Fructele

Sunt alimente de origine vegetala,

apreciate din punct de vedere nutritiv
prin continutul lor bogat in glucide,
saruri minerale, vitamine si acizi
organici.
 Clasificarea fructelor

Dupa STRUCTURA, fructele se grupeaza in:

- fructe semintoase (bace false), (mere, pere, gutui,
citrice);
- fructe samburoase (drupe), (caise, prune, piersici,
visine, cirese, etc.);
- fructele arbustilor si semiarbustilor fructiferi
(bace adevarate si false), (struguri, fragi, capsuni,
zmeura, smochine, coacaze, agrise si afine);
-fructe nucifere, din aceasta grupa fac parte: nucile,
alunele, migdalele, fisticul, arahidele.
 Clasificarea fructelor

Dupa GUST si AROMA, fructele se grupeaza in:

- citrice (lamai, portocale, mandarine, grepfruit,

chitra);
- acidulate (mere, pere, caise, prune, piersici,
vişine, cireşe, fragi, căpşuni, zmeura, mure);
- astringente (gutui, coarne, afine);
- zaharoase - amidonoase (banane, castane);
-uleioase (nuci, alune, migdale, arahide, fistic);
 Clasificarea fructelor
Dupa CONTINUTUL IN SUBSTANTE NUTRITIVE,
fructele se impart in:

- fructe zaharate sau carnoase, caracterizate prin

continut mare in apa (75-90%), in glucide (glucoza,
fructoza, zaharoza, celuloza) si sarace in lipide si protide.
Aceste fructe mai contin substante pectice (proprietate de
a forma jeleuri),
- fructe amilacee, bogate in amidon si sarace in zahar
(banane, castane);
- fructe oleaginoase, cu un continut mare in lipide si mic
in apa si glucide (nuci, alune, arahide, migdale).
 Rolul fructelor
- ACTIUNE ALCALINIZANTA,
-ACTIUNE MINERALIZANTA,
-ACTIUNE VITAMINIZANTA, prin aportul crescut in
vitamine.
In fructe se gasesc urmatoarele vitamine:
-vitamina A, in: citrice, ananas, curmale, caise, mere, pere, migdale,
nuci, etc.;
-vitamina B1, in: citrice, struguri, mere, pere, banane, nuci, migdale;
-vitamina B2, in: citrice, struguri, mere, pere, banane, caise, nuci,
arahide, castane;
-vitamina C, in : citrice, banane, afine, mere, pere, etc.;
- vitamina E, in: măsline, nuci, migdale.
-Unele fructe, ca si legumele, mai au si alte acţiuni specifice, ca de exemplu:
- acţiune LAXATIVA, -acţiune DIURETICA.
-acţiune CONSTIPANTA
 Fructe semintoase
 Merele
 Reprezentate prin soiuri de vară, cu
coacerea în iulie-august (Aromat de vară,
Red Melba, James Grieve, etc.), soiuri de
toamnă care se consumă în septembrie-
noiembrie (Frumos de Voineşti, Parmen
auriu, etc.) şi soiuri de iarnă care se
recoltează în septembrie-octombrie şi se
pot păstra până în iunie (Jonathan, Delicios
auriu, Starkrimson, Wagener premiat, etc.).

 Merele au şi utilizări culinare foarte variate:

plăcinte, tarte, sufleu, tort, cataif cu mere,
budincă, omletă, sos de mere, supă-cremă
de mere, mere în aluat, etc. Merele
proaspete, date prin răzătoare, se pot folosi
în combinaţie cu nuci, cu alte fructe, cu
miere, brânză de vaci, ţelină, maioneză,
etc. Din mere uscate (sub formă de felii) se
prepară chisel.
 Fructe semintoase
 Perele
 In afara de consumarea in stare proaspăta,
perele se pot consuma in stare de suc,
fierte pana la stadiul de jeleu/peltea, dar si
ca adaus la supele/ciorbele de carne. Deşi
in bucătăria romanesca perele nu se
folosesc de obicei decât ca desert, merita
sa încercaţi adausul lor, mai ales la
ciorbele de vita sau de porc. Una sau doua
pere va da supei/ciorbei respective o
savoare deosebita si o va face si mai
prietenoasa pentru stomac.
 Zemoase si aromate, perele sunt o
alternativa sănătoasa la dulciuri.
 Perele au proprietati remineralizante,
diuretice, depurative.
 Fructe semintoase

