte săvîrşite repetat, -
ani sau cu amendă în mărime de la o sută la o sută cincizeci de salarii
minime cu confiscarea depunerii.
Articolul 164/6. Neachitarea impozitelor, taxelor şi altor plăţi

Neachitarea, în termenul stabilit, a impozitelor, taxelor,
contribuţiilor de asigurări sociale şi altor plăţi la bugetul public
naţional, dacă aceste acţiuni au fost săvîrşite după aplicarea unei
sancţiuni administrative pentru o contravenţie similară, -
se pedepseşte cu amendă în mărime de la două sute cincizeci la cinci
sute de salarii minime.
[Dispoziţia alin.1 în redacţia Legii nr.390-XV din 20.07.2001]
Aceleaşi acţiuni săvîrşite repetat sau în proporţii mari -

se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la şase luni
la trei ani, cu privarea dreptului de a deţine anumite funcţii sau de a
desfăşura o anumită activitate pe un termen de la trei la cinci ani.

Aceleaşi acţiuni săvîrşite în proporţii deosebit de mari -

şapte ani, cu privarea dreptului de a deţine anumite funcţii sau de a
desfăşura o anumită activitate pe un termen de la trei la cinci ani.

Notă: Neachitarea impozitelor, taxelor şi a altor plăţi se consideră

săvîrşită în proporţii mari dacă suma datoriei depăşeşte trei mii de
salarii minime şi de proporţii deosebit de mari, dacă suma datoriei
depăşeşte zece mii de salarii minime.
[Art. 164/6 introdus prin Legea nr.1326 din 25.09.97]
Articolul 164/7. Transportarea, păstrarea sau comercializarea

mărfurilor supuse accizelor, fără marcarea
lor cu timbre de control sau cu timbre de acciz
Transportarea, păstrarea sau comercializarea, în proporţii mari, a
mărfurilor supuse accizelor, fără marcarea lor cu timbre de control sau
cu timbre de acciz de model stabilit, dacă aceste acţiuni au fost
săvîrşite după aplicarea unei sancţiuni administrative pentru o
contravenţie similară, -
ani, sau cu amendă în mărime de la două sute la trei sute de salarii
minime, cu confiscarea mărfurilor nemarcate.
Aceleaşi acţiuni săvîrşite în proporţii deosebit de mari sau

marcarea cu alte timbre decît cele de modelul stabilit -
cinci ani, cu confiscarea mărfurilor ce constituie obiectul infracţiunii.

Notă: Transportarea, păstrarea sau comercializarea mărfurilor supuse

accizelor, fără marcarea lor cu timbre de control sau cu timbre de acciz
se consideră de proporţii mari dacă valoarea lor depăşeşte două sute de
salarii minime şi de proporţii deosebit de mari, dacă valoarea lor
depăşeşte trei sute de salarii minime.
Articolul 164/8. Eschivarea de la achitarea plăţilor vamale

Eschivarea de la achitarea plăţilor vamale, săvîrşită în proporţii
mari, -
ani sau cu amendă în mărime de la cinci sute la o mie de salarii minime,
cu confiscarea mărfii.
Notă: Vezi Rectificarea din Monitorul Oficial nr.158-160 din

27.12.2001 pag.22
Aceleaşi acţiuni săvîrşite repetat sau în urma înţelegerii

prealabile de către un grup de persoane -
cinci ani sau cu amendă în mărime de la trei mii la cinci mii de salarii
minime, cu confiscarea mărfii şi cu privarea de dreptul de a ocupa
anumite funcţii sau de a practica o anumită activitate pe un termen de
pînă la cinci ani.
Aceleaşi acţiuni săvîrşite în proporţii deosebit de mari -
şapte ani.
Notă:
1. Eschivarea de la achitarea plăţilor vamale se consideră de
proporţii mari dacă suma taxelor neachitate este mai mare de cinci sute
de salarii minime, iar de proporţii deosebit de mari - dacă această sumă
este mai mare de o mie de salarii minime.
2. Persoana care a săvîrşit pentru prima dată infracţiunea prevăzută
la alin.1 al prezentului articol poate fi absolvită de răspundere penală
dacă a contribuit activ la descoperirea infracţiunii şi a reparat
integral paguba cauzată.
Articolul 164/9. Spălarea banilor

Săvîrşirea operaţiilor legale cu mijloace băneşti sau cu alte valori
dobîndite cu bună-ştiinţă pe cale ilegală -
se pedepseşte cu amendă în mărime de la o mie la trei mii de salarii
minime sau cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la cinci ani,
în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite
funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la doi la
cinci ani.
Aceeaşi acţiune săvîrşită:
1) repetat;
2) de două sau mai multe persoane;
3) cu folosirea situaţiei de serviciu -
se pedepseşte cu amendă în mărime de la trei mii la cinci mii de
salarii minime sau cu privaţiune de libertate pe un termen de la patru
la şapte ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a
ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un
termen de la doi la cinci ani.
Acţiunile prevăzute la alin. 1 sau 2 ale prezentului articol,
săvîrşite:
1) de o organizaţie criminală;
2) în proporţii mari, -
se pedepsesc cu privaţiune de libertate de la cinci la zece ani cu
privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o
anumită activitate pe un termen de cinci ani.
Articolul 166. Stricăciunea semănăturilor şi vătămarea plantaţiilor

Stricăciunea intenţionată a semănăturilor,precum şi vătămarea
intenţionată a perdelelor forestiere, a cîmpurilor de protecţie, a
plantaţiilor de pomi şi arbuşti şi a altor plantaţii, dacă s-au cauzat
pagube mari proprietarului, -
se pedepsesc cu amendă în mărime de pînă la optzeci de salarii
minime.
Articolul 167. Tăierea ilegală a pădurii
Tăierea ilegală a copacilor şi a tufarilor în pădurile de grupa
întîi care îndeplinesc funcţii protectoare, igienico-sanitare şi de
asanare în pădurile rezervaţiilor naturale, ale parcurilor naţionale şi
naturale pe sectoarele silvice rezervate, în pădurile care au o
însemnătate ştiinţifică sau istorică, în zona monumentelor naturale,în
silvoparcuri,
amendă în mărime de pînă la cincizeci de salarii minime cu confiscarea
lemnului tăiat ilegal.
Tăierea ilegală sistematică a copacilor şi a tufarilor în orişice
păduri ori dacă a fost săvîrşită întîia dată, însă a cauzat o mare daună
trei ani fie cu amendă în mărime de pînă la optzeci de salarii minime cu
confiscarea bunurlor obţinute în mod ilicit.
Articolul 168. Distrugerea sau vătămarea intenţionată a

masivelor forestiere
Distrugerea intenţionată sau vătămarea în proporţii mari a masivelor
forestiere prin incendiere, -
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pînă la zece ani.
Articolul 169. Distrugerea sau vătămarea din imprudenţă

a masivelor forestiere
Distrugerea sau vătămarea din imprudenţă în proporţii mari a
masivelor forestiere în urma folosirii neglijente a focului sau a unor
surse de pericol sporit, -
amendă în mărime de pînă la treizeci de salarii minime.
Articolul 170. Vînatul ilegal

Vînatul fără autorizaţia corespunzătoare fie în perioada şi în
locurile, interzise, fie cu unelte şi metode nepermise (braconaj), -
se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la treizeci de salarii
minime, cu confiscarea întregului vînat şi a uneltelor de vînătoare.
Aceeaşi faptă, dacă a cauzat pagube mari sau a fost săvîrşită

împotriva fiarelor, animalelor sălbatice şi păsărilor, vînatul cărora
este complet interzis, -
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pînă la doi ani sau cu
amendă în mărime de pînă la o sută de salarii minime cu confiscarea
întregului vînat şi a uneltelor de vînătoare.
Articolul 171. Îndeletnicirea ilegală cu pescuitul sau

alte exploatări ale apelor
Îndeletnicirea cu pescuitul, vînatul sau alte exploatări ale apelor
fie fără autorizaţia corespunzătoare, fie în perioada şi locurile
interzise, fie cu metode şi unelte nepermise,-
minime, în ambele cazuri cu sau fără confiscarea întregului vînat, a
uneltelor de pescuit şi a mijloacelor de plutire cu atributele lor.
Aceeaşi acţiune săvîrşită fie chiar pentru prima oară, dar cu

folosirea uneltelor meşteşugăreşti de pescuit, a substanţelor explozive
şi otrăvitoare sau cu alte mijloace de nimicire în masă, -
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pînă la doi ani sau cu
amendă în mărime de pînă la şaizeci de salarii minime, în ambele cazuri
cu confiscarea întregului vînat, a uneltelor de pescuit şi a mijloacelor
de plutire cu atributele lor.
Acţiunile, prevăzute de partea întîi şi partea a doua a prezentului

articol, dacă ele au fost săvîrşite repetat sau au fost însoţite de
pescuitul ori distrugerea unor specii preţioase de animale de apă ori au
cauzat o pagubă mare,-
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pînă la cinci ani cu sau
fără confiscarea averii şi cu confiscarea obligatoare a întregului vînat
a uneltelor de pescuit şi a mijloacelor de plutire cu atributele lor.
[Partea 1 art.171 modificat prin Legea din 23.02.93]
Articolul 172. Încălcarea regulilor veterinare

Încălcarea regulilor veterinare, care a provocat răspîndirea unor
boli epidemice la animale (epizotii) sau a avut alte urmări grave, -
se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la optzeci de salarii
minime.
Articolul 173. Încălcarea regulilor de combatere a

vătămătorilor şi bolilor plantelor
Încălcarea regulilor, stabilite în vederea combaterii vătămătorilor
şi bolilor plantelor, care a avut urmări grave, -
Articolul 174. Deteriorarea intenţionată a instalaţii-

lor de irigaţie
Deteriorarea intenţionată a instalaţiilor de irigaţie sau a
instalaţiilor de protecţie a apelor, dacă aceasta a avut urmări grave,-
Articolul 174/1. Deteriorarea intenţionată a liniilor de

telecomunicaţii, a reţelelor electrice şi
termice, a conductelor de gaze şi de apă
Deteriorarea intenţionată a liniilor de telecomunicaţii, a reţelelor
electrice şi termice, a conductelor de gaze şi de apă, precum şi a
utilajelor care asigură exploatarea lor, -
doi ani, sau cu amendă în mărime de pînă la o sută de salarii minime.
Aceleaşi acţiuni care au condus la un deranjament de

telecomunicaţie de lungă durată, la întreruperea aprovizionării
consumatorilor cu energie electrică sau termică, gaz sau apă, precum
şi în cazul producerii unor daune considerabile, -
cinci ani.
Articolul 174/2. Deconectarea neautorizată a energiei electrice

Deconectarea neautorizată a energiei electrice livrate
consumatorilor, dacă această acţiune a fost comisă după aplicarea
sancţiunii administrative pentru aceeaşi încălcare,
- se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la
doi ani sau cu amendă în mărime de pînă la o sută de salarii minime.
Notă: În prezentul articol, prin deconectare neautorizată a energiei

electrice livrate consumatorilor se înţelege încălcarea de către
lucrătorii sistemului electroenergetic, precum şi de către persoane
neautorizate de personalul administrativ-tehnic şi operativ al acestui
sistem, a modului de alimentare cu energie electrică stabilit de actele
normative tehnice, cu excepţia cazurilor cînd atare acţiuni s-au
efectuat în scopul asigurării securităţii vieţii omeneşti, a cazurilor
de avarie sau în situaţii de forţă majoră.
[Art.174/2 introdus prin Legea nr.1144 din 09.04.97
Articolul 175. Falsificarea mărcilor poştale sau a

biletelor de călătorie
Confecţionarea, folosirea sau punerea în circulaţie a mărcilor
poştale sau a cupoanelor internaţionale de răspuns false, scoase din
circulaţie sau utilizate, precum şi falsificarea sau desfacerea
biletelor false ori a altor documente de călătorie a pasagerilor sau
pentru transportul încărcăturilor, -
se pedepsesc fie cu privaţiune de libertate pe un termen de la şase
luni pînă la trei ani cu sau fără confiscarea averii, fie cu amendă
în mărime de pînă la cincizeci de salarii minime.
Articolul 176. Încălcarea dreptului de proprietate asupra terenului

Încălcarea sub formă directă sau indirectă a dreptului de
proprietate asupra terenului (cumpărare, vînzare, ipotecare, donaţie,
schimb ş.a.), dacă această acţiune a fost săvîrşită de o persoană,supusă
anterior unei sancţiuni administrative pentru acelaşi delict, -
salarii minime.
"CAPITOLUL AL ŞASELEA/1
INFRACŢIUNI ÎN DOMENIUL TEHNOLOGIILOR INFORMAŢIONALE
Articolul 176/1. Accesul ilegal (nesancţionat) la informaţia

computerizată
Accesul ilegal (nesancţionat) la informaţia ce se păstrează în
sistemul computerizat, cu încălcarea sistemului de protecţie, -
se pedepseşte cu amendă în mărime de la două sute pînă la cinci sute
de salarii minime.
Aceeaşi acţiune săvîrşită din imprudenţă, care a cauzat nimicirea
sau blocarea informaţiei, precum şi scoaterea din funcţiune a utilajului
computerizat ori alte urmări grave,-
ani sau cu amendă în mărime de la o sută pînă la şase sute de salarii
minime.
-----------------------
Notă. În prezentul capitol, prin sistem computerizat se subînţeleg
computerul, reţelele computerizate locale şi globale, precum şi suporţii
electronici ai informaţiei.
Articolul 176/2. Însuşirea ilegală a informaţiei computerizate

Copierea ilegală sau altă însuşire ilicită a informaţiei ce se
păstrează în sistemul computerizat, precum şi interceptarea informaţiei
transmise prin intermediul reţelei computerizate, -
ani sau cu amendă în mărime de la două sute pînă la cinci sute de
salarii minime.
Aceleaşi acţiuni care au fost săvîrşite în mod repetat sau în urma
unei înţelegeri prealabile de către un grup de persoane, ori care au
cauzat daune considerabile părţii vătămate, -
pînă la şapte ani.
----------------------
Notă. În articolele 176/2-176/6 se consideră repetate acele
infracţiuni ce au fost săvîrşite de o persoană care anterior a comis una
din infracţiunile prevăzute în articolele 176/1-176/7 din prezentul Cod.
Articolul 176/3. Fabricarea sau desfacerea mijloacelor specifice în

scopul obţinerii accesului ilegal (nesancţionat)
la sistemul computerizat
Fabricarea în scopul desfacerii, fie desfacerea mijloacelor
specifice de programare sau aparataj, în scopul obţinerii accesului
ilegal (nesancţionat) la sistemul computerizat protejat,-
se pedepsesc cu amendă în mărime de la două sute pînă la cinci sute
de salarii minime.
Aceleaşi acţiuni săvîrşite în mod repetat, -
ani.
Articolul 176/4. Modificarea informaţiei computerizate

Modificarea ilegală a informaţiei ce se păstrează în sistemul
computerizat, precum şi introducerea cu bună ştiinţă în sistemul
computerizat a informaţiei false, dacă aceste acţiuni au cauzat daune
considerabile părţii vătămate, -
ani sau cu amendă în mărime de la o sută pînă la una mie de salarii
minime.
Aceleaşi acţiuni săvîrşite în mod repetat sau în urma unei
înţelegeri prealabile de către un grup de persoane, -
cinci ani.
Articolul 176/5. Sabotajul computerizat

