Sunteți pe pagina 1din 12

Cafeina (sin.

cofein) este un alcaloid din grupa purinelor, care se se gsete n cafea, ceai, nuci de cola, mate, guaran i cacao. Este unul dintre cei mai vechi stimuleni naturali folosii de om.

n 1820, la solicitarea lui Goethe, farmacistul german Friedlieb Ferdinand Rungef izoleaz cofein pur din boabele de cafea. n 1821, independent de Runge, farmacitii francezi Pierre Joseph Pelletier, Joseph Bienaim Caventou i Pierre Robiquet reuesc de asemenea s izoleze cafeina. n anul 1832 Pfaff i Justus von Liebig descoper formula chimic a cofeinei (C8H10N4O2) Formula structural va fi descoperit n 1895 de Hermann Emil Fischer. Mecanismul de aciune al cafeinei a fost studiat n secolul XX. Denumire i structur chimic

Numele de cafein provine de la cafea, din care a fost izolat pentru prima oar substana. Dup nomenclatura IUPAC, denumirea cafeinei este 1,3,7-Trimethyl-2,6-purindiona sau, pe scurt, 1,3,7Trimethylxanthina . Cafeina face parte din grupul purinelor, ca i teofilina i teobromina. Structura cafeinei const dintr-un inel dublu, care la exterior are o serie de substitueni, n centru fiind nucleul purinic. Proprieti fizice

Cafeina pur se prezint sub form de cristale prismatice hexagonale incolore, inodore cu gust amar. Raportul de solubilitate a cofeinei n: ap la temperatur normal este de: ap la temperatura de 80 C: etanol la temperatur normal: etanol la temperatura de 60 C: aceton: cloroform: 20,00 g/l 181,82 g/l 21,74 g/l

181,82 g/l 15,15 g/l 45,45 g/l

Derivaii xantinei, clasificai ca alcaloizi de natur vegetal (din care face parte i cafeina), sunt considerai baze slabe, deoarece atomii de azot pot accepta protoni. Cu toate acestea, derivaii xantinei sub form de soluie nu sunt alcalini.

Utilizare

Cafeina este larg utilizat n alimentaie, prin consumul de cafea.

o ceac de cafea (150 ml) conine ntre 30 - 100 mg de cafein. o ceac de cafea expresso (30 ml) conine cca. 40 mg de cafein o ceac de cacao conine 6 mg de cofein. ciocolata conine cofein ntre 15 - 90 mg/100 g.

Efecte biologice

Cofeina acioneaz ca:

stimulant al SNC creterea pulsului i tensiunii arteriale dilatator bronhial diuretic stimulant al peristaltismului intestinal Mituri si adevaruri despre cafeina

Uneori poate fi destul de greu de diferentiat mitul de adevar in cazul cafeinei. Este atat de folosita de catre noi toti, voit sau mai putin, si este pe piata de foarte mult timp. De aceea, exista riscul ca majoritatea informatiilor pe care le avem despre ea, aflate de la parinti, bunici sau consumatori inraiti, sa fie putin distorsionate. De aceea, ne propunem sa analizam cu atentie cele mai des intalnite mituri legate de cafeina si efectele ei asupra organismului si sa descoperim care este, de fapt, adevarul. Este oare cafeina capabila sa induca o dependenta puternica, are ea efecte asemanatoare unor droguri, poate altera calitatea si cantitatea somnului - sunt doar cateva din aspectele ce urmeaza a fi abordate.

Cafeina este de fapt o substanta psihoactiva, ce se gaseste in foate multe plante: in frunzele de ceai, in boabele de cafea, in cola, in fructele guaranei (utilizate in prepararea bauturilor energizante), in

boabele de cacao, pentru a amintit doar cateva dintre cele mai frecvente, cu care venim in contact zilnic. Cantitatea de cafeina continuta de aceste plante difera semnificativ de la sursa la sursa. Se pare ca in final, cafeina poate fi destul de importanta, in functie de cantitatea pe care o are produsul de baza brut, de modul de preparare si consumare.