 Gutuile
 Cunoscute popular şi sub denumirea de
"mere de aur",
 Se remarcă nu numai prin aroma deosebită,
ci şi prin bogăţia de vitamine din grupa B,
vitaminele C, E, PP şi minerale (calciu,
magneziu, potasiu, fier).
 Prin consumul gutuilor în stare proaspăta
sau prelucrata, sub forma de compot, gem,
dulceaţa, nectar, peltea, organismul uman
beneficiază de un aport important în zaharuri
simple, uşor asimilabile, elemente minerale,
vitamine si substanţe pectice.
Fructe sâmburoase

 Cireşele
 Rotunde, micuţe si zemoase ele pot fi
consumate din luna mai pana la sfârşitul
lunii iunie.
 Unele dintre cele mai hidratante fructe ,
cireşele sunt foarte bogate in potasiu, calciu
dar si minerale precum fier sau cupru.
 Ca vitamine, in cireşe găsim vitamina A,
care ne păstrează sănătoasa vederea si
vitamina C, care ne ajuta sa combatem cu
uşurinţa bolile.
 Cireşele au in compoziţie peste 70% apa –
exact la fel ca noi!
Fructe sâmburoase

 Vişinele
 Sunt surse bune de vitamine: B1, B2, B3, B6,
B9, C si E, dar si minerale: calciu, potasiu,
fosfor si 85%-90% apă
 Conţin substanţe anticoagulante, fiind
recomandate celor care suferă de
arteroscleroză.
 Datorită substanţelor anticoagulante, vişinele le
sunt recomandate si persoanelor cu probleme
ale sistemului venos, varice.
Fructe sâmburoase
 Piersici
 Conţin multa apa, săruri minerale, precum
potasiu, vitaminele A, B si C, dar si fibre
vegetale, necesare pentru o digestie uşoara.
 Sub formă de compot sau dulceaţă,
piersicile pot fi conservate până la nouă luni.
 Dacă vreţi să le congelaţi pentru iarnă,
trebuie să le cojiţi mai întâi. Pentru a le coji
mai uşor puneţi fructele în apă fierbinte 30
de secunde, apoi clătiţi-le din abundenţă cu
apă rece.
Fructe sâmburoase

 Caisele
 Pe lângă betacaroten, caisele mai conţin
o varietate de vitamine şi minerale,
printre care: vitaminele C, E, vitamine din
grupa B (B1, B2, B3, B5, B6, B9),
potasiu, fier, fosfor.
Fructe sâmburoase
 Zarzărele
 Varianta mai puţin nobila a
caiselor, care se coc
primele, dar sunt mai puţin
gustoase, puţin mai seci si
cu sâmburii amari
Fructe sâmburoase
 Prunele
 Prunele sunt bogate in vitaminele A, B si C, in
sulf, fosfor, mangan, magneziu, sodiu si mai
ales potasiu
 Au o întrebuinţare diversificata: se pot
consuma proaspete, deshidratate, sunt
utilizate la fabricarea gemurilor, dulceţurilor, a
marmeladei, compoturilor, jeleurilor,
lichiorurilor si, nu in ultimul rând, la fabricarea
vestitei ţuici de prune romaneşti.
 Fructe ale arbuştilor si semiarbuştilor fructiferi

 Căpşunile
 Reprezintă in realitate soiuri de
fragi cu fruct mai mare făcând
parte din aceeaşi familie de
plante, familia Rosaceae.
 Sunt bogate in antioxidanti
(vitaminele C, E si betacaroten),
acid folic (indispensabil pentru
femeile însărcinate), vitamine
(B1, B2, B6, K, PP), săruri
minerale si oligoelemente
(calciu, fier, fosfor, potasiu, iod,
cupru, mangan) si fibre.
 Fructe ale arbuştilor si semiarbuştilor fructiferi

 Murele
 Forma fructelor si a frunzelor,
micii spini de pe tulpina
recomanda murele ca fiind un fel
de verişor primar, ceva mai
sălbatic, al zmeurei.
 Fructe ale arbuştilor si semiarbuştilor fructiferi

 Zmerura
 Numita si “rug de munte”,
 Cu un gust dulce-acrisor
 Contine: apa, materii azotate,
materii grase, materii extractive,
zaharuri, celuloza, acid citric,
malic, salicilic, fragarina,
vitaminele C, A, B1, B2, D si P,
calciu, magneziu, zinc, mangan,
potasiu, fosfor.
 Fructe ale arbuştilor si semiarbuştilor fructiferi

 Fragi
 Fragii (Fragaria vesca), cunoscuti si
sub denumirea de capsuni salbatice,
sunt originari din Emisfera Nordica.
 Alte nume sub care mai sunt fragii
cunoscuti sunt: capsuni de padure,
capsuni Europene, capsuni Alpine etc.