Nimicirea, blocarea, aducerea în stare inutilizabilă a informaţiei
computerizate sau a programului computerizat, scoaterea din funcţiune a
utilajului computerizat, săvîrşite cu intenţie, precum şi distrugerea
sistemului computerizat, -
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la un an
pînă la trei ani sau cu amendă în mărime de la două sute pînă la una mie
de salarii minime, cu privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a deţine
anumite funcţii sau de a practica anumite activităţi pe un termen de
pînă la trei ani.
Aceleaşi acţiuni săvîrşite în mod repetat, -
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei ani
pînă la cinci ani, cu privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii
sau de a practica anumite activităţi pe un termen de pînă la cinci ani.
Articolul 176/6. Crearea, utilizarea sau răspîndirea programelor

dăunătoare
Crearea unor programe computerizate sau introducerea modificărilor
în programele existente în scopul nimicirii, blocării, modificării sau
copierii nesancţionate a informaţiei din sistemul computerizat, precum
şi elaborarea unor programe virulente speciale, utilizarea sau
răspîndirea acestora, -
ani sau cu amendă în mărime de la o sută pînă la cinci sute de salarii
minime.
Aceleaşi acţiuni săvîrşite în mod repetat, sau care au cauzat urmări
grave, -
la zece ani.
Articolul 176/7. Încălcarea regulilor de exploatare a sistemului
computerizat
Încălcarea regulilor de exploatare a sistemului computerizat de
către persoana care are acces la acest sistem, fapt care a dus la
nimicirea, blocarea, modificarea informaţiei computerizate, la
dereglarea activităţii utilajului computerizat, dacă prin această faptă
a cauzat o daună considerabilă, -
se pedepseşte cu amendă în mărime de la o sută pînă la trei sute de
salarii minime, cu privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii sau
de a practica anumite activităţi pe un termen de pînă la doi ani.
Aceeaşi faptă săvîrşită la exploatarea sistemului computerizat ce
conţine informaţii de o importanţă majoră, sau care a cauzat urmări
grave, -
ani sau cu amendă în mărime de la o sută pînă la cinci sute de salarii
minime, cu privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a deţine anumite
funcţii sau de a practica anumite activităţi pe un termen de pînă la
trei ani.
Fapta prevăzută de alineatul întîi al prezentului articol, săvîrşită
din imprudenţă, care a cauzat urmări grave, -
se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la o sută de salarii
minime.
[Cap.6/1 introdus prin Legea nr.830-XV din 07.02.2002]
CAPITOLUL AL ŞAPTELEA
INFRACŢIUNI CONTRA SIGURANŢEI TRANSPORTURILOR
Articolul 177. Încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei şi

de exploatare a mijloacelor de transport de către
persoanele care conduc mijloace de transport
Încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei şi de exploatare a
mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de
transport, încălcare ce a pricinuit victimei leziune corporală mai puţin
gravă, -
trei ani sau printr-o amendă în mărime de pînă la treizeci de salarii
minime cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un
termen de pînă la doi ani sau fără ea.
Aceeaşi acţiune săvîrşită în stare de ebrietate, -

patru ani sau printr-o amendă în mărime de pînă la şaizeci de salarii
minime cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un
termen de pînă la trei ani.
Încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei şi de exploatare a

transport,încălcare ce s-a soldat cu decesul victimei sau cu pricinuirea
acesteia a unei leziuni corporale grele, -
şapte ani cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe
un termen de pînă la cinci ani sau fără ea.
Acţiunea prevăzută de partea a treia a prezentului articol,
săvîrşită în stare de ebrietate, -
se pedepseşte prin privaţiune de libertate pe un termen de la trei
pînă la zece ani cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de
transport pe un termen de cinci ani.
Încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a
transport, încălcare ce s-a soldat cu moartea a două sau mai multor
persoane, -
se pedepseşte prin privaţiune de libertate pe un termen de la trei
pînă la doisprezece ani cu privare de dreptul de a conduce mijloace de
transport pe un termen de pînă la cinci ani.
Acţiunea prevăzută de partea a cincea a prezentului articol,
săvîrşită în stare de ebrietate, -
se pedepseşte prin privaţiune de libertate de la cinci pînă la
cincisprezece ani cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de
transport pe un termen de cinci ani.
Notă. Prin mijloacele de transport menţionate în articolele 177,

177/1, 178, 180, 182 din Cod se subînţeleg toate tipurile de automobile,
tractoare şi alte tipuri de maşini autopropulsate, tramvaiele şi
troleibuzele, precum şi motocicletele şi alte mijloace de transport
mecanice.

Articolul 177/2. Admiterea la conducerea mijloacelor de transport

a unor persoane, aflate în stare de ebrietate
Admiterea la conducerea mijloacelor de transport a unor persoane,
aflate în stare de ebrietate, cînd admiterea emană de la o persoană,ce
răspunde de starea tehnică sau de exploatarea mijloacelor de transport,
dacă aceasta a avut urmările menţionate în articolul 177 din prezentul
Cod, -
se pedepseşte fie cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la
cinci ani, fie cu amendă în mărime de pînă la treizeci de salarii minime
şi cu privarea pe un termen de pînă la cinci ani de dreptul de a deţine
funcţii, legate de răspunderea pentru starea tehnică sau pentru
exploatarea mijloacelor de transport.
Articolul 177/3. Predarea conducerii mijlocului de transport

unei persoane aflate în stare de ebrietate
Predarea conducerii mijlocului de transport unei persoane aflate în
stare de ebrietate, dacă această faptă a fost săvîrşită de o persoană
supusă anterior unei sancţiuni administrative pentru acelaşi delict, -
un an sau cu o amendă în mărime de pînă la treizeci de salarii minime cu
privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de
la trei pînă la cinci ani.
Articolul 178. Darea în exploatare a unor mijloace de transport

defectate din punct de vedere tehnic
Darea în exploatare a unor mijloace de transport vădit defectate din
punct de vedere tehnic, sau altă încălcare gravă a regulilor de
exploatare a lor, ce asigură securitatea de circulaţie, săvîrşită de o
persoană, responsabilă pentru starea tehnică sau pentru exploatarea
mijloacelor de transport, precum şi încălcarea de către persoanele cu
funcţii de răspundere a regimului de lucru al şoferilor sau
mecanizatorilor, dacă acestea au avut urmările, indicate în articolul
177 din prezentul Cod, -
se pedepseşte fie cu privaţiune de libertate pînă la cinci ani, fie
cu amendă în mărime de pînă la treizeci de salarii minime şi cu
interdicţia de a ocupa posturi, legate de responsabilitate pentru starea
tehnică sau exploatarea mijloacelor de transport, pe un termen de pînă
la cinci ani sau fără această interdicţie.
Articolul 179. Încălcarea regulilor în vigoare la transporturi

Încălcarea regulilor în vigoare la transporturi cu privire la
menţinerea ordinii şi a securităţii circulaţiei, dacă a provocat victime
sau a avut alte urmări grave, -
luni pînă la cinci ani.
Articolul 179/1. Oprirea samovolnică, fără necesitste, a trenului

Oprirea samovolnică, fără necesitste, a trenului, prin decuplarea
conductei generale a frînei sau printr-un alt mijloc, dacă aceasta a
provocat o dereglare a circulaţiei normale a tranurilor, -
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pînă la doi ani, fie cu
Aceleaşi acţiuni, dacă au provocat accidente de oameni, deraierea

deteriorarea materialului rulant sau alte urmări grave, -
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pînă la opt ani.

Articolul 179/3. Constrîngerea lucrătorului din transportul

feroviar, aerian, fluvial sau auto de a nu-şi
îndeplini funcţiile de serviciu
Constrîngerea lucrătorului din transportul feroviar, aerian, fluvial
sau auto de a nu-şi îndeplini funcţiile de serviciu prin ameninţarea cu
moartea, cu vătămări grave ale integrităţii corporale sau cu distrugerea
averii acestui lucrător sau a rudelor lui apropiate, dacă a existat
pericolul aplicării unei astfel de ameninţări, -
se pedepseşte cu privaţiune de libertate de pînă la un an ori cu
Aceleaşi acţiuni, săvîrşite repetat sau de un grup de persoane în
urma unei înţelegeri prealabile, -
se pedepsesc cu privaţiune de libertate de pînă la cinci ani, sau cu
amendă în mărime de de pînă la o sută de salarii minime.
Articolul 180. Folosirea neautorizată a mijloacelor de transport,

a maşinilor ori a mecanismelor
Folosirea neautorizată în scop de profit a mijloacelor de transport,
a maşinilor ori a mecanismelor, ce aparţin întreprinderilor,
instituţiilor, organizaţiilor, săvîrşită după aplicarea sancţiunii
administrative pentru aceeaşi încălcare, -
amendă în mărime de pînă la treizeci de salarii minime, cu sau fără
privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii sau de a exercita o
anumită activitate.
Aceleaşi acţiuni, care au pricinuit o pagubă de mari proporţii,-
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pînă la cinci ani.
Articolul 182. Răpirea mijloacelor de transport

Răpirea mijloacelor de transport fără scopul de a le însuşi, -
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la doi ani
la şapte ani fie cu amendă în mărime de pînă la şaizeci de salarii
minime.
Răpirea mijloacelor de transport cu tracţiune animală, precum şi

răpirea animalelor de tracţiune, urmată de abandonarea sau restituirea
lor către proprietar, -
se pedepsesc cu o amendă de pînă la cincizeci de salarii minime.
Acţiunile prevăzute în alineatul doi dacă au cauzat distrugere de

bunuri, vătămarea gravă a animalelor răpite sau moartea lor, -
se pedepsesc cu privaţiune de libertate de la doi la cinci ani fie
cu amendă de la cincizeci la o sută cincizeci de salarii minime.
Acţiunile prevăzute la alineatele întîi, doi şi trei ale prezentului

articol, săvîrşite în mod repetat sau în urma înţelegerii prealabile
dintre un grup de persoane, precum şi însoţite de violenţă nepericuloasă
pentru viaţa şi sănătatea părţii vătămate ori însoţite de ameninţarea cu
o asemenea violenţă, -
zece ani.
Acţiunile prevăzute în alineatele întîi, doi, trei şi patru ale
prezentului articol, însoţite de violenţă periculoasă pentru viaţa şi
sănătatea părţii vătămate sau de ameninţare cu o asemenea violenţă, -
cincisprezece ani cu sau fără confiscarea averii.
Acţiunile prevăzute în alineatele întîi, patru şi cinci ale
prezentului articol, săvîrşite prin pătrundere în încăpere, dependinţă,
loc îngrădit sau păzit, -
[Art.182 completat şi modificat prin Legea din 19.12.95]
Articolul 182/1. Deturnarea sau capturarea unei garnituri de

tren, a unei nave aeriene sau fluviale
Deturnarea sau capturarea unei garnituri de tren, a unei nave
aeriene sau fluviale, ca şi ocuparea gării, aerodromului, portului sau a
altei întreprinderi, instituţii, organizaţii de transport, precum şi a
încărcăturilor, fără scop de jefuire, -
se pedepsesc cu privaţiune de libertate de pînă la opt ani.
Aceleaşi acţiuni, săvîrşite de un grup de persoane în urma unei
înţelegeri prealabile, precum şi cele săvîrşite cu aplicarea violenţei
sau ameninţărilor, ori care au dus la avarierea mijlocului de transport,
arătat în partea întîi a prezentului articol, ori care au avut alte
urmări grave,-
se pedepsesc cu privaţiune de libertate de la trei pînă la zece ani
cu sau fără confiscarea averii.
Acţiunile prevăzute în părţile întîi şi a doua ale prezentului
articol, dacă ele au avut drept consecinţă moartea unei persoane sau a
mai multor persoane, ori cauzarea unor vătămări grave ale integrităţii
corporale,-
se pedepsesc cu privaţiune de libertate de la cinci pînă la
[Art.182/1 şn redacţia Legii nr.496-XIII din 23.02.93]
CAPITOLUL AL OPTULEA
INFRACŢIUNI SĂVÎRŞITE DE PERSOANE

CU FUNCŢII DE RĂSPUNDERE
Articolul 183. Noţiunea de persoană cu funcţie de răspundere

Persoană cu funcţii de răspundere, potrivit prezentului cod, este
considerată persoana căreia, în autorităţile publice, într-o
întreprindere, instituţie, organizaţie, indiferent de tipul de
proprietate şi forma juridică de organizare, i se acordă permanent sau
provizoriu - în virtutea legii, prin numire, alegere sau prin
încredinţarea unei însărcinări, - anumite drepturi şi obligaţii în
vederea exercitării funcţiilor autorităţii publice sau întreprinderii de
acţiuni administrative de dispoziţie ori organizatorico-economice.
[Alin.1 în redacţia Legii nr.1326 din 25.09.97]
Se consideră persoană cu înaltă funcţie de răspundere persoana cu

funcţie de răspundere al cărei mod de alegere sau numire este
reglementat de Constituţia Republicii Moldova şi de legi organice,
precum şi persoanele cărora persoana cu funcţie de răspundere indicată
le-a delegat împuternicirile sale.
Articolul 184. Abuzul de putere sau abuzul de serviciu

Abuzul de putere sau abuzul de serviciu, adică folosirea
intenţionată de către o persoană cu funcţie de răspundere a atribuţiilor
sale contrar obligaţiilor de serviciu, dacă ea a cauzat daune
considerabile intereselor publice, fie drepturilor şi intereselor
ocrotite de lege ale persoanelor fizice şi juridice,-
trei ani sau cu amendă de la o sută cincizeci la patru sute de salarii
minime cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a
Abuzul de putere sau abuzul de serviciu săvîrşit în mod repetat sau
de o persoană cu înaltă funcţie de răspundere, sau care a avut urmări
grave,-
opt ani sau cu amendă de la patru sute la şapte sute de salarii minime
cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o
anumită activitate pe un termen de pînă la cinci ani.
Abuzul de putere sau abuzul de serviciu săvîrşit în interesele unei
organizaţii criminale,-
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la opt la
cincisprezece ani sau cu amendă de la şapte sute la o mie de salarii
minime, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite
funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la
cinci ani.
Articolul 185. Excesul de putere sau depăşirea atribu-

ţiilor de serviciu
Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu, adică
săvîrşirea de către o persoană cu funcţie de răspundere a unor acte,
care depăşesc în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate
de lege, dacă aceasta a cauzat daune considerabile intereselor publice
sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice
şi juridice, -
cu amendă în mărime de la treizeci la o sută de salarii minime, fie cu
destituire din funcţie, cu privarea, în toate cazurile, de dreptul de a
ocupa anumite funcţii sau de a practica anumite activităţi pe un termen
de pînă la cinci ani.
[Sancţiunea alin.1 completată prin Legea nr.1375 din 19.11.97]
[Alin.1 art.185 modificat prin Legea nr.316-XIII din 09.12.94]
Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu, însoţite

fie de acte de violenţă, fie de folosirea armei, fie de acţiuni de
tortură şi care jignesc demnitatea personală a părţii vătămate, -
la zece ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a
practica anumite activităţi pe un termen de pînă la cinci ani.
Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu, săvîrşită

în mod repetat sau de o persoană cu funcţie de răspundere sus-pusă, sau
săvîrşită în interesele unei organizaţii criminale, sau care a avut
urmări grave, -
doisprezeze ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de
a practica anumite activităţi pe un termen de pînă la cinci ani.
[Alin.3 art.185 introdus prin Legea nr.316-XIII din 09.12.94]
[Sancţiunea alin.1 art.185 modificată prin Ucazul din 24.12.82]
Articolul 186. Neglijenţa

Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către o
persoană cu funcţie de răspundere a îndatoririlor sale ca rezultat al
atitudinii neglijente sau neconştiincioase faţă de ele, dacă a cauzat o
daună considerabilă fie intereselor de stat sau obşteşti, fie
drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale cetăţenilor, -
trei ani sau cu amendă de pînă la cinci sute de salarii minime, în
ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a
Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către o
persoană cu funcţie de răspundere a îndatoririlor sale ca urmare a
atitudinii neglijente sau neconştiincioase faţă de ele, care a condus la
urmări grave sau la pierderea de vieţi omeneşti,-
şapte ani sau cu amendă de la cinci sute la o mie de salarii minime, în
[Art.186 completat prin Legea din 09.12.94]
Articolul 186/1. Nerespectarea cerinţelor Legii Republicii Moldova

cu privire la funcţionarea limbilor pe teritoriul
Republicii Moldova
Nerespectarea de către conducătorii organelor puterii de stat,
administraţiei de stat şi ale organizaţiilor obşteşti, precum şi de că-
tre conducătorii întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor,
aflate pe teritoriul Republicii Moldova, a Legii Republicii Moldova cu
privire la funcţionarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova, comi-
să în mod repetat în decurdul anului după aplicarea sancţiunii adminis-
trative,-
minime sau cu destituire din funcţie.
Articolul 187. Luarea de mită

Luarea de către o persoană cu funcţii de răspundere, personal sau
prin mijlocitor, a mitei sub formă de bani, hîrtii de valoare, alte
bunuri sau avantaje cu caracter patrimonial, acceptarea de servicii,
privilegii sau beneficii, care nu i se cuvin, pentru îndeplinirea unei
acţiuni (inacţiuni) sau îndeplinirea cu întîrziere a unei acţiuni în
interesul mituitorului sau persoanelor pe care le reprezintă dacă
asemenea acţiune (inacţiune) intră în obligaţiile de serviciu ale
persoanei cu funcţii de răspundere (sau, în virtutea funcţiei sale,
aceasta poate contribui la o asemenea acţiune (inacţiune), precum şi
protecţia în serviciu a persoanei corupte, -
zece ani cu confiscarea averii şi privarea de dreptul de a ocupa anumite
funcţii sau de a practica anumite activităţi pe un termen de pînă la
cinci ani.
Aceleaşi acţiuni,săvîrşite în urma unei înţelegeri prealabile de

către un grup de persoane sau în repetate rînduri sau însoţite de
extorcarea mitei, ori primirea unei mite de mari proporţii -
se pedepsesc cu privaţiune de libertate de la cinci pînă la
cincisprezece ani, cu confiscarea averii şi cu privarea de dreptul de a
ocupa anumite funcţii sau de a practica anumite activităţi pe un termen
de pînă la 5 ani.
Acţiunile prevăzute de părţile întîi şi a doua ale prezentului

articol, săvîrşite de o persoană cu înaltă funcţie de răspundere ori
care a fost condamnată anterior pentru luare de mită, ori care a luat
mită în proporţii deosebit de mari, ori care a luat mită pentru servicii
acordate unei organizaţii criminale,-
douăzeci şi cinci de ani cu confiscarea averii, şi cu privarea de
dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a practica anumite activităţi
pe un termen de pînă la 5 ani.
Articolul 187/1. Mijlocirea mituirii