Continutul de cafeina poate fi de aproximativ 160 mg in unele bauturi energizante sau de doar 4 mg in 25 ml de sirop cu aroma de ciocolata. Cafeina din diversele sortimente de cafea difera si ea: varianta arabica este mai slaba comparativ cu varianta robusta, iar o ceasca poate sa contina 40 pana la 140 de mg de cafeina. Nici chiar cafeaua decafeinizata nu este lipsita complet de cafeina. Specialistii au realizate numeroase teste si au ajuns la concluzia ca daca sunt consumate aproximativ 10 cani de cafea decafeinizata, doza totala de cafeina continuta de acestea este asemanatoare cu cea din 2 cani de cafea normala. Atentie deci: cafeaua decafeinizata nu este o solutie practica pentru pacientii dependenti de cafea care au insa si o patologie cardiaca sau hipertensiva care le impune renuntarea la aceasta bautura.

Cafeaua poate sa fie continuta si in anumite medicamente, in special in analgezicele obisnuite, disponibile in farmacii, in medicamente recomandate in stari gripale si in suplimentele alimentare dietetice. Continutul lor efectiv variaza, desigur, foarte mult, insa poate oscila intre 16- 200 mg de cafeina / produs. Exista si comercianti care au realizat o gama foarte diversificata de produse de dus si baie pe baza de cafeina, sustinand ca aceasta se absoarbe transtegumentar.

Specialistii nu au facut insa aceasta descoperire, iar eficienta produselor, strict din acest punct de vedere, nu a fost inca demonstrata. Efectul principal, cel pentru cafeina este atat de consumata si pare atat de atragatoare pentru noi toti este reprezentat de stimularea sistemului nervos central, reducand somnolenta si mentinand organismul, pentru o perioada variabila de timp, in stare de alerta. Suntem capabili sa ne concentram mai bine, sa dam un randament mai bun, sa stam mai mult timp vigili.

Din aceste motive, cafeina este cel mai larg utilizat psihostimulant. In prezent, exista pe piata farmaceutica si tablete continand cafeina- ele sunt utilizate in special de studentii care isi pregatesc examenele sau de persoanele cu activitati care impun constant existenta unui nivel de alerta foarte crescut, deoarece ii ajuta sa se concentreze si le alunga oboseala. Se pare ca peste 90% din populatia adulta a Statelor Unite consuma zilnic, in mod regulat, cafea sau produse cu continut similar de cafeina.

Frunzele de ceai, de exemplu, au un continut de cafeina chiar mai ridicat decat cafeaua propriu-zisa, insa in final, concentratia ei in produsul finit, pe care il consumam este mai redusa deoarece nu este

la fel de tare preparat. Pe langa modul de preparare, taria ceaiului este scazuta si de conditiile de crestere, tehnicile de extragere si realizarea produsului comercializat.

Cuprins articol

Generalitati Mitul 1: Cafeaua induce dependenta Mitul 2: Cafeina poate determina insomnii Mitul 3: Cafeina creste riscul aparitiei cancerului, afectiunilor cardiace si osteoporozei Mitul 4: Cafeina este daunatoare femeilor insarcinate Mitul 5: Cafeina favorizeaza deshidratarea Mitul 6: Cafeina este daunatoare copiilor Mitul 7: Cafeina ne trezeste din mahmureala Mitul 8: Cafeina nu are niciun benificiu pentru sanatate

Mitul 1: Cafeaua induce dependenta Sus

Din pacate, acest mit are un sambure de adevar. Un sambure deoarece depinde ce intelegem prin dependenta. Cafeina este considerata o substanta psihoactiva, insa, comparativ cu alte substante psihoactive, este legala si larg comercializata si extrem de populara. Ea are efecte stimulante pe sistemul nervos central si pe metabolimul organismului si ca urmare este utilizata atat in scop medical cat si recreational, personal. Ea poate fi asemanata nicotinei sau alcoolului deoarece este capabila sa traverseze bariera hematoencefalica si astfel sa patrunda in creier, unde isi exercita efectele. In creier ea interactioneaza cu anumiti receptori si substante neurotransmitatoare si astfel creste starea de alerta, reduce oboseala si imbunatateste tonusul psihic bazal.

