Codul genetic

Codul genetic este succesiunea tripleilor de nucleotide (ARN) alctuind un codon cu un lan de aminoacizi, aceste combinaii transmitand mai departe informaia genetic, activnd sinteza proteinelor.

Codul genetic contine in total 64 de codoni sau 4*4*4 combinatii de baze azotate:

61 codific aminoacizi i se numesc codoni

sens;

3 nu sunt implicai n codificarea

aminoacizilor, fiind numii codoni nonsens.

Ultimii marcheaz locul unde se oprete decodificarea informaiei genetice fiind numii codoni STOP i notai UAA, UGA i UAG. Ei determin sfritul sintezei proteice.

*Codonii AUG i GUG sunt codoni sens care codific

metionina, respectiv valina i au i semnificaia de a da startul sintezei proteice, fiind numii codoni START sau codoni de iniiere.

Dicionarul codului genetic este format din totalitatea codonilor care determin aminoacizii standard, mpreun cu codonii start i stop, sau codonii de punctuaie. Codonii sinonimi sunt codonii care codific acelai aminoacid. Ei difer doar prin al treilea nucleotid. Fiecare aminoacid, cu excepia triptofanului i metioninei este codificat de cel puin 3 codoni diferii sau codoni sinonimi. Trei aminoacizi, arginina, leucina i serina sunt codificai de 6 codoni.

Caracteristicile codului genetic:

1.

Este nesuprapus, adic doi codoni succesivi nu au nucleotide comune. Ca exemplu, secvena de nucleotide 5- ATG-ACA-GGA-TTA- 3 o citim n direcia 5-3 succesiv, n grupuri de cte 3 baze azotate.

2.

Este fr virgule, ntruct nu exist semne de punctuaie sau ntreruperi reprezentate de nucleotide fr sens ntre doi codoni succesivi, iar citirea informaiei se face continuu i cursiv fr opriri. De exemplu, un cod normal ar putea fi reprezentat aa: 5-ATG-ACA-GGA-TTA-3 .

3. Este degenerat. Exist mai muli codoni dect aminoacizi, iar acelai aminoacid poate fi codificat de mai muli codoni. De exemplu serina poate fi codificat de 6 codoni sinonimi care difer ntre ei printr-o singur nucleotid.

4. Este universal, prin urmare aceeai codoni codific acelai aminoacid n toat lumea vie, att la procariote ct i la eucariote.
5. Are un grad redus de ambiguitate, ntruct un codon al ARNm poate determina poziia unui singur aminoacid pe o caten polipeptidic. Codul genetic poate fi modificat ns prin mutaie, un exemplu fiind faptul c au fost raportate excepii de la universalitatea sa cnd s-a descoperit c UGA, codonul stop al genomului nuclear codific aminoacidul triptofan n mitocondrii.

Sinteza proteic
Este procesul prin care informaia genetic este decodificat i transformat n structuri biologice i anume structurile proteice care sau la baza alctuirii unui nou organism. Ea are loc pe baza codului genetic i se realizeaz n dou etape: 1. Transcripia sau copierea informaiei genetice din molecula de ADN n molecula de ARNm prin sinteza ARNm pe baza catenei matri ADN 2. Translaia sau sinteza proteinelor pe baza informaiei codate n ARNm sub forma codului genetic al speciei respective

Transcripia
ARN polimeraza este enzima care d startul sintezei ARN mesager prin transcrierea mesajului genetic din molecula de ADN, catena matri, sub form de ARNm. Const din 3 etape:

1) Initierea 2) Elongarea 3) Terminarea

1)Iniierea sau activarea enzimei ARN polimeraz

de ctre un factor specific i asocierea ei de promotor, secvena din ADN de la care se ncepe sinteza ARN. 2)Elongarea (alungirea) sau creterea catenei de ARNm alturat catenei ADN matri similar nchiderii unui fermoar, datorit formrii de puni fosfodiesterice n direcia 5-3 prin adutarea unui ribonucleotid 5 fosfat la captul 3- OH al nucleotidului precedent. 3)ncheierea dat de codonul stop ntlnit n cadrul secvenei ADN care a fost transcris.

Promotor

Maturarea ARNm precursor

1)Cap-area la primul nucleotid al capatului 5 al ARN premesager se adauga o molecula de metilguanozina, formand o structura denumita boneta. 2)Poliadenilarea la capatul 3 se adauga intre 50200 nucleotide cu adenina, formand o coada poliadenilica. 3)Splicing consta in decuparea si eliminarea intronilor, urmata de reunirea (legarea cap la cap) a exonilor, cu formarea ARNm matur.

n acest proces se copiaz informaia genetic a ADN-ului unei singure gene situat pe cromozomi n nucleul celular i rezult ARNm precursor care, sub aciunea unor enzime care elimin secvenele non-informaionale sau intronii din molecula acestuia, se transform n ARNm matur, alctuit numai din secvene informaionale sau exoni. El va ajunge la ribozomi prin difuziune.