Mijlocirea mituirii, -
opt ani.
Mijlocirea mituirii săvîrşită fie în mod repetat, fie de o persoană
anterior condamnată pentru mituire, fie prin abuzul de serviciu, -
Mijlocirea mituirii săvîrşită de o persoană cu înaltă funcţie de
răspundere sau în interesul unei organizaţii criminale,-
Mijlocitorul mituirii sau luării de mită este absolvit de răspundere
penală dacă se autodenunţă, neştiind despre faptul că organele de
cercetare penală, anchetatorul, procurorul sînt la curent cu
infracţiunea săvîrşită de el.
[Art.187/1 completat prin Legea din 09.12.94]
[Sancţiunea alin.2 art.187/1 modificată prin Legea din 04.08.92]
Articolul 188. Darea de mită

Darea de mită -
opt ani.
Darea de mită în repetate rînduri, fie de o persoană anterio r
condamnată pentru mituire sau darea de mită în proporţii mari, -
Darea de mită în proporţii deosebit de mari sau pentru servicii
acordate organizaţiei criminale, -
Perana care a dat mită este absolvită de răspundere penală dacă
mita i-a fost extorcată sau dacă persoana s-a autodenunţat, neştiind că
organele de cercetare penală, anchetatorul, procurorul sînt la curent cu
infracţiunea săvîrşită de ea.
Articolul 188/1. Traficul de influenţă

Primirea sau extorcarea de bani, hîrtii de valoare, alte bunuri sau
avantaje cu caracter patrimonial, acceptarea de servicii sau de
promisiuni de bunuri sau avantaje, personal sau prin mijlocitor, pentru
sine sau pentru o altă persoană, săvîrşite intenţionat de către o
persoană care are influenţă sau care susţine că are influenţă asupra
unui funcţionar public, în scopul de a-l face să îndeplinească ori să nu
îndeplinească acţiuni ce intră în obligaţiile sale de serviciu,
indiferent dacă asemenea acţiuni au fost sau nu au fost săvîrşite, -
opt ani cu confiscarea averii.
Aceleaşi acţiuni urmate de influenţa promisă sau de obţinerea
rezultatului urmărit, săvîrşite, în urma unei înţelegeri prealabile, de
către un grup de persoane sau repetat, ori primirea de valori sau
avantaje în proporţii mari, -
Acţiunile prevăzute la alineatele întîi sau doi ale prezentului
articol, săvîrşite de persoane care au fost condamnate anterior pentru
asemenea acţiuni sau pentru dare de mită, sau pentru primirea de valori
fie avantaje în proporţii deosebit de mari, sau pentru acordarea de
servicii unei organizaţii criminale, -
se pedepsesc cu privaţiune de libertate de la zece la douăzeci de
ani cu confiscarea averii.
Articolul 189. Falsul în actele publice

Falsul în actele publice, adică înscrierea în actele oficiale de
către o persoană cu funcţie de răspundere a unor date intenţionat false,
întocmirea şi eliberarea unor acte intenţionat false, precum şi
falsificarea actelor, dacă aceste acţiuni au cauzat daune considerabile
intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale
persoanelor fizice şi juridice,-
ani sau cu amendă de pînă la cinci sute de salarii minime, în ambele
cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a
Falsul în actele publice săvîrşit în mod repetat sau de o persoană
cu înaltă funcţie de răspundere, sau în interesele organizaţiei
criminale, -
şapte ani sau cu amendă de la cinci sute la o mie de salarii minime, în
Articolul 189/1. Abuzurile la emiterea hîrtiilor de valoare

Includerea în prospectul emisiei sau în alte documente, în temeiul
cărora se înregistrează emisia hîrtiilor de valoare, a informaţiilor
neautentice sau care pot induce în eroare, aprobarea prospectului
emisiei care conţine informaţii intenţionat neautentice sau care pot
induce în eroare, precum şi aprobarea rezultatelor emisiei intenţionat
neautentice, dacă aceste acţiuni au fost săvîrşite după aplicarea unei
sancţiuni administrative pentru aceleaşi contravenţii sau au cauzat
prejudicii investitorilor, -
se pedepsesc fie cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la
cinci ani, fie amendă în mărime de pînă la o sută de salarii minime, cu
privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita
activităţi cu hîrtii de valoare pe un termen de pînă la cinci ani.
Aceleaşi acţiuni, săvîrşite în mod repetat sau în urma unei

înţelegeri prealabile de către un grup de persoane, sau care au cauzat
prejudicii considerabile investitorilor, -
şapte ani, cu confiscarea averii şi cu privarea de dreptul de a ocupa
anumite funcţii sau de a exercita activităţi cu hîrtii de valoare pe un
termen de la doi la cinci ani.
Acţiunile, prevăzute la alineatele întîi şi doi ale prezentului
articol, care au cauzat investitorilor prejudicii în proporţii mari, -
cincisprezece ani, cu confiscarea averii şi cu privarea de dreptul de a
ocupa anumite funcţii sau de a exercita activităţi cu hîrtii de valoare
pe un termen de pînă la cinci ani.
Articolul 189/2. Abuzurile pe piaţa hîrtiilor de valoare

Asocierea participanţilor la piaţa hîrtiilor de valoare în scopul
unei concurenţe neoneste pe piaţă, săvîrşirii unor acţiuni de
înşelăciune, precum şi implicarea în aceste acţiuni a altor participanţi
ai pieţei hîrtiilor de valoare, dacă aceste acţiuni au cauzat pagube în
proporţii mari, -
ani sau cu amendă în mărime de pînă la o sută de salarii minime, cu
privarea dreptului
de a deţine anumite funcţii sau de a desfăşura o anumită activitate pe
un termen de pînă la cinci ani.
Aceleaşi acţiuni săvîrşite repetat sau care au cauzat pagube în

proporţii deosebit de mari -
şapte ani, cu privarea dreptului de a deţine anumite funcţii sau de a
desfăşura o anumită activitate pe un termen de la doi la cinci ani.
Articolul 189/3. Primirea de către funcţionar a

recompensei nelegitime
Primirea de către un funcţionar al autorităţilor publice, altor
instituţii, întreprinderi şi organizaţii de stat care nu este persoană
cu funcţii de răspundere a unei recompense nelegitime sau a unor
avantaje patrimoniale de la cetăţeni pentru îndeplinirea unor acţiuni
sau acordarea de servicii care intră în atribuţiile sale de serviciu, -
ani, sau cu amendă în mărime de pînă la cincizeci de salarii minime cu
privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de
Aceleaşi acţiuni săvîrşite repetat sau în proporţii mari -

şase ani sau cu amendă în mărime de pînă la o sută de salarii minime cu
privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de
Articolul 189/4. Nerespectarea de către persoana cu funcţii

de răspundere a prevederilor Legii privind
combaterea corupţiei şi protecţionismului
Eschivarea intenţionată a conducătorilor de autorităţi publice, de
alte instituţii, întreprinderi şi organizaţii de stat de la luarea
măsurilor de rigoare faţă de funcţionarii subalterni vinovaţi de
comiterea unor acte de corupţie şi protecţionism, săvîrşite repetat pe
parcursul unui an după aplicarea sancţiunilor administrative pentru
aceeaşi încălcare, -
se pedepseşte cu amendă în mărime de la douăzeci şi cinci la
cincizeci de salarii minime cu destituire din funcţie.
CAPITOLUL AL NOUĂLEA
INFRACŢIUNI CONTRA JUSTIŢIEI
Articolul 190. Tragerea cu bună ştiinţă la răspundere

penală a unei persoane nevinovate
Tragerea cu bună ştiinţă la răspundere penală a unei persoane
nevinovate de către cel care înfăptuieşte cercetarea penală, de
anchetatorul penal sau de către procuror,-
Aceeaşi faptă, dacă ea se referă fie la învinuire de săvîrşirea unei

infracţiuni deosebit de periculoase contra statului, fie a unei alte
infracţiuni grave, fie la crearea artificială a dovezilor de învinuire
sau dacă a fost săvîrşită din interese materiale ori din alte interese
personale sau dacă au avut urmări grave, -
zece ani.
Articolul 190/1. Amestecul în efectuarea urmăririi penale sau în ju-

decarea cauzelor de către instanţele judecătoreşti
Amestecul în efectuarea urmăririi penale, adică exercitarea ilegală
sub orice formă a influenţei asupra persoanei care efectuează cercetarea
penală, asupra anchetatorului penal sau asupra procurorului cu scopul de
a împiedica cercetarea sub toate aspectele, completă şi obiectivă a
circumstanţelor cauzei penale sau de a obţine adoptarea unei ordonanţe
nelegale sau a unei alte hotărîri nelegale, -
ani sau cu amendă în mărime de pînă la 100 de salarii minime.
Amestecul în judecarea cauzelor de către instanţele judecătoreşti,

adică exercitarea ilegală sub orice formă a influenţei asupra
judecătorului cu scopul de a împiedica judecarea unei cauze concrete sau
de a obţine pronunţarea unei hotărîri nelegale, -
trei ani sau cu amendă în mărime de pînă la 100 de salarii minime.
Faptele prevăzute la alineatele întîi şi doi din prezentul articol,

săvîrşite prin abuz de serviciu, -
cinci ani.
Articolul 190/2. Ameninţarea judecătorului

Ameninţarea judecătorului cu moartea, cu violenţa sau distrugerea
averii, precum şi a rudelor lui apropiate, în legătură cu înfăptuirea
justiţiei de către judecător, -
Articolul 190/3. Ofensa adusă judecătorului

Ofensa adusă judecătorului, în legătură cu activitatea lui de
înfăptuire a justiţiei şi comisă în mod repetat în decursul anului după
aplicarea sancţiunii administrative,-
şase luni sau cu amendă în mărime de pînă la patruzeci de salarii minime.
Articolul 191. Darea unei sentinţe, hotărîri, încheieri

sau decizii ilegale
Pronunţarea cu bună ştiinţă de către judecători a unei sentinţe,
hotărîri, încheieri sau decizii ilegale, -
Aceeaşi faptă, dacă se referă la învinuirea de săvîrşirea unei
infracţiuni deosebit de periculoase contra statului ori a unei alte
infracţiuni grave sau dacă a fost săvîrşită din interese de profit ori
alte interese personale sau dacă a avut urmări grave, -
zece ani.
Articolul 192. Arestarea, reţinerea sau aducerea ilegală

Arestarea ilegală cu bună ştiinţă, -
cu amendă în mărime de pînă la cincizeci de salarii minime şi destituire
din funcţie.
Aceeaşi faptă, săvîrşită din interese de profit sau alte interese
personale, -
cinci ani.
Reţinerea sau aducerea ilegală cu bună ştiinţă, -
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pînă la un an sau cu amendă
în mărime de pînă la treizeci de salarii minime cu destituirea din
funcţie.
Articolul 193. Constrîngerea de a a face depoziţii

Constrîngerea prin ameninţări sau alte acte ilegale de a face
depoziţii la interogatoriu sau constrîngerea expertului de a-şi da
concluzia, sau constrîngerea traducătorului de a face traducere
nedreaptă de către persoana, care înfăptuieşte cercetarea penală sau
ancheta penală, -
Aceleaşi fapte, însoţite de acte de violenţă asupra persoanei sau de
batjocorirea ei, -
zece ani.
Articolul 194. Constrîngerea martorului sau părţii vătămate de a

face depoziţii mincinoase, constrîngerea expertului
de a da o concluzie mincinoasă,constrîngerea tradu-
cătorului de a face o traducere falsă sau
coruperea acestor persoane
Constrîngerea martorului, a părţii vătămate, a expertului de a
prezenta organelor de cercetare penală, de anchetă penală sau instanţelor
de judecată depoziţii mincinoase, concluzii de expertiză sau traducere
falsă, săvîrşite prin ameninţare cu moartea, violenţă, distrugerea
averii persoanei în cauză sau a rudelor ei apropiate, corupţie sau prin
alte acte ilegale în scopul de a împiedica înfăptuirea justiţiei,-
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la şase luni
la doi ani sau cu amendă în mărime de pînă la cincizeci de salarii minime.
Articolul 195. Denunţarea calomnioasă

Denunţarea calomnioasă cu bună ştiinţă în scopul de a-l învinui pe
cineva de săvîrşirea unei infracţiuni, făcută unui organ sau unei
persoane cu funcţie de răspundere, care sunt în drept a porni urmărirea
penală, -
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pînă la doi ani, cu amendă
în mărime de pînă la o sută de salarii minime.
Aceeaşi faptă,dacă ea se referă la învinuirea de săvîrşirea unei

infracţiuni deosebit de periculoase contra statului sau a unei alte
infracţiuni grave, ori a fost săvîrşită din interese de profit sau se
referă la crearea artificială a dovezilor de învinuire, -
şapte ani.
Articolul 196. Depoziţia mincinoasă, concluziile de

expertiză sau traducerea falsă
Prezentarea cu bună ştiinţă a depoziţiilor minciunoase de către
martor partea vătămată sau a concluziilor false de către expert, precum
şi a traducerii greşite de către traducător, dacă aceste acte au fost
săvîrşite în timpul cercetărilor sau în instanţe de judecată,-
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pînă la un an sau cu amendă
în mărime de pînă la cincizeci de salarii minime.
Aceleaşi fapte, dacă ele se referă la învinuirea de săvîrşirea unei

infracţiuni deosebit de periculoase contra statului sau a unei alte
infracţiuni grave, ori au fost săvîrşite din interese de profit sau se
referă la crearea artificială a dovezilor de învinuire, -
şapte ani.
Articolul 197. Refuzul sau sustragerea martorului, a părţii

vătămate, a expertului şi a traducătorului de
la îndeplinirea obligaţiilor lor
Refuzul sau sustragerea martorului ori a părţii vătămate de a face
depoziţii, a expertului de a da concluzii, a traducătorului de a
îndeplini obligaţiile sale, dacă aceste acte au fost săvîrşite în timpul
efectuării cercetărilor sau la şedinţa de judecată, -
Articolul 198. Divulgarea datelor cercetării penale sau

anchetei penale
Divulgarea datelor cercetării penale sau anchetei penale contrar
interdicţiei procurorului, anchetatorului penal sau a persoanei, care
efectuează cercetarea penală, -
se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la patruzeci de salarii
minime.
Divulgarea datelor cercetării penale sau anchetei penale de către

persoana care efectuează cercetarea penală, anchetator, procuror sau de
către persoana abilitată cu controlul asupra activităţii lor în perioada
desfăşurării cercetării penale sau anchetei penale, dacă această acţiune
a cauzat daune morale sau materiale martorului, părţii vătămate sau
reprezentanţilor acestora, precum şi dacă l-au făcut pe vinovat să se
eschiveze de răspundere, -
se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la o sută cincizeci de
salarii minime cu destituire din funcţie.
[Art.198 modificat Ucazul din 24.12.82]
Articolul 198/1. Executarea necorespunzătoare a măsurilor de

protecţie de stat faţă de persoanele care acordă
ajutor în procesul penal, precum şi divilgarea
datelor privind măsurile de protecţie aplicate
faţă de acestea
Neaplicarea sau executarea necorespunzătoare a măsurilor de
protecţie de către persoanele cu funcţii de răspundere din organele ce
asigură protecţia de stat a persoanelor care acordă ajutor în procesul
penal -
cinci ani sau cu amendă în mărime de la o sută pînă la trei sute de
salarii minime cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de
a practica anumite activităţi pe un termen de la trei pînă la cinci ani.
Divulgarea de către persoanele cu funcţii de răspundere din organele
ce asigură protecţia de stat a persoanelor care acordă ajutor în
procesul penal a datelor privind măsurile de protecţie aplicate faţă de
persoanele protejate -
cinci ani sau cu amendă în mărime de la o sută pînă la cinci sute de
salarii minime cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de
a practica anumite activităţi pe un termen de la trei pînă la cinci ani.
Divulgarea de către partea vătămată, martori şi alte persoane care
acordă ajutor în procesul penal a datelor privind măsurile de protecţie
de stat aplicate faţă de ei, dacă aceasta a cauzat consecinţe grave
pentru alte persoane, -
trei ani sau cu amendă în mărime de pînă la trei sute de salarii minime.
Articolul 199. Delapidarea, înstrăinarea sau tăinuirea bunurilor

sechestrate ori tăinuirea sau însuşirea bunurilor,
care urmează să fie confiscate
Delapidarea, înstrăinarea, substituirea, tăinuirea bunurilor
sechestrate sau folosirea lor în alte scopuri, săvîrşite de o persoană
căreia i-au fost încredinţate aceste bunuri sau care este obligată, în
condiţiile legii, să asigure integritatea lor, care au dus la
imposibilitatea comercializării acestor bunuri sau la comercializarea
lor la un preţ mai scăzut, cît şi pierderea, deteriorarea, substituirea,
descompletarea acestor bunuri din neglijenţa acestei persoane -
ani sau cu amendă în mărime de la o sută la o mie cinci sute de salarii
minime.
Tăinuirea sau însuşirea bunurilor, care urmează să fie confiscate, -

minime.
[Art.199 modificat Ucazul din 24.12.82]
Articolul 199/1. Înstrăinarea averii necesare pentru asigurarea

protecţiei de stat a persoanelor care acordă
ajutor în procesul penal
Înstrăinarea averii necesare pentru asigurarea protecţiei de stat a
părţii vătămate, a martorilor şi a altor persoane care acordă ajutor în
procesul penal, săvîrşită de către persoana protejată, căreia această
avere i-a fost încredinţată, -
se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la trei sute de salarii
minime.
Articolul 200. Evadarea din locurile de privaţiune de

libertate sau de sub arest
Evadarea din locurile de privaţiune de libertate sau de sub arest,
săvîrşită de persoana, care execută pedeapsa sau se află sub arest
preventiv, -
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe termen de la şase luni
pînă la patru ani.
Evadarea repetată, precum şi evadarea săvîrşită în urma înţelegerii
prealabile a cîtorva persoane sau însoţită de acte de violenţă asupra
pazei, -
şapte ani.
[Art.200 modificat prin Ucazul nr.3930 din 13.12.84]
Articolul 200/1. Sustragerea de la executarea pedepsei

privative de libertate
Sustragerea de la executarea pedepsei a condamnatului, căruia i s-a
dat voie să plece pe scurtă durată din locurile de deţinere, -
an.
Articolul 200/2. Neexecutarea deciziei instanţei judecătoreşti