Daca insa indivizii consuma cantitati crescute de cafeina pe perioade lungi, atunci si organismul se adapteaza aportului. In urma modificarilor apar doua efecte importante: scade receptivitatea la cafeina (efectul ei este redus semnificativ) si apar reactiile neplacute ale consumului cronic (simptome si semne care pot fi sugestive pentru dependenta de cafeina). Toleranta la cafeina apare

relativ repede, in special in cazul consumatorilor de cantitati crescute si a celor care prefera combinarea cafelei cu baturile energizante. Specialistii au desoperit ca toleranta apare daca subiectul consuma 400 mg de cafeina, de trei ori/zi, timp de o saptamana.

Desi se discuta despre dependenta indusa de consumul cronic si excesiv de cafeina, trebuie precizat faptul ca aceasta nu afecteaza viata indiviului din punct de vedere fizic, economic, social, asa cum fac alte substante capabile sa induca dependenta. Reducerea si chiar oprirea brusca a cafeinei poate determina cresterea concentratiei unor neurotransmitatori responsabili de efectele neplacute, in special a adenozinei. Simptomele apar la o zi dupa sistarea cafeinei si ating un maxim in 48 de ore, pentru ca apoi sa se reduca in intensitate si sa dispara complet in 5-6 zile. Cele mai frecvente simptome includ: - Cefalee pulsatila, uneori foarte intensa, acompaniata sau nu de senzatie de greata; - Oboseala permanenta; - Anxietate; - Iritabilitate; - Alterarea starilor psihice, depresie; - Tulburari de concentrare, atentie, somnolenta importanta.

Fara indoiala, renuntarea la cafeina ne poate afecta, uneori serios, cateva zile, insa efectele nu pot fi comparate cu cele ale sindromului de sevraj indus de droguri si subtantele stupefiante. Acesta este motivul pentru care termenul de dependenta indusa de cafeina este mai putin utilizat de catre specialisti.

Mitul 2: Cafeina poate determina insomnii Sus

Organismul absoarbe foarte rapid cafeina. La fel de repede, insa, o si metabolizeaza si o elimina. De acest proces este reponsabil ficatul. Timpul de injumatatire al cafeinei este relativ redus: in medie, organismul elimina jumatate din cantitatea ingerata in aproximativ 4-5 ore, iar dupa 8-10 ore, mai mult de 75% din toata cafeina este deja eliminata. Astfel, majoritatea persoanelor care consuma 1 sau doua cani cu cafea dimineata, nu vor avea probleme seara la culcare deoarece cafeina este eliminata pana atunci.

Daca insa cafeaua este consumata in timpul zilei, este mai concentrata sau depaseste doua cani, pot exista tulbuari ale somnului deoarece organismul nu o poate elimina mai repede. Totusi, cei mai multi dintre noi consumam cafeina cu minim 6 ore inainte de a ne culca, tocmai pentru a evita acest efect neplacut si pentru a resimti avantajele consumului in timpul zilei. Sensibilitatea individuala poate insa sa altereze modul in care ficatul metabolizeaza cafeina si astfel ea poate persista in anumite cazuri mai mult la unii indivizi compartiv cu altii. Persoanele mai sensibile pot avea insomnii dar la fel de bine pot suferi si din cauza altor simptome, in special de natura gastrointestinala: tulburari dispeptice, greata, pirozis.

Consumata in cantitati crescute, pe perioade lungi de timp, cafeina poate determina, la majoritatea persoanelor, ceea ce specialistii numesc cafeinism. Aceasta modificare se caracterizeaza prin nervozitate, iritabilitate, tremor, anxietate, insomnie, cefalee, palpitatii cardiace si numeroase complicatii digestive, deoarece cafeina creste secretia acida a stomacului.

