CODUL GENETIC

Introducere
Informaia genetica este inmagazinata n acizii nucleici, acestia fiind responsabili i de transmiterea ei n succesiunea de generaii. De altfel, este stabilit faptul c informaia ereditar, a unui individ, poate circula pe dou canale : unul n cadrul individului, n procesul fenotipizrii informaiei deinute de genotip i unul n cadrul sistemelor succedente (populaie, specie, biocenoz), de la un individ la altul. n primul caz este vorba despre procesele de transcripie i translaie, n cel de al doilea caz este vorba despre procesul reproduceri. Dupa cum am mentionat, informatia genetica stocata in acizii nucleici constituie un mesaj. Mesajul, intr-un context general, reprezinta o succesiune de simboluri (litere, cuvinte, cifre, puncte, sunete) , mai multe simboluri formand un alfabet. Combinatia de simboluri prin care se poate defini un eveniment, dintr-o diversitate de evenimente, poarta numele de cuvant de cod. Simbolurile alfabetului regasite in cuvintele de cod, alcatuiesc codul unui tip de informatie.Altfel spus, codul reprezinta sistemul informational prin care este posibila redarea elementelor unuei anumite diversitati.

Codul genetic
In natura exista 20 de aminoacizi ce intra in sinteza proteica, iar informatia necesara acestei sinteze este stocata n macromoleculele de ADN al caror limbaj este codat sub forma a 4 baze azotate(adeninaA, guanina-G, citozina-C si timina-T). Acestea sunt responsabile pentru determinarea ordinea n care cei 20 de aminoacizi se vor grupa ntr-o caten proteica. Informatia genetica codificata trebuie tradusa pentru constituirea celor 20 de aminoacizi, responsabil cu aceast translatie fiind codul genetic. Pentru a restrange cele spuse, CODUL GENETIC este un set de reguli prin care informaiile codificate in cadrul materialului genetic ( ADN sau secvente de ARNm) este tradus n secvente de aminoacizi(proteine) de catre celulele vii .

Descoperirea
Eforturi serioase de a intelege modul in care proteine sunt codificate a nceput dup ce structura ADNului a fost descoperit de ctre James Watson i Francis Crick . George Gamow a postulat faptul c un cod de trei litere trebuie s fie folosite pentru a codifica cele 20 de aminoacizi Experimentul "Crick, Brenner, Barnett, Watts-Tobin" (1961) a fost primul experiment care a demonstrat faptul ca un codon este alcatuit din 3 baze ale AND-ului. Nirenberg si Philip Leder au dus cercetarile si mai departe si au decodificat codonii.

Structura codului genetic

Exist 4 baze azotate, iar acestea combinate cte 3, deoarece 3 nucleotide alctuiesc un codon, formeaz n total cei 64 de codoni ai codului genetic( 4 la puterea a treia combinaii de baze azotate). Din cei 64 de codoni ai codului genetic, 61 codific aminoacizi i se numesc codoni sens, iar ceilali 3 nu sunt implicai n codificarea aminoacizilor, fiind numii codoni nonsens (au rol n citirea mesajului genetic purtat de ARNm). CODONII NONSEN = CODONII STOP - Notatie : UAA , UGA , UAG - Rol: marcheaz locul unde se sfarseste decodificarea si determin sfritul sintezei proteice. CODONII SENS sunt in numar de 61 si semnifica 20 de aminoacizi. CODONII START: -Notatie : AUG ( codifica metionina) , GUG ( codifica valina) -Rol : dau startul sintezei proteice, fiind numii si codoni de iniiere.

Dictionarul codului, codonii sinonimi, cadrul de citire

Dicionarul codului genetic = totalitatea codonilor care determin aminoacizii standard, mpreun cu codonii start i stop, sau codonii de punctuaie. Codonii sinonimi = codonii care codifica acelasi aminoacid. Ei difera doar prin al treilea nucleotid. Fiecare aminoacid, cu exceptia triptofanului si metioninei este codificat de cel puin 3 codoni diferiti sau codoni sinonimi. Trei aminoacizi, arginina, leucina i serina sunt codificati de 6 codoni. Cadrul de citire = secvena de ADN alcatuita dintr-o succesiune de codoni, fiind marcat de codonul start sau AUG i se afl la inceputul moleculei de ARNm care poarta informatia genetica din ADN.