Neexutarea premeditată a sentinţei, hotărîrii sau deciziei instanţei
judecătoreşti definitive ori împiedicarea executării lor după aplicarea
unei sancţiuni administrative pentru aceleaşi încălcări
se pedepseşte cu privaţiune de libertate de pînă la doi ani, fie cu
amendă de la o sută la trei sute treizeci de salarii minime.
Articolul 200/3. Nesupunerea cu rea-credinţă cerinţelor adminis-

traţiei instituţiei de reeducare prin muncă
Nesupunerea cu rea-credinţă cerinţelor legitime ale administraţiei
instituţiei de reeducare prin muncă sau o altă împotrivire
administraţiei în timpul exercitării funcţiilor ei, săvîrşită de o
persoană, care îşi execută pedeapsa în locurile de privaţiune de
libertate, dacă această persoană pentru încălcarea cerinţelor regimului
de executare a pedepsei a fost supusă în cursul anului unei pedepse sub
formă de transferare într-o încăpere izolată (celulă) sau a fost izolată
la închisoare, -
Aceleaşi acţiuni, săvîrşite de un recidivist deosebit de periculos
sau de o persoană, judecată pentru o infracţiune gravă, -
cinci ani.
Articolul 200/4. Transmiterea ilegală a unor obiecte interzise

persoanelor deţinute în instituţiile de corectare
prin muncă, în izolatoarele de anchetă penală, în
preventoriile de educaţie prin muncă, de tratament
şi muncă şi de tratament şi educaţie
Transmiterea, tăinuită de la control, sau încercarea de transmitere
prin orice mijloc persoanelor deţinute în instituţiile de corectare prin
muncă, în izolatoarele de anchetă penală, în preventoriile de educaţie
prin muncă, de tratament şi muncă şi de tratament şi educaţie a
băuturilor alcoolice, a substanţelor medicamentoase sau a altor
substanţe cu efect narcotizant, precum şi a altor obiecte, a căror
transmitere este interzisă, dacă aceasta s-a săvîrşit după aplicarea
sancţiunii administrative pentru aceleaşi acţiuni, sau în mod sistematic
sau în mari proporţii, -
doi ani, fie cu amendă în mărime de pînă la treizeci de salarii minime.
Articolul 202. Favorizarea infracţiunilor

Favorizarea prealabilă nepromisă a infracţiunilor, prevăzute de
articolele 88 şi 89 (omorul premeditat), articolul 102, alineatele doi,
trei, patru şi cinci (violul cu circumstanţe agravante), de articolul
116/1 (luarea de ostatici), de articolul 119, alineatele doi, trei şi
patru, de articolul 120, alineatele doi, trei şi patru, de articolul 122
alineatele doi şi trei, de articolul 123, alineatele doi şi trei, de
articolul 123/1, (sustragerea de bunuri din avutul proprietarului,
săvîrşite cu circumstanţe agravante), de articolul 121 (tîlhăria în
scopul sustragerii avutului proprietarului),de articolul 125, alineatele
doi, trei şi patru (dobîndirea prin şantaj a avutului proprietarului),
partea a treia a articolului 179/2 (blocarea intenţionată a arterelor de
transport săvîrşite cu circumstanţe agravante), articolul 182/1
(deturnarea sau capturarea unei garnituri de tren, a unei nave aeriene
sau fluviale), articolul 206/1 (atentarea la viaţa colaboratorului
poliţiei), partea a doua a articolului 224/3 (procurarea, păstrarea,
folosirea, transmiterea sau deteriorarea ilegală a materialelor
radioactive, dacă ele au provocat moartea oamenilor sau alte urmări
grave), articolul 224/4 (sustragerea materialelor radioactive) articolul
225/1 (fabricarea, procurarea, păstrarea, transportarea, expedierea
ilegală în scop de desfacere sau desfacerea de substanţe narcotice),
articolul 225/2 (sustragerea de substanţe narcotice), articolul 227/1
(sustragerea de arme de foc, a muniţiilor sau substanţelor explozive), -
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pînă la cinci ani sau cu
[Art.202 modificat prin Legea nr.500-XII din 15.02.92]
[Art.202 modificat prin Legea nr.496-XII din 15.02.92]

Nedenunţarea în organele de stat corespunzătoare a infracţiunilor în
curs de pregătire sau săvîrşite, despre care se ştie cu certitudine,
prevăzute de articole 88 şi 89 (omorul intenţionat), de articolul 102,
alineatele doi,trei, patru şi cinci (violul cu circumstanţe agravante)
de articolul 116/1 (luarea de ostatici), de articolul 119, alineatele
trei şi patru, de articolul 120, alineatele trei şi patru,de articolul
122, alineatul trei, de articolul 123/1 (sustragerea de bunuri din
avutul proprietarului,săvîrşită cu circumstanţe agravante), de articolul
121 (tîlhăria în scopul sustragerii avutului proprietarului), de
articolul 125, alineatele trei şi patru (dobîndirea prin şantaj a
avutului proprietarului), de partea a treia a articolului 179/2
(blocarea intenţionată a arterelor de transport, săvîrşită cu
circumstanţe agravante), de articolul 182/1, (deturnarea sau capturarea
unei garnituri de tren, a unei nave aeriene sau fluviale), de articolul
206/1 (atentarea la viaţa colaboratorului poliţiei),de partea a doua a
articolului 224/3 (procurarea, păstrarea, folosirea, transmiterea sau
deteriorarea ilegală a materialelor radioactive, dacă ele au provocat
moartea oamenilor sau alte urmări grave), de articolul 224/4
(sustragerea materialelor radioactive),de partea a doua a articolului
225/1 (fabricarea, procurarea păstrarea, transportarea, expedierea
ilegală în scop de desfacere sau desfacerea de substanţe narcotice,
săvîrşite cu circumstanţe agravante), de partea a treia a articolului
225/2 (sustragerea de substanţe narcotice săvîrşită de un recidivist
dosebit de periculos sau printr-un atac tîlhăresc, precum şi sustragerea
de substanţe narcotice în proporţii mari), de părţile a doua şi a treia
a articolului 227/1 (sustragerea de arme de foc, muniţii sau
substanţelor explozive), -
cu amendă îm mărime de pînă la o sută de salarii minime.
CAPITOLUL AL ZECELEA
INFRACŢIUNI CONTRA ORDINII DE ADMINISTRAŢIE
Articolul 203/1. Nesupunerea cerinţelor Constituţiei Republicii

Moldova şi ale altor legi ale Republicii Moldova
Persoanelor care împiedică în mod activ îndeplinirea cerinţelor
Constituţiei Republicii Moldova şi ale altor legi ale Republicii Moldova
prin nesupunere civilă făţişă, precum şi cele ce provoacă alte persoane
la astfel de acţiuni, -
Aceleaşi acţiuni, urmate de un apel la nesupunere civilă

(împotrivire) în masă cerinţelor Constituţiei Republicii Moldova şi ale
altor Legi ale Republicii Moldova, precum şi organizarea lor, -
la şapte ani.
Acţiunile prevăzute în părţile întîi şi doi ale prezentului articol,
săvîrşite de conducătorii organelor puterii de stat şi ale
administraţiei de stat ai întreprinderilor, instituţiilor şi
organizaţiilor de stat, cooperatiste şi obşteşti, ce aduc prejudicii
intereselor de stat, obşteşti,-
la zece ani.
Articolul 203/2. Profanarea simbolurilor naţional - statale

Profanarea simbolurilor naţional - statale (stema, drapelul, imnul)
ale Republicii Moldova sau ale altui stat,-
Aceleaşi acţiuni,săvîrşite a doua oară sau în urma unei înţelegeri

prealabile de către un grup de persoane, -
la şapte ani sau cu amendă în mărime de la cincizeci la şaptezeci de
salarii minime.
Acţiunile prevăzute în partea întîi a prezentului articol, săvîrşite
de persoane cu funcţii de răspundere, responsabile pentru respectarea
modului de folosire a simbolurilor naţional-statale, -
la şapte ani sau cu amendă în mărime de pînă la optzeci de salarii
minime cu destituirea din funcţie.
Articolul 203/3 Încălcarea premeditată a modului de folosire a

simbolurilor naţional-statale de către persoanele
cu funcţii de răspundere
Încălcarea premeditată a modului de folosire a simbolurilor naţional
- statale (stema, drapelul, imnul) ale Republicii Moldova sau ale altui
stat de către persoanele cu funcţii de răspundere, responsabile pentru
respectarea acestui mod, după aplicarea faţă de ei a sancţiunii
administrative pentru aceleaşi acţiuni, -
trei ani sau cu amendă în mărime de pînă la cincizeci de salarii minime
cu destituirea din funcţie.
Încălcarea cu rea-voinţă a modului de folosire a simbolurilor
naţional-statale de către persoanele cu funcţii de răspundere,
responsabile pentru respectarea acestui mod, deci refuzul premeditat şi
repetat de a folosi simbolurile naţional-statale în modul stabilit, de a
îndeplini hotărîrile organelor supreme ale puterii de stat şi
administraţiei de stat ale republicii, încălcare ce aduce prejudicii
intereselor de stat şi obşteşti,-
se pedepseşte cu privaţiune de libertate de la trei pînă la şapte
ani sau cu o amendă în mărime de pînă la optzeci de salarii minime cu
destituirea din funcţie.
Articolul 203/4. Organizarea sau participarea activă la acţiuni

de grup, care tulbură ordinea publică
Organizarea, precum şi participarea activă la acţiuni de grup, care
tulbură grav ordinea publică, sau sunt însoţite de neîndeplinirea vădită
a dispoziţiilor legale ale reprezentanţilor puterii sau care au avut ca
urmare tulburarea activităţii transporturilor, întreprinderilor,
instituţiilor, organizaţiilor de stat sau obşteşti,-
cu amendă în mărime de pînă la treizeci de salarii minime.
[Art.203/6 exclus prin Legea nr.814 din 24.04.96]

Articolul 204. Împiedicarea activităţii legale a persoanelor cu

funcţii de răspundere sau opunerea de rezistenţă
acestora
Împiedicarea în orice formă a activităţii legale a persoanelor cu
funcţii de răspundere din cadrul Curţii de Conturi, ministerelor,
departamentelor, inspectoratelor şi altor organe abilitate, precum şi a
deputaţilor în Parlament, aflaţi în exerciţiul funcţiunii, adică
neadmiterea efectuării controalelor, neprezentarea documentelor
corespunzătoare sau bunurilor pentru sechestrare, neasigurarea accesului
liber în încăperi, neexecutarea prescripţiilor şi altor cerinţe legale,
dacă aceste acţiuni au fost săvîrşite după aplicarea unei sancţiuni
administrative pentru o contravenţie similară, -
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pînă la un an sau cu amendă
în mărime de la o sută la trei sute de salarii minime.
Opunerea de rezistenţă persoanelor nominalizate la alineatul 1,
aflate în exerciţiul funcţiunii, precum şi constrîngerea acestora, prin
violenţă sau prin ameninţarea cu aplicarea violenţei, la săvîrşirea unor
acţiuni ilegale -
ani sau cu amendă în mărime de la cinci sute la o mie cinci sute de
salarii minime.
Articolul 204/1. Opunerea de rezistenţă colaboratorului poliţiei

Opunerea de rezistenţă colaboratorului poliţiei, altui lucrător din
organele afacerilor interne sau unei persoane aflate în exerciţiul
datoriei de serviciu sau obşteşti pentru menţinerea ordinii publice şi
combaterea criminalităţii săvîrşită în mod repetat în decursul unui an
după aplicarea sancţiunilor administrative pentru acţiuni similare,-
an, sau cu amendă în mărime de pînă la treizeci de salarii minime.
Opunerea de rezistenţă colaboratorului poliţiei, altui lucrător din

organele afacerilor interne sau unei persoane în exerciţiul funcţiunii
sau al datoriei obşteşti de menţinere a ordinii publice şi de combatere
a criminalităţii, însoţită de violenţă sau de ameninţarea cu aplicarea
forţei, precum şi constrîngerea acestor persoane, prin violenţă sau prin
ameninţarea cu aplicarea forţei, la îndeplinirea unor acţiuni nelegale,-
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la un an
pînă la cinci ani sau cu amendă în mărime de pînă la cincizeci de
salarii minime.
[Dispoziţia alin. 2 art.204/1 în redacţia Legii din 09.12.94]
Articolul 205. Ultrajul contra unui reprezentant al puterii sau unui

reprezentant al organizaţiilor obşteşti, care menţine
ordinea publică
Ultrajul contra unui reprezentant al puterii sau unui reprezentant
al organizaţiilor obşteşti, care menţine ordinea publică, în timpul cînd
aceştea îşi exercită funcţiile lor, -
minime, sau atrage aplicarea măsurilor de influenţă obştească.
Aceeaşi acţiune, săvîrşită în mod public,-
se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la şapterzeci de salarii
minime.
Articolul 205/1. Ultragierea colaboratorului poliţiei

Ultragierea colaboratorului poliţiei, adică jignirea premeditată a
onoarei şi demnităţii lui, ultragierea altui lucrător din organele
afacerilor interne sau unei persoane aflate în exerciţiul datoriei de
serviciu sau obşteşti pentru menţinerea ordinii publice şi combaterea
criminalităţii, exprimată prin acţiune, verbal sau în scris,săvîrşită în
mod repetat în decursul unui an după aplicarea sancţiunilor
administrative pentru acţiuni similare,-
şase luni sau cu amendă în mărime de pînă la treizeci de salarii minime.
Articolul 205/2. Clevetirea asupra colaboratorului or-

ganelor de ocrotire a drepturilor
Clevetirea asupra unui colaborator al organelor de ocrotire a
drepturilor, adică acţiunile legate de comportarea unor informaţii vădit
false şi defăimătoare referitoare la activitatea lui profesională,
inclusiv clevetirea prin tipărituri sau prin altă metodă de multiplicare
prin mijloace de informare în masă, prin scrisori anonime,-
trei ani sau cu amendă în mărime de pînă la treizeci de salarii minime.
[Sancţiunea art.205/2 modificată prin Legea din 23.02.93]
Articolul 206. Ameninţarea sau violenţa săvîrşită asupra unei

persoane oficiale sau unui cetăţean care
îşi îndeplineşte datoria obştească
Ameninţarea cu moartea, cu pricinuirea unor leziuni corporale sau cu
nimicirea bunurilor, ori săvîrşirea unor acţiuni nelegale asupra unei
persoane oficiale sau rudelor ei apropiate, acţiuni în scopul de a-i
contracara activitatea de serviciu sau obştească, ori de a-i schimba
caracterul ei în interesul celui care ameninţă, precum şi aceeaşi
ameninţare sau aceleaşi acţiuni săvîrşite nelegal asupra unui cetăţean
sau asupra rudelor lui apropiate în legătură cu participarea lui la
prevenirea, curmarea unei infracţiuni sau a unei fapte antisociale, -
ani sau cu amendă în mărime de pînă la treizeci de salarii minime.
Pricinuirea unor leziuni corporale uşoare, lovirea sau alte acte de
violenţă, săvîrşite asupra unei persoane oficiale ori asupra rudelor ei
apropiate sau asupra unui cetăţean ori asupra rudelor lui apropiate în
legătură cu participarea lui la prevenirea, curmarea unei infracţiuni
sau a unei fapte antisociale,-
cinci ani sau cu amendă în mărime de pînă la cincizeci de salarii minime.
Articolul 206/1. Atentarea la viaţa colaboratorului poliţiei