Mitul 3: Cafeina creste riscul aparitiei cancerului, afectiunilor cardiace si osteoporozei Sus

Se pare ca anumite cantitati de cafeina, in jur de 300 mg (echivalentul a trei cesti de cafea) nu influenteaza starea de sanatte a adultilor tineri, care nu au alte probleme de fond. Exista insa si pacienti care sunt mai vulnerabili. Acestia sunt reprezentati in principal de pacientii varstnici diagnosticati cu afectiuni cardiace si hipertensive. 1. Cafeina si osteoporoza

Consumata in cantitati foarte mari, peste 744 mg/zi, cafeina este capabila sa creasca eliminarea renala de calciu si magneziu. In conditiile in care aceste substante se pierd urinar, scade densitatea osoasa si astfel pacientul este predispus osteoporozei si fracturilor. Totusi, studii recente au demonstrat faptul ca echilibrul hidroelectrolitic al persoanelor care consuma cafeina in mod regulat nu este influentat in mod semnificativ de catre aceasta.

Actiunea diuretica a cafeinei este cea care, cel mai probabil, a dat nastere acestui mit. Parerea specialistilor este ca in prezenta unei diete bogate in calciu, persoanele care consuma cantitati moderate de cafeina nu vor fi afectate in mod particular si nu vor dezvolta osteoporoza exclusiv datorita consumului acestei substante. Pentru a elimina suspiciunea ca putem dezvolta ostoporoza ca uramare a consumului de cafeina, putem adauga doua linguri de lapte la fiecare ceasca de cafea pe care o consumam. De retinut!

Specialistii au observat ca exista o relatie intre incidenta fracturilor de sold in cazul pacientilor in varsta, in special in cazul femeilor aflate la menopauza (care nu primesc un tratament preventiv antiosteoporotic adecvat) si consumul de cafeina. In prezenta unor factori de risc, adultii varstnici sunt mai sensibili la efectele cafeinei pe metabolismul calciului, comparativ cu adultii tineri sanatosi.

Femeile aflate la menopauza sunt sfatuite sa consulte un specialist si sa ii ceara sfatul daca trebuie sa isi reduca aportul de cafeina la mai putin de 300 mg zilnic. Aceasta recomandare este utila tuturor pacientilor cu istoric de dezechilibre fosfo-calcice, si cu factori de risc pentru aparitia afectiunilor osoase (inclusiv tratament prelungit cu corticosteroizi).

2. Cafeina si bolile cardiovasculare

Persoanele sensibile la cafeina au un risc mai crescut de a dezvolta, pe durata consumului, o crestere temporara a tensiunii arteriale si a ritmului cardiac (tahicardie). Exista insa studii importante care au demonstrat ca nu exista o legatura intre consumul de cafeina si hipercolesterolemiile, aritmiile si bolile cardiovasculare, in general.

Mai mult, unele cercetari un descoperit chiar ca, ingerata in cantitati moderate, cafeina exercita un rol protector cardiac, insa doar in cazul pacientilor cu hipertensiune usoara. In cazul pacientilor diagnosticati cu afectiuni cardiovasculare sau boala cerebrovasculara, specialistii recomanda totusi consultarea medicului curant cu privire la o eventuala ajustare a consumului de cafea.

