SINTEZA PROTEINELOR

ADN-ul are două funcții:

 funcția autocatalitică – replicația semiconservativă (autocopierea) a ADN
 funcția heterocatalitică – sinteza proteinelor

Funcția heterocatalitică
Macromoleculele de ADN conțin programul sintezei proteinelor, adică informația genetică ce
determină sucesiunea aminoacizilor în molecula proteică.

- Dogma centrală a geneticii:

ADN → ARN → proteine conform căreia, informația genetică din ADN este copiată de
ARN-mesager și apoi tradusă într-o moleculă proteică.

ADN – purtător de informație genetică, se autocopiază prin replicație.

ARN – purtător de mesaj genetic, mesaj ce va fi decodificat (tradus) într-o moleculă
proteică.

Legătura dintre secvența nucleotidelor în ADN și succesiunea aminoacizilor în molecula

proteică se realizează cu ajutorul CODULUI GENETIC format din unități de codificare
numiți CODONI. Sunt 64 de codoni (sunt 4 tipuri de nucleotide, luate câte trei).

CODONUL este o secvență de trei nucleotide din molecula de ADN care determină
includerea unui anumit aminoacid în molecula proteică.

Caracteristicile codului genetic:

-din cei 64 de codoni, numai 61 codifică cei 20 de aminoacizi, iar 3 sunt codoni-STOP
(UAA, UAG, UGA) care marchează sfârșitul mesajului genetic;

-codul genetic este degenerat deoarece un aminoacid poate fi codificat de mai mulți codoni
(sunt 20 AA și 61 de codoni);

-codul genetic este nesuprapus, adică doi codoni vecini nu au nucleotide comune;

-codul genetic este fără virgule, citirea mesajului genetic se face continuu, fără semne de
punctuație;
-codul genetic este universal pt că, în toată lumea vie, aceeași codoni codifică același
aminoacid.

ETAPELE SINTEZEI PROTEICE

1.TRANSCRIPȚIA este procesul prin care se copiază informația genetică de pe o catenă

din molecula de ADN, rezultând ARN-mesager.
- copierea se face pe bază de complementaritate și intervine enzima ARN-polimeraza.

a) La procariote, ARN-mesager copiază informația genetică a mai multor gene;

-gena procariotelor are o structură continuă, având numai secvențe informaționale, astfel se
sintetizează direct ARN-m.
 b) La eucariote, se copiază informația genetică dintr-o singură genă;
-genele au structură discontinuă, fiind constituite din secvențe informaționale numite exoni
care se transcriu și secvențe non-informaționale numite introni care vor fi eliminate în
transcripție.

Etapele transcripției la eucariote:

-mai întâi, se sintetizează ARN-m precursor (premesager) ce cuprinde atât exonii, cât și
intronii;
-cu ajutorul unor enzime, are loc secționarea ARN-m precursor;
-sunt eliminați intronii și se leagă exonii între ei (cu ajutorul unor enzime = ligaze), rezultând
ARN-m matur;
-ARN-m matur trece din nucleu în citoplasmă și ajunge la ribozomi (locul unde se
sintetizează proteinele).

2.TRANSLAȚIA este procesul prin care mesajul genetic din ARN-mesager este tradus
într-o secvență de aminoacizi în molecula proteică.
-ARN-m se cuplează cu ribozomii și se formează POLIRIBOZOMI.

Etapele translației:
a) - Inițierea sintezei proteice în care un aminoacid (AA) este activat cu ajutorul
moleculei de ATP (acumulator de energie al celulei) – sub acțiunea enzimelor numite
AMINOACIL – SINTETAZE.

AA + ATP → AA – AMP + P-P

-Aminoacidul activat se atașează unei molecule de ARN-de transfer (ARN-t) și va fi

transportat la ribozomi; intervine tot enzima AMINOACIL-SINTETAZĂ.

AA-AMP + ARN-t → AA-ARN-t + AMP

b) Elongarea (alungirea) catenei proteice prin legarea aminoacizilor între ei (formarea

legăturilor peptidice între aminoacizi) – cu ajutorul enzimelor numite PEPTID-
POLIMERAZE.

AA1-ARN-t1 + AA2-ARN-t2 + AA3-ARN-t3 + … → AA1-AA2-AA3 + ARN-t1 +

ARN-t2 + ARN-t3

c) Terminarea sintezei proteice presupune eliberarea catenei de aminoacizi de la ultimul

ARN-t și desfacerea ribozomului de ARN-mesager.

Rezultă astfel, catena polipeptidică (molecula proteică).