Atentarea la viaţa colaboratorului poliţiei, a altui lucrător din
organele afacerilor interne sau a unei persoane aflate în exerciţiul
funcţiunii sau al datoriei obştşti de menţinere a ordinii publice şi de
combatere a criminalităţii, -
Aceleaşi acţiuni care au cauzat leziuni corporale grave sau
moartea, -
pe un termen de la zece pînă la douăzeci şi cinci de ani.
[Sancţiunea alin.2 art.206/1 în redacţia Legii din 08.12.95]
Articolul 206/2. Deteriorarea sau nimicirea premeditată

a bunurilor colaboratorilor poliţiei
Deteriorarea sau nimicirea premeditată a bunurilor unui colaborator
al poliţiei, ale altui lucrător din organele afacerilor interne sau ale
rudelor lor, săvîrşită în legătură cu exercitarea de către ei a
îndatoririlor de serviciu sau obşteşti pentru menţinerea ordinii publice
şi combaterea criminalităţii, -
pînă la zece ani.
Aceleaşi acţiuni, săvîrşite prin incendiere, explozie ori prin altă
metodă socialmente periculoasă, sau care a cauzat o pagubă mare ori
urmări grave, -
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la opt pînă
Articolul 207. Uzurparea puterii sau a titlului unei

persoane oficiale
Uzurparea puterii sau a titlului unei persoane oficiale, însoţite de
săvîrşirea pe această bază a unor acte social-periculoase, -
Articolul 207/1.Organizarea unei greve interzise şi conducerea ei,

împiedicarea activităţii întreprinderii,instituţiei,
organizaţiei în condiţiile stării excepţionale
Organizarea unei greve interzise şi conducerea ei, precum şi
împiedicarea activităţii întreprinderii,instituţiei, organizaţiei în
condiţiile stării excepţionale, -
trei ani ori cu o amendă în mărime de pînă la cincizeci de salarii minime.
Aceleaşi acţiuni, săvîrşite în perioada formelor speciale de
administrare, -
cinci ani ori cu o amendă în mărime de la cincizeci la şaptezeci de
salarii minime.
Articolul 207/2. Blocarea intenţionată a arterelor de transport,

întreprinderilor,instituţiilor sau organizaţiilor
Blocarea intenţionată a arterelor de transport, clădirilor
(obiectelor), ce aparţin întreprinderilor, instituţiilor sau
organizaţiilor, prin instalarea de posturi sau în alt mod, care a cauzat
ori ar fi putut cauza pericol pentru viaţa sau sănătatea oamenilor sau a
avut ori ar fi putut avea alte consecinţe grave, -
patru ani ori cu amendă de la treizeci la o sută de salarii minime.
Aceleaşi acţiuni, săvîrşite în mod repetat, -

zece ani.
Acţiunile, prevăzute în alineatele întîi sau doi ale prezentului
articol, care au cauzat accidente cu oameni sau au atras după sine alte
consecinţe deosebit de grave, -
Articolul 208. Sustragerea sau degradarea documentelor

Sustragerea, distrugerea, degradarea sau tăinuirea documentelor,
precum şi sustragerea imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor, care se
află în întreprinderile,instituţiile, organizaţiile de stat sau obşteşti
dacă aceste fapte au fost săvîrşite într-un interes de profit sau din
motive josnice, -
amendă în mărime de pînă la şaizeci de salarii minime, fie cu retragerea
dreptului de a practica activitatea de întreprinzător pe o perioadă de
la doi la cinci ani.
[Alin.1 art.208 completat prin Legea nr.1276-XV din 25.07.2002]
Aceleaşi fapte, dacă au cauzat o daună substanţială întreprinderii,

instituţiei sau organizaţiei de stat sau obşteşti ori drepturilor şi
intereselor legitime ale cetăţenilor, sau au fost săvîrşite în scopul de
a ascunde urmele infracţiunii, precum şi sustragerea documentelor de o
deosebită importanţă, -
cinci ani.
Sustragerea de la cetăţeni a paşapoartelor sau a altor documente
personale importante, -
se pedepseşte fie cu privaţiune de libertate pînă la un an fie cu
Articolul 208/1. Neasigurarea păstrării bunurilor sechestrate

Înstrăinarea, substituirea, tăinuirea, deteriorarea, descompletarea
bunurilor sechestrate sau folosirea lor în alte scopuri, care au dus la
imposibilitatea comercializării acestor bunuri sau la comercializarea
lor la un preţ mai scăzut, săvîrşite de o persoană căreia i-au fost
încredinţate aceste bunuri sau care era obligată să asigure păstrarea
lor conform legii, precum şi dispariţia, deteriorarea, substituirea,
descompletarea acestor bunuri din neglijenţa acestei persoane -
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pînă la trei ani sau cu o
amendă în mărime de la o mie la o mie cinci sute de salarii minime."
Articolul 209. Falsificarea sau folosirea documentelor, ştampilelor,

sigiliilor sau a imprimatelor false
Fabricarea,vînzarea sau folosirea documentelor oficiale false, care
acordă drepturi sau eliberează de îndatoriri, fabricarea sau vînzarea
ştampilei sau sigiliului false, precum şi a imprimatelor false ale unor
întreprinderi, instituţii, organizaţii de stat sau obşteşti, -
ani sau cu amendă de pînă la trei sute de salarii minime.
Aceleaşi fapte, săvîrşite în mod repetat, sau dacă au cauzat o daună
substanţială intereselor statului sau celor obşteşti, ori drepturilor şi
intereselor legitime ale cetăţenilor, precum şi fabricarea, vînzarea sau
folosirea unui document fals de importanţă deosebită,-
cinci ani sau cu amendă de la trei sute la şase sute de salarii minime.
Articolul 209/1. Acţiuni ilegale faţă de decoraţiile de stat

Cumpărarea, vînzrea, schimbarea sau o altă transmitere prin
compensare a ordinului, medaliei, insignei la titlul onorific ale
Republicii Moldova, -
minime.
Aceleaşi acţiuni, săvîrşite în mod repetat, precum şi falsificarea
sau distrugerea intenţionată a ordinului, medaliei, insignei la titlul
onorific ale Republicii Moldova sau o altă profanare a lor, -
ani, fie cu amendă în mărime de pînă la şaizeci de salarii minime.
Articolul 210. Încălcarea regulilor de intrare în fîşia

de frontieră sau în zona de frontieră
Încălcarea regulilor de intrare, de locuire sau de înregistrare
în fîşia de frontiră sau în zona de frontieră,-
Articolul 210/1. Încălcarea de către cetăţenii străini şi persoanele

fără cetăţenie a regulilor de şedere în Republica
Moldova şi de trecere în tranzit prin teritoriul
Republicii Moldova
Încălcarea cu rea voinţă de către cetăţenii străini şi persoanele
fără cetăţenie a regulilor de şedere în Republica Moldova adică
domicilierea fără acte, ce dau dreptul de şedere în Republica Moldova
sau domicilierea cu acte nevalabile, nerespectarea modului stabilit de
înregistrare, eschivarea de la plecare după expirarea termenului de
şedere, ce le-a fost stabilit, precum şi nerespectarea regulilor de
trecere în tranzit prin teritoriul Republicii Moldova, -
se pedepsesc cu privaţiune de libertate de la unu la doi ani sau cu
amendă de la cincizeci la o sută de salarii minime.
[Art.210/1 modificat prin Legea nr.1524-XV din 12.12.02, în vigoare
21.01.03]
Articolul 211. Încălcarea regulilor sistemului de paşapoarte
Încălcarea cu rea-voinţă a regulilor sistemului de paşapoarte, dacă
aceasta s-a manifestat prin locuire fără paşaport şi dacă mai înainte
persoana a fost de acum de două ori supusă unei sancţiuni administrative
pentru aceasta, -
[Art.211/1 exclus prin Legea nr.1277 din 18.07.97]

Articolul 212. Încălcarea legilor cu privire la înre-

gistrarea actelor stării civile
Ascunderea împrejurărilor, care împiedică încheierea căsătoriei, sau
comunicarea organelor stării civile a unor date vădit minciunoase, -
minime.
Articolul 213. Sustragerea unui supus militar de la

concentrarea de instrucţie sau de
control şi de la evidenţa militară
Sustragerea unui supus militar de la concentrarea de instrucţie sau
de control, -
Aceeaşi faptă, săvîrşită prin automutilare, prin simularea unei boli,

prin falsificarea documentelor sau prin altă înşelăciune, precum şi
săvîrşită cu alte circumstanţe agravante, -
Sustragerea unui supus militar de la evidenţa militară, în cazul
cînd pentru o astfel de faptă vinovatului i-au mai fost aplicate
sancţiuni administrative, -
minime.

Articolul 214. Samavolnicia

Samavolnicia, adică exercitarea arbitrară şi prin încălcarea ordinii
stabilite a unui drept legitim sau presupus, dacă s-au cauzat daune
considerabile intereselor publice ori drepturilor şi intereselor
ocrotite de lege ale persoanelor fizice şi juridice,-
trei ani sau cu amendă de la douăzeci şi cinci la şaptezeci şi cinci de
salarii minime.
Aceleaşi acţiuni săvîrşite în mod repetat sau de către un grup de

persoane în urma unei înţelegeri prealabile, sau prin ameninţarea cu
moartea ori cu aplicarea de leziuni corporale, sau însoţite de violenţă
nepericuloasă pentru viaţă şi sănătate, sau de deteriorarea şi nimicirea
bunurilor, -
cinci ani sau cu amendă de la cincizeci la o sută de salarii minime.
Faptele prevăzute de alineatele întîi şi doi ale prezentului articol
săvîrşite de o organizaţie criminală sau de un recidivist deosebit de
periculos, sau cu aplicarea armei, sau însoţite de violenţă periculoasă
pentru viaţă şi sănătate, sau dacă au condus la cauzarea unor pagube de
mari proporţii ori la alte urmări grave, -
doisprezece ani.
Samovolnicia însoţită de răpirea sau de ameninţarea cu răpirea
părţii vătămate, a rudelor sau apropiaţilor ei, -
Articolul 214/1. Încălcarea modului de organizare şi de

desfăşurare a adunărilor, mitingurilor,
procesiunilor şi demonstraţiilor de stradă
Încălcarea modului de organizare sau de desfăşurare a adunărilor,
mitingurilor, procesiunilor şi demonstraţiilor de stradă, săvîrşită de
către organizatorul adunării, mitingului, procesiunii sau demonstraţiei
de stradă după aplicarea măsurilor de sancţionare administrativă pentru
aceleaşi acţiuni, -
se pedepseşte fie cu amendă în mărime de pînă la trei sute de
salarii minime fie cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la
doi ani.
[Sancţiunea art.214/1 modificat prin Legea din 23.02.93]
Articolul 215. Construirea samavolnică

Construirea samavolnică a unei case de locuit sau a unei anexe la
clădire, -
amendă în mărime de pînă la o sută de salarii minime cu demolarea sau
confiscarea casei de locuit sau a anexei la clădire, construite în mod
samavolnic.
[Partea 2 art.215 exclusă prin Legea din 23.02.93]
[Partea 1 art.215 în redacţia Ucazului din 10.02.62]
Articolul 217. Folosirea ilegală a semnelor aflate sub protecţia

tratatelor internaţionale
Folosirea emblemei Crucii Roşii şi a denumirii "Crucea Roşie" de
către persoane care nu sînt împuternicite cu acest drept, precum şi a
însemnelor care pot fi identificate cu emblema Crucii Roşii, dacă aceste
acţiuni au avut urmări grave, -
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la un
an sau cu amendă în mărime de o sută de salarii minime.
[Art.217 în redacţia Legii nr.188-XV din 24.05.2001]
Articolul 217/1 Încălcarea regulilor de pază a liniilor

de telecomunicaţii
Încălcarea regulilor de pază a liniilor de telecomunicaţii, care a
avut ca urmare deteriorarea unei linii de cablu a telecomunicaţiilor
interurbane, dacă a provocat o întrerupere a telecomunicaţiilor,-
[Sancţiunea art.217/1 modificat prin Legea din 23.02.93]
CAPITOLUL AL UNSPREZECELEA
INFRACŢIUNI CONTRA SECURITĂŢII PUBLICE,

A ORDINII PUBLICE ŞI A SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI
Articolul 218. Huliganismul

Huliganismul, adică acte intenţionate, care încalcă grosolan ordinea
publică şi exprimă o vădită lipsă de respect faţă de societate, -
an sau cu amendă în mărime de pînă la treizeci de salarii minime.
Huliganismul agravat, adică aceleaşi acte, care prin conţinutul lor

se deosebesc printr-un cinism excepţional sau o deosebită obrăznicie,
ori însoţite de opunerea de rezistenţă unui reprezentant al puterii sau
unui reprezentant al obştimii, care îndeplineşte funcţiile de menţinere
a ordinii publice, sau altor cetăţeni, care curmă actele huliganice,
precum şi săvîrşite de o persoană, condamnată mai înainte pentru
huliganism, -
cinci ani.
Huliganismul deosebit de agravat, adică acte, prevăzute de partea
întîi sau partea a doua a prezentului articol, dacă ele au fost
săvîrşite cu aplicarea sau încercarea aplicării armei de foc sau
cuţitelor, boxelor sau altor arme albe, precum şi altor obiecte, special
adaptate pentru vătămarea integrităţii corporale, -
şapte ani.
Articolul 219. Ameninţarea cu omor, cu vătămarea gravă

a integrităţii corporale sau cu distru-
gerea bunurilor
Ameninţarea cu omor, cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau
cu distrugerea bunurilor prin incendiere, dacă au fost motive de a se
teme de realizarea acestei ameninţări, -
amendă în mărime de pînă la patruzeci de salarii minime.
Articolul 220. Dobîndirea sau desfacerea bunurilor,

despre care se ştie că au fost obţi-
nute pe cale criminală
Dobîndirea sau desfacerea bunurilor, despre care se ştie că au fost
obţinute pe cale criminală,-
Aceleaşi fapte, săvîrşite fie sub formă de îndeletnicire, fie în
proporţii mari, -
se pedepsesc fie cu privaţiune de libertate pînă la cinci ani cu sau
fără confiscarea averii, fie cu amendă în mărime de pînă la o sută de
salarii minime cu sau fără confiscarea averii.
Articolul 220/1. Organizarea cerşetoriei

Organizarea cerşetoriei ori recrutarea pentru a cerşi, ori îndemnul
sau constrîngerea la cerşetorie în scopul obţinerii unui folos material,
săvîrşită:
1) asupra unei persoane cu evidente deficienţe fizice ori psihice
sau asupra minorilor;
2) în mod repetat ori cu aplicarea forţei fizice, ori cu ameninţarea
de a o aplica, -
cinci ani.
[Art.221 exclus prin Legea nr.51-XIII din 14.04.94]
[Art.221/1 exclus prin Ucazul din 04.09.75]
Articolul 222. Întreţinerea speluncilor pentru

desfrîu şi codoşia
Organizarea sau întreţinerea speluncilor pentru desfrîu, precum şi
codoşia pentru desfrîu sau recrutarea femeilor în acelaşi scop, -
şase ani, cu sau fără confiscarea averii.
[Sancţiunea alin.1 art.222 modificată prin Legea nr.42-XIV din 04.06.98]
Organizarea sau întreţinerea speluncilor pentru consumarea de

băuturi spirtoase, precum şi acordarea sistematică de încăperi pentru
aceste scopuri,-
doi ani, fie cu amendă în mărime de pînă la cincizeci de salarii minime.
Organizarea sau întreţinerea caselor de desfrîu pentru narcotizare

prin folosirea mijloacelor medicinale şi altor mijloace, care nu sunt de
categoria narcoticelor, sau punerea la dispoziţie a încăperilor pentru
aceste scopuri, -
ani, sau cu o amendă în mărime de pînă la cincizeci de salarii minime.
[Dispoziţia alin.1 art.222 modificată prin Legea nr.51-XIII din 14.04.94]
[Art.222/1 exclus prin Legea nr.51-XIII din 14.04.94]

