Centru de Excelența în Servicii și Prelucrarea a Alimentelor

Studiul Individual
La disciplina Tehnologii alimentatiei publice
Tema: Importanța fructelor.Clasificarea si valoarea
nutritivă

Elaborat: Basistîi Xenia, TAP211

Profesor: Darie Elena

 Bălți,2021

Fructele sunt alimentele sunt alimentele de origine vegetala apreciate din punct de
vedere nutritiv prin conținutul lor bogat în glucide, săruri minerale ,vitamine și acizi organici.
Ca structura,fructele sunt formate din:

1) Epicarp- reprezinta stratul exterior format din mai multe celule in care se găsesc
materii colorante și aromate.
2) Mezocarpul-este format din celule poliedre care conțin suc și între care se găsesc
spații libere ce conțin un amestec gazos.
3) Endocarpul- reprezinta partea care învelește semințele și poate să fie format din loji
seminale (mere, pere, gutui, etc.) sau cu un înveliș tare,lemnos care formeaza
samburele (caise, prune, cirese)
 Clasificarea fructelor
1. După structură, fructele se grupeaza în:
- fructe semințoase (bace false), care sunt cărnoase, au semințele închise în
compartimente cu pereți pergamentoși: mere, pere, gutui, citrice;
- fructe sâmburoase (drupe), caracterizate prin pulpa suculenta si sâmbure tare care
închide în înterior sămânța: caise, prune, piersici, vișine, cireșe, etc.;
- fructele arbuștilor si semiarbuștilor fructiferi (bace adevarate și false), care au pulpa
zemoasă, suculentă si cu semințe mici rîspândite în pulpa fructului: fragi, capșuni,
zmeură, smochine, coacăze, agrișe și afine;
- fructe nucifere, formate numai din endocarp și semințe, deoarece mezocarpul se
desprinde înainte de recoltare. Din aceasta grupa fac parte: nucile, alunele, migdalele,
fisticul, arahidele.

2. După gust si aroma, fructele se grupeaza în:

- citrice: lămâi, portocale, mandarine, grepfruit, chitra;
- acidulate: mere, pere, caise, prune, piersici, vișine, cireșe, fragi, căpșuni, zmeură,
mure;
- astringent: gutui, coarne, afine;
- zăhăroase - amidoniase: banane, caștane;
- uleioase: nuci, alune, migdale, arahide, fistic.

3. După conținutul în substanțe nutritive, fructele se împart în:

- fructe zăhărate sau cărnoase, caracterizate prin conținut mare în apă (75-90%), în
glucide (glucoză, fructoză, zaharoză, celuloză) și sărace în lipide și protide. Aceste
fructe mai conțin substanțe pectice (proprietate de a forma jeleuri), acizi organici (malic,
tartic si citric ), săruri minerale (sodiu, potasiu, calciu , fosfor, fier asimilabil, iod, etc.),
vitamine hidrosolubile in special B1, B2, C. În aceasta categorie întra citricele;
- fructe amilacee, bogate in amidon: banane, caștane;
- fructe oleaginoase, cu un conținut mare în lipide și mic în apă și glucide: nuci, alune,
arahide, migdale;
 Rolul fructelor în viața noastră

Impotanța fructelor în alimentație este uriașa, ele nu se pot separa de legume din meniul
fiecărui dintre noi. Consumul de fructe are numeroase bineficii pentru sănătate, reducând riscul
bolilor cronice. Fructele oferă nutrienți vitali organismului, ajutându-ne să ne menținem mereu în
formă.
Atunci când ne compunem un meniu zilnic și facem lista de cumpărături, trebuie să avem în
vedere importanța fructelor în alimentație. Să nu treacă nici măcar o zi fără fructe, ar trebui să
fie dictonul nostru. Se recomandă să consumăm fructe de sezon , și iarna să ne bucurăm de
dulceața fructelor uscate.

Beneficiile fructelor pentru sănătate

Majoritatea fructelor au un conținut scăzut în sodiu, calorii și nu influențează colesterolul; sunt o
sursă esențială de nutrienți ca: potasiu, fibre dietetice, vitamina C, acid folic.
Fructele care conțin potasiu sunt: bananele, prunele, caisele și piersicele uscate, pepenele
galben. Vitamina C are un rol important în regenerarea țesuturilor, vindecarea rănilor, sănătatea
dinților și a gingiilor, face tenul luminos. Acidul folic ajută organismul la formarea celulelor roșii,
de aceea este recomandat femeilor care vor să facă un copil.

Alimentația sănătoasă face parte dintr-un stil de viată echilibrat, iar în acest caz importanța
fructelor este majoră. Fructele sunt asențiale pentru dietă, deoarece au un conținut ridicat de
vitamine, minerale, carbohidrați și fibre.