 Fragii sunt fructe puternic aromate.

Acestia sunt si in zilele noastre crescuti
in special pentru uz casnic si mai putin
cu scop comercial.
 In scop comerial fragii sunt folositi
pentru prepararea gemului, dulcetii sau
lichiorului. Toate acestea sunt
considerate delicatese. Ca atare sunt
produse destul de scumpe.
 Fructe ale arbuştilor si semiarbuştilor fructiferi

 Agrişele
 Conţin apă, zaharuri, acizi,
substanţe pectice, provitamina
A, vitaminele C, B1, B2, PP,
acid pantotenic, săruri
minerale, iod şi alte substanţe.
Zaharurile din agrişe sânt
reprezentate prin levuloză,
glucoză şi zaharoză
 Se pot păstra în stare
proaspătă 3-5 zile. Ele se
consumă proaspete sau
prelucrate sub formă de
compot, peltea, dulceaţă, suc,
cidru, etc.; se pretează la
congelare.
Fructe ale arbuştilor si semiarbuştilor fructiferi

 Afinele
 Fructele conţin: tanin, pectine,
mirtilină, zaharuri, provitamina
A, vitamina C, acizi organici
(citric, malic, oxalic, succinic,
lactic).
 Ele se pot folosi sub mai multe
forme - ceai, dulceaţa sau
afinata
 Fructe ale arbuştilor si semiarbuştilor fructiferi

 Coacăzele
 După culoarea pieliţei fructelor, se deosebesc soiuri de coacăze
albe, de coacăze roşii (ambele aparţinând speciei Ribes rubrum,
Ribes vulgare) şi de coacăze negre, acestea din urmă provenind
în principal din specia Ribes nigrum.
 Coacăzele se recoltează în luna iulie. Întâi ajung la maturitate
coacăzele negre (cu circa 7-10 zile înaintea celor roşii şi albe).
 Coacăzele conţin apă, zaharuri, acizi (acid malic, acid citric şi
acid tartic), tanin, substanţe proteice, celuloză, săruri minerale,
provitamina A, vitaminele B1, B2, B6, acid pantotenic, vitamina
C, vitamina P, vitamina PP, antocian, etc.
 Coacăzele negre îşi intensifică culoarea în următoarele 2-3 zile
după recoltare, ceea ce constituie un avantaj la valorificarea lor.
Dimpotrivă, coacăzele albe şi roşii nu-şi mai intensifică culoarea
pieliţei după recoltare
 Coacăzele negre, având gust foxat, se foloseşte pentru vin,
sirop, peltea.
 Coacăzele albe şi roşii se pot consuma în stare proaspătă, sub
formă de suc pur sau de suc diluat cu apă, precum şi ca jeleu.
 Fructe ale arbuştilor si semiarbuştilor fructiferi

 Smochinele
 Fructele uscate sunt folosite in
mod deosebit in perioadele reci
ale anului fiind energizante si
emoliente.
 Fructele uscate contin foarte
putina apa (aproape de loc),
protide, hidrati de carbon, zahar
invertit, potasiu, sodiu, calciu,
fosfor, fier, vitamine (A, B1, B2,
niacina, C).
 Smochinele sunt recomandate
copiilor, adolescentilor,
convalescentilor, batranilor,
sportivilor si femeilor insarcinate.
Fructe ale arbuştilor si semiarbuştilor fructiferi