Articolul 223. Fabricarea sau desfacerea obiectelor pornografice

Fabricarea, difuzarea şi facerea reclamei operelor pornografice,
publicaţiilor tipărite, tablourilor sau altor obiecte cu caracter
pornografic, precum şi comerţul cu ele sau păstrarea lor în scop de
vînzare sau difuzare, săvîrşite în decursul unui an după aplicarea
sancţiunii administratrive pentru astfel de acţiuni, -
amendă în mărime de pînă la treizeci de salarii minime în toate cazurile
cu ridicarea obiectelor pornografice şi a mijloacelor de fabricare a lor.
Fabricarea, păstrarea, difuzarea, transmiterea sau facerea reclamei
prin intermediul reţelei computerizate materialelor pornografice, care
conţin imagini ale persoanelor în vîrsta de pînă la 18 ani, -
ani sau cu amendă în mărime de la o sută pînă la trei sute de salarii
minime.
[Art.223 completat prin Legea nr.830-XV din 07.02.2002]
Articolul 223/1. Confecţionarea sau difuzarea de lucrări, ce

propagă cultul violenţei şi al cruzimii
Confecţionarea, difuzarea, demonstrarea sau păstrarea în scop de
difuzare sau de demonstrare a unor filme de cinematograf şi videofilme
sau a altor lucrări, ce propagă cultul violenţei şi al cruzimii,
săvîrşite în decursul unui an după aplicarea sancţiunii administrative
pentru astfel de acţiuni, -
amendă în mărime de pînă la treizeci de salarii minime cu confiscarea
lucrărilor şi a mijloacelor pentru confecţionarea şi demonstrarea lor.
Articolul 223/2. Antrenarea minorilor în acţiuni militare

şi propagarea războiului în rîndurile lor
Antrenarea minorilor care nu au atins vîrsta de 16 ani în acţiuni
militare şi propagarea războiului în rîndurile lor -
cinci ani ori cu amendă în mărime de pînă la cincizeci de salarii minime.
Articolul 224. Atragerea minorilor la activitatea criminală

sau determinarea lor la fapte amorale
Atragerea minorilor la activitatea criminală sau instigarea lor la
săvîrşirea infracţiunilor, sau altor delicte, precum şi determinarea lor
la fapte amorale, -
cinci ani.
Atragerea minorilor la săvîrşirea de acţiuni prevăzute la
articolele 105, 105/1, 105/2 şi 222 din prezentul cod -
se pedepseşte cu privaţiune de libertate de la şapte la zece ani.
[Alin.2 art.224 introdus prin Legea nr.42-XIV din 04.06.98]
Articolul 224/1. Atragerea minorilor la beţie

Îmbătarea minorului de către o persoană, faţă de care acesta îi era
subordonat pe linie de serviciu, -
doi ani, fie cu amendă în mărime de pînă la treizeci de salarii minime.
Atragerea minorului la beţie, adică îmbătarea sistematică a

minorului, -
se pedepseşte fie cu privaţiune de libertate pînă la cinci ani.
[Partea 1 art.224/1 modificată prin Legea din 23.02.93]
[Partea 1 art.224/1 modificată prin Ucazul din 29.11.85]
[Partea 1 art.224/1 modificată prin Ucazul din 24.12.82]
Articolul 224/2. Atragerea minorilor la consumarea ne-
medicinală a medicamentelor şi a altor
mijloace cu efect narcotizant
Atragerea minorilor la consumarea nemedicinală a medicamentelor şi a
altor mijloace, care nu sunt narcotice, avînd un efect narcotizant,-
cinci ani.
Articolul 224/3. Procurarea, păstrarea, folosirea, transmiterea sau

deteriorarea ilegală a materialelor radioactive
Procurarea, păstrarea, folosirea, transmiterea sau deteriorarea
ilegală a materialelor radioactive (surselor de radiaţie ionizată,
substanţelor radioactive şi materialelor nucleare, ce se află în orice
stare fizică în instalaţie sau în preparat, ori sub altă formă) -
cinci ani.
Aceleaşi fapte, dacă ele au provocat moartea oamenilor sau alte
urmări grave, -
ani.
Articolul 224/4. Sustragerea materialelor radioactive

Sustragerea materialelor radioactive, -
zece ani cu sau fără confiscarea bunurilor.
Articolul 224/5. Ameninţarea de a săvîrşi sustragerea

materialelor radioactive sau de a le folosi
Ameninţarea de a săvîrşi sustragerea materialelor radioactive în
scopul de a forţa un stat, o organizaţie internaţională, o persoană
fizică sau juridică de a săvîrşi vreo acţiune sau de a se abţine de la
ea, dacă au existat motive de a se teme de realizarea acestei
ameninţări, -
trei ani.
Ameninţarea de a folosi materiale radioactive în scopul de a provoca
moartea unor oameni sau alte urmări grave, dacă au existat motive de a
se teme de realizarea acestei ameninţări, -
cinci ani.
Articolul 224/6. Încălcarea regulilor de păstrare, folosire,

evidenţă, transportare a materialelor radioactive
sau a altor reguli de manipulare a lor
Încălcarea regulilor de păstrare, folosire, evidenţă, transportare a
materialelor radioactive şi a altor reguli de manipulare a lor, dacă
aceste acţiuni ar putea provoca moartea oamenilor sau alte urmări
grave, -
Aceleaşi fapte, dacă ele au provocat moartea oamenilor sau alte

urmări grave, -
ani.
Articolul 225. Fabricarea sau desfacerea substanţelor
cu efect puternic şi toxice
Încălcarea regulilor stabilite în ce priveşte fabricarea, păstrarea
livrarea, evidenţa, transportul, expedierea substanţelor cu efect
puternic şi toxice, -
un an, fie cu amendă în mărime de pînă la cincizeci de salarii minime.
Fabricarea, desfacerea, precum şi păstrarea în scopul desfacerii sau
procurarea în acelaşi scop a substanţelor cu efect puternic sau a celor
toxice, dar care nu sunt substanţe narcotice, săvîrşite fără o
autorizaţie specială, -
amendă în mărime de pînă la şaizeci de salarii minime cu confiscarea
substanţelor cu efect puternic şi toxice.
Articolul 225/1. Fabricarea, procurarea, păstrarea, transportarea,

expedierea ilegală în scop de desfacere sau
desfacerea ilegală a mijloacelor narcotice
Fabricarea, procurarea, păstrarea, transportarea sau expedierea
ilegală în scop de desfacere, precum şi desfacerea ilegală a mijloacelor
narcotice, -
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pînă la zece ani cu sau
Aceleaşi fapte, săvîrşite repetat sau prin înţelegere prealabilă de
un grup de persoane, sau de o persoană, care a săvîrşit mai înainte una
din infracţiunile prevăzute de articolele 225/2 - 225/4 şi 226 din
prezentul Cod, sau de un recidivist deosebit de periculos, precum şi
dacă obiectul acestor fapte l-au constituit mijloace narcotice în
proporţii mari, -
Notă la articolele 225/1, 225/5 - 225/7.

Persoana, care a predat benevol mijloace narcotice,este scutită de
răspunderea penală pentru procurarea mijloacelor narcotice predate,
precum şi pentru păstrarea, transportarea şi expedierea lor.
Persoana, care s-a adresat benevol la o instituţie medicală pentru a
i se acorda asistenţă medicală în legătură cu consumarea unor substanţe
narcotice în scopuri nemedicinale, este scutită de răspunderea penală
pentru consumarea mijloacelor narcotice fără prescripţia medicului,
precum şi pentru procurarea, păstrarea, transportarea şi expedierea
ilegale ale mijloacelor narcotice consumate.
[Nota introdusă prin Ucazul din 27.07.87]
Articolul 225/2. Sustragerea de mijloace narcotice

Sustragerea de mijloace narcotice, -
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pînă la cinci ani cu sau
Aceeaşi faptă, săvîrşită repetat sau prin înţelegere prealabilă de
un grup de persoane, sau printr-un act de violenţă, ce nu este periculos
pentru viaţă şi sănătate, sau de o persoană, căreia substanţele sus
-arătate i-au fost încredinţate în legătură cu situaţia ei de serviciu
sau pentru pază, precum şi de o persoană, care a săvîrşit mai înainte
una din infracţiunile, prevăzute de articolele 225/1, 225/3, 225/4 şi
226 din prezentul Cod, -
zece ani cu sau fără confiscarea averii, cu privaţiunea dreptului de a
ocupa anumite posturi sau de a desfăşura o anumită activitate ori fără
aceasta.
Sustragerea de mijloace narcotice, săvîrşită de un recidivist
deosebit de pericullos sau printr-un atac tîlhăresc, precum şi
sustragerea de mijloace narcotice în proporţii mari, -
Articolul 225/3. Organizarea sau întreţinerea de spelunci

pentru consumul de mijloace narcotice
Organizarea sau întreţinerea de spelunci pentru consumul de mijloace
narcotice sau punerea la dispoziţie a localurilor pentru aceleaşi
scopuri, -
zece ani cu sau fără confiscarea averii.
Articolul 225/4. Îndemnul de a consuma mijloace narcotice

Îndemnul de a consuma mijloace narcotice, -
Aceeaşi faptă, săvîrşită faţă de două sau mai multe persoane sau
faţă de un minor, sau de o persoană, condamnată mai înainte pentru
îndemn la consumul de mijloace narcotice, precum şi de o persoană, care
a săvîrşit mai înainte una din infracţiunile prevăzute de articolele
225/1-225/3 şi 226 din prezentul cod, -
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pînă la zece ani.
Articolul 225/5 Fabricarea, procurarea, păstrarea sau

expedierea ilegală de mijloace narco-
tice fără scop de desfacere
Fabricarea, procurarea, păstrarea, transportarea sau expedierea
ilegală de mijloace narcotise fără scop de desfacere, -
Aceleaşi fapte, săvîrşite repetat sau de o persoană, care a săvîrşit

mai înainte una din infracţiunile, prevăzute de articolele 225/1-225/4,
226 şi 226/1 din prezentul Cod, -
Articolul 225/6. Încălcarea regulilor de producţie, procurare,

păstrare, evidenţă, livrare, transportare sau
expediere a mijloacelor narcotice
Încălcarea regulilor de producţie, procurare, păstrare, evidenţă,
livrare, transportare sau expediere de mijloace narcotice, -
cu amendă în mărime de pînă la o sută de salarii minime cu sau fără
privarea de dreptului de a ocupa anumite posturi sau de a desfăşura o
anumită activitate sau fără aceasta.
Articolul 225/7. Procurarea sau păstrarea ilegală a mijloacelor

narcotice în cantităţi mici ori consumarea
mijloacelor narcotice fără prescripţia medicului
Procurarea sau păstrarea ilegală fără scop de vînzare a mijloacelor
narcotice în cantităţi mici ori consumarea mijloacelor narcotice fără
prescripţia medicului, săvîrşite a doua oară în decursul unui an după
aplicarea sancţiei administrative pentru aseleaşi încălcări, -
ani, sau cu o amendă în mărime de pînă la treizeci de salarii minime.
Articolul 226. Semănatul sau creşterea macului pentru opiu şi

a cînepei, a căror cultivare este interzisă
Semănatul sau creşterea macului pentru opiu, precum şi a cînepei
indiene, sud-manciuriene, din Ciuea-de-Sud, din Arhonul-de-Sud şi din
sudul ţinutului Crasnodar, a căror cultivare este interzisă, -
cinci ani.
Aceleaşi fapte, săvîrşite a doua oară sau de către o persoană, care
a săvîrşit mai înainte una din infracţiunile, prevăzute de articolele
225/1-225/4 şi 226/1 din prezentul Cod, -
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la opt
ani.
Articolul 226/1 Semănatul sau creşterea ilegală a ma-

cului pentru ulei şi a cînepei
Semănatul sau creşterea ilegală a macului pentru ulei, precum şi a
cînepei, în afară de speciile,indicate în partea întîi a articolului
266 din prezentul Cod, săvîrşite a doua oară în decursul unui an după
aplicarea sancţiei administrative pentru aceleaşi încălcări,-
ani ori cu amendă în mărime de pînă la o sută de salarii minime.
Aceleaşi fapte, săvîrşite de o persoană, care săvîrşise mai înainte

una din infracţiunile, prevăzute de partea întîi a prezentului articol,
de articolele 225/1 - 225/4 şi 226 din prezentul Cod,-
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la opt
ani.
Articolul 227. Purtarea, păstrarea, transportarea, procurarea,

fabricarea sau desfacerea ilegală a armelor,
a muniţiilor, a dispozitivelor sau a
substanţelor explozive
Purtarea, păstrarea, transportarea, procurarea, fabricarea sau
desfacerea armelor de foc (cu excepţia armelor de vînătoare cu ţeavă
lisă), a muniţiilor, a dispozitivelor sau a substanţelor explozive fără
autorizaţia corespunzătoare
se pedepsesc cu privaţiune de libertate de pînă la şapte ani.
Acţiunile prevăzute la alineatul întîi, săvîrşite de către un grup
de persoane sau în mod repetat,
se pedepsesc cu privaţiune de libertate de la trei la doisprezece
ani.
Persoana care a predat de bună voie arma de foc, muniţiile,
dispozitivele sau substanţele explozive, pe care le-a păstrat fără
autorizaţia corespunzătoare, este absolvită de răspundere penală.
Articolul 227/1. Sustragerea de arme de foc, a muniţii-
lor sau substanţelor explozive
Sustragerea de arme de foc (cu excepţia armei de vînătoare cu ţava
netedă), a muniţiilor sau a substanţelor explozive,-
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pînă la şapte ani.
Aceeaşi faptă săvîrşită în mod repetat sau în urma înţelegerii
prealabile de un grup de persoane sau săvîrşită de o persoană, căreia
armele de foc, muniţiile sau substanţele explozive i-au fost date pentru
folosirea în interes de serviciu sau încredinţate spre păstrare,-
cincisprezece ani.
Sustragerea de arme de foc (cu excepţia armei de vînătoare cu ţava
netedă), de muniţii sau de substanţe explozive, săvîrşită printr-un atac
tîlhăresc sau de către un recidivist deosebit de periculos,-
la douăzeci şi cinci de ani.
Articolul 227/2. Păstrarea neglijentă a armelor de foc

şi a muniţiilor
Păstrarea neglijentă a armelor de foc şi a muniţiilor, precum şi
predarea acestor arme şi a muniţiilor către minori, dacă acasta a avut
urmări grave,-
[Codul a fost completat cu art.227/2.]
Articolul 228. Practicarea ilegală a medicinei

Practicarea medicinei ca profesie de o persoană fără studii medicale
corespunzătoare, precum şi îndeletnicirea unui lucrător medical cu
practica medicală, pe care nu este în drept s-o exercite,-
se pedepsesc cu amendă în mărime de pînă la o sută de salarii minime.
[Sancţiunea alin.1 art.228 în redacţia Legea nr.205-XIV din 25.11.98]
Aceleaşi fapte, dacă au provocat zdruncinarea îndelungată a

sănătăţii sau moartea victimei,-
[Sancţiunea părţii 1 art.228 modificată prin Legea din 23.02.93]
Articolul 229. Încălcarea regurilor de securitate în

întreprinderile sau secţiile supuse
pericolului exploziei
Încălcarea disciplinei tehnice şi de producţie sau a regulilor, ce
asigură securitatea de producţie în întreprinderile sau secţiile, supuse
pericolului exploziei, -
minime.

zece ani.
Articolul 230. Încălcarea regulilor de evidenţă, păstrare,

folosire sau transportare a substanţelor explozive
Încălcarea regulilor de evidenţă, păstrare, folosire sau
transportare a substanţelor explozive,-
minime.

zece ani.
Articolul 230/1. Transportarea ilegală că transportul aerian

a substanţelor explozive sau uşor inflamabile
Transportarea de către un pasager pe o navă aeriană a substanţelor
explozive sau uşor inflamabile,-
cu amendă în mărime de pînă la cincizeci de salarii minime.
Aceleaşi fapte, dacă au avut urmări grave,-

zece ani.
Articolul 231. Expedierea ilegală a substanţelor uşor

inflamabile sau corozive
Expedierea ilegală prin poştă sau bagaj a substanţelor uşor
inflamabile sau corozive,-
minime.
se pedepseşte fie cu privaţiune de libertate de la şase luni la
cinci ani, fie cu amendă în mărime de pînă la şaizeci de salarii minime.
Articolul 232. Încălcarea regulilor de producţie contra incendiilor