3. Cafeina si cancerul

Deocamdata nu exista dovezi care sa sustina legatura dintre cafeina si aparitia cancerului, insa se pare ca aceasta are un oarecare rol protector in fata unor anumite tipuri de neoplazii. Mitul 4: Cafeina este daunatoare femeilor insarcinate Sus

Numeroase studii au concluzionat ca nu exista, cel putin pana in momentul de fata, o legatura intre cantitatea de cafeina (insa nu mai mult de o cana de cafea pe zi) si urmatoarele: - Tulburari de conceptie; - Avorturi spontane;

- Malformatii congenitale; - Nasteri premature; - Greutate mica la nastere. De retinut! Specialistii recomanda limitarea consumului de cafeina la maxim 200 mg zilnic (echivalentul a doua cani de cafea). Se pare ca o cantitate mai mare poate dauna produsului de conceptie si poate fi asociat cu avorturile spontane. Inca nu se poate stabili exact legatura dintre aportul mai mare de cafea si riscul de pierdere a sarcinii, deoarece etiologia acesteia este atat de complicata, insa este mai bine sa prevenim si sa reducem acest factor de risc.

Mitul 5: Cafeina favorizeaza deshidratarea Sus

Unul din efectele cafeinei, cand este administrata in cantitati moderate este stimularea diurezei. Pacientul urineaza mai mult si astfel exista riscul de aparitie a unor dezechilibre hidrice. Totusi, cafeina este consumata in bauturi (ceai, cafea, bauturi energizante) si astfel aportul de lichide este mentinut in limite normale.

Ceea ce incearca specialsitii sa sublinieze este faptul ca intr-adevar, cafeina este un diuretic moderat, insa consumata in bauturi ea nu poate fi responsabila de deshidratarea organismului. Exista deci un echilibru intre ce se pierde si ce se ingera, si astfel nu se instaleaza tulburari hidrice. Astfel, trebuie subliniat ca, in final, cafeina nu este un diuretic atat de potent pe cat se credea intial.

Unii specialisti sunt chiar de parere ca apa si cafeina au proprietati diuretice asemanatoare. In plus, consumatorii de cafeina devin mai putin sensibili in timp la efectul diuretic al cafeinei.

Mitul 6: Cafeina este daunatoare copiilor Sus

Un studiu efectuat in anul 2004 a concluzionat ca, la momentul respectiv, copii cu varsta intre 6 si 9 ani consumau aproximativ 22 mg de cafeina zilnic. In momentul actual aceasta cantitate este mai crescuta deoarece bauturile energizante sunt mult mai populare, iar acest trend pare sa ia amploare.

Se pare ca un aport de 300 mg de cafeina/zi nu este periculos pentru copii- nu ii afecteaza din punct de vedere somatic. Specialistii se intreaba totusi daca este sigur si recomandat sa le si oferim copiilor nostri o asemenea cantitate. Copii sunt foarte sensibili la cafeina si pot dezvolta simptome psihice ca urmare a contactului cu aceste psihostimulante.

Anxietate, neliniste, nervozitate, iritabilitate, toate sunt tulburari la care putem expune copiii daca le oferim cafeina (indiferent de forma). In plus, cafeina cu care copii vin in contact se gaseste in sucuri, bauturi energizante, cacao, ciocolata, care sunt foarte bogate in calorii. Astfel, pe langa riscul de tulburari psihice, consumul acestor produse ii expune si obezitatii. Asadar, chiar daca, in sine, cafeina nu determina leziuini organice si nu creste direct riscul de imbolnavire somatica a copiilor, specialistii nu recomanda includerea in dieta zilnica a copiilor produse bogate in cafeina.

Mitul 7: Cafeina ne trezeste din mahmureala Sus

Se pare ca acesta este un adevarat mit. Persoanele doar cred ca se trezesc mai bine din mahmureala daca vor consuma cafeina. Cafeina si alcoolul nu trebuie consumate impreuna niciodata. Cafeina nu anuleaza efectele alcoolului si nici nu modifca metabolizarea acestuia. Timpii de reactie si starea de alerta sunt modificate de consumul de alcool, iar cafeina nu este capabila sa le readuca in parametri normali (sau functionali).

Au fost facute studii care au demonstrat ca riscul de producere a accidentelor este la fel de crescut daca dupa alcool se consuma cafea. Pentru ca efectele alcoolului sa fie indepartate, acesta trebuie eliminat din organism : trebuie absorbit rapid, metabolizat si apoi excretat. Cafeina nu poate sa influenteze nici unul din acesti timpi, ea nu poate decat sa creasca starea de alerta a organismului.

