SUBSTANTELE

ALEOPATICE

Realizat de:
Pirvan Sergiu

Generaliti Etimologie: allelon reciproc; pathe - influen. Termenul a

fost introdus nanul 1937 de
Molisch.Substanele alelopatice sunt
compui chimici care iau parte la
interaciile biochimice dntre plante.
Sunt de obicei compui secundari cu
mas molecular mic.
Majoritatea substanelor alelopatice se gsesc mai
nti n corpul plantelor sub form inactiv. n
urma unor transformri ulterioare (hidroliz,
oxidoreducere,metilare, etc.) se obin compui noi
cu proprieti alelopatice.Efecte allelopatice se
produc ntre specii diferite de plante i chiar ntre
indivizii din aceeai specie, mai cu seam cnd se
micoreaz cantitile de substane nutritive i ap
din mediul nconjurtor

Clasificarea substanelor alelopatice, D.chiopu

(1997) clasific substanele allelopatice dup cine le
produce i asupra cui acioneaz. O prezentare
succint a acestora este realizat n urmatorul
tabel.

Colina:

Colina este una dintre cele mai vechi

substane biologice cunoscute. Cu toate
aceste, exist i azi discuii cu privire la
ncadrarea compusului n rndul
substanelor cu activitate biologic. Este
considerat, n funcie de cercettori, a fi
amin, vitamin ori vitagen.

Structura:
Formula chimic a colinei este simpl.
Structura chimic cuprinde 3 metili
legai de un azot ionic i o grupare
hidroxil.

Proprietatii:
Colina este o substan higroscopic,
uor solubil n ap, termolabil. Dac
este extras n alcool sau n ap fierbinte
nu formeaz cloruri cu acidul clorhidric
din stomac (rmne inactiv). Colina nu
se poate extrage n infuzii, decocturi sau
tincturi.
Activitate biologica:
Colina pentru a ajunge n fluxul sanguin trebuie mai
nti s treac prin pereii intestinului subire. Acest
lucru se realizeaz cu sau fr hidroliz, n funcie de
complexul n care colina este inclus. Lecitina (surs
important de colin) i colina liber trec prin lumenul
intestinal nehidrolizate, n timp ce complexele cu biotin
se scindeaz n prealabil.

Colina din organism se stocheaz la

nivel hepatic de unde se elibereaz dup
nevoile esuturilor din ntreg corpul.
Din punct de vedere biochimic, colina particip la
reaciile de transmetilare ca donoare i acceptoare de
grupri metil. Transmetilrile au loc sub influiena unor
enzime numite transmetilaze. Colina prin donare de
metil se transform n betain. Colina este o form de
protecie a betainei exogene i totodat o surs de
betain.

Colina, betaina, metionina i chiar acetilcolina favorizeaz

biosinteza fosfolipidelor n ficat pe care apoi le pun n circulaie.
n absena acestor subsatne ficatul se nfiltreaz cu grsimi
(steatoz hepatic). Lipidele infiltrante provin n principal din
neogeneze, avnd drept surse primare glucidele.
Colina are asupra colesterolului o aciune oxidativ
(degradant).

Indicatii, contraindicatii, precautii:

Este bine s se foloseasc colina din

sursele naturale de hran.
Cantitatea de colin trebuie sporit n
sarcin sau planificarea acesteia i mai
ales n alptare. Deasemeni n carene
sau dac se ntroduc n organism
antagoniti, se cere un spor exogen de
colin.
Sursele de hran bogate n colin
trebuiesc reduse n cazul unor boli
infecioase pulmonare sau digestive,
deorece acest compus este un factor de
cretere pentru unele bacterii, mai ales
pentru pneumonococi i pentru
microflora intestinal patogen.

MARASMNE derivati ai metabolismului bacteriilor i

ciupercilor, cu rol inhibitor asupra plantelor.

Fitoncidele
Fitoncidele sunt substante cu actiune antibacteriana (actiune
antibiotica), care se gasesc in plantele superioare, in unele cazuri
existenta lor fiind asociata cu gust si miros pronuntat cum este
cazul celor din hrean, usturoi, mustar.
Fitoncidele se manifesta atat in tesuturile sanatoase cat si in cele
atacate de agenti patogeni.

Din prima categorie se amintesc:

1.Acizii si glicozizii fenolici
2.Saponinele
3.-Tomatina (glicozid)
4.Solanina
5.Alilsenevolii
6.Glicozidele cianogene
7.Izotiocianatii si tiocianatii

Din a doua categorie de fitoncide fac parte fitoalexinele

care se sintetizeaza in principal in tesuturile lezate
mecanic.
Fitoalexinele mai importante sunt:
1.Substantele izoprenoide
2.Stibenele

Antibiotice

Antibioticile sunt substante

chimice organice produse de
microorganisme sau obtinute
prin sinteza sau semisinteza
care in doze foarte mici, inhiba
dezvoltarea microorganismelor
patogene.

Dupa descoperirea microbilor de Pasteur,

s-a observat ca unele specii microbiene se
apara de alte specii prin elaborarea unor
substante chimice nocive. Acest fenomen
este numit antibioza, iar substantele
chimice rezultate din metabolismele
celulare vii poarta numele de antibiotic.

Alcaloizii
Alcaloizii sunt substane organice heterociclice cu azot, de origine
vegetal, cu caracter bazic, rezultate n urma metabolismului
secundar al plantelor, care dau reacii caracteristice i au aciune
asupra organismelor animale, de cele mai multe ori de natur
toxic.

n funcie de proveniena atomului de

azot i de calea biosintetic se pot
clasifica n:
alcaloizi propriu-zii
pseudoalcaloizi
protoalcaloizi
N-oxizi ai alcaloizilor

Glicozizi:
Glucozidul sau glicozida este o
substan organic, activ din punct
de vedere biologic, format dintr-o
component glucidic (un rest de
carbohidrat) i una neglucidic
numit AGLICON.

Glicozizii sunt compui de origine vegetal, deobicei cu

gust amar, care conin cel puin o molecul de glucoz.
Agliconul poate avea diferite structuri
Aceste substane sunt considerate, n biochimia
vegetal, a fi de origine secundar, nu din cauza unei
importane reduse, ci datorit faptului c n plante,
glicozidele, alturi de ali se afl n cantiti reduse.

Concluzii
In concluzie majoritatea substantelor alelopatice se gasesc mai
intai in corpul plantelor sub forma inactiva. In urma unor
transformari ulterioare se obtin compusi noi cu proprietati
alelopatice
Substantele alelopatice nu pot fi caracterizate ca un intreg
deoarece fiecare substanta are rolul ei ,acesta fiind diferit de
celelalte .Unele par daunatoare dar cu toate astea parerea mea
este ca avem mare nevoie de fiecare ca sa traim. Cum un ceas nu
poate functiona fara cea mai mica si aparent cea mai
nesemnificativa piesa ,cred ca asa nici noi nu putem trai fara
aceste substante pe care le intalnim zilnic fara macar sa ne dam
seama.
Sunt substante alelopatice care in cantitati mici au efect
terapeutic dar depasirea limitelor produce toxicitate cum este in
cazul morfinei care se gaseste in mac , atropinei ,nicotinei
,cofeinei etc.

Referinte
Bibliografice:

http://www.scribd.com/doc/57400405/14/Clasificarea-substan%A3eloralelopatice
http://www.bioterapi.ro/dictionar/index_substante/index_substanteC.html
http://www.scribd.com/doc/4349290/Referat-clopotel-ro-generalitatiPrivind-Antibioticele
http://ro.wikipedia.org/wiki/Alcaloid