Neîndeplinirea dispoziţiilor organelor de stat de supraveghere
antiincendiară, precum şi încălcarea cu rea-voinţă a regulilor de
protecţie contra incendiilor, dacă acasta a avut urmări grave,-
[Sancţiunea art.232 modificată prin Legea din 23.02.93]
Articolul 233. Încălcarea regulilor la efectuarea exploatărilor

miniere sau a lucrărilor de construcţie
Încălcarea regulilor de securitate la exploatările miniere, a
regulilor de construcţie, sanitare şi de protecţie contra incendiilor la
efectuarea exploatărilor miniere sau a lucrărilor de construcţie, precum
şi încălcarea regulilor de exploatare a mecanismelor de construcţie,
dacă aceasta ar fi putut avea în mod vădit urmări grave,-
se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la patruzeci de salarii
minime.
Aceeaşi faptă, dacă a fost urmată de victime omeneşti sau de alte

consecinţe grave,-
cinci ani.
Articolul 234. Încălcarea regulilor, stabilite

în scopul combaterii epidemiilor
Încălcarea regulilor,stabilite în scopul prevenirii bolilor
epidemice şi a altor boli infecţioase şi combaterii lor, dacă aceasta a
provocat sau a putut să provoace răspîndirea bolilor infecţioase,-
Articolul 234/1. Încălcarea regulilor de întreţinere a animalelor

sau de comercializare a producţiei animaliere
Încălcarea regulilor de întreţinere a animalelor sau de
comercializare a producţiei animaliere, în cazul cînd aceasta a provocat
sau ar putea provoca răspîndirea bolilor contagioase la animale sau
oameni, -
trei ani sau cu o amendă în mărime de pînă la o sută de salarii minime
cu confiscarea produselor ce constituie obiectul infracţiunii.
Articolul 235. Impurificarea bazinelor de apă şi a aerului

Impurificarea rîurilor, lacurilor şi altor bazine şi surse de apă cu
ape de scurgere neepurate şi nedezinfectate, cu resturi sau deşeuri ale
întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor industriale, agricole,
comunale şi altele, dacă aceasta a cauzat sau a putut să cauzeze daune
fie sănătăţii oamenilor, fie producţiei agricole, fie rezervelor de
peşte, precum şi impurificarea aerului cu deşeuri ale producţiei,
industriale ce sînt dăunătoare pentru sănătatea oamenilor,-
minime.
Aceleaşi fapte, care au cauzat o daună substanţială sănătăţii

oamenilor sau producţiei agricole ori au avut ca urmare peirea în masă a
peştelui,-
Articolul 235/1. Încălcarea regulilor de îngropare (depozitare)

în subsol a substanţelor şi deşeurilor nocive
Încălcarea regulilor de îngropare (depozitare) în subsol a
substanţelor şi deşeurilor nocive, de evacuare a apelor reziduale, dacă
aceasta a cauzat pagube de proporţii mari sau putea să conducă la
urmări grave,-
se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la şaptezeci de salarii
minime.
Aceeaşi faptă, dacă ea a cauzat îmbolnăviri în masă sau moartea

oamenilor fie alte consecinţe grave,-
cinci ani.
Articolul 236. Nimicirea, distrugerea sau deteriorarea

monumentelor de istorie şi de cultură
Nimicirea, distrugerea sau deteriorarea intenţionată a monumentelor
de istorie şi de cultură sau a obiectelor naturii, luate sub ocrotirea
statului, -
Articolul 237. Profanarea mormintelor

Profanarea mormintelor, precum şi însuşirea obiectelor, ce se află
în mormînt sau pe el,-
Articolul 237/1. Purtarea crudă cu animalele

Purtarea crudă cu animalele,ceea ce a avut drept urmare peirea sau
mutilarea lor, precum şi chinuirea animalelor, săvîrşită de o persoană,
faţă de care a fost aplicată în decursul anului o pedeapsă
administrativă pentru aceleaşi acţiuni,-
minime.
CAPITOLUL AL DOISPREZECELEA
INFRACŢIUNI MILITARE
Articolul 238. Noţiunea de înfracţiune militară

Infracţiuni militare se consideră infracţiunile, prevăzute de
prezentul Cod, contra modului stabilit de îndeplinire a îndatoririlor
serviciului militar, a pregătirii militare obligatorii şi a
concentrărilor, săvîrşite de militari, precum şi de persoanele care trec
pregătirea militară obligatorie sau de rezervişti în timpul satisfacerii
serviciului militar, pregătirii militare obligatorii, concentrărilor de
instrucţie sau de probă.
Conform articolelor respective ale prezentului Cod, sînt supuşi
răspunderii pentru infracţiunile contra modului de îndeplinire a
serviciului, stabilit pentru ei, militarii din organele securităţii
naţionale, ale afacerilor interne, precum şi persoanele, în privinţa
cărora există indicaţii speciale în legislaţie.
Complicitatea la infracţiunile militare a persoanelor nemenţionate
în prezentul articol se pedepseşte conform articolelor respective ale
prezentului Cod.
Articolul 239. Insubordonarea

1) Insubordonarea, adică refuzul direct de a executa ordinul şefului
precum şi altă neexecutare intenţionată a ordinului, -
cinci ani.
2) Aceeaşi faptă, dacă a fost săvîrşită de un grup de persoane sau a
avut consecinţe grave, -
zece ani.
3) Insubordonarea, săvîrşită în timp de război sau în condiţii de
luptă, -
douăzeci de ani.
[Sancţiunea pct.3 art.239 în redacţia Legii din 15.06.95]
Articolul 240. Neexecutarea ordinului

1) Neexecutarea ordinului dat de şef, săvîrşită în lipsa elementelor
arătate în punctul 1 din articolul 239 al prezentului Cod, -
2) Aceeaşi faptă, săvîrşită cu circumstanţe atenuante, -
se pedepseşte conform Statutului disciplinar al Forţelor Armate ale
Republicii Moldova.
3) Fapta, prevăzută de punctul 1 al prezentului articol, dacă a fost
săvîrşită în timp de război sau în condiţii de luptă, -
zece ani.
Articolul 241. Opunerea de rezistenţă şefului sau constrîngerea

acestuia la încălcarea îndatoririlor de serviciu
1) Opunerea de rezistenţă şefului, precum şi unei alte, persoane,
care exercită îndatoririle legate de serviciui militar, sau constrînge-
rea lui la încălcarea acestor îndatoriri, -
cinci ani.
2) Aceleaşi fapte, săvîrşite de un grup de persoane, fie cu
folosirea armei, fie că au avut urmări grave, -
zece ani.
3) Faptele, prevăzute de punctul 2 al prezentului articol, dacă sînt
însoţite de omorul premeditat al superiorului sau al unei alte persoane,
care îşi îndeplineşte îndatoririle legate de serviciul militar, ori au
fost săvîrşite în timp de război sau în condiţii de luptă, -
se pedepsesc cu detenţiune pe viaţă sau cu privaţiune de libertate
pe un termen de la doisprezece pînă la douăzeci şi cinci de ani.
Articolul 242. Ameninţarea şefului

1) Ameninţarea şefului cu moartea,cu vătămarea integrităţii
corporale sau cu loviri în timpul cînd acesta îşi îndeplineşte
îndatoririle legate de serviciul militar, -
2) Aceeaşi faptă, săvîrşită cu circumstanţe atenuante, -
Republicii Moldova.
3) Fapta prevăzută de punctul 1 al prezentului articol, dacă a fost
săvîrşită în timp de război sau în condiţii de luptă, -
zece ani.
Articolul 243. Acte de violenţă săvîrşite asupra şefului

1) Vătămarea integrităţii corporale sau lovirea şefului în timpul
cînd acesta îşi îndeplineşte îndatoririle legate de serviciul militar, -
zece ani.
2) Aceeaşi faptă,săvîrşită în timp de război sau în condiţii de lup-
tă, dacă a provocat urmări grave, -
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la
doisprezece la douăzeci de ani.
Articolul 244. Insulta adusă şefului de către subal-
tern sau subalternului de către şef
Insulta adusă printr-un act de violenţă şefului de către subaltern,
precum şi subalternului de către şef, -
luni la cinci ani.
Articolul 245. Încălcarea regulilor statutare cu privire la

relaţiile dintre militari, persoanele care trec
pregătirea militară obligatorie şi rezerviştii,
dacă între ei nu există raporturi de subordonare
1) Încălcarea regulilor statutare cu privire la relaţiile dintre
militari, persoanele care trec pregătirea militară obligatorie şi
rezervişti, în timpul satisfacerii serviciului militar, pregătirii
militare obligatorii şi a concentrărilor, dacă între ei nu există
raporturi de subordonare şi dacă ea s-a manifestat prin bătăi sau
printr-un alt act de violenţă, -
ani.
2) Aceeaşi faptă, săvîrşită faţă de cîteva persoane sau prin care i
sau cauzat părţii vătămate o leziune corporală mai puţin gravă ori
uşoară, -
3) Faptele, prevăzute de punctele 1 şi 2 ale prezentului articol,
săvîrşite de un grup de persoane sau făcîndu-se uz de armă, precum şi
dacă au avut consecinţe grave, -
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pînă la doisprezece ani.
[Titlu şi pct.1 art.245 în redacţia Legii din 01.04.92]
Articolul 246. Absenţa samavolnică

1) Absenţa samavolnică din unitate, din centrul de instrucţie sau
din locul de serviciu a unui militar sau a unei persoane care trec
pregătirea militară obligatorie, precum şi neprezentarea fără motive
întemeiate în termen a acestora la serviciu sau la concentrări în
cazurile: învoire din unitate sau din centrul de instrucţie, repartizare
transferare, întoarcere din deplasare, din concediu sau dintr-o
instituţie curativă, dacă această absenţă a depăşit o zi, însă nu a
durat mai mult de trei zile sau chiar dacă nu a durat o zi, dar a fost
repetată în curs de trei luni, -
se pedepsesc cu repartizarea într-un batalion disciplinar pe un
termen de la trei luni pînă la doi ani.
2) Aceleaşi fapte, săvîrşite în timp de război, -
zece ani.
3) Faptele, prevăzute de punctul 1 al prezentului articol, dacă au
fost săvîrşite de un militar, care îşi execută pedeapsa într-un batalion
disciplinar, -
trei ani.
4) Faptele, prevăzute de punctul 1 din prezentul articol, dacă au
fost săvîrşite cu circumstanţe atenuante, -
se pedepsesc conform Statutului disciplinar al Forţelor Armate ale
Republicii Moldova.
Articolul 247. Părăsirea samavolnică a unităţii sau a

locului de serviciu
1) Părăsirea samavolnică a unităţii, a centrului de instrucţie sau a
locului de serviciu de un militar din serviciul în termen, de o persoană
care trece pregătirea militară obligatorie, sau de un rezervist, precum
şi neprezentarea fără motive întemeiate în termen a acestora la ser-
viciu sau la concentrări în cazurile: învoire din unitate sau din cetrul
de instrucţie, repartizare, transferare, întoarcere din deplasare, din
concediu sau dintr-o instituţie curativă, dacă această absenţă a depăşit
trei zile, dar nu mai mult de o lună,-
se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la unu pînă
la cinci ani.
2) Părăsirea samavolnică a unităţii sau a locului de serviciu de un
militar care satisface serviciul militar pe bază de contract, precum şi
neprezentarea fără motive întemeiate în termen a acestuia la serviciu,
dacă această absenţă a durat mai mult de zece zile, dar nu mai mult de o
lună sau chiar şi dacă mai puţin de zece zile, dar nu mai mult de trei
zile, în cazul cînd a fost săvîrşită a doua oară în decurs de un an,-
la cinci ani.
3) Faptele,prevăzute de punctele 1 şi 2 ale prezentului articol,
dacă absenţa samavolnică a durat mai mult de o lună,-
şapte ani.
dacă au fost săvîrşite în timp de război şi dacă absenţa samavolnică a
durat mai mult de o zi,-
zece ani.
[Pct.1,2 art.247 în redacţia Legii din 01.04.92]
Articolul 248. Dezertarea

1) Dezertarea, adică părăsirea unităţii militare, a centruluii de
instrucţie sau a locului de serviciu în scopul sustragerii de la
serviciul militar, de la pregătirea militară obligatorie sau de la
concentrări, precum şi neprezentarea cu acelaşi scop la serviciu sau la
concentrări în cazurile: repartizare, transferare, întoarcere din
deplasare, din concediu sau dintr-o instituţie curativă, săvîrşită de un
militar, de o persoană care trece pregătirea militară obligatorie sau de
un rezervist,-
la trei ani.
2) Aceleaşi fapte, săvîrşite în timp de război,-
[Sancţiunile pct.1,2 art.248 în redacţia Legii din 15.06.95]
Articolul 249.Părăsirea samavolnică a unităţii în condiţii de luptă

Părăsirea samavolnică a unităţii sau a locului de serviciu în
condiţii de luptă, indiferent de durată,-
pe un termen de la cinci pînă la zece ani.
[Sancţiunea art.249 în redacţia Legii din 08.12.95]
Articolul 250. Sustragerea de la serviciul militar prin

automutilare sau prin alt mijloc
1) Sustragerea militarului, a persoanei care trece pregătirea
militară obligatorie, sau a rezervistului de la îndeplinirea îndatoriri-
lor serviciului militar,pregătirii militare obligatorii sau a concentră-
rilor prin automutilare sau prin simularea unei boli, prin falsificarea
documentelor sau prin altă înşelăciune, precum şi refuzul de a îndeplini
îndatoririle serviciului militar, pregătirii militare obligatorii sau a
concentrărilor, -
la şapte ani.
2) Aceleaşi fapte, săvîrşite în timp de război sau în condiţii de
luptă,-
cincisprezece ani.
[Pct.1 art.250 în redacţia Legii din 01.04.92]
Articolul 251. Risipirea sau pierderea avutului militar

1) Vînzarea, darea în gaj sau darea în folosinţă de către o persoană
care trece pregătirea militară obligatorie, sau de către un rezervist a
echipamentului sau a armamentului, care i-au fost date pentru folosinţă
personală (risipă),precum şi pierderea sau defectarea acestor obiecte în
urma încălcării regulilor de păstrare,-
se pedepseşte cu repartizarea într-un batalion disciplinar pe un
termen de la trei luni pînă la un an.
2) Aceleaşi fapte, săvîrşite cu circumstanţe atenuante,-
se pedepsesc conform Statutului disciplinar al Forţelor Armate ale
Republicii Moldova.
fost săvîrşite în timp de război sau în condiţii de luptă,-
cinci ani.
4) Pierderea sau defectarea, în urma încălcării regulilor de
păstrare a armelor, muniţiilor, a mijloacelor de locomoţie, a obiectelor
de aprovizionare tehnică sau a unui alt avut militar, încredinţat spre a
fi folosit în timpul serviciului,-
trei ani.
fost săvîrşite în timp de război sau în condiţii de luptă,-
şapte ani.
Articolul 252. Distrugerea sau deteriorarea

intenţionată a avutului militar
1) Distrugerea sau deteriorarea intenţionată a armelor, muniţiilor,
mijloacelor de locomoţie, a tehnicii militare sau a unui alt avut
militar, dacă nu constituie o infracţiune deosebit de periculoasă contra
statului,-
cinci ani.
2) Aceeaşi faptă, dacă a provocat urmări grave,-
zece ani.
săvîrşită în timp de război sau în condiţii de luptă,-
se pedepseşte fie cu privaţiune de libertate pe un termen de la zece
la douăzeci de ani.
Articolul 252/1. Încălcarea regulilor de mînuire a armei, precum şi

de manipulare a substanţelor şi obiectelor, ce
prezintă un pericol sporit pentru cei din jur
1) Încălcarea regulilor de mînuire a armei, precum şi de manipulare
a muniţiilor, a substanţelor explozive, radioactive şi a altor substanţe
şi obiecte, ce prezintă un pericol sporit pentru cei din jur, cauzîndu-i
părţii vătămate leziuni corporale,-
2) Aceeaşi faptă,dacă a cauzat leziuni corporale cîtorva persoane
sau moartea părţii vătămate,-
zece ani.
3) Fapta, prevăzută de punctul 1 al prezentului articol, dacă a
provocat moartea cîtorva persoane sau a avut alte consecinţe grave,-
cincisprezece ani.
Articolul 253. Încălcarea regulilor de conducere sau de

exploatare a maşinilor
Încălcarea regulilor de conducere sau de exploatare a maşinilor de
luptă, speciale ori de transport, dacă a provocat accidente cu oameni
sau alte urmări grave,-
zece ani.
Articolul 254. Încălcarea regulilor de zbor sau ale

pregătirii de zbor
Încălcarea regulilor de zbor sau ale pregătirii de zbor, dacă a
provocat o catastrofă sau alte urmări grave,-
zece ani.
Articolul 255. Încălcarea regulilor de navigaţie

