Cercetări privind efectul alelopatic al florii

soarelui(Helianthus annus L.) și al

pelinului alb
(Artemisia absintum) asupra unor soiuri de
grâu și porumb

Coordonator științific:
Absolvent,
Alexei Zapolschi
Șef Lucrări doctor,

Cristina Slabu
 Cuprins

1. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND INTERACȚIUNILE

ALELOPATICE ÎN FITOCEANOZELE AGRICOLE
2. BIOLOGIA ȘI ECOLOGIA SPECIILOR LUATE ÎN STUDIU
3. OBIECTIVELE STUDIULUI, CONDIȚIILE DE EXPERIMENTARE,
MATERIALUL ȘI METODA DE LUCRU
4. REZULTATELE STUDIULUI
 STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND
INTERACȚIUNILE ALELOPATICE ÎN FITOCEANOZELE
AGRICOLE
Allelopathie - format din cuvintele grecești „allelon” = reciproc și
„pathos” = suferință.

Alelopatia este un fenomen biologic, o forma de concurență naturală a plantelor în

natură

După Molisch alelopatia este „capacitatea plantelor superioare sau inferioare de a

produce substanțe care eliberate în mediu pot infuența favorabil, sau nefavorabil
dezvoltarea altor plante, dar care pot exercita și o acțiune intraspecifică de
autotoxicitate.”
 Primele scrieri – anii 300 î.e.n. de către Thophrast. – a descris unele
reacții care au loc între specii vegetale vecine.
1832 – De Candolle – ”toate plantele secretă anumite substanțe care
influențează creșterea altora”.
1921 – Cook – a studiat efectele nucului asupra vegetației din jur.
1974 – Putnam și Duke – introduc termenul în agricultură.
1994 – a fost înființată prima asociație ”Societatea Internațională de
Alelopatie”.
1996; 1999; 2002; 2005; 2008 – S-au organizat congrese internaționale
cu tematica Alelopatie
 Helianthus annus - plantă care se bucură de un număr mare de
substanțe alelopatice. Principalele substanțe sunt compușii fenolici,
terpenoizi și flavonoidele. Plantă la cre poate fi observat fenomenul de
autotoxicitate

Artemisia absinthium - plantă cu un efect alelopatic inhibitor asupra

multor specii de plante. Acest efeect este datorat uleiurilor eterice, care
alături de flavoane sunt secretate la nivelul frunzelor de către perișorii
secretori. S-a demonstrat ca cel mai agresiv efect l-a avut extractul facut
din flori, apoi cel din frunze și cel mai slab efect l-a avut cel din
rădăcini
 OBIECTIVELE STUDIULUI, CONDIȚIILE DE
EXPERIMENTARE, MATERIALUL ȘI METODA DE LUCRU

Principalul obiectiv: studiul efectelor alelopatice ale florii soarelui și ale pelinului
alb asupra germinației semințelor și creșterii plantulelor de Triticum aestivum cv.
Izvor și Xenos, și asupra celor de Zea mays cv. Arioso.

• Observarea și analiza capacității de germinare a semințelor, sub influența

extractelor de pelin si floarea soarelui.
• Determinarea cantității de susbtanță uscată acumulată în plantule.
• Determinarea efectul extractului apos de Artemisia absinthium și Helianthus
annus asupra activității catalazei.
Pentru atingerea obiectivelor a fost folosită metoda obținerii extractului
apos descrisă de Guo, Z. Q şi colab. 2008.
1. Recoltarea și pregătirea materialului vegetal
2. Etapele pregătirii extractului apos
• Studiul germinației semințelor și creșterii plantulelor sub acțiune
alelopatică ale extractelor apoase
1. Facultatea germinativă este exprimarea procentuală a capacității semințelor
de a germina, în condiții optime într-un anumit număr de zile.

• Determinarea activității catalazei prin metoda gazometrică

1. Catalaza reprezintă o enzimă care separă apa oxigenată din țesuturi în
apă și oxigen molecular. Activitatea catalazei este bazată pe volumul de
oxigen degajat intr-o anumită unitate de timp.

• Determinarea conținutului de substanță uscată a materialului vegetal

 REZULTATELE STUDIULUI

Efectul tratamentului cu exctractele Efectul tratamentului cu exctractele apoase de

apoase de Helianthus annus și Artemisia
absinthium asupra germinației
cariopselor de grâu din soiul Izvor
comparativ cu varianta martor
(considerată 100%)
Helianthus annus și Artemisia absinthium
asupra germinației cariopselor de grâu din
soiul Xenos comparativ cu varianta martor
(considerată 100%)
 Dinamica de creștere a plantulelor

Diferența de creștere a plantulelor față de martor după 8 zile de la

germinație
 Acumularea de substanță uscată

Efectul tratamentelor asupra acumulării de substanță uscată în plante

 Activitatea catalazei

Efectul extractelor apoase asupra activității catalazei celor 3

soiuri cercetate, în minutul 8 al experienței
 CONCLUZII

1. Ambele specii au un efect alelopatic puternic.

2. Atât pelinul cât si floarea-soarelui, efect inhibator asupra creșterii
coleoptilelor, cu exceptia extractului de floarea-soarelui 50% la grâul
din soiul Izvor.
3. Ambele extracte folosite au avut efect inhibator asupra cantității de
substanță uscată.
Mulțumesc pentru atenție