George Emil Palade, basarabianul care a descoperit ribozomii, a primit premiul Nobel n 1974. La nivelul acestor mici organite celulare se realizeaz procesul de translaie sau de transformare a informaiei selectate din ADN prin sinteza ARNm n structuri proteice prin ansamblarea aminoacizilor dictat de secvena de codoni a codului genetic.

Translaie:
Reprezinta a doua etapa a expresiei genice si consta in decodificarea informatieigenetice din ARNm care permite aranjarea specifica a aminoacizilor si polimerizarea lor intr-un lant polipeptidic. Procesul de translatie necesita un dictionar reprezentat de codul genetic si un aparat de translatie, care cuprinde un traducator, reprezentat de moleculele de ARN de transfer (ARNt), ribozomi, enzime si diferiti cofactori.

ARNt

Translatia se desfasoara in trei

faze succesive:
1)Initierea 2) Elongarea

3) Terminarea

Initierea

este etapa in care primul aminoacid al proteinei este pozitionat in dreptul codonului start AUG din ARNm (ce corespunde metioninei) si sunt asamblate cele doua subunitati. Initial, ARNm se fixeaza cu boneta (cap) pe subunitatea mica (40S) a ribozomului; apoi ARNm si primul ARNt incarcat cu primul aminoacid metionina formeaza complexul de initiere; anticodonul ARNt-1 este in contact cu codonul AUG al ARNm. Urmeaza fixarea subunitatii mari (60S), iar ribozomul devine activ. ARNt-1 ocupa situsul P al subunitatii mari, situsul A fiind liber.

Elongarea este etapa in cursul careia se formeaza

legaturi peptidice intre aminoacizii aranjati pe baza ordinii codonilor din ARNm. Dupa pozionarea ARNt initiator in situsul P al ribozomului, pe situsul A liber se plaseaza al doilea ARNt incarcat cu aminoacidul codificat de al doilea codon din ARNm. Sub actiunea peptidil-transferazei, se formeaza o legatura peptidicaintre primii doi aminoacizi; rezulta astfel un dipeptid care este legat la cel de-al doilea ARNt. Apoi, ribozomul se deplaseaza cu trei nucleotide in lungul ARNm, in directia 53. Astfel, ARNt-1 paraseste situsul P, care va fi ocupat de cel de-al doilea ARNt ce contine dipeptidul. In situsul A eliberat se fixeaza a treilea ARNt cu aminoacidul corespunzator, iar acest al treilea aminoacid se leaga de dipeptid.

Cele trei faze atasarea aminoacid-ARNt la ribozom, formarea legaturii peptidice si translocarea ribozomului se repeta ciclic, determinand cresterea lantului polipeptidic. Pe masura ce un ribozom avanseaza in lungul moleculei de ARNm, si alti ribozomi pot incepe citirea moleculei, formandu-se astfel sute sau mii de polipeptide identice.

Terminarea traducerii are loc in momentul cand in situsul A ajunge un codon stop (UAA, UAG sau UGA) (fig. 10). Deoarece nu exista un ARNt corespunzator codonilor stop, se leaga o molecula de apa la nivelul peptidului. Polipeptidul eliberat astfel din ribozom va suferi o serie de modificari si va dobandi forma tridimensionala specifica.

Dup ce au fost produse suficiente exemplare din acea caten, sinteza este oprit i ARNm degradat iar cele dou subuniti ribozomale se despart. n momentul n care alt molecul ARNm va ncepe sinteza unei noi catene polipeptidice ele se vor reuni.

Codul genetic i procesul de biosintez proteic pot fi deteriorate prin mutaii. Majoritatea mutaiilor care produc erori n codul genetic nu sunt de cauz cunoscut ele numindu-se mutaii spontane. Unii din factorii despre care tim c afecteaz structura codului genetic sunt: infeciile cu virusuri sau parazii n perioada graviditii (ex. citomegalovirus, toxoplasma gondii) afecteaz materialul genetic fetal ducnd la malformaii congenitale; radiaiile ultraviolete i fumatul, dar i alimentele care au fost tratate cu pesticide.

Rol biologic:
Fr existena succesiunii de codoni care formeaz codul genetic prin aranjarea specific a bazelor azotate, i dispunerea ordonat a lor de-a lungul catenei de ARN mesager ,nu ar fi posibil sinteza proteic i nici existena vieii. Sinteza proteinelor fiind procesul fundamental al constituirii unei noi structuri vii, att n regnul vegetal ct i n regnul animal. Nu caracterele fenotipice sunt cele transmise de la prini la urmai, ci informaia genetic necesar pentru determinarea lor. Sinteza proteinelor este unul din modurile prin care programul genetic este materializat n structuri biologice.

Bibliografie: -Curs de biologie molecular,Cemortan I. -Biologie celular i molecular,Mixich F. -Genetica medical,Covic M.,Sandovici I. -Curs de biologie molecular,Confederat M. -P.F. de biologie molecular,Ardelean A. -http://highered.mcgraw-hill.com

-www.bimogeum.ucoz.com
-Materialele prelegerilor