Încălcarea regulilor de navigaţie, dacă a provocat fie scufundarea
sau deteriorarea serioasă a navei, fie victime omeneşti, fie alte urmări
grave,-
zece ani.
Articolul 256. Încălcarea regulilor statutare cu

privire la serviciul de gardă
1) Încălcarea regulilor statutare cu privire la serviciul de gardă
(de cart) şi a ordinelor şi dispoziţiilor, emise în vederea dezvoltării
acestor reguli,-
2) Aceeaşi faptă, săvîrşită cu circumstanţe atenuante,-
atrage după sine aplicarea regulilor din Statutul disciplinar al
Forţelor Armate ale Republicii Moldova.
3) Fapta, prevăzută de punctul 1 al prezentului articol, dacă a avut
consecinţe nefaste, pentru prevenirea cărora a fost instituită garda
respectivă (cartul respectiv),-
zece ani.
4) Încălcarea regulilor statutare cu privire la patrulare, dacă
aceasta a avut consecinţe nefaste, pentru prevenirea cărora a fost
instituită patrula respectivă,-
5) Faptele, prevăzute de punctul 1 şi 4 ale prezentului articol,
dacă au fost săvîrşite în timp de război sau în condiţii de luptă,-
şapte ani.
se pedepseşte fie cu privaţiune de libertate pe un termen de la
cinci la cincisprezece ani.
[Pct.2 art.256 modificat prin Legea din 01.04.92]

serviciul de grăniceri
1) Încălcarea regulilor cu privire la serviciul de grăniceri de
către o persoană, care intră în componenţa unui grup pentru paza
graniţei de stat a Republicii Moldova,-
trei ani.
Republicii Moldova.
provocat urmări grave,-
zece ani.

serviciul de luptă al trupelor
1) Încălcarea regulilor cu privire la executarea serviciului de
alarmă (serviciului de luptă) pentru descoperirea şi respingerea la timp
a unui atac prin surprindere asupra Republicii Moldova sau pentru
apărarea şi asigurarea securităţii Republicii Moldova, -
cinci ani.
Republicii Moldova.
provocat urmări grave,-
zeci ani.
4) Faptele, prevăzute de punctele 1 şi 3 ale prezentului articol,
săvîrşite în timp de război,-
doisprezece la douăzeci şi cinci de ani.
Articolul 259. Încălcarea regulilor statutare

cu privire la serviciul intern
1) Încălcarea regulilor statutare cu privire la serviciul intern de
o persoană, care face parte din personalul de zi al unităţii (cu
excepţia gărzii şi a cartului),-
şase luni.
Republicii Moldova.
provocat urmări dăunătoare, prevenirea cărora intra în datoria acestei
persoane,-
luni la doi ani.
cinci ani.
Articolul 260. Divulgarea secretului militar sau pierderea

documentelor, ce conţin un secret militar
1) Divulgarea datelor cu caracter militar, ce costituie un secret de
stat, dacă aceasta nu constituie trădare de Patrie,-
cinci ani.
2) Pierderea documentelor, ce conţin date cu caracter militar
constituind secret de stat, sau a obiectelor, ale căror date constituie
secret de stat, de o persoană, căreia i-au fost încredinţate aceste
documente sau obiecte, dacă pierderea este rezultatul încălcării
regulilor stabilite cu privire la comportarea cu documentele sau
obiectele sus-arătate,-
trei ani.
3) Faptele prevăzute de punctele 1 şi 3 ale prezentului articol,
dacă au provocat urmări grave,-
zece ani.
4) Divulgarea datelor militare, care nu trebuie să fie divulgate,
dar nu constituie secret de stat,-
luni la un an.
5) Fapta, prevăzută de punctul 4 al prezentului articol, săvîrşită
cu circumstanţe atenuante,-
Republicii Moldova.
Articolul 261. Abuzul de putere, excesul de putere sau

inacţiunea la exercitarea puterii
1) Abuzul de putere sau de serviciu de către şef sau de către o
persoană cu funcţii de răspundere, excesul de putere sau depăşirea
atribuţiilor de serviciu, inacţiunea la exercitarea puterii, dacă aceste
fapte au fost săvîrşite fie în mod sistematic, fie în interes de profit
sau în alt interes personal, precum şi dacă ele au cauzat o daună
considerabilă,-
2) Aceleaşi fapte, dacă au avut consecinţe grave,-
zece ani.
doisprezece la douăzeci şi cinci de ani.
Articolul 261/1. Atitudinea neglijentă faţă de serviciu

1) Atitudinea neglijentă a şefului sau a unei persoane cu funcţii de
răspundere faţă de serviciu, dacă a cauzat o daună considerabilă,-
atrage după sine aplicarea regulilor din Statutul disciplinar al
Forţelor Armate ale Republicii Moldova.
3) Fapta, prevăzută de punctul 1 al prezentului articol, dacă a avut
consecinţe grave,-
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pînă la şapte ani.
4) Faptele, prevăzute de punctele 1 şi 3 ale prezentului articol
zece ani.
[Pct.2 art.261/1 modificat prin Legea din 01.04.92]
Articolul 262. Predarea sau lăsarea mijloacelor

de război inamicului
Predarea de către şef a forţelor militare, ce i-au fost încredinţate
precum şi lăsarea, nejustificată de situaţia de luptă, inamicului a
fortificaţiilor, a tehnicii de luptă şi a altor mijloace de război, dacă
aceste fapte n-au fost săvîrşite în scopul de a-i ajuta duşmanului,-
cincisprezece ani.
Articolul 263. Părăsirea unei nave militare în caz de naufragiu

1) Părăsirea unei nave militare în caz de naufragiu de comandantul,
care nu şi-a îndeplinit pînă la capăt îndatoririle de serviciu,precum şi
de o persoană din efectivul echipajului navei fără să fi avut pentru
aceasta dispoziţia cuvenită a comandantului,-
zece ani.
2) Aceeaşi faptă, săvîrşită în timp de război sau în condiţii de
luptă, -
[Sacţiunea pct.2 art.263 în redacţia Legii din 15.06.95]
Articolul 264. Părăsirea samavolnică a cîmpului de

luptă sau refuzul de a acţiona cu arma
Părăsirea samavolnică a cîmpului de luptă în timpul bătăliei sau
refuzul de a acţiona cu arma în timpul luptei,-
douăzeci de ani.
[Sacţiunea art.264 în redacţia Legii din 15.06.95]
Articolul 265. Predarea voluntară în prizonierat

Predarea voluntară în prizonierat din frică sau laşitate,-
[Sacţiunea art.265 în redacţia Legii din 15.06.95]
Articolul 266. Acţuinile criminale ale militarului,

care se găseşte în prizonierat
1) Participarea benevolă a militarului, care se găseşte în
prizonierat, la lucrările de importanţă militară sau la alte lucrări,
despre care se ştie că pot cauza daune Republicii Moldova sau statelor
aliate cu ea, dacă aceasta nu constituie trădare de Patrie,-
zece ani.
2) Actele de violenţă, săvîrşite asupra altor prizonieri de război,
sau comportarea cruntă faţă de ei din partea unui prizonier de război,
care se află în situaţia de superior,-
zece ani.
3) Săvîrşirea de un militar, care se află în prizonierat, a unor
acţiuni în dauna altor prizonieri de război întru-un interes de profit
sau pentru a-şi asigura o comportare indulgentă din partea inamicului,-
trei ani.
Articolul 267. Jefuirea celor căzuţi pe cîmpul de luptă

Jefuirea pe cîmpul de luptă a obiectelor, aflate asupra celor ucişi
şi răniţi (jefuirea celor căzuţi pe cîmpul de luptă), -
douăzeci de ani.
Articolul 268. Acte de violenţă asupra populaţiei

din zona operaţiilor militare
Tîlhăria, nimicirea ilegală a averii, actele de violenţă, precum şi
luarea ilegală a bunurilor sub pretextul necesităţilor de război,
săvîrşite faţă de populaţia din zonă operaţiilor militare, -
doisprezece la douăzeci şi cinci de ani.
Articolul 269. Comportarea urîtă cu prizonierii de război

1) Comportarea urîtă cu prizonierii de război fie că au avut loc în
mod repetat, fie că au fost însoţite de o deosebită cruzime, fie că au
fost îndreptate contra bolnavilor şi a răniţilor, precum şi îndeplinirea
neglijentă a îndatoririlor faţă de bolnavi şi răniţi de către persoanele
cărora li s-a încredinţat tratamentul şi îngrijirea acestora, dacă
lipsesc elementele unei infracţiuni mai grave, -
trei ani.
2) Comportarea urîtă cu prizonierii de război fără circumstanţele
agravante sus-arătate, -
Republicii Moldova.
Articolul 270. Folosirea cu perfidie a emblemei Crucii Roşii ca

semn protector în timp de conflict armat
Folosirea cu perfidie a emblemei Crucii Roşii, precum şi a
semnalelor distinctive ca semn protector în timp de conflict armat, care
s-a soldat cu moartea sau leziuni corporale grave, ori cu vătămarea de
lungă durată a sănătăţii, -
se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe termen de la cinci la
cincisprezece ani.
ANEXĂ
LISTA
BUNURILOR CE NU POT FI CONFISCATE
PE BAZA SENTINŢEI JUDECĂTOREŞTI
Nu pot fi confiscate următoarele bunuri şi obiecte, ce aparţin

condamnatului pe baza dreptului de proprietate personală sau constituie
cota-partea lui din proprietatea comună şi care sînt necesare condamna-
tului şi persoanelor aflate în întreţinerea lui.
1. Casa de locuit cu clădirile gospodăreşti sau unele părţi ale ei -
la persoanele, a căror principală ocupaţie este agricultura, dacă
condamnatul şi familia locuiesc permanent în ea.
2. La persoanele, ocupaţia principală a cărora este agricultura -
singura vacă; dacă nu are vacă - singura juncă; în gospodăria care nu au
nici vacă, nici juncă - singura capră, oaie sau singurul porc; la
colhoznici, afară de aceasta, - oile, caprele şi porcii în limitele unei
jumătăţi din norma stabilită de Statutul colhozului pentru gospodărie de
colhoz, precum şi păsările de casă.
3. Nutreţul pentru animale (dacă animalele nu sînt supuse
confiscării), necesar pînă la recoltarea noilor nutreţuri sau pînă la
scoaterea animalelor la păscut.
4. La persoanele, a cărora ocupaţie principală este agricultura, -
seminţele necesare pentru semănatul următor.
5. Mobila, obiecte de uz casnic, îmbrăcămintea, necesare
condamnatului şi persoanelor aflate în întreţinerea lui:
1) îmbrăcămintea - pentru fiecare persoană: un palton de vară sau de
toamnă, un palton de iarnă sau un cojoc, un costum de iarnă (pentru
femei - două rochii de iarnă), un costum de vară (pentru femei - două
rochii de vară), pălărie, şapcă sau căciulă, cîte una pentru fiecare
sezon (pentru femei, afară de aceasta, două basmăli de vară şi o
broboadă călduroasă sau un şal), alte haine şi pălării, şepci, căciuli
purtate mult şi lipsite de valoare;
2) încălţămintea, lenjeria, aşternutul, vasele de bucătărie şi de
masă,aflate în întrebuinţare (cu excepţia obiectelor confecţionate din
metale preţioase, precum şi a obiectelor, care prezintă o valoare
artistică);
3) mobila - cîte un pat şi cîte un scaun pentru fiecare persoană, o
masă, un dulap şi o ladă pentru fiecare familie;
4) toate lucrurile copiilor.
6. Produse alimentare în cantitatea, necesară condamnatului şi
familiei lui pînă la recolta nouă, dacă ocupaţia principală a
condamnatului o constituie agricultura, iar în celelalte cazuri -
produsele alimentare şi banii, care în suma totală nu depăşesc salariul
lunar al condamnatului, dar cel puţin cinci salarii minime.
7. Combustibilul, necesar pentru pregătirea hrănii şi încălzirea
casei de locuit în tot timpul sezonului de încălzire.
8. Inventarul (inclusiv materialele didactice şi cărţile) necesar
continuării îndeletnicirilor profesionale ale condamnatului, cu excepţia
cazurilor, cînd condamnatului prin sentinţa judecătorească, i s-a
interzis să exercite activitatea corespunzătoare sau cînd inventarul a
fost folosit de el pentru practicarea ilegală a unei îndeletniciri.
9. Vărsămintele în cadrul părţii sociale în organizaţiile
cooperatiste, dacă condamnatul nu este exclus din componenţa membrilor
cooperativei.
10. În caz de confiscare a cotei - părţi care aparţine condamnatului
din averea comună a gospodăriei de colhoznic sau a gospodăriei
cetăţenilor, care practică munca individuală în agricultură, mărimea
cotei - părţi se stabileşte după ce se exclud din această avere casa de
locuit, în care locuiesc membrii gospodăriei, împreună cu clădirile
gospodăreşti, seminţele necesare semănatului următor, o vacă, iar în
lipsa acesteea - o juncă (în gospodăria de colhoznic - de asemenea oile,
caprele, porcii şi păsările de casă în limitele unei jumătăţi din norma
stabilită prin Statutul colhozului) şi nutreţurile necesare pentru
animalele rămase.
[Pct.6 al Anexei modificat prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]
[Pct.2,10 al Anexei modificate prin Ucazul din 24.12.82]

Codul Penal Al RM Din 1961 Abrogat

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Codul Penal Al RM Din 1961 Abrogat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Codul Penal, adoptat la 24.03.

Veştile R.S.S.M., 1961, nr.10, art.41

Articolul 7. Noţiunea de infracţiune

Articolul 20. Ţelurile pedepsei

Articolul 36. Principiile generale ale aplicării pedepsei

Articolul 55. Aplicarea măsurilor de constrîngere cu

INFRACŢIUNI CONTRA STATULUI

Articolul 61. Trădarea de patrie

II. ALTE INFRACŢIUNI CONTRA STATULUI

Articolul 71. Încălcarea egalităţii naţionale şi rasiale

Articolul 88. Omorul premeditat săvîrşit cu circumstanţe agravante

Articolul 119. Sustragerea de bunuri din avutul proprietarului,

Articolul 133. Împiedicarea desfăşurării agitaţiei preelectorale

Articolul 145. Exclus

Articolul 155. Divulgarea secretului comercial

Articolul 176/1. Accesul ilegal (nesancţionat) la informaţia

Articolul 177. Încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei şi

Articolul 183. Noţiunea de persoană cu funcţie de răspundere

Articolul 190. Tragerea cu bună ştiinţă la răspundere

Articolul 203/1. Nesupunerea cerinţelor Constituţiei Republicii

Articolul 218. Huliganismul

Articolul 238. Noţiunea de înfracţiune militară

Notň: Vezi Legea nr.484-XIV din 02.07.99 despre modul de aplicare

Articolul 1. Sarcinile Codului penal

[Art.2 exclus prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]

Articolul 3. Temeiurile răspunderii penale

Articolul 4. Aplicarea prezentului Cod la faptele, săvîrşite pe te-

Chestiunile răspunderii penale a reprezentanţilor diplomatici ai

[Art.5 exclus prin Hot. Prezid. Parl. din 22.09.93]

Articolul 6. Aplicarea legii penale în timp

Articolul 7. Noţiunea de infracţiune

Articolul 7/1. Noţiunea de infracţiune gravă

Articolul 8. Infracţiunea săvîrşită cu intenţie

Articolul 9. Săvîrşirea infracţiunii din imprudenţă

Articolul 10. Răspunderea minorilor

Dacă instanţa de judecată va considera, că corectarea persoanei în

Articolul 11. Iresponsabilitatea

Articolul 12. Răspunderea pentru infracţiunea

Articolul 13. Legitima apărare

Se consideră depăşire a limitelor legitimei apărări necorespunderea

Articolul 14. Extrema necesitate

Articolul 16. Renunţarea de bună voie la săvîrşirea infracţiunii

Articolul 17. Complicitatea

Articolul 17/1. Organizaţia criminală

Organizator sau conducător al organizaţiei criminale este

Membrul organizaţiei criminale poate fi absolvit de răspundere

Articolul 18. Favorizarea

Articolul 19. Nedenunţarea

Articolul 20. Ţelurile pedepsei

Pedeapsa nu urmăreşte scopul de a cauza suferinţe fizice sau

Articolul 21. Categoriile pedepselor

3) privaţiunea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a

Articolul 23. Privaţiunea de libertate

La stabilirea pedepsei unei persoane care la data săvîrşirii

Pedeapsa privativă de libertate, aplicată pe baza unei sentinţe

În colonii de corectare prin muncă îşi execută pedeapsa bărbaţii:

3) condamnaţi prima dată la privaţiune de libertate pentru

Articolul 24. Recidivistul deosebit de periculos

2) persoana, care în orice consecutivitate a fost condamnată

3) persoana, care în orice consecutivitate a fost condamnată

[Art.24/1 exclus prin Legea nr.1404-XIV din 07.12.2000]

[Art.25,26 excluse prin Legea din 04.08.92]

[Art.27 exclus prin Legea nr.205-XIV din 25.11.98]

Articolul 28. Privaţiunea de dreptul de a ocupa anumite funcţii