Fructele au un rol important în alimentație. Deși, piramida lui Maslow le plaseaza spre vârful
nevoilor nutriționale, prioritățile și stilul nostru de viață s-au schimbat. În secolul trecut,
activitatea fizică era mult mai intensă și făcea parte din stilul de viață comun , muncă
însemnând mult efort fizic, organismul având nevoie de o mai mare cantitate de proteine,
carbohidrați și grăsimi. În zilele noastre, când de cele mai multe ori efortul se face de pe scaun ,
de la birou, trebuie să ne hrănim eficient, cu alimente energizante, dar care au un conținut
caloric redus, cum sunt fructele. Deci, piramida lui Maslow se schimbă, iar fructele își ocupă
locul binemeritat.
Astfel, importanța fructelor în alimentație s-a schimbat în ultimii ani, fructele devenind o resursă
în alimentația viitoruluo.
 Fructe extrem de sănătoase pentru organis

Lămâie – lămîile sunt citrice bogate în antioxidanți esențial pentru sănătate: Vitamina C (care
luptă împotriva colesterolului și cancerului; sucul de la 1 lămâe de 47 g conține 21,6 mg, adică
36% din doza zilnica recomandată) și flavonoide (care au priprietăți antibacteriene și
antidiabetice). În plus, lămâile conțin acid folic, potasiu și pectina. Studiile arată că: Vitamina C
joacă un rol vital în formarea colagenului, luptă cu soarele și poluarea, reduce ridurile și
îmbunătățește textura generală a pielei
Căpșuni – conțin fibre, potasiu și antioxidanți peternici: Vitamina C ( 100 g de căpșuni conțin
58,8 mg, adică 98% din doza zilnică recomandată ), antocianine, acid elagic, quercetina,
kaempfol. Asta le ajută, conform studiilor, să contribuie la: sănătatea inimii, lupta cu inflamația și
cancerul, constipația și diabetul.

Portocale – stau și ele foarte bine la capitolul antioxidanți. Vitamina c (1 portocală medie, se
131 g, conține 69,7 mg, adică 116% din doza zillnică recomandată), peste 170 de fitochimicale
și peste 60 de flanovoide dar conțin și pectina, acid folic, Vitamina A, potasiu, calciu și Vitamina
B1. Studiile noteaza că portocale contribuie la: sănătatea cerebrală , sănătatea inimii, protecția
mușchilor, oaselor și rinichilor , a pielii.
Grapefruit – un grapefruit are mai multă Vitamina C decât o portocală (1 grapefruit de 246 g
conține 76, 8, adică 128% din DZR), fiind benefic și gratie conținutului de Vitamina A, fibre,
potasiu și flavonoide. Studiile sugerează că prin consumul regulat de grapefruit te poți proteja
de: cancer, diabet, probleme cu inimă, și digestive , deshidratare și îmbătrânirea tenului.

Mere – conțin antioxidanți puternici și fibre alimentare, dar și vitamine din grupul B-urilor,
potasiu și mangan. Consumul regulat de mare protejează: sănătatea cerebrală, sănătatea inimii
și greutatea corporală normală.
Persici și nectarine – sunt sănătoase datorită conținutului de potasiu (2 persici/nectarine
mici au mai mult potasiu decât banana medie), antoxiodanți și fibre insolubile . Studiu
noteaza că au compuși bioactivi care luptă cu informația și obezitatea , colesterolul
ridicat, bolile cardiovasculare, sindromul metabolic și diabetul. În plus, piersicile și
nectarinele pot contribui la o piele mai frumoasă.

Struguri – conțin antioxidanți , Vitaminele C și K ( 100 g de struguri conțin câte 18% din DZR
din ambele vitamine) , B-uri, dar șicupru, potasiu și mangan. Astfel struguri pot prrlungi
longevitatea și ajuută : sănătatea inimii, nivelul glicimiei, lupta împotriva cancerului , infecțiilor
bacteriene și a bolilor oculare , memoria ,atenția și starea generală.Cea mai mare concentrație
de compuși sănătoși se gasește în strugurii negri, în coaja și ăn semințe.
Afine - considerate un superaliment, afinele conțin antioxidanți (antocianine, betacaroten,
colina, quercetina, acid clorogenic, Vitamina C- 100 g au 16% din DZR), dar Vitamina K (100 g
au 24% din DZR), E și B-urile, mangan și cupru. Acești compuși transformă afinele într-un tip
de fruct care ajută la: sănătatea asoasă, sănătatea pielei, sănătatea inimii, sănătatea mentală,
prevenirea cancerului.

Banane- sunt cerebre pentru conținutul lor de potasiu (1 banană medie, de 118 g, conține 12%
din DZR), antioxidanți, vitaminele din grupul B-urilor și minerale (mangan, magneziu, cupru).
Datorită conținutului nutrițional, bananele contribuie la: sănăntatea inimii, evitarea cancerului și
a astmului și sănătatea rinichilor .
Mango- fructele de mango sunt bogate în antioxidanți – Vitamina C ( 1 mango de 207 g conține
96% din DZR ), și polifenoli (mangiferin, catechine, dar și fibre ( 15% din DZR), vitaminele A
(32% din DZR), B-uri, E (12% din DZR) și K ( 11% din DZR) , cupru, potasiu și magneziu.
Consumul de mango ajută: imunitatea, sănătatea inimii, sănătatea degestivă, sănătatea
oculară, sănătatea pielei și părului.

Ananas- conține Vitamina C ( 100 g au 8 % din DZR), betacaroten, colina, dar și fibre,
vitaminele din grupul B și mangan. Consumul de ananas contribuie la: prevenirea astmului și
îmbătrânirii pielii, luptă împotriva cancerului, sănătatea digestivă, îmbunătățirea fertilității.
Rodii- au o capacitate antioxidantă de 2-3 ori mai mare decât vinul roșu sau ceaiul verde,
conținând Vitamina C (1 rodie de 282 g are 48% din DZR ) colina, punicalagine, dar și fibre
(45% din DZR ) , Vitamina K( 58% din DZR ), B-uri, cupru (22% din DZR), potasiu (19% din
DZR) , mangan ( 17% din DZR) , fosfor și magneziu. Consumul de rodii ajută la: sănătatea
inimii, lupta impotriva cancerului , infecțiilor fungice, și artritei , o memorie mai bană.