Pacientul va fi mai alert insa reflexele sale vor fi la fel de diminuate, activitatea psihomotorie si capacitatea de coordonarea sunt la fel de alterate. Cafeina este nerecomandata pacientilor cu anumite patologii sistemice, boli cardiace sau diabet zaharat. Specialistii recomanda prudenta maxima pacientilor cu astfel de conditii: acestia nu trebuie sa consume concomitent sau consecutiv cafeina si bauturi alcoolice, deoarece acestea isi pot potenta efectele negative pe care le au asupra organismului si pot induce aparitia tulburarilor de ritm cardiac.

Mitul 8: Cafeina nu are niciun benificiu pentru sanatate Sus

Cafeina are anumite beneficii pentru sanatate, ea nu este chiar asa daunatoare pe cat am fi tenati sa ne inchipuim. Cele mai cunoscute beneficii ale consumului de cafeina sunt reprezentate de cresterea starii de alerta, de ameliorarea capacitatii de concentrare, a capacitatii de socializarea cu cei din jur si imbunatatirea starii de energie a organismului.

Alte efecte benefice ale cafeinei includ:

1. Imbunatatirea statusului imun al organismului datorita efectului antiinflamator al cafeinei.

2. Ameliorarea simtpomelor induse de reactiile alergice datorita capacitatii de reducere a concentratiei de histamina.

3. Reducerea riscului de aparitie sau agravare a unor boli precum: boala Parkinson, cancer colorectal, diabet zaharat tip 2, boli hepatice.

In ciuda efectelor benefice ale cafeinei, trebuie precizat faptul ca aceasta are si reactii neplacute, mai ales daca se consuma cantitati mari pe perioade lungi de timp. Ea poate fi o cauza importanta de aparitia a ulcerului gastric, a tulburarilor dispeptice, a aritmiilor cardiace sau tulburarilor psihice (halucinatii, psihoze, depresii, manii).

Ea trebuie consumata cu moderatie pentru ca efectele benefice sa fie cele care predomina. Astfel ne vom putea bucura cu adevarat de o ceasca savuroasa de cafea.

Cafea i cofeina: proprietile i caracteristicile


Cafeaua este, paradoxal, o substan misterioas. Acest lucru se datoreaz faptului c datorit numrului mare de substane diferite, care se formeaz n timpul etapei de prjire este supus unor schimbri notabile n ntreaga prelucrarea sa. Prin urmare, nu apar schimbari remarcabile n caracteristicile sale organoleptice. n plus, schimbrile au loc n compoziia chimic a cafelei in timpul prepararii cafelei. Acest