LISTA AMINOACIZILOR:
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 COD 1 lit A C D E F G H I K Codoni 3 litere Ala Cys Asp Glu Phe Gly His Ile Lys GCT,GCC,GCA,GCG TGT,TGC GAT,GAC GAA,GAG TTT,TTC GGT,GGT,GGT,GGG CAT,CAC AAT,ATC,ATA AAA,AAG Denumire alanina cisteina acid aspartic acid glutamic fenilalanina glicina histidina izoleucina lizina Grupa Alifatici Sulfurici Acizi Acizi Aromatici Alifatici Heterociclici Alifatici Bazici

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

L M N P Q R S T V W Y

Leu Met Asn Pro Gln Arg Ser Thr Val Try Tyr

TTG,TTA,CTT,CTC,CTA,CTG ATG AAT,AAC CCT,CCC,CCA,CCG CAA,CAG CGT,CGC,CGA,CGG,AGA,AGG TCT,TCC,TCA,TCG,AGT,AGC ACT,ACC,ACA,ACG GTT,GTC,GTA,GTG UGG TAT,TAC

leucina metionina asparagina prolina glutamina arginina serina treonina valina trioftanul tirozina

Alifatici Sulfurici Iminoacizi Bazici Hidroxilici Hidroxilici Alifatici Heterociclici

CARACTERISTICILE CODULUI GENETIC

A. ESTE NESUPRAPUS: doi codoni succesivi nu au nucleotide comune. De exemplu, secvena de nucleotide 5- ATG-ACA-GGA-TTA- 3 o citim n direcia 5-3 succesiv, n grupuri de cte 3 baze azotate. B. SE CITESTE FARA VIRGULE: ntruct nu exist semne de punctuaie sau ntreruperi reprezentate de nucleotide fr sens ntre doi codoni succesivi, citirea informaiei se face continuu i cursiv fr opriri. De exemplu, un cod normal ar putea fi reprezentat aa: 5-ATG-ACA-GGA-TTA-3, iar un cod cu virgule ar arta aa: 5-ATG-G-ACA-T-T-GGA-C-TTA-3 existnd opriri reprezentate de nucleotide ce bareaz citirea continu a informaiei . C. ESTE DEGENERAT : Exist mai muli codoni dect aminoacizi, iar acelai aminoacid poate fi codificat de mai muli codoni. De exemplu, serina poate fi codificat de 6 codoni sinonimi care difer ntre ei printr-o singur nucleotid. Codonii sinonimi mai sunt numii i codoni codegenerai. Degenerarea este un mecanism de combatere a erorilor de sintez proteic, in termeni informationali fiind un fenomen de redundanta(=excesul de informatie intr-un sistem pentru a asigura transmiterea fara erori a informatiei in conditii perturbatoare). D. ESTE UNIVERSAL : Indiferent denatura sau de gradul de evolutie al organismului pe care il analizm, aceeai triplet de baze azotate codific acelai aminoacid. Prin urmare, codul genetic are o origine foarte veche, la nceputulexistentei primelor organisme.Diferit ns este succesiunea codonilor n structura acizilor nucleici ai fiecrei specii, succesiune care confer unicitatea speciei respective . E. NU ESTE AMBIGUU: un codon din ARN-m poate specifica numai pozitia unui singur aminoacid in lantul polipeptidic. Exista semnalate si cteva cazuri de ambiguitate. De exemplu, codonul UUG daca se gaseste la inceputul moleculei de ARN-m codifica metionina (sub forma formilata), iar daca se gaseste la mijlocul moleculei de ARN-m codifica leucina,(Nirenberg si

Matthaei - 1963).Totusi concluzia este ca in conditii normale, un codon specifica intotdeauna pozizia aceluiasi aminoacid, iar codul genetic este extrem de rar ambiguu.

MODIFICAREA CODULUI GENETIC ( PRIN MUTATII):

Factorii externi de mediu, actioneaza asupra unor secvente de codoni din alcatuirea unei gene realizandu-se astfel substitutia, adaugarea sau eliminarea unei baze. Prin schimbari ale secventei de nucleotide din cadrul genelor, se obtine o mare cantitate de informatie genetica. Astfel Wright (1966), arata ca in conditiile unei gene medii, formata din 1.000 de nucleotide, posibilitatile de schimbare a nucleotidelor sunt de 4 la puterea 1000 sau de 10 la puterea 602. In aceste conditii posibilitatile de a induce informatie genetica sunt imense, ceea ce explica variabilitatea de mare.

CONCLUZII: Succesiunea de codoni care formeaz codul genetic este esentiala deoarece prin aranjarea specific a bazelor azotate i dispunerea ordonat a lor de-a lungul catenei de ARN mesager se face posibila sinteza proteic i deci existena vietii, sinteza proteinelor fiind procesul ce sta la baza constituirii unei noi structuri vii.