 Struguri
 Albi, negri, rosiatici, cu aroma
de tamaios sau muscat,
crocanti sau zemosi,
 sunt o rezerva in miniatura de
saruri minerale - potasiu,
fosfor, calciu, fier,
betacaroten (antioxidant),
acizi organici, vitamine - B1,
B2, PP, P, taninuri,
enocianina, polifenoli, fibre.
Fructe nucifere
 Nucile
 Miezul nucilor conţine apă, grăsimi,
substanţe proteice din grupa globulelor
(de natura celor din lapte şi ouă), săruri
minerale (nuca este fructul cel mai bogat
în cupru şi zinc), provitamina A, vitamine
din complexul B (B1, B2, biotină, colină),
vitaminele C, E, F, P, etc,
 Miezul de nucă se consumă proaspăt sau
uşor prăjit (în care caz devine mai
digerabil). El este utilizat în diferite
produse de cofetărie.
 Din nucile verzi, înainte de întărirea cojii,
se poate prepara dulceaţă
Fructe nucifere
 Arahidele
 Alunele de pamant - arahidele
(Arachis hypogae) sunt plante
anuale
 Cunoscute si sub denumirea de
"alune americane"
 Sunt pastai care se dezvolta in
pamant, de unde le vine si
numele.
Fructe nucifere
 Fisticul
 Fructul fisticului este un sâmbure cu o samanta
si doua învelişuri: cel exterior este membranos
si se desface uşor, iar cel interior se sparge
greu, este dur si se deschide de obicei la
coacerea fructului. El este cules la începutul
lunii august. Greutatea medie a fructului este de
0,4-1,0 g,
 Conţine cantitati mari de luteina, un antioxidant
care opreşte sedimentarea colesterolului pe
artere, aceasta fiind principala cauza de atac
cerebral sau de cord
 După recoltare, aceste fructe sunt deshidratate
pe cale industriala pana la un conţinut de 7-9%
apa.
 Miezul de fistic este folosit in stare proaspăta in
industria cofetăriei si este utilizat in cantitati
importante pentru extragerea uleiului de fistic.
Fructe nucifere
 Alunele
 Conţine cea mai mare cantitate
de materii grase, azotate, de
asemenea calciu, fosfor,
magneziu, potasiu, sulf, clor,
sodiu, fier, cupru, vitaminele A,
B.
Fructe nucifere
 Migdalele
 Sunt cele mai “igienice” fructe, alături
de smochine, alune şi stafide. Bogate în
vitaminele A şi B, în zahăr care nu face
rău la diabetici, în grăsimi, ulei şi
albumină, fructul mai conţine calciu şi
fosfor.
 Dată fiind marea ei putere nutritivă
(poate înlocui carnea), migdala trebuie
consumată cu moderaţie, în cantităţi
care să nu depăşească 6-15 g/zi.
 Există două specii de migdale: dulci şi
amare. Cele dulci sunt utilizati in
cofetarie, pentru martipan, umpluturi si
prajituri cu migdale sau sunt consumati
ca desen, in stare proaspata (sarati si
prajiti) iar cele amare sunt folosite
numai în medicină,
Citrice
 Avocado
 Un fruct mediu cantareste in jur de
300 g. Coaja nu este comestibila.
Fructul este bogat in potasiu, acid
folic si vitamina B6, continand, de
asemenea, betacaroten,
vitaminele C, E, PP, magneziu,
cupru, fier, zinc, fosfor, acid
pantotenic.
 Pentru a vedea daca un avocado
e copt, ia-l in mana si strange-l
putin. Daca cedeaza usor sub
presiunea degetelor, e numai bun
de mancat.
Citrice
 Banane
 Nu o mancati daca are o
culoare galben pal sau verde,
pentru ca in acest caz ea
contine amidon, care e putin
digerabil. Cel mai bine este
atunci cand are doar cateva
pete de culoare maronie
pentru ca atunci este cea mai
bogata in vitamine si
minerale.
 Cu un continut ridicat de
potasiu, magneziu, calciu,
fier, zinc si vitaminele A, B,
B6 si C, acest fruct este un
adevarat izvor de sanatate.
Citrice
 Kiwi
 Este consumat in special in perioadele reci
ale anului pentru intarirea organismului.
 Contine foarte multa vitamina C, vitamina
E, vitamina B2, vitamina B3, vitamina A,
acizi organici si fibre. Este bogat in cupru,
potasiu si magneziu, dar contine si  alte
minerale: calciu, fosfor, fier, seleniu, zinc.
Citrice
 Lămâie
 Originara din India
 Fructele, chiar si cele mai acide, nu numai ca nu pot
dauna, ci, daca ştim sa le consumam cu măsura,
reprezintă remediul cel mal indicat pentru a distruge si a
elimina toxinele din organism, hrănindu-l si revitalizându-
l in acelaşi timp.
 Zeama de lămâie obţinuta prin stoarcere conţine: acid
citric (de aceea are gust acru), saruri minerale de calciu,
potasiu, magneziu, cupru, fosfor, mangan si siliciu,
aminoacizi si unele zaharuri, precum si vitaminele C (in
cantitate mare), A si B.
 La cumpărare, fructele trebuie sa fie ferme,
lucioase, si destul de frumoase incit sa va poata
decora bucătăria. Culoarea trebuie sa fie
strălucitoare, galbena, nu spre verde. Daca
partea exterioara (coaja) este mata, măzărata,
este foarte posibil ca lămâia sa aiba coaja foarte
groasa, si evident, putina pulpa si suc - lamaile
mari au cu suguranta coaja groasa. Cele mai
zemoase sunt fructele grele, cu coaja fina. Evitati
sa cumpăraţi lamai tari, grunjoase sau foarte fine.
Citrice
 Mandarine
 In afara de vitamina C, ele
sunt bogate in minerale, care
joaca un rol important in
combaterea infectiilor.
Citrice
 Portocala
 Este o sursa bogata in vitamine cum ar
fi vitamina A, B, C, in calciu, sodiu,
potasiu, magneziu, cupru, sulf si clor.
 Este folosita intr-o varietate de utilizări.
De obicei este servita ca desert. Se
folosesc cantitati mari de portocale ca
sa se producă suc natural de portocale,
care este conservat. Portocalele mai
sunt folosite in producerea de gem si
marmelada. Esenţa din coaja este
folosita in industria parfumeriei.
Citrice
 Grepfruit-ul
 Bogat in minerale, mai ales in fosfor,
potasiu si magneziu, dar si in
vitaminele C, B1, B2, PP (campioana
este, fireşte, vitamina C)
Citrice
 Mango
 Originar din
Malaezia si India
 Fructele de mango
capata o culoare
portocaliu - rosiatica,
atunci cand sunt
coapte si sunt foarte
aromate.