lucru se datoreaz faptului ca substanele solubile n ap sunt extrase n timpul prelucrrii. Printre diferitele tipuri de compui, n afar de ap i anumite minerale, cofeina este, evident, foarte important. Cofeina este, de asemenea, prezent n cantiti considerabile n ceai, mate, guarana, cacao i nucile de cola (care sunt angajai n efectuarea unor buturi carbogazoase bine-cunoscute). Coninutul de cafein variaz n funcie de specie. Dintre cele dou principale specii-Arabica i Robusta-primul conine n medie 2,2%, iar a doua 1,2% din aceasta: n procesul de prjire, n ciuda unei pierderi general n greutate, raportul de cofeina scade destul de puin. Contrar a ceea ce este, n general gndit, amrciune caracteristica se datoreaza coninutului su de cofein. Cofeina este substana farmacologica activa care provoac n organismul uman acele binecunoscute puternice efectele fiziologicecare au fcut aceast butur att de larg rspndit i att de populara. Cofeina este substan care stimuleaz sistemul nervos central. Acest lucru duce la efecte de comportament,activitate intelectual crescuta i capacitatea de nvare, precum i o reacie mai scurt de timp la stimuli exteriori. Gastro-intestinale cafein-absorbie rapid i complet. Cofeina circul n body s ap i concentraia acesteia hematic atinge cel mai nalt nivel de 15-45 de minute dup ingestie. Timpul necesar pentru a organismului de a elimina din snge jumtate din cantitatea de orice substan introdus n el se numete "o jumtate de via". Jumatatea de viata a cofeinei ntro-fiin uman variaz n funcie de vrst, sex,hormoni, medicamente luate, i efectele tutunului. De exemplu, n medie aduli non-fumtor (i fr nici o patologie special), timpul de njumtire a cofeinei este de aproximativ 4-6 ore, n cazul fumtorilor, acesta este de 3 ore sau mai puin. Aceasta crete pn la 18-20 ore in timpul al treilea trimestru de sarcin, i este aproximativ 13 ore, n cazul femeilor care iau contraceptive orale. Cofeina este biotransformat de ficat i metaboliii sunt expulzai aproape complet de ctre rinichi si tractul urinar. Evident, ca orice alt substan cafeaua poate fi contraindicata pentru cei afectai de patologii : de exemplu, ulcere, boli de inima, sau hipertensiune arterial. Cu toate acestea, pentru un om sntos nu exist contraindicaii,desigur cantitile de cafea sa fie moderate, i, n consecin aportul de cafein. Cum medicul renascentist Paracelsus pe bun dreptate, a spus, "Nimic nu este n sine o otrav sau vindecare, totul depinde de doza". Ca o chestiune de fapt, o sum pe zi de 3-4 cesti mici de cafea nu este doar uor tolerabil, dup cum o demonstreaz multe cercetari,produce efecte benefice asupra funciilor de stimulare neuromusculare; prin urmare, expresii populare, cum ar fi "plus de energie "," imi ridic ", i aa mai departe. Valoarea de prag peste care aportul de cafeina ar putea cauza probleme este de 10 miligrame per kilogram de greutate pe zi (care este de 550 miligrame pentru femeie medie, i 700 miligrame pentru un om obisnuit). n Italia, consumul mediu pe cap de locuitor este mai mic

de 2 cesti mici pe zi. Acest lucru, exprimat n miligrame, d un total de 150, departe de 700 i 550! Profesorul Silvio Garattini, director al Istituto Mario Negri, susine c "n cantitile utilizate frecvent n Italia, raport de 10 miligrame pentru fiecare kilogram de greutate s-ar fi atins, n cazul unui om cntrind 70 de kilograme, prin nghiire simultan a 7-8 cesti mici de cafea, fiecare coninnd 100 mg de cofein (una dintre cele mai mari valori pentru o singur doz de cafea italian - espresso sau Moka) ". Cantitatea recomandat n general, pentru un efect pozitiv asupra organismului este de 3-4 cafele cel mult: dar, firete, efect de stimulare i durata acestuia variaz de la persoan la persoan. Este suficient s spunem c muli oameni nu beau cafea noaptea de teama ca nu ar putea s doarm, n timp ce alte persoane beau tocmai pentru a induce somnul! Aceste date sunt confirmate de Garattini el nsui, n cartea sa "Cafeina, cafea i sntate" (publicate de presa Raven, New York, 1993). Acest volum conine o lucrare temeinic i riguroas de colectare i de a analiza cele mai recente rezultate tiinifice remarcabile care implic cercettori din ntreaga lume. Aceasta carte, reunind ct mai multe elemente bibliografice 1776 referitoare la cercetri i observaii despre cafea, se ocup cu problemele cele mai relevante privind relaiile dintre cafea i diferitele funcii fiziologice i, printre altele, efectele asupra sistemului nervos central, cardiovasculare sistemului i asupra organelor de reproducere. Concluziile trase de Garattini, este c "sa bei cafea nu duneaz sntii, atta timp ct iti amintesti de moderaie - o regul, buna de altfel pentru tot ce am mnca i bea".Recordul este deinut de rile nord-europene precum Finlanda, Suedia i Danemarca.