Citrice
 Nuca de cocos
 Fructul are o forma de ou sau
eliptica si consta dintr-o coaja
fibroasa, de culoare cafenie,
de 20 – 27 cm lungime, o
cochilie tare si un miez gros,
depus pe peretii interiori ai
cochiliei, de culoare alba,
uleios si comestibil.
 Alegeti nucile care par grele
pentru dimensiunile lor, fara
crapaturi sau semne de
umezeala sau de mucegai.
Scuturati nuca. Ar trebui sa
sune plina si sa auziti lichidul
miscandu-se.
Citrice
 Papaya
 Originar din America centrala si
zona de nord a continentului sud
american, se cultiva in prezent in
majoritatea tarilor cu clima
tropicala, Brazilia, India, Africa de
sud, Sri Lanka sau Filipine.
Fructul copt, galben-portocaliu,
este gustos si este folosit adesea
si in prepararea sucurilor.
 Numit si "fructul ingerilor".
 Semintele negre sunt comestibile
si au un gust condimentat, usor
iute.
 Bogat in vitamina C si vitamina A.
Alte componente continute sunt
fierul, calciu.  Are putine calorii si
este foarte bogat in potasiu.
Citrice
 Ananasul
 Fructul ca atare se consuma dupa
decojire, prin care insa nu trebuie
indepartat prea mult din pielita alba
 Dintre vitamine, le mentionam pe cele
din complexul B, vitamina A si
vitamina C, care nu sunt continute in
porportii foarte mari dar, in schimb au
o proprietate extrem de importanta:
sunt foarte usor de asimilat de catre
organismul uman.
 Studii recente arata ca ele sunt la
fel de digeste si inainte si dupa
masa si nu au vreun efect negativ,
nici consumate intre mesele
principale de peste zi.
Citrice
 Rodia
 Fructul ei seamana, ca
forma, cu portocala, are
o coaja dura, de culoare
maroniu-rosiatica sau
rosie. Nu are miez,
coaja invelind direct
semintele - niste bobite
rosii, zemoase.
 Se consuma numai cand
este foarte coapta si
semintele din interior
sunt rosii.